DISCIPLINA: NURSING GENERAL Autori - Universitatea de ...

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 2012-

DISCIPLINA: NURSING GENERAL Autori: Conf. univ. Dr. Madalina Manea, Sef lucr. Dr. Cristiana Geormaneanu, Asist. univ. drd. Bogdan COTOI 1. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt: a. conceptul despre om b. conceptul despre boală c. conceptul despre sănătate d. conceptul despre pacient e. conceptul despre instituţie R: a, b, c. 2. Sursele de dificultate cu care se confruntă o nursă sunt: a. lipsa de forţă a pacientului b. lipsa de voinţă a pacientului c. lipsa de cunoştinţe a pacientului d. lipsa de idei a pacientului e. dificultăţile financiare ale pacientului R: a, b, c. 3. Funcţiile nursei sunt: a. funcţii organice b. funcţii cu caracter independent c. funcţii cu caracter dependent d. funcţii cu caracter interdependent e. alte funcţii R: a,b, c, d, e. 4. Nursa asistă pacientul din proprie iniţiativă în următoarele condiţii: a. pentru îngrijiri de confort b. stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită c. aplică tratamente bolnavului d. colaborează cu alţi specialişti din sectorul sanitar e. anunţa medicul pentru orice modificare semnificativă 1


R: a, b. 5. Nursa, la indicaţia medicului: a. observa evoluţia bolnavului b. aplică diferite metode de tratament pentru care este calificată c. este alături de indivizi d. aplică îngrijiri de confort e. colaborează cu alţi specialişti din domeniul social R: a, b. 6. Alte funcţii ce reies din “Statutul asistentei medicale“ sunt: a. funcţia profesională b. funcţia educativă pentru sănătate c. funcţia economică d. funcţia de cercetare e. funcţia integrală R: a, b, c, d. 7. Drepturile legale ale bolnavilor sunt: a. dreptul la autodeterminare b. dreptul la informare c. dreptul la confidenţialitate d. dreptul la îngrijiri sigure e. dreptul la replică R: a, b, c, d. 8. Drepturile de natură etică ale bolnavilor sunt: a. dreptul la demnitate profesională b. dreptul la îngrijire individuală c. dreptul de a se exprima d. dreptul la îngrijiri pentru a deveni independent e. dreptul de a se plânge şi a obţine modificarea îngrijirilor 2


R: a, b, d, e.

9. Asepsia : a. este o metodă profilactică b. este o metodă de prevenire a infecţiilor c. reprezinta totalitatea mijloacelor de distrugere şi îndepărtare a germenilor d. este o metodă curativă e. se realizează prin sterilizare R: a, b, c, e. 10. Flambarea: a. este o metodă chimică b. este o metodă fizică c. constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără pană la înroşire d. se realizează la 160 grade Celsius e. se realizează la 100 grade Celsius R: b, c. 11. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face: a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute d. la 160 grade Celsius timp de 2 ore e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore R: c, d. 12. Fierberea : a. este o metodă mai puţin sigură b. este o metodă folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare c. este o metodă sigură 3


d. este o metodă chimică e. este o metodă modernă R: a, b.

13. Autoclavarea : a. este sterilizarea prin căldură umedă cu vapori sub presiune b. este folosită la sterilizarea materialului moale c este o metodă nesigură d. este o metodă chimică e. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare R: a, b. 14. Soluţiile antiseptice de suprafaţă sunt: a. serul fiziologic b. septozolul c. tinctura de iod d. rivanolul e. apa oxigenată R: b, c, d, e. 15. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaţă sub formă de pulbere: a. apa oxigenată b. tinctura de iod c. septozolul d. acidul boric e. dermatolul R: d, e. 16. Categoriile de necesităţi ale fiinţei umane ierarhizate într-o piramidă de către psihologul american Abraham Maslow sunt : a. nevoile patologice 4


b. nevoile fiziologice c. nevoia de siguranţă d. nevoia de apartenenţă e. nevoia de recunoaştere R: b, c, d, e. 17. Virginia Henderson identifică 14 nevoi fundamentale. Care dintre cele enumerate mai jos sunt corecte: a. nevoia de a respira b. nevoia de a elimina c. nevoia de a dormi şi a se odihni d. nevoia de a comunica e. nevoia de putere R: a, b, c, d. 18. Incapacitatea persoanei îngrijite de a-şi satisface una sau mai multe nevoi se clasifică în următoarele grupe: a. incapacitatea prin lipsă de imaginaţie b. incapacitatea prin lipsă de forţă c. incapacitatea prin lipsă de voinţă d incapacitatea de muncă e. incapacitatea prin lipsă de cunoaştere R: b, c, e. 19. Locul de muncă al nursei este: a. spitalul b. policlinica c. biserica d. cabinetul de medicină de familie e. comunitatea R: a, b, d, e. 20. Patul bolnavului trebuie să fie: 5


a. comod b. de dimensiuni potrivite c. uşor de manipulat si curăţat d. de 1,5 m lăţime e. din lemn R: a, b, c. 21. Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. să fie usor manevrabil de personalul îngrijitor b. confortabil pentru odihna bolnavului c. incomod pentru bolnav, dar uşor de utilizat de către nursă d. comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de către nursă e. niciun răspuns nu este corect R: a, b. 22. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii infecţiilor: a. de la pacient la personal b. de la personal la pacient c. de la o secţie la alta d. de la un spital la altul e. de la un pacient la altul R: a, b, c. 23. Nursa îşi spală mâinile obligatoriu: a. când începe serviciul b. înainte si după contactul cu pacientul c. după contactul cu o sursă de microorganisme d. înainte de proceduri invazive e. după ce discută cu aparţinătorii R: a, b, c, d. 24. Obiectivele controlului parazitologic şi deparazitarea sunt: 6


a. refuzul internării pacienţilor infestaţi b. îndepărtarea şi distrugerea paraziţilor care pot transmite îmbolnăviri c. evitarea leziunilor de grataj d. păstrarea integrităţii tegumentelor e. niciun răspuns nu este corect R: b, c, d. 25. Mijloacele de transport primar al bolnavilor sunt: a. brancarda b. autosalvarea c. elicopterul d. mijloace improvizate e. niciun răspuns corect R: a, b, c, d. 26. Obiectivele nevoii de a manca şi de a bea: a. asigurarea necesarului caloric cantitativ b. asigurarea necesarului caloric calitativ c. favorizarea procesului de vindecare d. consolidarea procesului terapeutic e. niciun răspuns corect R: a, b, c, d. 27. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: a. climatul b. religia c. aerul d. cultura e. niciun răspuns nu este corect R: a, b, d. 28. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: 7


a. vârsta b. cultura c. religia d. orarul şi repartizarea meselor e. statutul social R: a, d. 29. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: a. activitatea fizică b. cultura c. emoţiile d. anxietate e. clima R: c, d. 30. Factorii sociologici care influenţează nevoia de a bea şi a mânca sunt: a. vârsta b. emoţiile c. anxietatea d. religia e. cultura R: d, e. 31. Sursele de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt: a. anxietatea b. stresul c. situaţiile de criză d. tubajul nazo-gastric e. obstrucţiile, tumorile, ştrangulările R: d, e. 32. Sursele de dificultate de ordin psihologic în satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: 8


a. dezechilibrele metabolice b. dezechilibrele electrolitice c. anxietatea d. stresul e. situaţiile de criză R: c, d, e. 33. Manifestările de dependenţă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt: a. anorexia b. disfagia c. absenţa dinţilor d. lipsa cunoaşterii e. cultura R: a, b, c. 34. Alimentele permise în regimul hidric sunt: a. supe limpezi de legume b. zeamă de orez c. brânză de vaci d. carne fiartă e. dulceaţă R: a, b. 35. Alimentele permise în regimul hidro-zaharat sunt: a. iaurt b. compot c. zeamă de compot d. sucuri de fructe îndulcite e. ouă moi R: c, d. 36. Alimentele permise în regimul hidric sunt: 9


a. zeamă de orez b. lapte c. supe limpezi de legume d. ceaiuri neîndulcite e. compot R: a, c, d. 37. Alimente permise în regimul hidro-zaharat sunt: a. brânzeturi b. carne slabă, fiartă c. ceaiuri îndulcite d. zeamă de compot e. zeamă de orez R: c, d, e. 38. Alimente permise în regimul semilichid sunt: a. iaurt b. supe de legume c. fructe crude d. făinoase e. fructe coapte R: b, d, e. 39. Alimente permise în regimul lactat sunt: a. lapte îmbogăţit cu smântână b. laptele îmbogăţit cu frişcă c. untdelemn d. fructe coapte e. niciun răspuns R: a, b. 40. Alimente permise în regimul hepatic: a. iaurt 10


b. carne slabă fiartă c. legume d. fructe coapte e. niciun răspuns nu este corect R: a, b, c, d. 41. Alimentele permise în regimul renal sunt: a. salată de crudităţi cu untdelemn b. supe de legume şi făinoase c. gălbenuş de ou d. frişcă e. pâine cu sare R: a, b, c, d. 42. Nevoia de apă la copil în raport cu greutatea corporală este: a. 180 ml apă/kg corp în primele 6 luni b. 150 ml apă/kg corp între 6 şi 9 luni c. 100ml apă/kg corp peste 12 luni d. 200ml apă/zi în primele 6 luni e. 200ml apă/zi peste 12 luni R: a, b, c. 43. Hiponatremia se manifestă prin: a. cefalee b. confuzie c. anxietate d. deficit de Na sub 130mEq/l e. deficit de Na sub 130mEq/l R: a, b, c, d. 44. Hipernatremia se manifestă prin: a. exces de Na peste 150 mEq/l 11


b. sete şi hiperemia feţei c. tahicardie d. agitaţie ce poate progresa spre convulsii e. niciun răspuns corect R: a, b, c, d. 45. Hipopotasemia are următoarele manifestări: a. crampe musculare b. greata c. fatigabilitate d. nivelul redus de K sub 3mEq/l e. niciun răspuns R: a, b, c, d. 46. Hiperpotasemia se manifestă prin: a. exces de K peste 5,5 mEq/l b. diaree c. aritmii cardiace severe d. schimbarea personalităţii e. niciun răspuns nu este corect R: a, b, c, d. 47. Soluţiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt: a. soluţie izotonică de NaCl b. glucoză soluţie izotonică 5% c. sânge integral d. plasmă prospăt congelată e. niciun răspuns nu este corect R: a, b. 48. Următoarele soluţii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare: a. soluţii de aminoacizi 12


b. emulsiide lipide c. lactat de sodiu 1,9% soluţie izotonică d. soluţie apoasă NaCl 9o/oo e. toate răspunsurile sunt corecte R: c, d. 49. Căile de rehidratare a organismului sunt urmatoarele: a. orală b. duodenală c. rectală d. perfuzia endovenoasă e. niciun răspuns nu este corect R: a, b, c, d. 50. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. exerciţiile fizice b. alimentaţia-cantitatea şi calitatea alimentelor c. vârsta d. stresul e. anxietatea R: a, b, c. 51. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. cultura b. anxietatea c. educaţia d. stresul e. emoţiile puternice R: a, d, e. 52. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi: a. galben închis până la galben deschis 13


b. culoare închisă în regim bogat in carne c. culoare deschisă în regim bogat în carne d. culoare deschisă in regim vegetarian e. culoare închisă în regim vegetarian R: a, b, d. 53. Densitatea urinei: a. se determină imediat după emisie deoarece prin răcire se schimbă densitatea b. este de 4,5-7 c. este de 1010-1025 la un regim mixt d. temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea e. toate răspunsurile sunt corecte R: a, c, d. 54. Culoarea scaunului la copilul mic, in conditii fiziologice : a. este verde-brun închis în primele 2-3 zile după naştere b. se modifică în aspect şi culoare în funcţie de alimentaţie c. este galben auriu la sugarul alimentat la sân d. este negru la sugarul alimentat artificial e. este brun la sugarul alimentat la sân R: a, b, c. 55. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a eliminasunt: a. alterarea mucoasei intestinale b. diminuarea peristaltismului intestinal c. anxietatea d. situaţia de criză e. tulburările de gândire R: a, b. 56. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. stresul 14


b. anomalii ale căilor urinare c. dezechilibrul metabolic d. anxietatea e. tulburările de gândire R: a, d, e. 57. Oliguria: a. apare în hemoragii abundente b. apare în insuficienţă circulatorie cu formare de edeme c. apare în transpiraţii abundente d. reprezintă excreţia urinei sub 500 ml/24h e. reprezintă excreţia urinei sub 1500ml/24h R: a, b, c, d. 58. Anuria : a. reprezintă excreţia de urină peste 500 ml/24h b. reprezintă lipsa de urină în vezică c. apare în arsuri întinse d. stări de şoc traumatic şi chirurgical e. este acelaşi lucru cu polakiuria R: b, c, d. 59. Anuria : a. reprezintă excreţia de urină peste 300 ml/24h b. reprezintă lipsa de urină în vezică c. apare în arsuri întinse d. stări de şoc traumatic şi chirurgical e. este acelaşi lucru cu nicturia R: b, c, d. 60. Soluţiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt: a. soluţia izotonică de NaCl 15


b. glucoză soluţie izotonică 5% c. supe şi compoturi d. plasmă proaspăt congelată e. toate răspunsurile sunt corecte R: a, b. 61. Următoarele soluţii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare: a. soluţii de aminoacizi b. emulsii de lipide c. lactat de sodiu 1,9% soluţie izotonică d. soluţie apoasă NaCl 9o/oo e. glucoză soluţie izotonică 5% R: c, d, e. 62. Următoarele sunt căi de rehidratare a organismului: a. orală b. vaginală c. rectală d. perfuzia endovenoasă e. toate răspunsurile sunt corecte R: a, c, d. 63. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. exerciţiile fizice b. alimentaţia -cantitatea şi calitatea alimentelor c. educaţia d. stresul e. anxietatea R: a, b. 64. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. exerciţiile fizice 16


b. anxietatea c. educaţia d. stresul e. emoţiile puternice R: b, d, e. 65. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi: a. transparentă in cazul urinilor concentrate b. culoare închisă în regim bogat in carne c. culoare deschisă în regim bogat în carne d. culoare deschisă in regim vegetarian e. culoare închisă în regim vegetarian R: b, d. 66. Densitatea urinei: a. se determină imediat după emisie pentru că prin răcire se schimbă densitatea b. este de 810-825 c. este de 80-120 la un regim mixt d. temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea e. toate răspunsurile sunt corecte R: a, d. 67. In conditii fiziologice culoarea scaunului la copilul mic : a. este verde-brun închis în primele 2-3 zile după naştere şi se numeşte meconiu b. nu se modifică în aspect şi culoare în funcţie de alimentaţie c. este galben auriu la sugarul alimentat la sân d. este negru la sugarul alimentat artificial e. este brun la sugar după introducerea făinosului R: a, c, e. 68. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. alterarea mucoasei intestinale 17


b. diminuarea peristaltismului intestinal c. lipsa de informaţie d. situaţie de criză e. stresul R: a, b. 69. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. stresul b. anomalii ale căilor urinare c. dezechilibrul metabolic d. anxietatea e. diminuarea peristaltismului R: a, d. 70. Oliguria: a. apare în hemoragii abundente b. apare în insuficienţă circulatorie cu formare de edeme c este acelaşi lucru cu polakiuria d reprezintă excreţia urinei sub 500 ml/24h e. reprezintă excreţia urinei sub 1500ml/24h R: a, b, d. 71. Polakiuria: a.este senzaţia de micţiune foarte frecventă b. cantitatea de urină emisă este foarte mare c. cantitatea de urină este foarte mică d. este inversarea raportului dintre numărul de micţiuni din timpul zilei cu cele din timpul nopţii e. niciun răspuns nu este corect R: a, c.

72. Disuria: 18


a. eliminarea urinii se face cu uşurinţă b. eliminarea urinii se face cu durere şi mare dificultate c. apare în inflamaţii acute ale uretrei d. apare în stricturi ureterale e. toate răspunsurile sunt corecte R: b, c, d. 73. Hematuria: a. este acelaşi lucru cu disuria b. este fiziologică c. este prezenţa sângelui în urină d. este o urină uneori tulbure e. este o urină cu aspect de spălătură de carne R: c, d, e. 74. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca sunt: a. cultura b. dezvoltarea şi vârsta c. constituţia d. capacităţile fizice e. emoţiile R: b, c, d. 75. Surse de dificultate de ordin fizic care determină imobilizare sunt: a. alterarea centrilor nervoşi b. alterarea integrităţii aparatului locomotor c. eşecul ,izolarea d. cunoaşterea de sine e. dezechilibre aşa cum ar fi durerea R: a, b, e. 76. Surse de dificultate de ordin psihologic care determină imobilizarea sunt: 19


a. piedici ale mişcării b. izolarea c. tulburări de gândire d. stres e. lipsa cunoaşterii R: c, d. 77. Pacientul poate avea următoarele poziţii în pat: a. poziţie neutră b. poziţie pasivă c. poziţie forţată d. poziţie activă e. toate răspunsurile sunt corecte R: b, c, d. 78. Poziţia forţată poate fi: a. determinată de afecţiunea de bază b.ca o reacţie de apărare a organismului c.ca o măsură terapeutică d.ca o măsură profilactică e. niciun răspuns nu este corect R: a, b, c, d. 79. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. nevoia de somn variază în funcţie de vârstă b. copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn c. o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator d. funcţia veghe –somn este un proces sociologic e. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare R: a, b, c. 80. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? 20


a. nevoia de somn variază în funcţie de vârstă b. copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn c. o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator d. funcţia veghe –somn este un proces sociologic e. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare R: d, e. 81. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. nevoia de somn variază în funcţie de vârstă b. copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn c. o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator d. funcţia veghe –somn este un proces sociologic e. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare R: a, b. 82. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. letargia poate dura ore,zile,luni,ani b. letargia este o hipersomnie,mai profundă c. narcolepsia este necesitatea subită de somn d. somnul modificat este o stare de lipsă de voie bună e. oboseala este o stare de hipersomnie continuă R: a, b, c. 83. Care din următoarele afirmaţii sunt false? a. letargia poate dura ore,zile,luni,ani b. letargia este o hipersomnie,mai profundă c. narcolepsia este necesitatea subită de somn d. somnul modificat este o stare de lipsă de voie bună e. oboseala este o stare de hipersomnie continuă R: d, e. 84. Care din afirmaţiile următoare referitoare la oboseală sunt false? 21


a. faţa este palidă şi exprimă tristeţe b. pulsul este rar şi slab bătut c. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraţii reci d. somnolenţă nocturnă e. vioiciune cu forţa musculară păstrată R: d, e. 85. Care din afirmaţiile următoare referitoare la oboseală sunt adevărate? a. faţa este palidă şi exprimă tristeţe b. pulsul este rar şi slab bătut c. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraţii reci d. somnolenţă nocturnă e. vioiciune cu forţa musculară păstrată R: a, b, c. 86. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a. talia şi statura b. vârsta c. credinţa d. emoţiile e. cultura R: a, b. 87. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a. credinţa b. emoţiile c. clima d. statutul social e. munca R: a,b. 88. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? 22


a. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte b. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale c. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale d. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36,1-37,8 e. temperatura corpului este maximă dimineaţa între orele 3-5 şi este minimă seara între orele 1823 R: a, b, d. 89.

Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte b. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale c. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale d. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36,1-37,8 e. temperatura corpului este maximă dimineaţa între orele 3-5 şi este minimă seara între orele 1823 R: c, e.

90. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităţii axilare b. ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului c. emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d. temperatura încăperii nu influenţează temperatura corpului e. cresterea temperaturii corpului peste 38 grade se numeste subfebrilitate R: a, b, c. 91. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37,2-38oC b. febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC c. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC e. febra recurentă se întâlneşte după ora 20 R: a, b, c. 23


92. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 40oC b. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38,5oC c. frisoanele sunt contracţii musculare puternice d. piloerecţia este creşterea temperaturii la nivel cutanat e. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde: cefalee,tahicardie,sete,oligurie etc. R: a, c, e. 93.

Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte b. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale c. emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d. temperatura încăperi nu influenţează temperatura corpului e. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38,5oC R: a, b, c.

94. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi b. adultul doarme 7-9 ore pe zi c. vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi d. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi e. adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: a, b. 95. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataţiei b. crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităţi c. acneea este o pustulă determinată de un agent patogen specific d. intertrigo este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor R: a, b, c. 24


96. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37,2-38oC b. febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC c. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale, din epiderm R: a, b, c. 97. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. escoriaţia este pierderea de substanţă superficială apărută în urma unui traumatism b. ulceraţia este pierderea de substanţă rezultând dintr-un proces patologic c. papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului d. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor e. adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: a, b. 98. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităţii axilare b. ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului c. emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d. temperatura încăperii nu influenţează temperatura corpului e. hipotermia este scaderea temperaturii corpului sub 37 grade R: d, e. 99. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37,2-38oC b. febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC c. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC e. febra recurentă se întâlneşte după ora 20 25


R: d, e. 100.

Care dintre afirmaţiile următoare sunt false?

a. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 40oC b. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38,5oC c. frisoanele sunt contracţii musculare puternice d. piloerecţia este creşterea temperaturii la nivel cutanat e. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde: cefalee,tahicardie,sete,oligurie etc. R: b, d. 101.


a. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte b. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale c. emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d. temperatura încăperi nu influenţează temperatura corpului e. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38,5oC R: c, d 102.

Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?

a. nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi b. adultul doarme 7-9 ore pe zi c. vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi d. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi e. adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: b, d. 103.

Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?

a. eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataţiei b .crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităţi c. acneea este o pustulă determinată de un agent patogen specific d. intertrigo este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor 26


R: d, e. 104.


a. subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37,2-38oC b. febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC c. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale, din epiderm R: d, e. 105.


a. escoriaţia este pierderea de substanţă superficială apărută în urma unui traumatism b. ulceraţia este pierderea de substanţă rezultând dintr-un proces patologic c. papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului d. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor e. adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: c, d, e. 106.

Nursa asistă pacientul din proprie iniţiativă în următoarele condiţii:

a.pentru îngrijiri de confort b.schimbă calea de administrare dacă este cazul c.aplică tratamente bolnavului d.colaboreaza cu alţi specialişti din sectorul sanitar e.anunţa medicul pentru orice modificare semnificativă R: a. 107.

La indicaţia medicului nursa:

a.observa evoluţia bolnavului b.colaborează cu alţi specialişti din domeniul social c.este alături de indivizi d.aplică ingrijiri de confort 27


e.nici un răspuns nu este corect R: a. 108.

Flambarea:

a.este o metodă chimică b.este o metodă biologică c.constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără pînă la înroşire d.se realizează la 160 grade Celsius e.se realizează la 100 grade Celsius R: c. 109.

Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face:

a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute d. la 160 grade Celsius timp de 3 ore e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore R: d. 110.

Fierberea :

a. este o metodă mai puţin sigură b. este o metodă folosită frecvent ca mijloc de sterilizare c. este o metodă sigură d. este o metodă chimică e. este o metodă modernă R: a. 111.

Autoclavarea :

a. este sterilizarea prin căldură umedă cu vapori sub presiune b. este folosită în lipsa altor metode mai sigure c este o metodă nesigură d. este o metodă chimică 28


e. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare R: a. 112.

Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaţă sub formă de pulbere:

a. apa oxigenată b. tinctura de iod c. septozolul d. acidul boric e. alcoolul rectificat R: d. 113.

Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a.să fie construit din material lemnos uşor de incinerat b.confortabil pentru odihna bolnavului c.incomod pentru bolnav dar uşor de utilizat de către nursă d.comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de către nursă e.nici un răspuns nu este corect R: b. 114.

Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a.vârsta b.cultura c.religia d.tensiunea arterială e.statutul social R: a. 115.

Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a.activitatea fizică b.cultura c.emoţiile d.vârsta 29


e.clima R: c. 116.

Factorii sociologici care influenţează nevoia de a bea şi a mânca sunt:

a.vârsta b.emoţiile c.anxietatea d.religia e.activitatea fizică R: d. 117.

Surse de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:

a.anxietate b.stres c.situaţii de criză d.religia e.obstrucţii, tumori, ştrangulări R: e. 118.

Soluţiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt:

a.soluţii cu lipide b.glucoză soluţie izotonică 5% c.sânge integral d.plasmă prospăt congelată e.niciun răspuns nu este corect R: b 119.

Următoarele soluţii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare:

a.soluţii de aminoacizi b.emulsiide lipide c.lactat de sodiu 1,9% soluţie izotonică d.plasmă proaspătă congelată 30


e.tote răspunsurile sunt corecte R: c. 120.

Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a.alterarea mucoasei intestinale b.alterarea mucoasei respiratorii c.anxietatea d.situaţiile de criză e.tulburările de gândire R: a. 121.

Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a.religia b.alimentaţia -cantitatea şi calitatea alimentelor c.educaţia d.stresul e.niciun răspuns R: b. 122.

In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi:

a.transparentă in cazul urinilor concentrate b. culoare închisă în regim vegetarian

c.culoare

deschisă în regim bogat în carne d.culoare deschisă in regim vegetarian e.niciun răspuns nu este corect R: d 123.

Densitatea urinei:

a.se determină imediat după emisie pentru că prin răcire se schimbă densitatea b.este de 810-825 c.este de 80-120 la un regim mixt d.temperatura mai mică sau mai mare nu modifică densitatea e.toate răspunsurile sunt corecte 31


R: a. 124.

Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a.religia b.diminuarea peristaltismului intestinal c.lipsa de informaţie d.situaţie de criză e.stresul R: b. 125.

Surse de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina

sunt: a.stres b.anomalii ale căilor urinare c.dezechilibrul metabolic d.vârsta e.diminuarea peristaltismului R: a. 126.

Oliguria:

a.apare în hemoragii uşoare b.apare în insuficienţă circulatorie cu formare de edeme c.este acelaşi lucru cu polakiuria d.reprezintă excreţia urinei sub 1000 ml/24h e.reprezintă excreţia urinei sub 1500ml/24h R: b. 127.

Polakiuria:

a.este senzaţia de micţiune foarte frecventă b.cantitatea de urină emisă este foarte mare c.urina este colorată roşu d.este inversare raportului dintre numărul de micţiuni din timpul zilei cu cele din timpul nopţii 32


e.niciun răspuns nu este corect R: a. 128.

Disuria:

a.eliminarea urinii se face cu uşurinţă b.eliminarea urinii se face cu durere şi mare dificultate c.este acelaşi lucru cu polachiuria d.apare în perioade de stres e.toate răspunsurile sunt corecte R: b. 129.

Hematuria macroscopică:

a.este acelaşi lucru cu disuria b.este fiziologică c.este prezenţa sângelui în urină d.este o urină limpede e.este o urină cu aspect de zaţ de cafea R: c. 130.

Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităţii axilare b.ingestia de proteine în special nu ridică temperatura corpului c.emoţiile nu pot determina o creştere a temperaturii corporale d.temperatura încăperi nu influenţează temperatura corpului e.niciun răspuns nu este corect R: a. 131.

Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a.subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 36,2-37oC b.febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38,7-41oC c.febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC 33


e.febra recurentă se întâlneşte după ora 20 R: c 132.

Afirmaţiile următoare sunt adevărate:

a.hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 40oC b.hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38,5oC c.frisoanele sunt contracţii musculaturii netede d.piloerecţia este creşterea temperaturii la nivel cutanat e.sindromul febril este o afecţiune infecţioasă R: a 133.


a.în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului nu poate creşte b.climatul umed şi cald nu determină creşterea temperaturii corporale c.emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d.temperatura încăperi nu influenţează temperatura corpului e.hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38,5oC R: c. 134.

Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a.nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi b.adultul doarme 7-9 ore pe zi c.vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi d.adolescentul doarme 8-9 ore pe zi e.adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: b. 135.

Următoarele afirmaţii sunt adevatate:

a.eritemul este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului b.crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităţi c.acneea este o pată congestivă datorată vasodilataţiei d.intertrigo este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului 34


e.crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor R: b. 136.


a.subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 36,2-37oC b.febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 37-38oC c.febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d.papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e.veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale, din epiderm R: c. 137.


a.escoriaţia este pierderea de substanţă superficială apărută în urma unui traumatism b.ulceraţia este acumularea de lichid în ţesuturi c.papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului d.crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor e.adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: a. 138.

Pustula este:

a.dilatare permanentă a unui mic vas de sânge b.acumulare de lichid seros în ţesuturi c.abces minuscul la suprafaţa tegumentului, localizat la suprafaţa firului de păr d.ridicătură circumscrisă şi solidă e.pată congestivă datorată vasodilataţiei R: c 139.

Intertrigo este:

a.infecţie specifică foliculului pilosebaceu b.leuco-melano-dermită de natură neuroendocrină c.micoză cutanată situată la nivelul plicilor 35


d.pustulă determinată de un agent patogen e.niciun răspuns nu este corect R: c 140.

Alopecia este:

a.afecţiune a plexurilor venoase b.pierdere de substanţă profundă în urma unui proces patologic c.lipsa parţială sau a părului d.pată congestivă de la nivelul pielii e.niciun răspuns nu este corect R: c. 141. Aportul alimentar este guvernat de 3 senzatii: a. foame b. hipoglicemie c. apetit d. hiperglicemie e. satietate R: a, c, e. 142. Enzima glicolitica din sucul gastric: a. digera amidonul pana la maltoza si glucoza b. se numeste amilaza c. digera celuloza pana la maltoza d. desface dizaharidele in monozaharide e. sucul gastric nu contine enzime glicolitice R: e. 143. Zona precordiala poate fi sediul unei dureri cu origine: a. coronariana b. pleurala c. digestiva d. apendiculara e. anexiala R: a, b, c. 144. Caracteristicile durerii coronariene sunt: a. sediu retrosternal sau precordial b. sediu in hipocondrul drept c. iradiere tipica spre umarul stang d. caracter constrictiv 36


e. se amelioreaza dupa adinistrarea de nitroglicerina sublingual R: a, c, d, e. 145. Interventiile nursing in cazul unui pacient cu durere precordiala se refera la: a. monitorizarea functiilor vitale b. monitorizarea temperaturii c. monitorizarea ECG d. realizarea unui acces venos periferic e. efectuarea unui test de efort imediat R: a, c, d. 146. Circumstantele de aparitie a durerii din sindromul coronarian pot fi: a. paroxistic b. in timpul unui efort fizic c. in repaus d. nu au legatura cu activitatea fizica desfasurata e. in timpul zilei intotdeauna R: a, b, c. 147. Dispneea: a. este o tulburare de absorbtie a lipidelor b. este o tulburare a digestiei c. poate fi paroxistica d. poate fi prezenta in afectiuni cardiace e. poate fi un simptom al unei afectiuni respiratorii R: c, d, e. 148. Nivelul de dependenta: a. se numeste si indice de gravitate al dependentei b. orienteaza nursa asupra metodelor de interventie c. este un instrument de evaluare a ingrijirilor specifice nursing d. este calificativul cu care se noteaza activitatea desfasurata de catre nursa e. este comportamentul inadecvat al individului pentru satisfacerea unei nevoi R: a, b, c. 149. Au dreptul sa ia decizii personale cu privire la ingrijirea propriei sanatati persoanele: a. care au implinit 14 ani b. care au interdictie judecatoreasca c. care au implinit 18 ani d. parintii sau tutorii legali in cazul minorilor e. casatorite, de 16 ani (fetele) sau de 17 ani (baietii) R: c, d, e. 37


150. Asistentul medical are obligatia de a lua consimtamantul de la urmatoarele persoane: a. pacient constient si cu discernamant critic b. rudele de gradul 1 ale unui pacient inconstient c. rudele unui pacient in stare grava, inconstient d. rudele de gradul 1 ale unui pacient constient e. rudele de gradul 2 care insotesc un pacient fara discernamant critic. R: a, b. 151. Administrarea medicamentelor pe cale rectală: ocoleşte sistemul venei porte; se indică pentru a evita trecerea medicamentelor prin ficat; nu se indica la pacienţii cu intoleranţă gastrică; este contraindicată la bolnavii cu tulburări de deglutiţie; determină iritaţia mucoasei gastrice. R: a, b. 152. Supozitoarele utilizate cu scop purgativ: au acţiune generală sunt cele cu efedrină, antibiotice au ca materie de bază untul de cacao se introduc în rect, fără nici o pregătire prealabilă a bolnavului sunt formate din gelatină cu glicerină sau glicerină cu stearină R: d, e. 153. Accesul venos periferic se poate realiza la următoarele nivele: venele feţei dorsale ale mâinii vena medio-cefalică vena subclaviculară vena jugulară internă venele de la plica cotului R: a, b, e. 154. Abordul vascular este folosit de regulă pentru atingerea următoarelor obiective: a. efectuarea masajului cardiac intern b. recoltarea de probe biologice c. administrarea medicamentelor d. reumplere volemică e. reechilibrare electrolitică şi acido-bazică R: b, c, d, e. 155. Materialele necesare abordului venos periferic percutan sunt: a. tensiometru b. garou 38


c. stetoscop d. ace de puncţie venoasă e. soluţie antispastică R: b, d, e. 156. Care din următoarele manevre aparţin tehnicii puncţiei venoase periferice ? a. se montează garoul b. se dezinfectează zona c. se abordează vena tangenţial avansând progresiv în profunzime pe traiectul venos d. se abordează vena în aval de focarele de fractură e. mandrenul odată scos, se poate introduce înapoi dacă este nevoie R: a, b, c. 157. Accidentele abordului venos periferic pot fi: a. pneumotoraxul b. hemoragiile intratoracice prin lezarea arterei subclavie c. extravazarea fluidului d. perforaţia venei cu hematom la locul puncţiei e. flebita de cateter R: c, d, e. 158. Badijonările: a. reprezintă o formă de aplicare locală a unor medicamente lichide pe suprafaţa tegumentelor b. se efectuează folosind tampoane de vată montate pe pense hemostatice, înmuiate în substanţă medicamentoasă lichidă c. tamponul se cufundă în borcanul cu medicament d. tamponul se poate utiliza de mai multe ori e. se utilizează pentru dezinfecţia tegumentelor R: a, b, e. 159. Alegerea căii de administrare a injecţiilor depinde de: a. experienţa asistentului medical b. scopul injecţiei c. compatibilitatea ţesuturilor organismului cu substanţa injectată d. preferinţele pacientului e. nici un răspuns corect R: b, c. 160. Se va alege calea subcutanată în cazul substanţelor: a. cu densitate mare b. care nu provoacă iritaţia ţesutului celular subcutanat c. hiperosmolare d. uşor resorbabile 39


e. care provoacă lipoliza ţesutului adipos subcutanat R: b, d. 161. Se va alege calea intramusculară în cazul substanţelor: a. cu densitate mică b. hiperosmolare c. cu densitate mare d. uleioase e. al căror efect urmărit trebuie să se instaleze în decurs de 3-10 minute R: c, d, e. 162. Se va utiliza calea intravenoasă în cazurile în care: a. se aşteaptă un efect lent instalat b. se aşteaptă o acţiune promptă sau foarte rapidă a medicamentului c. medicamentul este o soluţie hipertonă d. este necesară perfuzarea soluţiilor pentru reechilibrare volemică e. se indică clismă medicamentoasă R: b, d. 163. Injecţiile intradermice: a. se aplica foarte frecvent b. se utilizează mai mult cu scop explorator c. se indică în cazurile de extremă urgenţă d. se indică mai ales la copii e. se efectuează doar la bătrâni R: b. 164. Avantajele administrării medicamentelor sub formă de injecţii sunt: a. absorbţia este uşoară şi efectul se instalează rapic b. dozajul nu este precis, absorbţia fiind influenţată de starea tubului digestiv c. medicamentele sunt distruse de enzimele intestinale d. se pot administra medicamente atunci când calea orală este contraindicată e. nici un răspuns corect R: a, d. 165. Substanţele injectabile: a. pot fi soluţii apoase, uleioase sau suspensii b. se găsesc introduse în fiole sterile de sticlă, închise ermetic c. se găsesc în flacoane închise cu dopuri de cauciuc d. pot fi administrate şi pe cale orală e. sunt de regulă iritante venos R: a, b, c. 40


166. Indiferent de felul injecţiilor, pregătirea şi administrarea lor trebuie să respecte următoarele reguli: a. verificarea soluţiilor de injectat b. seringile pot fi încărcate şi fără ac, introducând amboul direct în soluţie c. injectarea conţinutului seringilor poate fi efectuată timp de 48 de ore d. dezinfectarea locului puncţiei e. pulberile injectabile se dizolvă în prealabil cu lichidul de dizolvare R: a, d, e. 167. Incidentele şi accidentele întâlnite în cazul injecţiilor intradermice sunt: a. aspectul caracteristic de coajă de portocală b. lipotimie sau şoc c. necroza tegumentului d. flebită e. embolie R: b, c. 168. Injecţiile intradermice: a. au scop explorator şi anesteziant b. se efectuează în regiuni cutanate bogate în foliculi piloşi c. se efectuează pe faţa antero-internă a antebraţului d. produc la locul de puncţie aspectul de coajă de portocală e. se efectuează subcutanat R: c, d. 169. Injecţiile subcutanate: a. se efectuează cu seringi de 0,5-1 ml b. se efectuează cu ac hipotermic, ascuţit, cu tăietură lungă c. utilizează soluţii uleioase, de obicei d. se folosesc pentru a administra bismutul, mercurul, iodul e. pot produce durere violentă la locul injecţiei R: b, e. 170. Pentru injecţiile intramusculare: a. se utilizează ace scurte şi subţiri b. pacientul trebuie aşezat în decubit dorsal c. se utilizează seringi obişnuite d. pacientul poate fi aşezat în decubit lateral e. bolnavul poate fi aşezat în poziţie şezând R: c, d, e. 171. Acţiunea medicamentelor asupra organismului depinde de: a. structura lor chimică 41


b. c. d. e.

doza administrată calea de administrare starea generală a pacientului nici un răspuns corect

R: a, b, c. 172. Doza terapeutică reprezintă: a. doza utilizată pentru obţinerea efectului terapeutic dorit, fără a produce efecte toxice asupra organismului b. doza cea mai mare suportată de organism, fără să apară efecte toxice c. doza care provoacă o reacţie toxică, periculoasă pentru organism d. doza care este acceptată de către pacient e. cea mai mică doză care produce un efect R: a. 173. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. aparatul este o mică farmacie care satisface situaţiile neprevăzute şi de urgenţă dintr-o secţie b. aparatul este o farmacie care satisface necesarul de medicamente dintr-o secţie c. aparatul este administrat de către asistenta şefă d. aparatul trebuie să fie plasat într-o cameră uscată e. aparatul trebuie să fie ferit de razele solare directe R: a, c, d, e. 174. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă reguli generale de administrare a medicamentelor? a. identificarea medicamentelor administrate b. schimbarea medicamentului prescris cu unul asemănător dacă nu este acceptat de bolnav c. prelungirea intervalelor de administrare a medicamentelor atunci când asistenta crede că este necesar d. evitarea incompatibilităţilor de medicamente e. schimbarea căii de administrare atunci când asistenta consideră că este necesar R: d. 175. Asistenta medicală informează medicul în următoarele situaţii: a. după fiecare administrare injectabilă a medicamentelor b. nerespectarea căilor de administrare c. schimbarea dozajului unui medicament d. nu este obligată să facă acest lucru e. la terminarea programului de lucru R: b, c. 176. Introducerea medicamentelor în organism se poate face: a. pe cale bucală b. parenteral c. prin mucoasa respiratorie 42


d. prin clismă e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 177. Aplicaţiile terapeutice de frig: a. regenerează musculatura epuizată indiferent cât timp se aplică b. produce vasoconstricţie tegumentară c. scade excitabilitatea nervilor periferici d. creşte excitabilitatea nervilor periferici e. sunt indicate în hipotermie R: b, c. 178. Căldura are o acţiune: a. stimulantă b. antispastică c. hipertensivă d. hipotensivă e. hipotermică R: a, b, d. 179. Aplicarea frigului sub formă umedă se realizează prin: a. pungă cu gheaţă b. aparate răcitoare c. împachetări d. comprese e. aerosoli R: c, d. 180. Împachetările reci: a. se aplică în stările febrile la pacienţii cu stare generală gravă b. au efect stimulant şi reglator al circulaţiei c. se indică în tulburările uşoare de respiraţie şi de circulaţie d. în caz de hiperpirexie trebuie schimbate din 5 în 5 minute e. sunt indicate în hipotermie R: b, c, d. 181. Contraindicaţiile administrării medicamentelor pe cale orală sunt: a. refuzul bolnavului b. medicamentul este iritant gastric c. comă d. medicamentul se resoarbe pe cale digestivă e. vărsături incoercibile 43


R: a, b, c, e. 182. Medicamentele cu efect local, administrate per os: a. ocolesc sistemul venei porte b. sunt iritante pe mucoasa gastro-intestinală c. excită peristaltismul intestinal d. favorizează cicatrizarea ulceraţiilor e. se pot administra şi la pacientul comatos R: c, d. 183. Medicamentele cu efect general, administrate per os sunt: a. antibioticele, calmantele, anestezicele generale b. antiastmaticele, antihipertensivele c. purgativele d. apele minerale alcaline e. uleiul de ricin R: a, b. 184. Se administrează per os sub formă de picături: a. lichidele amare sau cu gust dezagreabil, diluate b. medicamentele cu bază de gelatină c. decocturile d. tincturile e. ceaiurile R: a, d. 185. Administraţi mai multe medicamente deodată prin amestecarea soluţiilor în acelaşi pahar: a. pentru a simplifica munca asistentei b. pentru a inactiva anumite medicamente c. ţinând cont de incompatibilităţile de asociere la administrare d. clorura de calciu şi codeina fosforică totdeauna într-un pahar gradat e. pentru a modifica gustul acestora R: a, c. 186. În ce ordine veţi administra medicamentele următoare la pacientul dumneavoastră? a. ampicilină 1 capsulă p.o., algocalmin şi no-spa căte 1 fiolă i.m., diclofenac 1 supozitor i.r. b. diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin 1 fiolă i.m., ampicilină 1 capsulă p.o., no-spa 1 fiolă i.m. c. no-spa 1 fiolă i.m., algocalmin 1 fiolă i.m., diclofenac 1 supozitor i.r., ampicilină 1 capsulă p.o. d. ampicilină 1 capsulă p.o., diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin şi no-spa câte 1 fiolă i.m. e. nu este importantă ordinea administrării lor R: a. 187. Orarul de administrare a medicamentelor trebuie să ţină cont de: 44


a. b. c. d. e.

alimentaţia bolnavilor modul de reacţie al bolnavului şi de apariţia unor efecte secundare somnul bolnavului numărul de bolnavi din salon nici un răspuns nu este corect

R: a, b, c. 188. Cum se poate administra unui copil de 3 luni ampicilina? a. sub formă de soluţie, per os b. sub formă de capsule, per os c. sub formă de comprimate, per os d. sub formă de capsule, după ce s-au deschis în prealabil şi s-a amestecat dizolvat pulberea cu apă fiartă şi răcită e. sub formă de supozitoare, intrarectal R: a. 189. Respectarea dozelor prescrise de către medic presupune: a. dozele prescrise vor fi verificate odată cu identificarea medicamentelor b. verificarea dozelor notate în F.O. cu cele din condicile de predare şi cu adnotările asistentei de la vizită c. solicitarea de lămuriri suplimentare de la medic, înainte de administrarea dozei respective d. asistenta nu trebuie să verifice dozele e. nu este întotdeauna obligatorie R: a, b, c. 190. Bolnav de 46 de ani acuză durere retrosternală cu caracter constrictiv, dispnee, transpiraţii abundente, anxietate. Nu doreşte să vorbească, răspunde cu dificultate la întrebările puse de către asistentă. Diagnosticele nursing sunt: a. problemă de a dormi şi a se odihni dată de agitaţie şi manifestată prin anxietate b. problemă de a avea o bună circlaţie cauzată de durerea toracică şi manifestată prin dispnee c. problemă de a respira şi a avea o bună circulaţie cauzată de un infarct miocardic şi manifestată prin durere retrosternală, dispnee, transpiraţii abundente d. problemă de a comunica dată de anxietate şi manifestată prin faptul că nu vorbeşte e. problemă de eliminare dată de boală şi manifestată prin durere R: c. 191. În cazul de mai sus veţi proceda în modul următor: a. aşezati pacientul în decubit lateral stânga, îi explicaţi faptul că trebuie să stea liniştit şi îi administraţi oxigen b. aşezaţi pacientul în poziţie şezând, îi administraţi oxigen şi nitroglicerină 1 cpr. Sublingual c. administraţi 1 cpr. De diezepam şi după ce se linişteşte bolnavul îi efectuaţi o ECG d. aşezaţi bolnavul în poziţie şezând, îi administraţi oxigen, realizaţi un acces venos, efectuaţi ECG şi anunţaţi medicul e. administraţi antialgic (Piafen) 45


R: d. 192. Copil de 12 ani tuşeşte frecvent, cu expectoraţie muco-purulentă redusă, nu se poate odihni. La orele 17 prezintă o temperatură de 39 de grade. Ce îngrijiri nursing aplicaţi? a. administraţi codeină pentru a inhiba tusea şi diazepam pentru a se putea odihni b. efectuaţi manevre pentru mobilizarea secreţiilor traheo-bronşice c. administraţi expectorante d. administraţi antitermice (Paracetamol, Algocalmin) e. informaţi medicul despre această situaţie R: b, e. 193. Diagnosticele nursing ce se pot formula în cazul prezentat anterior sunt: a. problemă de a respira cauzată de o afecţiune pulmonară şi manifestată prin tuse cu expectoraţie mucopurulentă b. problemă de a dormi dată de tuse şi manifestată prin tuse cu expectoraţie muco-purulentă c. problemă de a elimina cauzată de o afecţiune traheo-bronşică şi manifestată prin tuse cu expectoraţie muco-purulentă d. problemă de a-şi menţine temperatura corpului constantă cauzată de boala pulmonară şi manifestată prin febră e. problemă de a dormi şi a se odihni dată de tuse şi manifestată prin imposibilitatea de a se odihni R: c, d, e. 194. Procesul nursing cuprinde următoarele etape: a. aplicarea intervenţiilor nursing b. stabilirea diagnosticelor medicale c. culegerea datelor d. alcătuirea planului nursing e. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmează să se administreze R: a, c, d. 195. Culegerea datelor: a. reprezintă prima etapă în cadrul procesului nursing b. se realizează efectuând anamneza bolnavului c. cuprinde stabilirea diagnosticelor nursing d. se realizează întrebând medicul ce s-a întâmplat cu pacientul respectiv e. reprezintă ultima etapă a procesului nursing R:a, b. 196. Antecedentele heredo-colaterale: a. se obţin din anamneza pacientului b. reprezintă afecţiunile de care au suferit rudele de gradul 1 al pacientului c. nu sunt importante în stabilirea diagnosticelor nursing d. nu sunt importante decât atunci când pacientul este grav 46


e. se pot afla doar de la aparţinători R: a. 197. Antecedentele personale patologice: a. sunt semnificative pentru un pacient vârstnic b. sunt semnificative doar dacă pacientul este grav c. nu se pot obţine decât de la pacient d. reprezintă afecţiunile de care a suferit pacientul până in prezent e. sunt totdeauna legate de boala actuală R: d. 198. Identificarea pacientului se poate realiza cu: a. buletinul sau cartea de identitate b. carnetul de asigurat c. certificatul de naştere d. orice document în care sunt consemnate numele şi prenumele pacientului, CNP-ul şi domiciliul acestuia e. adeverinţa de salariat R: a. 199. Diferenţele existente între diagnosticul nursing şi diagnosticul medical sunt: a. diagnosticul nursing e stabilit de nursă, iar cel medical de către medic b. diagnosticul nursing este unul de îngrijire, iar cel medical de boală c. diagnosticele nursing pot fi mai multe d. diagnosticul nursing este specific unui pacient e. nici unul dintre răspunsuri nu este corect R: b, d. 200. Sursele de dificultate ale dependenţei au următoarele caracteristici: a. reprezintă cauza dependenţei b. nursa nu poate interveni asupra sursei de dificultate c. nursa nu poate interveni asupra dificultăţilor cu caracter independent d. factorii de ordin fizic sunt obstacole intrinseci organismului e. obstacolele de natură intrinsecă aparţin individului însăşi R: a, c, e. 201. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară este: a. regiunea supero-externă a muşchilor fesieri b. regiunea infero-externă a muşchilor fesieri c. muşchii laterali ai coapsei, în porţiunea mijlocie d. musculatura anterioară a coapsei, sub triunghiul Scarpa e. musculatura anterioară a coapsei, deasupra triunghiului Scarpa 47


R: a, c, d. 202. Menţinerea sănătăţii copilului în condiţii optime se realizează: a. internând copilul în spital b. stabilind legătura cu copilul şi familia acestuia c. tratând copilul la domiciliu d. nu este nevoie să se discute cu copilul e. nu se complimentează copilul R: b. 203. În procesul nursing adresat copilului: a. încercaţi să obţineţi încrederea membrilor familiei b. membrii familiei nu sunt acceptaţi în preajma copiilor c. procesul nursing nu se adresează membrilor familiei d. nu sunt necesare informaţii privind copiii e. membrii familiei sunt informaţi despre starea copilului R: a. 204. Culegerea datelor în procesul nursing adresat copilului: a. se realizează prin obţinerea încrederii membrilor familiei b. nu interesează condiţiile de locuit c. nu include examinarea sistemelor şi aparatelor d. se realizează folosind un limbaj simplu e. se referă la dezvoltarea corespunzătoare vârstei R: e. 205. Diagnosticul nursing pentru perioada copilăriei: a. trebuie să descrie stilul de viaţă al părinţilor b. trebuie să identifice factorii de stres din familie c. trebuie să cuprindă problemele actuale de sănătate ale copilului d. se referă la percepţia stării de sănătate e. include şi situaţia financiară R: c. 206. Caracteristicile respiraţiei în diagnosticul de alterare a temperaturii la copil sunt: a. ritm regulat b. dispnee absentă c. respiraţie Cheyne-Stockes d. folosirea muşchilor accesori e. nu sunt modificări respiratorii R: d. 207. Factorii de risc pentru alterarea temperaturii la copil sunt: 48


a. b. c. d. e.

prematuritatea activitatea lentă respiraţiile rapide vârstă mare absenţa tulburărilor metabolice

R: a. 208. Vârsta copilului ca factor de risc pentru alterarea teperaturii are următorul aspect: a. pentru vârstă mică este risc mare b. pentru vârstă mică este risc mic c. pentru vârstă mare este risc mare d. între vârstă şi risc există un raport direct proporţional e. nu există relaţie între vârstă şi risc R: a. 209. La copil în caz de febră se administrează: a. alimente bogate în lipide b. alimente solide c. apă cu sare d. lichide cu aport caloric crescut e. lichide simple R: d. 210. Cea mai bună metodă de apreciere a hidratării pentru copii şi adolescenţi este: a. agitaţia b. aspectul tegumentului c. densitatea urinei d. greutatea cu 10% mai mare decât la internare e. apetitul R: c. 211. Termoreglarea ineficientă la copil se poate asocia cu: a. boli renale b. intoxicaţii medicamentoase c. boli osoase d. boli autoimune e. boli hematologice R: b. 212. Culegerea datelor referitoare la hipertermia copilului include: a. istoricul bolii prezente b. vârsta copilului c. condiţii patologice ce duc la deshidratare 49


d. contactul cu boli infecţioase e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 213. Pentru evaluarea eficienţei intervenţiei nursing în caz de febră la copil se monitorizează: a. frecvenţa şi ritmul cardiac b. tensiunea arterială c. frecvenţa respiraţiilor d. nivelul de conştienţă e. apetitul R: a, b, c, d. 214. Semnele de deshidratare la sugar sunt: a. fontanela bombată b. fontanela deprimată c. oliguria d. persistenţa pliului cutanat e. mucoase umede R: b, c, d. 215. Semnele vitale monitorizate în procesul nursing la copil sunt evaluate: a. la interval de 12 ore b. la interval de 4 ore sau mai des la nevoie c. numai la nevoie d. temperatura se verifică de 2 ori pe zi e. la solicitarea medicului R: b. 216. Pentru a evalua creşterea ponderală la copilul cu tulburări de nutriţie: a. calculaţi necesarul energetic b. măsuraţi diureza copilului în fiecare dimineaţă c. oferiţi copilului alimentele fierte şi pasate d. copilului de 4 luni I se oferă alimente solide înainte de biberon e. cântăriţi copilul în fiecare dimineaţă, înainte de mese R: e. 217. Tipurile de diagnostic nursing sunt: a. diagnosticul medical b. diagnosticul de boală c. diagnosticul actual d. diagnosticul potenţial e. diagnosticul posibil 50


R: c, d, e. 218. Caracteristicile diagnosticului nursing: a. este specific unui pacient b. nu ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate c. orientează medicul către diagnosticul medical d. face dificilă comunicarea asistentei cu ceilalţi membri ai echipei de sănătate e. este greoi şi imprecis R: a. 219. Evaluarea intervenţiilor nursing cuprinde: a. stabilirea criteriilor de evaluare b. evaluarea atingewrii obiectivelor c. identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor d. aplicarea intervenţiilor e. culegerea şi interpretarea datelor R: a, b, c. 220. Planificarea intervenţiilor nursing cuprinde: a. stabilirea obiectivelor b. enunţarea diagnosticelor nursing c. stabilirea priorităţilor d. alegerea strategiilor e. nici un răspuns corect R: a, c, d. 221. Accidentele transfuzionale şi posttransfuzionale sunt: a. incompatibilitate de grup O, A, B. b. pneumotorax c. tamponadă cardiacă d. hemoliză intravasculară e. nici un răspuns corect R: a, d. 222. Căile de hidratare a organismului sunt: a. orală b. intradermică c. perfuzia endovenoasă d. inhalatorie e. toate căile de administrare a medicamentelor sunt şi căi de hidratare şi mineralizare a organismului R: a, c. 223. Soluţiile cristaloide utilizate pentru hidratarea şi mineralizarea organismului sunt: 51


a. b. c. d. e.

soluţia izotonă de NaCl soluţia Ringer Dextranul 70 Dextranul 40 Plasma uscată

R: a, b. 224. Soluţiile coloide utilizate pentru reechilibrarea volemică sunt: a. soluţia hipertonă de glucoză b. soluţia Ringer c. Dextranul 70 d. Soluţia de bicarbonat de sodiu 1,4% e. Serul fiziologic R: c. 225. Toracocenteza: a. este stabilirea unei legături cavitatea pleurală şi mediul exterior prin intermediul unui ac de puncţie b. are scop explorator c. are scop evacuator d. stabileşte o legătură între cavitatea pericardică şi mediul exterior prin intermediul unui ac de puncţie e. poate determina pneumotorax R: a, b, c, e. 226. Puncţia pericardică: a. înseamnă pătrunderea cu un ac în cavităţile cordului b. reprezintă pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală c. este legătura stabilită printr-un ac de puncţie între cavitatea peritoneală şi exterior d. este pătrunderea cu un ac în cavitatea pericardică e. stabileşte legătura între cavitatea pericardică şi atriul drept R: d. 227. Paracenteza: a. se numeşte şi puncţie peritoneală b. este o metodă de tratament în ascitele masive c. se contraindică la bolnavii cu ascită d. stabileşte o legătură între cavitatea peritoneală şi un organ cavitar intraabdominal e. este pătrunderea cu un ac de puncţie într-un organ cavitar intraabdominal R: a, b. 228. In timpul puncţiei peritoneale, asistenta are următorul rol: a. pătrunde cu trocarul în caitatea peritoneală b. izolează locul puncţiei cu un câmp steril c. efectuează o mică incizie prin piele cu bisturiul 52


d. recoltează probe sterile de laborator e. reevaluează pacientul din 20 în 20 de minute R: b, d. 229. Accidentele paracentezei sunt: a. colaps b. hipertensiune arterială c. hemoragie internă d. hipertensiune arterială e. şoc anafilactic R: a, c. 230. Ingrijirea bolnavului după puncţia peritoneală constă în: a. monitorizarea permanentă a bolnavului b. aşezarea în poziţie de decubit ventral c. aşezarea în poziţie şezând d. plimbarea bolnavului prin salon în primele 30 de minute după puncţie e. administrarea de antialgice R: a 231. Independent de felul şi natura instrumentelor, ele trebuie să corespundă unor criterii generale, comune tuturor sondelor, astfel: a. vârful sondelor trebuie să fie ascuţit pentru a putea să pătrundă uşor b. sondele nu se sterilizează deoarece se deteriorează c. suprafaţa sondelor trebuie să fie perfect netedă d. materialul in care este confecţionat trebuie să fie moale e. suprafaţa sondelor trebuie să prezinte asperităţi R: c. 232. Spălătura gastrică pe sonda nazogastrică se poate efectua: a. la bolnavii comatoşi b. la bolnavii comatoşi, după asigurarea căilor respiratorii c. la bolnavii conştienţi d. la bolnavii cu fractură de bază de craniu e. la bolnavii cu traumatisme faciale grave R: b, c. 233. Accidentele care pot surveni în cazul spălăturii gastrice sunt: a. pătrunderea sondei în calea aeriană b. perforaţia intestinului subţire c. pneumotorax d. tamponadă cardiacă e. pătrunderea sondei în stomac 53


R: a. 234. Tubajul duodenal: a. se poate efectua cu o sondă nazogastrică b. permite o apreciere a funcţiei căilor biliare extrahepatice c. se execută pentru a decomprima distensia gastrică d. se efectuează cu scopul de a realiza spălătură gastrică e. se efectuează pentru a opri o hemoragie digestivă superioară R: b. 235. Sondajul vezical: a. este indicat în retenţia acută de urină b. reprezintă introducerea sondei vezicale în uretră c. se efectuează cu bolnavul în decubit lateral stâng d. nu necesită măsuri riguroase de asepsie e. este contraindicat la femeia gravidă R: a. 236. Diagnosticele medicale asociate întâlnite la adolescent datorită încrederii de a fi invulnerabilpot fi: a. politraumatism b. intoxicaţie acută etanolică c. traumatism cranio-cerebral sever d. fractură de coloană vertebrală cervicală e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 237. Factorii care favorizează apariţia unui conflict între adolescent şi părinţi sunt: a. incapacitatea familiei de a comunica cu adolescentul b. comunicare eficientă între familie şi adolescent c. capacitatea familiei de a recunoaşte şi a ajuta adolescentul la nevoie d. absenţa stresului financiar e. capacitatea familiei de a rezolva conflictele cu adolescentul R: a. 238. Factorii de risc în apariţia conflictului decizional datorat folosirii drogurilor în perioada adolescenţei sunt: a. accesul la medicamente b. încrederea de a fi invulnerabil c. libertatea şi independenţa excesivă a adolescentului, acordată de către familie d. conştientizarea efectelor nocive date de consumul de droguri şi alcool e. autoevaluare adecvată R: a, b, c. 54


239. Etapele sexualizării sunt: a. structuralizarea sexului genetic b. formarea gonadei c. formarea organelor genitale interne şi externe d. sexualizarea neuro-comportamentală e. nici una dintre ele nu reprezintă etape ale sexualizării R: a, b, c, d 240. Factorii implicaţi în variabilitatea în timp a apariţiei pubertăţii sunt: a. factorii emoţionali b. clima c. factorii socio-economici d. efortul fizic e. alimentaţia R: b, c. 241. Igiena pubertăţii presupune: a. igiena alimentaţiei b. igiena fizică c. igiena mentală d. igiena şcolară e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 242. Modificările psiho-comportamentale specifice fetelor adolescente sunt: a. creativitatea b. voinţa c. spiritul analitic d. afectivitatea e. tenacitatea R: a, d. 243. Modificările psiho-comportamentale specifice băieţilor la adolescenţă sunt: a. fantezia b. intuiţia c. tenacitatea d. voinţa e. creativitatea R: c, d. 244. Factorii determinanţi ai sexualizării sunt: a. factorii socio-economici 55


b. c. d. e.

cromozomii de sex hormonii sexualizanţi educaţia efortul fizic

R: b, c. 245. Pubertatea masculină se caracterizează prin: a. scăderea secreţiei de FSH şi LH b. scăderea secreţiei de testosteron c. testicolul devine organ producător de hormoni masculinizanţi şi de spermatozoizi maturi d. modificarea timbrului vocii e. diametrul biacromial devine mai mic decât diametrul bitrohanterian R: c, d. 246. Pubertatea feminină se caracterizează prin: a. dezvoltarea sânilor b. se dezvoltă foarte mult sistemul muscular c. tegumentele sunt subţiri, catifelate, moi d. paniculul adipos slab reprezentat e. toracele este bine dezvoltat R: a, c. 247. Hematuria se întâlneşte în: a. diabetul insipid b. tumorile vezicale c. cistita hemoragică d. sarcina extrauterină e. tuberculoza renală R: b, c, e. 248. În caz de glob vezical nursa intervine astfel: a. administrează medicaţie antialgică b. administrează antibiotice c. administrează antispastice d. aplică local comprese reci e. aplică local comprese calde R: e. 249. Identificaţi asocierea corectă: a. vărsătură bilioasă – ulcer gastric b. vărsătură cu sânge – boală hemoroidală c. vărsătură cu aspect fecaloid – ocluzie intestinală d. vărsătură sanguinolentă – TBC pulmonar 56


e. vărsătură în “zaţ de cafea” – ulcer hemoragic R: c, e. 250. Identificaţi asocierea corectă: a. amenoree – dureri menstruale b. hipermenoree – cantitate crescută de sânge menstrual c. oligomenoree – menstruaţii care survin la intervale mai mici de 28 de zile d. dismenoree – cantitate crescută de sânge menstrual e. menoragii – menstruaţii prelungite R: b, e. 251. Comportamentul psiho-social al adolescentului este caracterizat prin: a. afectivitate mobilă b. lipsa preocupării faţă de sine c. mulţumire faţă de noul aspect somatic d. labilitate psihică şi vegetativă e. gândire puerilă R: a, d. 252. Maturitatea deplină biologică pentru fete este: a. între 16 şi 18 ani b. între 18 şi 20 de ani c. între 20 şi 22 ani d. după 30 de ani e. între 14 şi 16 ani R: b. 253. Maturitatea deplină biologică pentru băieţi este: a. între 16 şi 18 ani b. între 18 şi 20 ani c. între 20 şi 22 ani d. după 30 ani e. după 40 ani R: c 254. Pubertatea normală: a. este etapa de tranziţie dintre copilărie şi adult b. apare la vârsta de 10-16 ani în mod normal c. apare de regulă la vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani d. se edifică în 10 ani e. se edifică în 15 ani R: a, b. 57


255. Diagnosticele nursing specifice perioadei adolescenţei sunt: a. conflictul decizional datorat activităţii sexuale b. conflictul decizional datorat folosirii drogurilor c. izolarea socială dată de resursele personale inadecvate d. intoleranţa la activitate dată de procesul de îmbătrânire e. accidentele datorate încrederii de a fi invulnerabil R: a, b, e. 256. Motivaţia sexuală este determinată de condiţii: a. genetice b. neuro-hormnale c. experienţa personală d. mediul socio-cultural e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 257. Etapa genetică a procesului de sexualizare determină : a. sexul gonadic b. sexul genetic, cromozomial c. diferenţierea sexuală a sistemului nervos d. acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului e. maturarea gonadelor R: b. 258. Etapa embrio-fetală a procesului de sexualizare determină: a. sexul gonadic b. diferenţierea sexuală a sistemului endocrin c. acţiunea hormonilor sexuali asopra organismului d. sexul genetic e. maturarea gonadelor R: a. 259. Etapa perinatală a procesului de sexualizare determină: a. diferenţierea sexuală a sistemului nervos b. sexul gonadic c. acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului d. sexul genetic e. maturarea gonadelor R: a 260. Etapa pubertară a procesului de sexualizare determină: a. maturarea sexuală pubertară 58


b. c. d. e.

sexul gonadic sexul genetic diferenţierea sexuală a sistemului endocrin acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului

R: a 261. Maturizarea sexuală pubertară constă în: a. maturarea sistemului nervos b. maturarea gonadelor c. apariţia caracterelor sexuale secundare specifice d. discordanţa dintre sexul genetic şi gonadic e. diferenţierea sexuală a sistemului nervos R: b, c. 262. Comportamentul inadecvat al familiei faţă de copilul cu afecţiune trenantă: a. este un diagnostic nursing b. este situaţia în care un părinte nu poate îngriji adecvat copilul cu nevoi speciale c. este căderea abilităţii copilului de a-şi folosi timpul în avantajul său d. înseamnă percepţia negativă a propriei persoane de către copil e. se manifestă prin teamă datorată necunoaşterii R: a, b. 263. Manifestările patologice ale nevoii de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea sunt: a. dispneea b. durerea toracică c. ignoranţa d. sindromul de “burn-out” e. dificultatea de a învăţa R: c, e. 264. Manifestările patologice ale nevoii de a fi ocupat pentru a fi util sunt: a. devalorizarea b. sentimentul de eşec c. ignoranţa d. atacul de panică e. suprasolicitare intelectuală R: a, b. 265. Manifestările patologice ale nevoii de a evita pericolele sunt: a. dificultatea de a se realiza b. neputinţa c. anxietate d. depresia 59


e. dispneea R: c, d. 266. Pierderea stimei de sine se defineşte ca fiind: a. o manifestare patologică a nevoii de a dormi şi a se odihni b. sentimentul de inferioritate c. percepţia negativă a propriului corp d. sentimentul de frustrare e. incapacitatea de a lua decizii R: a, e. 267. Pierderea imaginii de sine reprezintă: a. un sentiment de devalorizare b. un sentiment de frustrare datorat percepţiei negative a propriului corp c. o stare depresivă d. un sentiment de inferioritate e. dificultatea de a se realiza R: b. 268. Comunicarea verbală: a. poate fi considerată “limbajul corpului” b. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale c. este considerată un “vehicul al gândirii” d. se exprimă prin scris e. se exprimă prin gestică şi mimică R: c, d. 269. Comunicarea non-verbală: a. poate fi considerată “limbajul corpului” b. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale c. este considerată un “vehicul al gândirii” d. se exprimă prin scris e. se exprimă prin gestică şi mimică R: a, b, e. 270. Cele mai frecvente cauze care pot genera dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a. emoţiile b. lipsa de comunicare c. leziunile traumatice d. amputaţiile e. obstacolele pentru mişcare R: c, d, e. 60


271. Cele mai frecvente cauze care determină dezinteres pentru ţinuta vestimentară sunt: a. pierderea stimei de sine b. tulburările de comportament c. pierderea imaginii de sine d. etilismul cronic e. afecţiunile cardio-vasculare R: b, c, d. 272. Leziunile elementare prin lipsă de substanţă sunt: a. scuamele b. ragada c. ulceraţia d. sfacelul e. cicatricea R: b, c. 273. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a fi curat sunt: a. emoţiile b. vârsta c. nivelul de educaţie d. condiţiile socio-economice e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 274. Insomnia pre-dormiţională: a. este caracteristică adolescentului b. este caracteristică vârstnicului c. se caracterizează printr-o stare de veghe prelungită d. se caracterizează prin somn agitat, superficial e. constă în adormire cu dificultate R: c. 275. Insomnia post-dormiţională: a. este caracteristică adolescentului b. este caracteristică vârstnicului c. se caracterizeză printr-o stare de veghe prelungităse caracterizează prin somn agitat, superficial d. constă în adormire cu dificultate R: b. 276. Hipersomnia reprezinttă: a. peste 10 ore de somn la adult b. peste 12 ore de somn la copil 61


c. accese de somn diurn d. necesitate subită de somn e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 277. Intervenţiile nursing în caz de postură inadecvată sunt: a. aşează pacientul în poziţie şezând b. aşează pacientul în poziţie adecvată situaţiilor de urgenţă c. prevenirea escarerelor d. efectuează mişcări pasive ale segmentelor interesate e. nursa nu poate interveni R: b, c, d. 278. Somnul are două perioade distincte: a. narcolepsia b. somnul lent c. letargia d. somnul paradoxal e. pavorul nocturn R: b, d. 279. Intervenţiile nursing în caz de hiperreactivitate sunt: a. profilaxia escarelor b. tratamentul escarelor c. administrarea de tranchilizante d. supravegherea permnentă a bolnavului e. suplinirea pacientului în satisfacerea nevoilor R: d. 280. Intervenţiile nursing în cazul pacientului imobilizat la pat sunt: a. învaţă pacientul să utilizeze diferite aparate de susţinere b. efectuează exerciţii pasive c. aplică constrângeri fizice pacientului d. profilaxia escarelor e. suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilr, cănd este necesar R: b, d, e. 281. Pronaţia reprezintă: a. o mişcare de flexie a antebraţului pe braţ b. mişcarea de răsucire a palmelor în jos c. mişcarea de răsucire a palmelor în sus d. o mişcare de lateralitate e. o mişcare în plan sagital 62


R: b. 282. Tonusul muscular: a. este contracţia izometrică permanentă a muşchilor antigravitaţionali b. o proprietate fundamentală a muşchiului cu inervaţie păstrată c. este proprietatea muşchiului de a se contracta d. efectuează lucru mecanic e. este o proprietate a muşchiului neted visceral R: b. 283. Intervenţiile nursing în caz de degerătură sunt: a. se aşează pacientul într-un loc cald b. se încălzeşte bine aria degerată c. se îndepărtează flictenele d. se masează zonele degerate e. se administrează treptat băuturi calde şi dulci R: a, e. 284. Anhidroza se defineşte ca fiind: a. şocul caloric b. o tulburare hidro-electrolitică c. absenţa sudoraţiei în ambianţă caldă d. o formă particulară de insolaţie e. sincopa de căldură R: c. 285. Termoliza se realizează prin: a. radiaţie b. frison c. conducţie d. creşterea tonusului musculaturii striate e. creşterea tonusului musculaturii netede R: a, c. 286. Conducţia se referă la: a. transferul de căldură prin contact b. transferul de căldură din aproape în aproape c. pierderea de căldură prin iradiere d. termogeneză e. gradul de încălzire al corpului R: a. 63


287. Termogeneza se realizează prin: a. convecţie b. apariţia frisonului c. iradiere d. activitate musculară voluntară e. conducţie R: b, d. 288. Diaforeza reprezintă: a. transpiraţie în cantitate redusă b. transpiraţie în cantitate mare c. absenţa transpiraţiei d. hemoragie vaginală e. metodă de investigare a activităţii cordului R: b. 289. Vomica reprezintă: a. eliminarea de secreţii gastrice în cantitate redusă b. vărsături repetate c. eliminarea de secreţii traheo-bronşice în cantitate mare d. senzaţie de greaţă e. reflux gastro-esofagian R: c. 290. Tulburările defecaţiei sunt reprezentate de: a. sindromul diareic b. modificările de culoare ale scaunului c. incontinenţa de materii fecale d. constipaţia e. tenesmele rectale R: c, e. 291. Polakiuria reprezintă: a. micţiuni rare şi reduse cantitativ b. micţiuni frecvente şi reduse cantitativ c. eliminarea urinei cu dificultate şi durere d. micţiuni predominant nocturne e. lipsa de control a sfincterelor vezicale R: b. 292. Hipostenuria se întâlneşte în: a. diabetul zaharat b. insuficienţa renală acută 64


c. insuficienţa renală cronică d. glomerulonefrită e. sindromul nefrotic R: a, c. 293. Situaţiile patologice asociate cu incontinenţa de urină sunt: a. glomerulonefrita acută b. spina bifida c. tulburări psihice grave d. diabetul zaharat e. hipertiroidia R: b, c. 294. Enurezisul: a. reprezintă pierderea involuntară de urină noaptea b. reprezintă pierderea involuntară de urină, peste vârsta de 3 ani c. apare la sfârşitul crizei de epilepsie d. se întâlneşte în insuficienţa renală acută e. înseamnă retenţie acută de urină R: b. 295. Pulsul celer se caracterizează prin: a. o undă pulsatilă lentă b. o undă pulsatilă rapidă c. puls greu depresibil d. puls uşor depresibil e. puls amplu R: b. 296. Intervenţiile nursing la pacientul cu sincopă sunt: a. se aşează în poziţie şezând b. se administrează hemisuccinat de hidrocortizon i.v. c. se administreză calciu d. se aşează în decubit dorsal e. se monitorizeză funcţiile vitale R: d, e. 297. Durerea coronariană: a. are caracter constrictiv b. poate iradia în mandibulă c. se poate însoţi de graţă şi vărsături d. poate fi declanşată de efortul fizic e. nici un răspuns corect 65


R: a, b. 298. La pacientul dispneic: a. se administrează oxigen b. se monitorizeză permanent funcţiile vitale c. se administrează sedative d. se asigură o alimentaţie bogată în proteine e. se poate efectua testul de effort R: a, b. 299. Adjuvanţii căilor aeriene sunt: a. masca facială b. calea orofaringiană c. tripla manevră Saffar d. sonda nazofaringiană e. intubaţia orotraheală R: b, d. 300. Pipa orofaringiană: a. se utilizează la pacientul conştient b. permite aspiraţia secreţiilor c. este un mijloc de oxigenare a pacientului d. este un adjuvant al căilor aeriene e. este o metodă de intubare orotraheală R: b, d.

DISCIPLINA: MEDICINĂ INTERNĂ - NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ Autori: Şef lucr. Dr. Nicoleta Dragomir, Asist. univ. dr. Nicuşor Dragomir 1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tusea şi expectoraţia din bronşita cronică sunt corecte ? 66


2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

a. tusea şi expectoraţia apar în majoritatea zilelor, cel puţin 3 luni pe an b. există tuse şi expectoraţie cel puţin 2 ani consecutiv c. sputa este frecvent purulentă şi în cantitate mai mare de 100 ml d. se datorează hipersecreţiei de mucus e. se datorează unei pleurezii asociate Hipocratismul digital poate să apară în următoarele afecţiuni: a. bronşita cronică cu poliglobulie secundară b. traheobronşita acută c. astmul bronşic alergic d. cancerul bronhopulmonar e. endocardita infecţioasă Bronhopneumopatia cronică obstructivă ( BPCO ) cu predominenţa bronşitei cronice se caracterizează prin: a. dispnee, ca simptom principal b. aspect cianotic- buhăit c. infecţii respiratorii frecvente d. poliglobulie e. hipoxemie cu hipercapnie Care din următoarele afirmaţii sunt reale referitor la examenul sputei ? a. fibrele elastice nu apar în spută în caz de abces pulmonar b. macrofagele alveolare confirmă originea bronşică c. eozinofilele nu apar în spută în caz de bronşită cronică d. spiralele Curshmann şi cristalele Charchot-Leyden pot să apară în spută în caz de astm bronşic alergic e. celulele neoplazice pot fi absente în spută, în cancerele pulmonare periferice Manifestarea de dependenţă cea mai frecventă în bronşiectazie este: a. bronhoreea purulentă b. hemoptizia c. tusea seacă d. tusea productivă mucoasă e. durerea toracică Care din următorii factori pot declanşa accesul de astm bronşic ? a. praful de casă b. alergatul c. stress emoţional acut d. cotrimoxazol (biseptol) e. fumatul pasiv Alegeţi argumentele anamnestice în favoarea diagnosticului de astm bronşic alergic la acarieni: a. antecedente familiale de astm bronşic alergic la praful de casă b. recrudescenţa simptomelor în sezoanele polenice c. creşterea frecvenţei acceselor de astm bronşic în perioadele reci d. accesul de astm bronşic nu apare după un efort fizic mediu e. reapariţia accesului de astm bronşic în cursul expunerii la praf de casă Manifestarea de dependenţă principală în criza de astm bronşic este: a. tusea seacă b. tusea productivă purulentă 67


c. anxietatea d. sughiţul e. dispneea expiratorie paroxistică 9. Care din următoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate în declanşarea la adult a unui acces sever de astm bronşic (stare de rău astmatic) ? a. abuz de simpatomimetice administrate inhalator b. suprimarea bruscă a corticoterapiei c. corticosteroizi administraţi intravenos d. administrarea ketotifenului ( zaditen ) per os e. hiposensibilizarea specifică 10. Care din următoarele situaţii se asociază cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar ? a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani) b. convieţuirea cu un mare fumător (peste 20 de ani) c. expunerea profesională îndelungată la azbest d. expunerea profesională la uraniu (mineri) e. sedentarismul 11. La pacientul cu insuficienţă respiratorie acută, prima măsură pe care trebuie să o aplice nursa este: a. administrarea de oxigen b. administrarea de antibiotice c. administrarea de expectorante d. administrarea de antitermice e. psihoterapia 12. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu lichidul pleural dintr-o pleurezie serofibrinoasă tuberculoasă ? a. poate fi serohemoragic b. conţine bacil Koch ( BK ) în peste 60 % din cazuri c. conţine limfocite peste 80 % d. se poate resorbi spontan e. se reface rapid după toracenteza evacuatorie 13. Care din următoarele afirmaţii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ? a. injectare hipodermică b. citirea rezultatului se face la 72 ore c. reacţia pozitivă are diametrul de peste 10 mm d. testul negativ la tuberculină exclude diagnosticul de TBC pulmonară e. virajul tuberculinic înseamnă un prim test pozitiv, urmat de un al doilea cu rezultat negativ 14. Criza de astm bronşic se diferenţiază de accesul de astm cardiac, în special, prin caracterul dispneei care în criza de astm bronşic este: a. dispnee inspiratorie b. dispnee cu tahipnee c. dispnee cu ortopnee extremă, sufocantă d. dispnee expiratorie cu bradipnee e. dispnee cu polipnee 15. Administrarea de morfină este contraindicată în următoarele afecţiuni: a. accesul de astm cardiac b. criza de astm bronşic c. edemul pulmonar acut cardiogen 68


16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

d. infarctul miocardic acut e. BPCO acutizată Administrarea de medicamente expectorante este contraindicată în: a. hemoptizie b. bronhopneumonie c. criza de astm bronşic d. BPCO acutizată e. bronşiectazie La pacientul cu hemoptizie nu se administrează: a. medicaţie anticoagulantă per os b. heparină c. medicaţie hemostatică d. trombostop e. aspirină La pacientul cu BPCO acutizată este contraindicată administrarea de: a. bronhodilatatoare b. oxigen c. hemisuccinat de hidrocortizon d. morfină e. beta – blocante La pacientul în stare de stop cardio-respirator primează următoarele măsuri: a. reanimarea circulatorie b. normalizarea diurezei ( de urgenţă ) c. reanimarea respiratorie d. normalizarea tensiunii arteriale e. normalizarea temperaturii Sediul durerii în angina pectorală stabilă (de efort ) este cel mai frecvent: a. epigastric b. retrosternal c. interscapular d. abdominal e. toracic posterior Care sunt măsurile de urgenţă care se aplică în edemul pulmonar acut cardiogen: a. oxigenoterapie b. sângerare (venesecţie) c. morfină d. furosemid intravenos e. propranolol intravenos Edemul pulmonar acut cardiogen se însoţeşte de tuse productivă cu expectoraţie: a. mucoasă b. muco-purulentă c. purulentă d. spumoasă ( rozată ) e. purulentă cu striuri sanguine In cursul atacului de edem pulmonar acut cardiogen, manifestarea de dependenţă principală a pacientului constă în: a. poziţie în decubit lateral stâng b. poziţie în decubit dorsal 69


24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

c. dispnee expiratorie d. poziţie în decubit lateral drept e. ortopnee sufocantă cu senzaţie de “moarte iminentă” Prevenirea crizelor de angor pectoris stabil se va asigura prin: a. beta blocante b. beta blocante asociate cu nitraţi retard c. beta blocante asociate cu inhibitori calcici d. angioplastie transluminală e. fibrinolitice In tahicardia paroxistică ventriculară prin supradozaj digitalic se pot administra: a. săruri de potasiu b. xilină c. fenitoin d. furosemid e. digoxin Care sunt diureticele care se caracterizează prin lipsa eliminării de potasiu: a. furosemid b. nefrix c. spironolactonă (aldactonă) d. diuretice antialdosteronice e. diuretice de ansă Semnele şi simptomele ( manifestări de dependenţă ) de tamponadă cardiacă pot să apară în: a. endocardita bacteriană subacută b. pericardita lichidiană (neoplazică, bacilară) c. infarctul miocardic acut d. pericardita acută virală e. cordul pulmonar cronic decompensat Diagnosticul pozitiv în accesul anginos este susţinut de următoarele elemente: a. bolnavul este anxios, imobil b. arată cu întreaga palmă localizarea durerii c. prezenţa frecventă a tulburărilor de ritm cardiac d. tensiunea arterială uşor scăzută e. bradicardie “Poziţia mahomedană” adoptată spontan de către pacient, este caracteristică pentru următoarele afecţiuni: a. stenoza mitrală b. infactul miocardic acut c. angina pectorală în criză d. pleurezia lichidiană e. pericardita lichidiană masivă Principalul factor de risc în apariţia şi agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este: a. hipertensiunea arterială b. expunerea la frig şi umezeală c. fumatul d. vârsta înaintată e. consumul de alcool (etilismul cronic) Complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut sunt: 70


32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

a. pericardita b. tulburările de ritm ventriculare c. insuficienţa cardiacă congestivă d. edemul pulmonar acut cardiogen e. embolii periferice Arteriopatia obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare este mai frecventă la: a. bărbaţi fumători ( peste 40-50 ani ) b. femei fumătoare ( peste 40-50 ani ) c. bărbaţi fumători ( sub 40 ani ) d. bărbaţi fumători ( sub 30 ani ) e. bărbaţi nefumători ( peste 40-50 ani ) Complicaţiile hipertensiunii arteriale esenţiale (cu valori mari) pot fi: a. disecţia de aortă b. encefalopatia hipertensivă acută c. embolia pulmonară d. accident vascular cerebral e. edemul pulmonar acut cardiogen Manifestarea de dependenţă principală în stadiile iniţiale ale arteriopatiei obliterante aterosclerotice este: a. cianoza picioarelor b. atrofia musculaturii membrelor inferioare c. atrofia unghiilor picioarelor d. durerea sub formă de claudicaţie intermitentă e. absenţa pilozităţii gambelor Patognomonice pentru simptomatologia stenozei aortice sunt elementele: a. durerea precordială b. sincopa de efort c. dispneea de efort d. palpitaţiile rapide regulate e. palpitaţiile rapide neregulate Hipertensiunea arterială secundară de cauză medicamentoasă poate fi produsă de: a. contraceptive orale b. furosemid c. corticosteroizi d. nefrix e. digoxin Factorii majori de risc pentru cardiopatia ischemică includ: a. sedentarismul b. hipertensiunea arterială c. obezitatea d. hipercolesterolemia e. antecedentele heredocolaterale cardiovasculare Profilactic, la pacienţii cu risc de tromboză venoasă profundă se administrează: a. antiagregante plachetare b. tonicardiace c. diuretice d. anticoagulante e. vasodilatatoare 71


39. In faza de prespitalizare la pacientul în stare de şoc cardiogen intervenţia principală a nursei presupune: a. administrarea de diuretice b. resuscitarea cardio-respiratorie c. administrarea de lichide per os d. administrarea de vasodilatatoare e. administrarea de antitermice 40. Poziţia pacientului în stare de şoc cardiogen trebuie să fie: a. la marginea patului b. în decubit lateral stâng c. în decubit lateral drept d. în decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 30º e. aşezat în fotoliu 41. Manifestarea de dependenţă principală care atrage atenţia nursei asupra infarctului miocardic acut este: a. hipertensiunea arterială b. febra c. vărsăturile bilioase d. durerea precordială prelungită, atroce, cu stare de agitaţie e. epigastralgiile nesistematizate 42. Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore în infarctul miocadic acut se administrează: a. antibiotice b. bronhodilatatoare c. calciu gluconic intravenos d. xilină e. sedative 43. La pacientul cu insuficienţă cardiacă congestivă dieta este: a. hipersodată b. hiperlichidiană c. hiperkaliemică d. hiposodată e. hiperglucidică 44. In conduita de urgenţă la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen (cu tensiune arterială normală ), prima măsură constă în: a. aşezarea pacientului în poziţie şezândă (scaun, fotoliu, la marginea patului) b. aşezarea pacientului în decubit dorsal c. administrarea de antibiotice d. administrarea de bronhodilatatoare e. administrarea de antitermice 45. Morfina este indicată în tratamentul de urgenţă al următoarelor afecţiuni: a. astmul bronşic în criză b. edemul pulmonar acut cardiogen, astmul cardiac c. cordul pulmonar cronic decompensat d. BPCO acutizată e. starea de rău astmatic 46. Venesecţia poate fi salvatoare în următoarele afecţiuni: a. infarctul miocardic acut b. angina pectorală în criză 72


47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

c. edemul pulmonar acut cardiogen d. accidentul vascular cerebral e. stopul cardio-respirator Modalitatea de aplicare a garourilor la rădăcina membrelor, la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen este următoarea: a. la rădăcina celor patru membre b. schimbarea garourilor la interval de 1 oră c. numai la rădăcina membrelor inferioare d. la rădăcina a trei membre ( cu menţinerea pulsaţiilor arteriale ) e. numai la rădăcina membrelor superioare Cauza cea mai frecventă a emboliei pulmonare este reprezentată de: a. bronhopneumonie b. tromboflebita profundă a membrelor inferioare c. pleurezia lichidiană masivă d. infarctul miocardic acut e. tuberculoza pulmonară activă Manifestarea de dependenţă principală la pacientul cu encefalopatie hipertensivă acută constă în: a. astenie fizică b. parestezii c. precordialgii d. cefalee violentă cu vărsături (centrale) e. anxietate Primele măsuri în cadrul resuscitării cardio-respiratorii la pacientul în stare de stop cardio-respirator sunt reprezentate de: a. masajul cardiac extern b. monitorizarea EKG c. administrarea de furosemid intravenos d. ventilaţia artificială e. administrarea de propranolol Sincopa de efort este o manifestare de dependenţă caracteristică următoarei valvulopatii: a. insuficienţa aortică b. insuficienţa mitrală c. insuficienţa pulmonară d. stenoza aortică e. dubla leziune mitrală Care dintre următoarele valvulopatii este cunoscută ca o boală dispneizantă, cianozantă, embolizantă, hemoptoizantă, aritmogenă ? a. stenoza aortică b. insuficienţa aortică c. stenoza mitrală d. dubla leziune aortică e. insuficienţa pulmonară In cordul pulmonar cronic decompensat cu encefalopatie hipercapnică este contraindicată administrarea de: a. miofilin b. morfină 73


54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

c. brofimen d. furosemid e. nitropector Este contraindicată asocierea tonicardiacelor ( digitalice ) cu: a. furosemid b. miofilin c. ampicilină d. nitroglicerină e. calciu intravenos Care dintre următoarele semne şi simptome reprezintă un semnal de alarmă pentru intoxicaţia digitalică ? a. diminuarea cianozei b. reducerea edemelor gambiere c. tusea seacă d. vărsături, vedere colorată ( în roşu ) e. precordialgii uşoare La pacientul cu hemoragie digestivă superioară se poate administra: a. pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică b. heparină c. trombostop d. fitomenadion e. venostat Fumatul intervine în patogeneza ulcerului gastric prin: a. inhibarea secreţiei gastrice de bicarbonat b. creşterea concentraţiei de nitraţi în sucul gastric c. favorizarea refluxului duodeno-gastric d. creşterea tonusului sfincterului piloric e. stimularea secreţiei de pepsină Care din următoarele medicamente au efect ulcerogen ? a. indometacin b. digoxin c. aspirină d. omeprazol e. prednison Corticosteroizii pot induce ulcer gastric şi duodenal prin următoarele mecanisme: a. reducerea circulaţiei sanguine gastrice b. stimularea secreţiei clorhidropeptice c. stază gastrică d. creşterea masei celulelor parietale e. inhibarea sintezei de prostaglandine Care dintre următoarele boli se asociază mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal ? a. hipertensiunea arterială b. ciroza hepatică c. emfizemul puolmonar d. pneumonia e. poliartrita reumatoidă Care dintre următoarele verigi patogenetice pot fi implicate în patogeneza ulcerului gastric ? 74


62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

a. staza gastrică antrală b. evacuarea gastrică precipitată c. infecţia cu Helicobacter pylori d. aclorhidria e. creşterea sintezei de prostaglandine Anemia din cancerul rectocolonic se datorează: a. sângerărilor din tumoră b. sindromului de impregnare neoplazică c. scăderii aportului alimentar d. tuturor acestor cauze e. nici uneia din aceste cauze HDS la pacientul cu ciroză hepatică se produce mai frecvent prin mecanismele: a. sindrom Mallory-Weiss b. ruptură de varice esofagiene c. ulcer gastric d. eroziuni esofagiene de reflux e. gastropatia portală hipertensivă hemoragică Encefalopatia hepato-portală la un cirotic poate fi declanşată de: a. dietă hiperprotidică b. dietă hiperlipidică c. hipokaliemie d. hemoragie digestivă e. tratament neurosedativ Tratamentul encefalopatiei hepato-portale din ciroză constă în: a. interzicerea proteinelor b. administrare de antibiotice orale cu spectru larg c. administrare de lactuloză ( oral sau clismă ) d. tratament neurosedativ e. reechilibrare hidroelectrolitică Hipoalbunemia din ciroza hepatică se explică prin: a. hipercatabolism b. insuficienţa sintezei hepatice c. gastroenteropatie exudativă d. carenţă proteică alimentară e. proteinurie Tratamentul ascitei din ciroza hepatică se efectuează prin: a. diuretice antialdosteronice (spironolactonă) b. paracenteze repetate şi în cantitate mare c. saluretice (diuretice tiazidice şi de ansă) d. cură de sete e. perfuzii cu soluţii hipertonice La pacientul cu diaree în faza acută sunt interzise: a. dulciurile concentrate b. dieta hidrică c. legumele şi fructele (bogate în celuloză) d. supa de morcovi e. zeama de orez Intervenţii nursing la pacientul cu constipaţie: 75


a. b. c. d. e.

mobilizarea precoce dietă bogată în carne combaterea sedentarismului reducerea aportului de lichide, legume şi fructe exerciţii fizice care tonifică musculatura abdominală

70. Gravitatea vărsăturilor se apreciază după asocierea următoarelor simptome şi semne: a. tegumente şi mucoase uscate b. oligurie c. poliurie d. hipotensiune arterială + tahicardie e. HTA + bradicardie 71. Alimentaţia şi reechilibrarea hidroelectrolitică la pacientul cu vărsături în faza acută se va efectua: a. pe sondă nazo-gastrică b. pe cale orală (per os) c. parenteral ( prin perfuzii) d. in funcţie de ionograme, pH, rezervă alcalină e. In funcţie de pierderi 72. Intervenţii nursing la pacientul cu hemoragie digestivă superioară (HDS) masivă: a. repaus strict la pat b. decubit dorsal (fără pernă) c. mobilizare precoce (în primele ore) d. administrarea de medicaţie anticoagulantă e. aplicarea unei pungi cu gheaţă în regiunea epigastrică 73. Intervenţii nursing la pacientul cu ulcer gastroduodenal în perioada dureroasă: a. asigurarea repausului fizic şi psihic b. dietă de cruţare gastrică c. mese frecvente ( 5-7 / zi ) şi reduse cantitativ d. interzicerea consumului de alcool, a fumatului e. mese rare şi abundente 74. In care dintre următoarele afecţiuni ale aparatului locomotor este prezent Atg HLA – B 27 ? a. reumatismul articular acut b. spodilita anchilozantă c. poliartrita reumatoidă d. lupusul eritematos sistemic e. boala artrozică 75. Artrita asimetrică a articulaţiilor mari (saltantă, migratorie, fugace) este caracteristică următoarelor boli: a. poliartrita reumatoidă b. spodilita anchilozantă c. reumatismul articular acut d. lupusul eritematos sistemic e. coxartroza 76. Artrita simetrică a articulaţiilor mici ale mâinilor şi picioarelor este caracteristică următoarelor boli: a. reumatismul articular acut 76


77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

b. poliartrita reumatoidă c. spondilita anchilozantă d. lupusul eritematos sistemic e. boala artrozică Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la spondilita anchilozantă ? a. afectarea articulaţiilor sacro-iliace b. prezenţa factorului reumatoid c. prezenţa atg. HLA - B 27 d. este mai frecventă la bărbaţii tineri e. este mai frecventă la femeile de vârstă medie Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la lupusul eritematos sistemic ? a. apare mai frecvent la femeile tinere b. apare mai frecvent la bărbaţi de vârstă medie c. eritem “ în fluture “ după expunere la soare d. se tratează cu săruri de aur + antiinflamatoare nonsteroidiene e. se tratează cu corticosteroizi, imunosupresoare Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la reumatismul articular acut ? a. apare mai frecvent la vârstnici b. apare mai frecvent la copii şi adolescenţi c. afectează mai frecvent cordul d. afectează mai frecvent rinichii e. se tratează cu penicilină G + aspirină ± prednison Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la poliartrita reumatoidă ? a. apare mai frecvent la femei b. apare mai frecvent la bărbaţi c. Atg HLA - B 27 prezent d. factorul reumatoid prezent e. se tratează cu săruri de aur + imunosupresoare Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la boala artrozică ? a. apare mai frecvent la persoanele tinere b. este mai frecventă după vârsta de 40-50 ani c. este o afecţiune degenerativă a cartilajului articular d. reprezintă cea mai frecventă boală reumatică e. se tratează cu săruri de aur + imunosupresoare 0biectivele nursing la pacienţii cu BPCO acutizată sunt. a. dezobstrucţia căilor respiratorii b. combaterea infecţiei c. creşterea PaCO2 d. prevenirea complicaţiilor e. restricţia administrării de lichide Manifestări de dependenţă la pacienţii cu arteriopatie obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare sunt: a. cianoza gambelor b. durere în molet cu caracter de claudicaţie intermitentă c. diminuarea până la dispariţie a pulsaţiilor la nielul arterelor pedioase şi tibiale posterioare d. diminarea până la dispariţie a pilozităţii gambelor e. prezenţa varicelor hidrostatice Intervenţiile nursing la pacienţii cu insuficienţă venoasă cronică constau în: 77


85.

86.

87.

88.

89.

90.

91.

92.

a. mobilizarea precoce după intervenţii chirurgicale b. administrarea de vasodilatatoare periferice c. menţinerea greutăţii corporale optime d. evitarea ortostatismului prelungit e. întreruperea tratamentului anticoagulant şi antiagregant Principalele intervenţii nursing la un pacient cu vărsături incoercibile cu risc vital sunt: a. izolarea pacientului într-o rezervă bine aerisită b. îndepărtarea protezei dentare c. administrarea medicaţiei pe cale orală d. aşezarea capului pacientului spre stănga e. alimentaţia pacientului pe sondă nazo-gastrică Intervenţiile nursing la pacienţii cu boală diareică acută, formă severă, sunt: a. internarea pacientului într-o rezervă b. notarea numărului şi aspectului macroscopic al scaunelor în foaia de observaţie c. recoltarea scaunului pentru coprocultură, coproparazitar, examen microscopic d. dietă hidrică în primele 24-48 ore e. dietă bogată în legume şi fructe proaspete în primele zile Pregătirea pacientului pentru efectuarea paracentezei diagnostice şi evacuatorii constă în: a. hidratarea pacientului înainte de efectuarea manevrei b. explicarea necesităţii efectuării paracentezei, pe înţelesul pacientului c. pregătirea materialelor pentru asepsie d. determinarea grupului sanguin şi Rh e. recipiente sterile pentru recoltarea lichidului de ascită, pentru paracenteza diagnostică Intervenţiile nursing la pacientul în stare de colica biliară sunt: a. repaus absolut şi ulterior, relativ la pat, în funcţie de starea generală a pacientului b. regim de cruţare biliară c. dietă bogată în alimente colecistokinetice d. administrarea medicaţiei antialgice şi antispastice, prescrisă de către medic e. monitorizarea funcţiilor vitale este opţională Intervenţiile nrsing la pacientul în stare de colica renală sunt: a. repaus la pat (iniţial absolut, ulterior relativ) b. forţarea diurezei, în primele ore, prin administrarea de lichide şi furosemid i.v. c. efectuarea tratamentului cu antispastice şi antialgice, prescris de către medic d. efectuarea de urgenţă, a urografiei i.v. e. efectuarea de urgenţă, a ecografiei renale Obiectivele şi intervenţiile nursing la pacientul cu insuficienţă renală acută, în spital, sunt: a. restabilirea diurezei (cât mai repede posibil) b. reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică c. reducerea nivelului ureei şi creatininei serice d. monitorizarea obligatorie a balanţei hidrice ”ingesta / excreta” e. monitorizarea funcţiilor vitale este opţională Dieta pacientului cu insuficienţă renală cronică în stadiul preuremic este: a. normosodată în absenţa complicaţiilor cardiovasculare b. hiperproteică, bogată în proteine de origine animală c. cu aport lichidian fără restricţii d. cu aport lichidian zilnic în funcţie de balanţa hidrică ”ingesta / excreta” e. cu eliminarea alimentelor bogate în potasiu Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de următoarele simptome şi semne: 78


93.

94.

95.

96.

97.

98.

99.

a. balonări postprandiale b. constipaţie recentă, progresivă c. rectoragii şi/sau hematochezie d. transpiraţii nocturne e. tenesme rectale Conduita de urgenţă în intoxicaţia digitalică constă în următoarele intervenţii: a. continuarea administrării de tonicardiac b. întreruperea tratamentului tonicardiac c. administrarea de clorură de potasiu d. prevenirea tulburărilor de ritm e. administrarea de antibiotice Care dintre următoarele boli sunt implicate în etiologia cordului pulmonar cronic ? a. stenoza mitrală b. bronhopneumopatia cronică obstructivă c. tuberculoza pulmonară d. HTA primară e. cifoscolioza deformantă Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale, referitor la tamponada cardiacă ? a. acumulare bruscă şi în cantitate mare a lichidului în pericard b. dispneea este proporţională cu cantitatea de lichid pericardic şi rapiditatea acumulării c. nu necesită tratament de urgenţă d. necesită internare în spital pentru pericardioceneză evacuatorie, de urgenţă e. apare cu frecvenţă mai mare în pericarditele virale Diagnosticul diferenţial al cancerului bronhopulmonar se face, în special, cu următoarele afecţiuni: a. staza pulmonară din insuficienţa cardiacă congestivă b. tuberculoza pulmonară c. abcesul pulmonar d. chistul hidatic pulmonar e. pneumonia trenantă, recidivantă pe acelaşi lob pulmonar Referitor la arteriopatia obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare sunt reale următoarele afirmaţii: a. etiologia este aterosclerotică b. diminuarea sau absenţa pulsaţiilor la arterele pedioase şi tibiale posterioare c. prezenţa claudicaţiei intermitente în stadiul II al bolii d. durerea in repaus apare în toate stadiile bolii e. apariţia gangrenei reprezintă stadiul IV al bolii Referitor la infarctul miocardic acut (IMA) sunt reale următoarele afirmaţii: a. IMA este consecinţa obstrucţiei coronariene acute b. durerea este atroce, violentă, sfâşietoare c. durerea este localizată frecvent retrosternal, cu iradiere în umeri şi braţe d. este obligatorie internarea de urgenţă în spital (unitate de coronarieni) e. pacientul poate fi tratat numai la domiciliu Sindromul nefrotic se caracterizează prin următoarele semne clinice şi de laborator: a. edeme palpebrale şi la nivelul membrelor inferioare (albe, moi, pufoase) b. hiperalbuminemie c. proteinurie ≥ 3,5g/m2/24h d. hipoproteinemie cu hiposerinemie 79


e. hiperproteinemie 100. Referitor la pleurezia neoplazică sunt reale următoarele afirmaţii: a. sunt prezente celulele neoplazice în lichidul pleural b. frecvent, lichidul pleural este în cantitate mică c. lichidul este frecvent, sanguinolent d. lichidul pleural se reface rapid după toracocenteză evacuatorie e. frecvent, lichidul pleural este în cantitate mare

VARIANTE CORECTE DISCIPLINA: NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ 1.a,b,d. 2. a,d,e. 3. b,c,d,e. 4. b,d,e. 5. a. 6. a,b,d,e. 7. a,e. 8. e. 9. a,b,e. 10. a,b,c,d. 11. a. 12. a,c,d. 13. b,c. 14. d. 15. b,e. 16. a. 17. a,b,d,e. 18. d,e. 19. a,c,d. 20. b. 21. a,b,c,d. 22. d. 23. e. 24. a,b,c. 25. a,b,c. 26. c,d. 27. b. 28. a.b,d. 29. e. 30. c. 31. a,b,d,e. 32. a. 33. a,b,d,e. 34. d. 35. a,b,c. 36. a,c. 37. b,d. 38. a,d. 39. b. 40. d. 41. d. 42. d. 43. d. 44. a. 45. b. 46. c. 47. d. 48. b. 49. d. 50. a,d. 51. d. 52. c. 53. b. 54. e. 55. d. 56. a,d,e. 57. a,c,e. 58. a,c,e. 59. b,e. 60. b,c,e. 61. a,c. 62. a,b,c,d. 63. b,e. 64. a,c,d,e. 65. a,b,c,e. 66. b,d. 67. a,c. 68. a,c. 69. a,c,e. 70. a,b,d. 71. c,d,e. 72. a,b,e. 73. a,b,c,d. 74. b. 75. c. 76. b. 77. a,c,d. 78. a,c,e. 79. b,c,e. 80. a,d,e. 81. b,c,d. 82. a,b,d. 83. b,c,d. 84. a,c,d. 85. a,b,d. 86. a,b,c,d. 87. b,c,e. 88. a,b,d. 89. a,c,e. 90. a,b,c,d. 91. a,d,e. 92. b,c,e. 93. b,c,d. 94. b,c,e. 95. a,b,d. 96. b,c,e. 97. a,b,c,e. 98. a,b,c,d. 99. a,c,d. 100. a,c,d,e.

DISCIPLINA DERMATO-VENEROLOGIE; NURSING DERMATO-VENEROLOGIE Autor: Conf. univ. Dr. Virgil Pătraşcu GRILE COMPLEMENT SIMPLU 1. Care sunt cele mai numeroase glande ale pielii? a. Glandele sudoripare apocrine b. Glandele sudoripare ecrine c. Glandele sebacee 2. Care din următoarele afirmaţii referitoare la herpesul recurent este falsă? a. Numărul leziunilor este mai mic, în comparaţie cu primoinfecţia herpetică b. Localizarea cea mai frecventă este la buze şi în regiunea genitală c. Leziunile se vindecă mult mai încet decât în primoinfecţia herpetică d. Recidivele sunt declanşate de infecţii generale, medicamente imuodepresive, stres 80


e. Herpesul genital constituie poartă de intrare pentru alte infecţii sexual transmisibile 3. La care din următoarele boli întâlnim un placard eritematos, dureros, asimetric (localizat de o parte a corpului, oprindu-se la nivelul liniei mediane), cu buchete de vezicule pe suprafaţa sa? a. Carcinom spinocelular b. Sifilis secundar c. Herpes zoster d. Herpes simplex e. Psoriazis vulgar 4. Care din următoarele situaţii nu creşte riscul producerii infecţiilor bacteriene? a. Hiperhidroza b. Pansamentul ocluziv c. Păstrarea integrităţii învelişului cutanat d. Scăderea puterii de apărare antimicrobiană a gazdei e. Igiena defectuoasă 5. Care din următoarele boli reprezintă infectarea glandelor apocrine? a. Furunculul antracoid b. Sicozisul stafilococic c. Furunculul “malign” al feţei d. Hidrosadenita e. Ectima 6. Care din următoarele boli este definită ca o dermo-hipodermită streptococică acută? a. Intertrigo streptococic b. Impetigo c. Edemul Quincke d. Erizipelul e. Furunculoza 7. Care din următoarele boli este cauzată de stafilococul auriu? a. Kerion Celsi b. Erizipelul c. Furunculul antracoid d. Ulcerul venos e. Sicozisul micotic

81


8. La care din următoarele afecţiuni este prezentă crusta melicerică? a. Onicomicoză b. Impetigo c. Pitiriazisul versicolor d. Foliculita superficială stafilococică e. Psoriazisul vulgar 9. Care este perioada de incubaţie a scabiei? a. 3-4 săptămâni b. 3-4 luni c. Câteva ore, datorită transmiterii rapide, fiind boală foarte contagioasă 10. Care din următoarele forme de scabie este întâlnită la persoanele cu răspuns imunologic slab (leucemii, SIDA etc) ? a. Scabia nodulară b. Scabia clasică c. Scabia norvegiană 11. Care din următoarele medicamente nu se foloseşte pentru tratarea unui copil cu vârsta sub 5 ani, bolnav de scabie? a. Unguentul cu sulf b. Benzoatul de benzil c. Sprayul scabicid Spregal d. Unguentul cu hexaclorciclohexan-lindan 12. Care din următoarele boli se manifestă clinic prin plăci eritemato-edematoase, pruriginoase, fugace (persistă câteva minute sau ore şi dispar fără a lăsa semne)? a. Eczema b. Ftiriaza pubiană c. Urticaria d. Microsporia e. Tinea corporis 13. Care din următoarele afirmaţii referitoare la eczema de contact (alergică) este incorectă? a. Apare imediat după prima expunere la substanţa puternic iritantă b. În evoluţie, eczema poate parcurge următoarele stadii: eritematos, veziculos, zemuire, crustificare, descuamare şi lichenificare c. Această eczemă este frecventă în context profesional d. Poate fi cauzată de cromaţi, nichel, cobalt, medicamente, cauciuc etc. 14. În care din următoarele boli emisia de sânge este un important mijloc terapeutic? a. Sifilis, pentru reducerea numărului de treponeme b. Herpes zoster c. Porfiria cutanată tardivă d. Lupusul eritematos cronic e. Infecţia HIV, pentru a întârzia afectarea sistemului nervos central 15. Care din următoarele cancere cutanate este cel mai grav? a. Carcinomul bazocelular b. Melanomul c. Carcinomul spinocelular 16. Care este tratamentul de elecţie al cancerelor cutanate? a. Fototerapia b. Terapia cu antibiotice cu spectru larg c. Alimentaţia echilibrată în principii nutritive 82


d. Excizia tumorii cu margine de siguranţă e. Biopsia cancerului pentru precizarea diagnosticului

17. Căror bolnavi li se recomandă contenţia elastică? a. Bolnavilor cu arterită b. Bolnavilor cu insuficienţă venoasă cronică c. Bolnavilor cu sclerodermie sistemică 18. Care este perioada medie de incubaţie în sifilis? a. 3 zile b. 3 luni c. 3 săptămâni 19. La care din următoarele forme de lues este prezent constant sifilomul? a. Sifilis latent b. Sifilis primar c. Sifilis secundar 20. Care din următoarele cancere cutanate se poate dezvolta pe o cheilită cronică keratozică? a. Melanomul b. Carcinomul bazocelular c. Carcinomul spinocelular

83


1. b 2. c 3. c 4. c 5. d 6. d 7. c 8. b 9. a 10. c

RĂSPUNSURI CORECTE GRILE COMPLEMENT SIMPLU 11. d 12. c 13. a 14. c 15. b 16. d 17. b 18. c 19. b 20. c GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. Care glande lipsesc pe palme şi plante? a. Glandele sudoripare apocrine b. Glandele sudoripare ecrine c. Glandele sebacee 2. Prin care din următoarele funcţii se realizează fotoprotecţia? a. Funcţia de rezistenţă, elasticitate şi plasticitate b. Funcţia endocrină c. Keratogeneza d. Funcţia neuroexteroceptoare e. Melanogeneza 3. Care din următoarele leziuni elementare se vindecă fără cicatrice? a. Papula b. Ulceraţia c. Eroziunea d. Scuama e. Macula purpurică 4. Care din următoarele leziuni elementare au diametrul sub 0,5cm? a. Flictena b. Papula c. Nodulul d. Vezicula e. Fisura 5. Prin care din următoarele intervenţii putem creşte permeabilitatea cutanată? a. Crioterapie b. Îndepărtarea cu solvenţi organici a filmului hidrolipidic c. Hidratarea stratului cornos d. Efectuarea unui pansament ocluziv e. Aplicarea, în prealabil, a unei medicaţii vasoconstrictoare 6. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dermatocorticoizi sunt corecte? a. Au acţiune antimicrobiană b. Determină atrofia cutanată c. Întârzie cicatrizarea plăgilor d. Sunt contraindicaţi în tratamentul micozelor 84


e. Au acţiune antiseptică

7. Care din următoarele boli sunt viroze cutanate? a. Verucile b. Pediculozele c. Eczema în stadiul de veziculaţie d. Molluscum contagiosum e. Condiloamele acuminate 8. Care din următoarele boli sunt determinate de stafilococ? a. Erizipelul b. Furunculul c. Intertrigo streptococic d. Sicozisul microbian e. Condiloamele acuminate 9. Care din următoarele afecţiuni se tratează cu antibiotice administrate pe cale generală? a. Herpesul simplex b. Melanomul c. Erizipelul d. Kerion Celsi e. Furunculoza 10. Care din următoarele micoze lasă alopecie definitivă? a. Tricofiţia uscată b. Favusul c. Kerion Celsi d. Tinea cruris e. Microsporia 11. Care din următoarele medicamente au acţiune antimicotică? a. Acyclovir b. Clorfeniramin c. Clotrimazol d. Ketoconazol (Nizoral) e. Dermovate 12. Care din următoarele boli nu sunt contagioase? a. Carcinomul spinocelular b. Microsporia c. Urticaria d. Ftiriaza pubiană e. Psoriazisul 13. Care din următoarele boli se pot transmite de la animale? a. Scabia b. Kerion Celsi c. Herpesul zoster d. Dermatita atopică e. Lupusul eritematos cronic 14. Care din următoarele situaţii favorizează apariţia candidozei? a. Tratamentul prelungit cu antilevurice 85


b. Administrarea de medicamente imunodepresante c. Graviditatea d. Sindromul de malnutriţie e. Obezitatea, diabetul zaharat 15. Care din următoarele boli au perioade de incubaţie în medie de 3 zile? a. Sifilisul b. Erizipelul c. Infecţia HIV d. Gonoreea e. Scabia 16. Care din următoarele medicamente aparţin grupei antihistaminicelor şi sunt recomandate bolnavilor cu urticarie? a. Peritol b. Clorfeniramin c. Claritine d. Elocom e. Romergan 17. În care din stadiile eczemei este contraindicat pansamentul ocluziv? a. Stadiul eritematos b. Stadiul de lichenificare c. Stadiul de veziculaţie d. Stadiul de zemuire e. Stadiul de crustificare 18. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dermatita atopică sunt incorecte? a. Este o formă particulară de urticarie b. Este o boală foarte contagioasă c. Poate fi întâlnită la orice vârstă, dar debutează adesea în perioada de sugar d. Emolientele sunt contraindicate în această afecţiune e. Este o boală de scurtă durată 19. Care din următoarele boli sunt declanşate sau agravate de expunerea la soare? a. Porfiria cutanată tardivă b. Pemfigusul vulgar c. Kerion Celsi d. Lupusul eritematos cronic e. Urticaria la frig 20. Care din următoarele afecţiuni sunt boli autoimune ale ţesutului conjunctiv (colagenoze)? a. Lupusul eritematos b. Impetigo c. Porfiria cutanată tardivă d. Sclerodermia e. Dermatomiozita 21. În tabloul clinic al căror boli întâlnim fragilitate cutanată? a. Psoriasis b. Lichen c. Pemfigus vulgar d. Porfiria cutanată tardivă e. Molluscum contagiosum 22. Care din următoarele afirmaţii referitoare la pemfigusul vulgar sunt false? 86


a. Este prezent semnul Köbner b. În cadrul acestei boli, mucoasele sunt întotdeauna indemne c. Un semn valoros pentru diagnostic este semnul Nicolsky, care evidenţiază fragilitatea cutanată d. Corticoterapia generală şi imunosupresoarele reprezintă tratamentul de elecţie e. Reprezintă un cancer cu mare risc de metastazare 23. Care din următoarele afirmaţii referitoare la psoriazisul vulgar sunt incorecte? a. Prezintă crustă groasă, uşor detaşabilă cu aspect de mică, putându-se evidenţia semnul petei de spermanţet b. Debutează frecvent pe zonele de extensie (coate, genunchi, etc) c. Unghiile sunt întotdeauna indemne d. Toţi bolnavii trebuie să evite expunerea la soare e. Este o boală contagioasă, dar din fericire se vindecă repede, în câteva săptămâni 24. Care din următoarele boli sunt precancere cutanate? a. Keratozele actinice b. Cheilitele keratozice c. Nevii melanocitari d. Infecţia HIV e. Melanomul 25. Care sunt manifestările cutanate în insuficienţa venoasă cronică? a. Flebedemul b. Dermatita pigmentară şi purpurică c. Dermohipodermita flebopatică d. Sindromul Raynaud e. Ulcerul venos 26. Care din următoarele intervenţii sunt recomandate pentru tratamentul ulcerului venos? a. Debridare (chirurgicală, medicamentoasă) b. Combaterea infecţiei cu soluţii antiseptice c. Administrarea de flebotonice d. Aplicarea dermatocorticoizilor în strat subţire pe suprafaţa ulcerului e. Stimularea granulării şi epitelizării cu nitrat de argint 1%, Pomada Mickulitz etc 27. Care din următoarele afirmaţii referitoare la adenopatia din sifilisul primar sunt incorecte? a. Apare după 7-8 zile de la constituirea şancrului b. Este dureroasă c. Este fixată la tegument şi la ţesuturile din profunzime d. Este poliganglionară e. Este regională, frecvent unilaterală 28. Care din următoarele leziuni cutanate sunt caracteristice sifilisului secundar? a. Sifilidele eritematoase b. Sifilidele papuloase c. Şancrul sifilitic (şancrul dur sau sifilomul) d. Sifilidele erozive e. Sifilidele papulohipertrofice 29. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sifilisul secundar sunt adevărate? a. În acest stadiu al bolii putem întâlni alopecia difuză sau în luminişuri b. Putem întâlni manifestări viscerale, cum ar fi: hepatita luetică, splenomegalia, interesare renală, oculară, meningeală c. Mucoasele sunt indemne întotdeauna în sifilisul secundar d. Sifilidele eritematoase sunt foarte pruriginoase 87


e. Tratamentul de elecţie este penicilina 30. În situaţia alergiei la Penicilină (cristalină, depozit) ce antibiotice pot fi folosite ca alternativă terapeutică? a. Eritromicina b. Moldamin c. Efitard d. Tetraciclina e. Hidrocortizonul hemisuccinat 31. Care sunt modalităţile de prevenire a infecţiei HIV? a. Folosirea prezervativului b. Fidelitatea cuplului c. Reducerea numărului de parteneri sexuali d. Antibioterapia profilactică e. Tratamentul specific (antiretroviral) imediat ce s-au instalat primele semne de boală 32. Care sunt căile de transmitere a infecţiei gonococice? a. Contact sexual b. Transfuzii de sânge c. Igiena precară d. Contactul nou-născutului cu secreţiile purulente în timpul naşterii e. Contactul fetiţelor cu lenjeria intimă contaminată 33. Care din următoarele investigaţii sunt utile pentru diagnosticarea infecţiei HIV? a. VDRL b. Coloraţia Gram c. Evidenţierea anticorpilor anti-HIV, prin Elisa şi Western Blot d. TPHA e. Izolarea virusului din sânge sau din lichidul cefalorahidian 34. Care sunt principalele grupe de risc, privind infecţia HIV? a. Homosexualii şi bisexualii b. Prostituate c. Nou născuţii d. Gravidele e. Politransfuzaţii 35. Care din afirmaţiile următoare privind sifilomul tipic sunt incorecte? a. Are bază indurată b. Apare la 3 zile de la contactul sexual c. Este o eroziune indoloră rotund ovalară, cu margini ce se pierd în ţesut sănătos d. Sifilomul tipic are dimensiuni cuprinse între 2 şi 5 cm e. Este prima manifestare clinică a sifilisului secundar 36. Care din următoarele boli influenţează nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie? a. Erizipelul b. Foliculita superficială stafilococică c. Lupusul eritematos cronic d. Edemul Quincke e. Herpesul zoster intercostal 37. Care din următoarele boli perturbă nevoia de a se hrăni? a. Pemfigusul vulgar b. Tinea pedis, forma hiperkeratozică c. Sclerodermia sistemică 88


d. Dermatomiozita e. Lupusul eritematos cronic 38. Care din următoarele boli dermatologice perturbă nevoia de a se odihni, prin prezenţa constantă a pruritului? a. Herpesul zoster b. Urticaria c. Eczema d. Erizipelul e. Ulcerul venos suprainfectat 39. Care sunt factorii determinanţi ai insuficienţei venoase cronice? a. Flebite profunde b. Arterită aterosclerotică a membrelor inferioare c. Boală varicoasă decompensată d. Displaziile congenitale ale sistemului venos e. Sedentarismul

89


40. Care din următorii factori sunt implicaţi în etiopatogenia cancerelor cutanate? a. Radiaţiile ionizante b. Anumite virusuri c. Radiaţiile actinice d. Topicele fotoprotectoare e. Imunodepresia RĂSPUNSURI CORECTE GRILE COMPLEMENT MULTIPLU 1. a, c 2. c, e 3. a, c, d, e 4. b, d 5. b, c, d 6. b, c, d 7. a, d, e 8. b, d 9. c, e 10. b, c 11. c, d 12. a, c, e 13. a, b 14. b, c, d, e

15. b, d 16. a, b, c, e 17. a, c, d, e 18. a, b, d, e 19. a, b, d 20. a, d, e 21. c, d 22. a, b, e 23. a, c, d, e 24. a, b, c 25. a, b, c, e 26. a, b, c, e 27. b, c 28. a, b, d, e

29. a, b, e 30. a, d 31. a, b, c 32. a, d, e 33. c, e 34. a, b, e 35. b, d, e 36. a, d, e 37. a, c, d 38. b, c 39. a, c, d 40. a, b, c, e

DISCIPLINA : I G I E N A Autor: Şef lucr. Dr. Adriana Hurezeanu

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1. Vicierea aerului se produce: a. b. c. d. e.

în orice spaţiu supraaglomerat şi neventilat în spaţii închise, supraaglomerate şi neventilate în subterane prost ventilate. in situatii meteorologice nefavorabile in perimetrul unui centru industrial R= b

2. În normele de potabilitate a apei sunt admise două limite pentru: 90


a. b. c. d. e.

substanţele cu acţiune nocivă substanţele indezirabile substanţele indicatoare ale poluării apei. substantele clorigene agentii patogeni R=b

3. Factorii fizici ai aerului sunt următorii,cu o excepţie. Precizaţi excepţia : a. presiunea atmosferică b. luminozitatea c. curenţii de aer d. umiditatea e. temperatura R =b

4. Toxiinfecţia alimentară cu salmonela are incubaţia: a. de la 7-12 ore şi are drept sursă rozătoarele şi omul b. de la 30minute la 6 ore si are drept sursa omul c. de la 5-24 ore şi are drept sursă şi omul. d. de la 5 ore la 18 zile si nu are drept sursa omul e. de la 30 minute la 12 ore si nu are drept sursa omul R= c 5. Examenul medical de bilanţ al copiilor şi tinerilor cuprinde următoarele examene,cu o excepţie: ( precizati exceptia) a. examenul dezvoltării fizice b. examenul endocrinologic c. examenul oftalmologic d. examenul ORL e. examenul ginecologic R=e 6. Toxiinfecţia alimentară cu stafilococi are incubaţia: a. de la 7-12 ore şi are drept sursă rozătoarele şi omul b. de la 30minute la 6 ore şi are drept sursă omul 91


c. de la 5-24 ore şi are drept sursă şi omul. d. de la 5 ore la 18 zile si nu are drept sursa omul e. de la 30 minute la 12 ore si nu are drept sursa omul R=b 7. Deversarea apelor reziduale se poate face în : a. lacuri de agrement; b. rigole pentru ape meteoritice c. fântâni arteziene. d. canale pentru irigatii e. ape curgatoare R =e

8. Care dintre urmatorii paraziti fac parte din grupa biohelmintilor: a. tenia saginata; b. bacilul tetanic; c. ascaris lumbricoides(ascaridul) d. oxiurul e. tricocefalul R=a 9. Prevenirea contaminării aerului din încăperile de locuit se realizează prin: a. b. c. d. e.

izolarea bolnavilor contagioşi în spital dezinfecţia aerului cu radiaţii ultraviolete dezinfecţia aerului prin pulverizare cu formol. practicarea dezinsectiei ventilatie corespunzatoare R=a

10. Amoniacul prezent în apa de băut: a. indică poluarea apei b. arată contaminarea apei 92


c. nu are nici o valoare. d. are efect cancerigen e. are efect emetizant R=a 11. În zona de protecţie sanitară a surselor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă potabilă este permisă poluarea în anumite limite: a. b. c. d. e.

în perimetrul de regim sever în perimetrul de restricţie în nici unul din perimetre. in ambele perimetre este permisa fara restrictii R=b

12. Pentru depistarea viciilor de refractie : a. b. c. d. e.

optotipul se aşează cu faţa la subiect şi cu spatele la sursa de lumină se citesc mai întâi semnele mai mici ţi apoi următoarele, cu dimensiuni crescătoare se citesc fracţiunile notate în stânga optotipului. optotipul se aseaza la o distanta de 3 metri fata de subiect se utilizeaza obiecte divers colorate R=d

13. Care este cea mai importantă măsură în acţiunea de asanare a unei fântâni: a. b. c. d. e.

curăţirea şi repararea fântânii depistarea şi îndepărtarea sursei de poluare dezinfecţia fântânii. delimitarea perimetrului de protectie utilizarea galetii proprii fintinii R=b

14. Prezenţa clorului rezidual liber în concentraţie de 0.5 mg/ dm3 în apa potabilă reprezintă: a. un grad ridicat de poluare b. element toxic 93


c. garanţia potabilităţii d. nu are nici o semnificaţie. e. element cancerigen R=c 15. Carenţa sau lipsa glucidelor din alimentaţie: a. b. c. d. e.

nu afectează starea de sănătate a organismului perturbă echilibrul mineral al organismului perturbă metabolismele proteic şi lipidic ale organismului perturbă numai metabolismul proteic al organismului. perturba metabolismele glucidic si lipidic R=c

16. Guşa endemică este o afecţiune produsă de consumul de apă: a. b. c. d. e.

săracă în fluor bogată în iod săracă în calciu. saraca in iod bogata in azot R=d

17. Methemoglobinemia infantilă reprezintă intoxicaţia nou-născutului alimentat cu lapte praf preparat cu apă care conţine : a. b. c. d. e.

nitraţi clor fluor pesticide. hidrocarburi R=a

18. Care dintre radiaţiile solare au cea mai puternică acţiune antibacteriană: a. b. c. d. e.

radiaţiile infraroşii radiaţiile luminoase radiaţiile ultraviolete. radiatiile ionizante radiatiile calorice R=c

19. Deversarea apelor reziduale se poate face: 94


a. b. c. d. e.

numai după epurare numai după filtrare. numai dupa dezinfectie numai dupa decantare numai dupa epurare si dezinfectie R=e

20. Profilaxia guşei endemice se face prin: a. b. c. d. e.

fluorizarea apei expunerea la soare dietă hiposodată iodarea sării feroterapie. R=d

21. Consumul de apă cu un conţinut de fluor de peste 2 mg. La litru produce: a. b. c. d. e.

caria dentară fluoroza dentară intoxicaţia nou-născutului. toxiinfectie gusa endemica R=b

GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

22. Agenţii poluanţi ai aerului pot pătrunde în organism pe următoarele căi: a. respiratorie b. digestivă c. cutanată d. intravenoasă. e. intraoculara R = a,b, c 23. O persoană poate participa la prepararea nemijlocită a alimentelor dacă: 95


a. este purtătoare de bacili Koch b. prezintă afecţiuni otice c. este purtătoare de bacil dizenteric d. prezintă pediculoză e. prezintă tricofiţie plantară. R = d,e 24. Germenii din grupa de contaminare om-sol-om pot avea provenienţă: a. cutanată; b. digestivă superioară; c. intestinală d. respiratorie. e. otica R = a,c,d 25. Care este evoluţia poluanţilor organici în sol: a. dispar relativ rapid; b. dispar relativ lent; c. se acumulează în sol. d. se acumuleaza in plante e. se ridica la suprafata solului R = a,b 26. Starea de sanatate a organismului este influenţata de : a. compoziţia chimică a aerului; b. presiunea parţială a gazelor componente. c. proprietatile fizice ale aerului d. cubajul de aer al incaperii e. existenta/inexistenta aparaturii de aer conditionat R = a,b,c,d 27. Efectele tardive ale poluării aerului pot fi: a. infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare b. apariţia malformaţiilor congenitale c. intoxicaţii. d. toxiinfectii e. mutatii genetice 96


R = b,e 28. Care dintre substantele nutritive indeplinesc in organism un rol preponderent energetic : a. proteine b. lipide c. glucide d. vitamine e. elemente minerale R = b,c 29. Prin examenul somatoscopic se poate aprecia: a. perimetrul toracic b. robusteţea c. aspectul coloanei vertebrale d. discromatopsia e. echilibrul bazinului R = b,c,e 30. Salubritatea solului este influentata de urmatoarele sale proprietati : a. capilaritatea b. permeabilitatea pentru aer c. temperatura d. permeabilitatea pentru apă e. selectivitatea. R = b,e 31. Cresterea concentratiei CO2 in aer se poate produce in : a. incaperi inchise si supraaglomerate b. cala vapoarelor c. puturi parasite d. mijloace de transport in comun e. gropi adinci R = a,b,c,e 32. Actiunea frigului asupra organismului poate produce : a. bradicardie b. tahicardie c. hipoestezie d. hiperpnee 97


e. agitatie psihomotorie R = a,b,c,d 33. Factorii fizici ai aerului care definesc conceptul de microclimat sunt : a. temperatura aerului b. umiditatea aerului c. presiunea atmoaferica d. curentii de aer e. radiatiile calorice R = a,b,d,e 34. Procesul de aclimatizare se produce : a. la trecerea unei persoane dintr-un teritoriu geografic in altul b. in cazul activitatilor desfasurate la cuptoarele industriale c. in cazul ascensiunii rapide de la cimpie la altitudini foarte mari d. la schimbarea mediului social e. la trecerea dintr-o incapere in alta R = a,b,c,d 35. Scăderea presiunii parţiale a oxigenului afecteaza starea de sanatate a organismului : a. b. c. d. e.

la deal la şes. pe munte , la altitudini de 3000 de metri pe munte , la altitudini de 6000 de metri in conditiile zborului cu avionul

R = c,d 36. Bolile care se pot transmite pe cale aeriană sunt: a. b. c. d. e.

gripa rujeola boala diareică acută teniaza pediculoza R = a,b

37. Dezinfecţia aerului se poate face cu: a. substanţe clorigene b. radiaţii ultraviolete. c. prin stergerea prafului 98


d. prin ventilatie e. prin asigurarea iluminarii naturale R = a,b 38. Asigurarea cubajului unei încăperi este necesară pentru: a. b. c. d. e.

o bună ventilaţie o bună curăţenie o bună dezinfecţie a aerului. o buna incalzire o buna luminozitate R = a,e

39. Agenţii patogeni pot ajunge în aer prin următoarele mecanisme: a. b. c. d. e.

prin vectori prin stropi de ploaie datorită curenţilor de aer diverse acte fiziologice. datorita emisiilor industriale R = c,d

40. Apa de băut bogată în calciu şi magneziu: a. b. c. d. e.

modifică proprietăţile organoleptice ale apei modifică proprietăţile chimice ale apei are efecte toxice indică poluarea apei. accelereaza tranzitul intestinal R = a,b

41. Acuitatea auditivă a copilului se testează: a. b. c. d. e.

cu vocea de la o distanţă cuprinsă între 3 – 7 m cu vocea de la o distanţă cuprinsă între 0,5 – 5 m prin emiterea unor sunete de tonalitate joasa prin emiterea unor sunete de tonalitate inalta prin examen O.R.L. R = b,e

42. O fântână care corespunde din punct de vedere al normelor de igienă: 99


a. b. c. d. e.

este amplasată în aval de sursele de poluare adâncimea pânzei de apă subterană trebuie să fie la peste 4 m. să fie înconjurată cu pământ bătătorit pe o rază de 2 – 3 m. este amplasata pe un sol foarte permeabil este amplasata la o distanta de 30 de metri fata de sursele de poluare R = b,e

43. Proteinele cu valoare biologică superioară sunt: a. b. c. d. e.

proteinele care conţin toţi aminoacizii esenţiali şi neesenţiali necesari organismului proteinele care conţin toţi aminoacizii esenţiali în cantităţile necesare organismului proteinele care se găsesc în produsele alimentare de origine animală. proteinele care se gasesc in produsele alimentare de origine vegetala proteinele care contin numai aminoacizi neesentiali R = b,c

44. Metabolismul bazal este reprezentat de : a. b. c. d. e.

consumul de energie al organismului în condiţii de activitate obişnuită cheltuiala minimă de energie pentru asigurarea desfăşurării funcţiilor vitale consumul de energie al organismului în condiţii de repaus absolut. consumul de energie al organismului in conditii de stres consumul de energie al organismului in efort prelungit R = b,c

45. Apele reziduale se pot deversa : a. b. c. d. e.

numai în apele subterane, în anumite condiţii numai în apele de suprafaţă, în anumite condiţii numai pe sol. in apele de suprafata , in anumite conditii in apele de profunzime , in anumite conditii R = d,e

46. Alimentaţia este raţională dacă: a. asigură cantităţi optime din toate substanţele nutritive necesare organismului în condiţii de stres b. asigură cantităţi optime din toate substanţele nutritive de care are nevoie organismul în diferite stări fiziologice şi diferite condiţii ale mediului ambiant c. asigură cantităţile necesare de proteine şi vitamine în funcţie de sex şi vârstă. d. asigura cantitatile necesare de vitamine si elemente minerale e. asigura cantitatile optime de substante nutritive in functie de starea de sanatate 100


R = b,e 47. Care dintre parazitozele de mai jos au nevoie de o gazdă intermediară. a. b. c. d. e.

ascaridoză tricocefaloză teniază oxiurază. Trichineloza R = c,e

48. Formele de manifestare ale bolilor infectioase hidrice sunt : a. endemia b. epidemia c. viroza hidrica d. bacterioza hidrica e. parazitoza hidric R = a,b 49. Testarea gradului de contaminare a aerului din incaperi se practica in : a. b. c. d. e.

unitati de invatamint unitati de alimentatie spitale mijloace de transport in comun birouri R = a,b,c

50. Factorii care pot favoriza intirzierea in dezvoltarea neuropsihica a copiilor sunt : a. b. c. d. e.

boli / traumatisme in antecedente greutatea la nastere sub 2500 grame nivel cultural si educativ-sanitar redus in familie alimentatie necorespunzatoare imbracaminte necorespunzatoare R = a,b,c,d

DISCIPLINA: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Autor: conf. univ. dr. Letiţia Streba 101


1. Anosmia desemnează: a. sensibilitate olfactivă exagerată b. pierderea totală a simţului mirosului c. confuzia mirosurilor d. scăderea parţială a simţului mirosului e. senzaţia falsă de miros fetid Răspuns corect: b 2. Anizocoria desemnează: a. ptoza palperală b. inegalitatea pupilară c. malalinierea globilor oculari d. scăderea secreţiei lacrimale e. lărgirea fantei palpebrale Răspuns corect: b 3. Poziţia ortopneică apare în: a. pneumonia acută b. pleurezia serofibrinoasă c. tetanos d. edem pulmonar acut e. pericardita lichidiană Răspuns corect: d 4. Mersul stepat apare în: a. miopatiile grave b. coree c. hemiplegia spastică d. inegalitatea membrelor inferioare e. paralizia nervului sciatic popliteu extern Răspuns corect: e 5. Faciesul pletoric este caracteristic: a. cirozei hepatice b. hipertensiunii arteriale sistemice c. endocarditei infecţioase d. tuberculozei pulmonare e. insuficienţei aortice Răspuns corect: b 6. Enoftalmia desemnează: a. lipsa de umiditate a globilor oculari b. colecţie purulentă în camera anterioară a ochiului c. protruzia din orbită a globilor oculari d. inegalitatea pupilară e. intruzia globilor oculari în orbite Răspuns corect: e 102


7. Paloare localizată la nivelul memebrelor inferioare, instalată brusc apare în: a. anemie b. obstrucţie arterială cronică c. cord pulmonar cronic d. obstrucţie arterială acută e. hemoragie digestivă superioară Răspuns corect: d 8. O paloare generalizată cu tentă pământie (“teroas”) sugerează: a. anemie feriprivă b. anemie megaloblastică c. anemie hemolitică d. anemia din insuficienţa renală cronică e. anemie posthemoragică Răspuns corect: d 9. O paloare generalizată “albă ca varul”, recent instalată sugerează: a. anemie biermer b. anemie posthemoragică acută c. leucemie cronică d. anemie hemolitică e. insuficienţă renală cronică Răspuns corect: b 10. O astenie progresivă însoţită de paloare generalizată evocă: a. poliglobulie b. hipertiroidism c. anemie d. diabet zaharat e. bronşită cronică Răspuns corect: c 11. Edemul renal este: a. roşu şi dur b. alb, moale şi pufos c. mai pronunţat seara d. dureros e. pruriginos Răspuns corect: b 12. Tusea bitonală apare în: a. pneumonie acută b. pleurezie purulentă c. pareza corzilor vocale d. infarct pulmonar e. pneumotorax Răspuns corect: c 103


13. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în: a. pneumonia francă lobară b. abcesul pulmonar c. chistul hidatic pulmonar d. pleurezia purulentă e. infarctul pulmonar Răspuns corect: b 14. Dispneea paroxistică expiratorie apare în: a. emfizem pulmonar b. sindromul de condensare pulmonară neretractilă c. tuberculoză pulmonară d. sindromul de revărsat pleural lichidian e. accesul de astm bronşic Răspuns corect: e 15. Simptomul cardinal al insuficienţei ventriculare stângi este: a. anorexia b. greaţa c. dispneea d. hepatalgia e. somnolenţa diurnă Răspuns corect: c 16. Absenţa pulsului arterial la nivelul extremităţilor este caracteristică: a. tromboflebitei superficiale b. insuficienţei mitrale c. insuficienţei aortice d. stenozei mitrale e. sindromului de ischemie arterială Răspuns corect: e 17. Polakiuria reprezintă: a. creşterea numărului de micţiuni/24 ore însoţită de creşterea volumului urinar b. creşterea numărului de micţiuni/24 ore fără creşterea volumului urinar c. imposibilitatea golirii vezicii printr-o micţiune spontană d. eliminarea dificilă a urinii e. inversarea raportului normal nictemeral al micţiunilor Răspuns corect: a

18. Cefaleea din meningite: a. nu este însoţită de febră b. debutează rapid, este intensă şi persistentă c. este însoţită de fotofobie d. nu este însoţită de redoarea cefei e. este însoţită de vărsături 104


Răspuns corect: b,c,e 19. Migrena se caracterizează prin: a. sediu unilateral b. caracter pulsatil c. febră d. fotofobie e. greaţă Răspuns corect: a,b,d,e 20. Transpiraţia cu caracter exploziv apare în: a. coma hipoglicemică b. hipotiroidism c. infarct miocardic acut d. hemoragii digestive masive e. anemie feriprivă Răspuns corect: a,c,d 21. Hipotermia poate apărea în: a. hipertiroidism b. coma barbiturică c. intoxicaţia cu cocaină d. intoxicaţia cu morfină e. expunere prelungită la frig Răspuns corect: b,c,d,e 22. Sincopa se caracterizează prin: a. pierdere bruscă şi tranzitorie a conştienţei b. incapacitatea menţinerii ortostatismului c. durată mai mare de cinci ore d. revenire tardivă la o stare de conştienţă normală e. revenire rapidă la o stare de conştienţă normală Răspuns corect: a,b,e 23. Faciesul hipotiroidian se caracterizează prin: a. piele subţire şi umedă b. aspect inexpresiv c. piele îngroşată şi palidă d. buze groase e. exoftalmie bilaterală Răspuns corect: b,c,d 24. Midriaza bilaterală apare în: a. intoxicaţia cu ciuperci b. lues c. intoxicaţia cu atropină d. anemia feriprivă 105


e. pneumonia acută Răspuns corect: a,c 25. Cianoza adevărată: a. este o coloraţie brun-roşcată a tegumentelor b. este o coloraţie albastră-violacee a pielii şi mucoaselor c. este determinată de scăderea hemoglobinei reduse în sângele capilar sub 5 g/dl d. este determinată de creşterea hemoglobinei reduse în sângele capilar peste nivelul critic de 5 g/dl e. apare în insuficienţa renală Răspuns corect: b,d 26. Pruritul generalizat poate apărea în: a. uremie b. diabet zaharat c. sindrom de colestază d. dermatoze alergice e. pediculoză Răspuns corect: a,c,d 27. Petele hemosiderozice: a. apar în insuficienţa arterială cronică b. apar în insuficienţa venoasă cronică c. sunt dispuse la nivelul feţei d. sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare e. au o culoare brun-cenuşie Răspuns corect: b,d,e 28. Scădere ponderală cu apetit păstrat apare în: a. neoplasme b. hipertiroidie c. diabet zaharat d. anorexia mentală e. boala Cushing Răspuns corect: b,c 29. Edemul alergic (edemul Quincke): a. este cianotic, dur şi nepruriginos b. se instalează brusc c. este alb-rozat, moale şi uşor pruriginos d. este localizat îndeosebi la nivelul feţei e. poate interesa limba şi epiglota, putând genera asfixie acută Răspuns corect: b,c,d,e 30. Artrita din reumatismul articular acut: a. afectează simetric articulaţiile mici b. afectează asimetric articulaţiile mici c. afectează articulaţiile mari 106


d. are caracter migrator şi fugace e. nu lasă sechele Răspuns corect: c,d,e 31. Durerea articulară din artroze: a. este meteorosensibilă b. apare după efort fizic c. apare în cursul mobilizării d. este neînsoţită de limitarea mişcărilor e. este însoţită de prezenţa cracmentelor Răspuns corect: a,b,c,e 32. Eozinofilia apare în: a. boli parazitare b. tratament cu glucocorticoizi c. dermatită atopică d. astm bronşic extrinsec e. trichineloză Răspuns corect: a,c,d,e 33. Reactanţii de fază acută sunt reprezentaţi de: a. hemoleucogramă b. fibrinogen c. viteza de sedimentare a hematiilor d. glicemie e. proteina c reactivă Răspuns corect: b,c,e 34. Manifestările clinice din hemoliza posttransuzională sunt: a. lombalgiile difuze b. pirozisul c. uneori stare de şoc d. urină de culoare roşie e. febră instalată la 30-60 minute posttransfuzional Răspuns corect: a,c,d,e 35. Sindromul hemoragic cutaneomucos se caracterizează prin: a. peteşii b. echimoze c. gingivoragii d. vezicule e. epistaxis Răspuns corect: a,b,c,e 36. Hemoptizia nu apare în: a. emfizem pulmonar b. tuberculoză pulmonară c. infarct pulmonar 107


d. stenoză mitrală e. astm bronşic Răspuns corect: a,e 37. Durerea toracică cauzată de fracturile costale este: a. accentuată de respiraţie b. accentuată de efort c. neaccentuată de efort d. accentuată de tuse e. obiectivată prin presiune digitală Răspuns corect: a, b, d, e 38. Turgescenţa jugularelor apare în: a. insuficienţa cardiacă dreaptă b. insuficienţa cardiacă stângă c. hepatita cronică d. pericardita constrictivă e. sindromul de ischemie arterială acută Răspuns corect: a,d 39. Durerea de natură pericardică: a. nu este accentuată de tuse şi deglutiţie b. este accentuată de mişcările toracelui c. cedează în repaus d. cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual e. apare în pericarditele acute uscate Răspuns corect: b,e 40. Inspecţia pacientului cu insuficienţă cardiacă dreaptă relevă: a. ortopnee b. cianoză generalizată c. turgescenţa jugularelor d. prezenţa edemelor declive e. paloare generalizată Răspuns corect: b,c,d 41. Pacientul cu insuficienţă cardiacă stângă poate prezenta: a. dispnee b. tuse seacă c. spute hemoptoice d. cianoză perioronazală e. simptome datorate stazei viscerale abdominale Răspuns corect: a,b,c,d 42. Aspectul de “limbă saburală”: a. desemnează o limbă roşie şi depapilată b. apare în deshidratare c. apare în stări febrile 108


d. apare în anemia Biermer e. desemnează limba cu depozite de culoare alb-gălbuie Răspuns corect: b,c,e 43. Macroglosia poate apărea în: a. acromegalie b. hipertiroidism c. mixedem d. ulcer gastric e. rectocolită ulcerohemoragică Răspuns corect: a,c 44. Hematemeza poate apărea în: a. gastrite hemoragice b. cancer de rect c. ruptura varicelor esofagiene d. cancer gastric e. ulcer gastroduodenal Răspuns corect: a,c,d,e 45. Durerea din ulcerul gastric: a. apare la aproximativ 1-2 ore postprandial b. poate fi calmată de vărsătură c. are caracter de “foame dureroasă” d. nu are caracter sezonier e. apare la aproximativ 5-6 ore postprandial Răspuns corect: a,b 46. Disfagia din cancerul esofagian este: a. resimţită imediat după înghiţire b. progresivă c. recent instalată d. o disfagie veche e. cu caracter pasager Răspuns corect: a,b,c 47. Pirozisul este: a. o senzaţie de constricţie toracică b. o senzaţie de arsură retrosternală c. calmat de ingestia alimentelor fierbinţi d. accentuat de primodecubitul nocturn e. însoţit frecvent de regurgitări gastrice Răspuns corect: b,d,e 48. Regurgitarea esofagiană: a. este neînsoţită de greaţă b. este însoţită de greaţă c. are caracter acid 109


d. are conţinut alimentar şi salivar e. este însoţită de contractura musculaturii abdominale Răspuns corect: a,d 49. Tenesmul rectal poate apărea în: a. cancerul colonului ascendent b. cancerul de rect c. rectite d. metroanexită stângă e. fisuri anale Răspuns corect: b,c,d,e 50. Poliuria: a. este o tulburare de micţiune b. este o tulburare de diureză c. reprezintă creşterea volumului urinar peste 2000ml/24 ore d. reprezintă creşterea numărului de micţiuni/24 ore e. apare după hemoragii masive Răspuns corect: b,c DISCIPLINA: NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ Autor:Prof. univ. dr Maria Moţa 1. a) b) c) d) e)

Indicaţiile scăderii în greutate cu 20% sunt următoarele: Pacienţi cu neoplasm şi IMC>30Kg/m2, indiferent de talie Pacienţi cu IRC şi IMC>30Kg/m2, indiferent de talie IMC între 25-29,9Kg/m2 şi CT ≥102cm la bărbaţi şi ≥88cm la femei IMC între 25-29Kg/m2 cu CT între 94-102cm la bărbaţi şi 80-87cm la femei Toate răspunsurile sunt corecte Răspuns corect: c

2. a) b) c) d) e)

Efectele benefice ale scăderii în greutate sunt: Ameliorează controlul diabetului zaharat Scade valorile tensiunii arteriale Ameliorează tabloul lipidic Scade hiperinsulinismul Toate cele de mai sus Răspuns corect: e

3. a) b) c) d) e)

Care din următoarele afirmaţii privind realimentarea în denutriţie sunt corecte alimentarea se face progresiv adaptată fiecărui pacient în parte presupune 5-6 mese fraţionate pe zi se preferă alimentaţia orală se preferă proteinele cu valoare biologică înaltă, lapte, carne, ouă toate cele de mai sus Răspuns corect: e

4. Procentul de apă din alimente după deshidratare este: a) 10% 110


b) c) d) e)

30% 0% 15% 7-8% Răspuns corect: e

5. a) b) c) d) e)

Numărul aminoacizilor esenţiali (care nu pot fi sintetizaţi de organism) este: 7 10 9 6 12 Raspuns corect: c

6. a) b) c) d) e)

Cantitatea de fibre ce se recomandă a fi consumată zilnic este: 30g; 10g; 70g; 15g; 100g. Raspuns corect: a

7. a) b) c) d) e)

La femeia însărcinată, necesarul hidric: Creşte faţă de necesarul dinaintea sarcinii; Scade faţă de necesarul dinaintea sarcinii; Nu este afectat de sarcină; Creşte sau scade în funcţie de gemelaritea sarcinii; Creşte sau scade în funcţie de paritate. Raspuns corect: a

8. a) b) c) d) e)

Cantitatea de fibre ce se recomandă a fi consumată zilnic este: 30g; 10g; 70g; 15g; 100g. Raspuns corect: a

9. a) b) c) d) e)

Dieta în puseul acut de artrită urică presupune: Suprimarea grăsimilor Suprimarea alcoolului Aport de lichide 2-3 litri pe zi Aport scăzut de proteine Toate afirmaţiile sunt corecte Răspuns corect: e

10. Regimul alimentar in hepatita cronică este: a) Normocaloric sau hipercaloric la denutriţi; 111


b) Normoproteic, alcătuit în special din proteine cu valoare biologică mare; c) Normolipidic cu aport de lipide la limita inferioară a normalului, din care cel puţin jumătate vor fi de origine animală; d) Normoglucidic, cu evitarea dulciurilor concentrate; e) Toate variantele sunt corecte. Raspuns corect: e 11. Produse nutritive naturale implicate în protecţia anticancerigenă: a) Legumele şi fructele; b) Peştele oceanic; c) Produsele din germeni de grâu d) Drojdia de bere; e) Toate produsele anterioare sunt implicate în protecţia anticancerigenă; Raspuns corect: e 12. Agresiuni alimentare prin nerespectarea fiziologiei digestive: a) Excesele alimentare; b) Dezechilibrul raţiei alimentare; c) Nerespectarea bioritmului alimentar; d) Modificarea bruscă a deprinderilor alimentare; e) Toate răspunsurile sunt corecte. Raspuns corect: e 13. Urmatoarele afirmatii sunt corecte despre dietoterapia la pacientii cu reflux gastro-esofagian, cu o exceptie: a) Evitarea meselor mari, bogate în lipide; b) Evitarea alimentelor acide, a condimentelor, ciocolatei, alcoolului, fumatului; c) Ultima masă va fi cu 2–3 ore înainte de culcare; d) Se recomanda consumul de lichide in timpul mesei; e) Evitarea unei activităţi fizice riguroase imediat după masă; Raspuns corect: d 14. Principalii alergeni alimetari sunt urmatorii cu o exceptie: a) Arahidele, nucile; b) Laptele de vacă; c) Merele, portocalele; d) Ouăle de găină; e) Crustaceele. Raspuns corect: c 15. Scopurile terapiei nutriţionale în boala renală terminală sunt: a) Prevenirea deficienţelor şi menţinerea unui status nutriţional bun; b) Controlul edemelor şi tulburărilor electrolitice prin monitorizarea aportului de Na, K şi fluide; c) Prevenirea sau întârzierea dezvoltării osteodistrofiei renale; d) Asigurarea unei diete atractive, care să corespundă stilului de viaţă al pacientului; e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte. Raspuns corect: e 112


16. Dieta rotatorie: a) Se recomanda la persoanele alergice la mai multe alimente; b) Alimentele la care pacientul nu este alergic vor fi mâncate la interval de 4–5 zile; c) Alimentele vor fi alternate în funcţie de apartenenţa lor la anumite familii biologice; d) După câteva luni de dietă se poate tenta reintroducerea treptată a alimentelor alergogene în dietă; e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte. Raspuns corect: e 17. Regimul alimentar in insuficienta cardiaca: a) Atingerea greutăţii ideale va reprezenta o componentă esenţială a tratamentului; b) Hiposodata, iar în formele severe chiar desodata; c) Evaluarea aportului de K se impune, mai ales la pacienţii sub tratament cu diuretice, insuficienţă renală; d) Se va ţine cont in elaborarea dietei de patologia asociată (diabet, afectare renală); e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte. Raspuns corect: e 18. Principii generale ale alimentatiei antiaterogene: a) Păstrarea unei greutăţi ideale în conformitate cu vârsta şi sexul; b) Consum de uleiuri vegetale variate, adăugate la sfârşitul preparării alimentelor sau în salate; c) Consumul a 2–3 porţii de peşte pe săptămână; d) Reducerea până la eliminarea consumului de dulciuri concentrate, lapte integral, margarină, untură, carne grasă; e) Toate veriantele de mai sus sunt corecte. Raspuns corect: e 19. Indicaţiile dietei hiposodate sunt următoarele: a) Insuficienţa cardiacă b) Sindrom nefrotic c) HTA d) Insuficienţă renală acută şi cronică e) Nici una dintre cele de mai sus Răspuns corect: a, b, c, d. 20. Regimul hiposodat standard presupune: a) Un aport de sodiu de 1,5-2g pe zi b) Un aport de 460-500mg sodiu pe zi c) Un aport de 150mg sodiu pe zi d) Se recomandă în edemele severe, hta severă şi insuficienţa cardiacă severă e) Se recomandă în glomerulonefrita acută Răspuns corect: b, d 21. Regimul alimentar al pacienţilor cu diabet zaharat presupune: a) Aport de glucide între 50 şi 60 % din raţia calorică totală b) Se preferă glucide cu index glicemic crescut c) Se preferă glucide cu index glicemic scăzut d) Lipidele vor reprezenta între 12-15% e) Se pregferă lipidele saturate care trebuie să depăşească 10% din raţia calorică 113


Răspuns corect: a, c 22. Alimentele cântărite zilnic în diabetul zaharat sunt următoarele: a) Lămâi, grapefruit b) Portocale, mere c) Pâine, făinoase d) Struguri, banane, prune e) Orez, griş, lactate Răspuns corect: b, c, e 23. Dietoterapia pacienţilor cu diabet zaharat implică: a) 6 mese pe zi la un pacient sub tratament cu insulină convenţională b) Obligatoriu 6 mese pe zi la un pacient sub tratament cu analogi de insulină c) Obligatoriu 4-5 mese pe zi la un pacient sub tratament cu meglinide d) 4-5 mese pe zi la un pacient cu medicaţie antidiabetică orală. e) Toate variantele de mai sus sunt corecte Răspuns corect: a, d

24. Recomandări pentru pacienţii cu obezitate: a) Dietă hipocalorică echilibrată în principii nutritive b) Mic dejun obligatoriu cu 3-6 mese pe zi c) Evitarea alimentelor cu densitate calorică mare, bogate în glucide rafinate şi lipide saturate d) Excluderea consumului de alcool e) Conţinut scăzut de fibre alimentare Răspuns corect: a, b, c, d 25. Următoarele afirmaţii privind regimul alimentar în hiperuricemii sunt false: a) Regimul alimentar este hipocaloric b) Aportul de proteine este crescut c) Aportul de lipide este scăzut d) Aportul de glucide este scăzut e) Alcoolul este contraindicat Răspuns corect: b, d 26. Alimentele contraindicate în hiperuricemii: a) Mezeluri, vânat b) Făinoase, fructe c) Cafeaua, ceaiul prin conţinutul crescut în metilpurine d) Carne de animal tânăr, viscere e) Ciocolata, cacaoa Răspuns corect: a, d, e 27. Regimul alimentar în dislipidemii presupune: a) Aport de colesterol 55 ml/min; b) 0,6 g/kg corp/zi pentru pacienţii cu RFG între 25–55 ml/min; c) 1,2–1,5 g/kg corp/zi la pacienţii în program de hemodializa; d) 1,0–1,2 g/kg corp/zi la pacienţii cu dializa peritoneala ambulatorie continua; e) 60–80 g proteine/zi în cazul când ureea sanguină este sub valoarea de 80 mg/zi. Raspuns corect: a, b, e 47. Regimul alimentar in litiaza urica presupune: a) Regimul clasic recomandat este lacto-fructo-vegetarian; b) Regimul alimentar urmăreşte acidifierea urinilor si reducerea alimentelor care determina creşterea acidului uric; c) Se va limita global raţia calorică în principal la obez; d) Regim hipoproteiccu 0,8–1 g/kg corp/zi cu maximum 200 mg purine/zi.; e) Sunt interzise carnea de animal bătran (gaina, vita) si viscerele. Raspuns corect: a, c, d 48. Urmatoarele afirmatii cu privire la alergia la sugari şi copii la laptele de vacă sunt adevarate: a) Are prevalenta crescuta in primii 3 ani de viata; b) În cazul alergiei la laptele de vacă se recomandă formule cu hidrolizate de proteine ale laptelui de vacă; c) În cazul alergiei la laptele de vacă este interzis laptele de capra; d) Alimentaţia la sân nu previne sau întârzie debutul alergiilor alimentare; e) Reacţiile alergice la lapte tind să dispară în primii ani de viaţă. Raspuns corect: a, b, e 49. Urmatoarele afirmatii cu privire la aportul de sodiu in HTA sunt false: a) Evitarea sării în exces este benefică pentru toţi indivizii, chiar şi pentru normotensivi; b) La persoanele cu risc de a dezvolta hipertensiune nu se recomandă regim alimentar hiposodat; c) La persoanele hipertensive dovedite, regimul hiposodat este obligatoriu; d) Reducerea ingestiei de sodiu la jumătate poate scădea presiunea sistolică cu 5 mmHg şi pe cea diastolică cu 4 mmHg; e) Regimul hiposodat determina scaderea tensiunii arteriale la toti pacientii hipertensivi. Raspuns corect: b, e 50. Urmatoarele afirmatii cu privire la dieta in hipertensiunea arteriala sunt false: a) Dieta se foloseşte numai in tratamentul, nu si in prevenirea hipertensiunii; b) Cei mai importanţi factori legaţi de dietă sunt: supraponderea, ingestia crescută de sare, consumul de alcool şi sedentarismul; c) Regimul hiposodat determina scaderea tensiunii arteriale la toti pacientii hipertensivi; 118


d) Dieta bogată în fructe, legume şi săracă în colesterol, grăsimi saturate şi sare poate scădea tensiunea arterială sistolică cu 6–11 mmHg; e) Un consum de alcool mai mare de 30 g alcool pur/zi duce la o creştere cu 3 mmHg a presiunii arteriale. Raspuns corect: a,c 51. Dieta in infarctul miocardic este: a) Hipocaloric chiar şi la pacienţii fără obezitate, pentru evitarea travaliului cardiac inutil; b) Hidrica in primele 24–48 ore de evolutie a infarctului; c) Hipolipidica, hipoproteica, hipoglucidica si hiposodata din săptămâna a treia, în cazul evoluţiei favorabile; d) Se recomandă consumul de margarina în defavoarea untului, dar fără a se face abuz; e) Ca mijloace de preparare a alimentelor se preferă fierberea, coacerea, înăbuşirea.. Raspuns corect: a, b, c, e DISCIPLINA PUERICULTURĂ-PEDIATRIE-NURSING ÎN PEDIATRIE Conf. univ. Dr. Georgeta Corniţescu 1.Care este greutatea la naştere a nou-născutului la termen? a. 2600 g b. < 2500 g c. 2800-4000 g d. 4500 g e. 2500-2750 g 2. Ce talie (lungime) are nou-născutul la termen? a. 47 cm b. 48-52 cm c. 60 cm d. 37 cm e. 42 cm 3. Nou-născutul prematur se caracterizează prin: a. concordanţa între durata vieţii fetale (scurtată), greutate şi talie mică la naştere b. greutate < 2500 g c. talie < 47 cm d. discordanţa dintre vârsta gestaţiei (normală) şi greutatea la naştere e. vârsta de gestaţie < 37 săptămâni 4. Care din următoarele caracteristici sunt apanajul dismaturităţii? a. nou-născut cu vârsta de gestaţie < 37 săptămâni şi greutatea < 2500 g b. concordanţa între vârsta de gestaţie şi greutatea la naştere c. nou-născut cu greutatea < 2500 g şi talia < 47 cm d. discordanţa dintre vârsta gestaţiei (normală) şi greutatea la naştere (mică) e. nou-născut cu vârsta de gestaţie > 42 săptămâni şi greutate normală la naştere 5. Recunoaşteţi particularităţile tegumentelor la nou-născutul normoponderal, sănătos a. pielea acoperită de vernix caseosa b. fragilitate faţă de acţiunea agenţilor mecanici, chimici şi infecţioşi c. lanugo d. descuamaţia fiziologică e. cianoză / paloare 119


6. Care este evoluţia normală a bontului şi plăgii ombilicale? a. mumifierea bontului b. formarea şanţului de eliminare c. detaşarea între a 5-a şi a 10- a zi d. formarea granulomului ombilical e. epitelizarea cicatricei ombilicale 7. În ce grad de prematuritate încadraţi un nou-născut cu greutatea la naştere de 1300 g? a. prematuritate gr. I b. prematuritate gr. II c. prematuritate gr. III d. prematuritate gr. IV e. dismaturitate 8. Recunoaşteţi riscurile tardive ale prematurităţii: a. distrofie b. anemie carenţială c. rahitism carenţial d. hemoragie e. sechele neuropsihice 9. Care este rolul asistenţei medicale în îngrijirea nou-născuţilor prematuri? a. supraveghează funcţiile vitale b. asigură protecţia termică în funcţie de greutate c. supraveghează alimentaţia d. lasă nou-născutul în grijea mamei e. face profilaxia infecţiilor 10. Icterul fiziologic al nou-născutului la termen se caracterizează prin: a. apare în primele 24 de ore b. tegumente şi sclere icterice după 2-3 zile de la naştere c. scaunul şi urina normal colorate d. starea generală bună e. vindecarea spontană în 2 săptămâni 11. Care dintre următorii parametrii sunt semnificativi pentru scorul Apgar? a. bătăile cordului b. respiraţia c. tonusul muscular d. greutatea la naştere e. coloraţia pielii 12. Particularităţile morfologice ale nou-născutului postmatur sunt: a. greutate mică la naştere, < 2500 g b. bontul ombilical şi tegumentele sunt impregnate cu meconiu c. tegumente încreţite, descuamate, fisurate („mâini de spălătoreasă”) d. vârsta gestaţională > de 42 de săptămâni e. copilul este alert, cu privire vie. 13. Ce se consemnează în foaia de externare a nou-născutului? a. istoricul prenatal, naşterea şi perioada postnatală precoce b. vârsta gestaţională şi scorul Apgar la 1′ şi 5′ c. măsurătorile (greutatea, lungimea, perimetrele) d. imunizările (antihepatitic B, BCG) e. venitul familiei. 120


14. Ce înţelegeţi prin nou născut dismatur? a. nou născut mort antenatal b. nou născut cu greutate mică la naştere necorespunzătoare vârstei de gestaţie c. nou născut cu suferinţă fetală cronică în viaţa intrauterină d. nou născut malformat e. nou născut cu vârsta de gestaţie ≤37 săptămâni, cu G≤ 2500g 15. Care este perioada de nou născut? a. 0-7 zile b. 0-20 zile c. 0-31 zile d. 0-28 zile e. 0-42 zile 16. Care sunt îngrijirile date nou născuţilor prematuri? a. examenul oftalmologic b. profilaxia infecţiilor c. protecţia termică d. examenul neurologic e. profilaxia hemoragiilor 17. În ce categorie încadraţi un nou născut de 2500g? a. născut la termen b. prematur gradul II c. subponderal d. dismatur e. prematur gradul I 18. Ce înţelegeţi prin nou născut prematur? a. nou născut cu greutate între 2600-2900 g b. nou născut cu vârsta de gestaţie de 9 l şi G ≤ 2500g c. nou născut cu greutatea > 2500g d. nou născut cu greutatea < 2500 g e. nou născut cu vârsta de gestaţie < 37 săptămâni, G ≤ 2500g şi T ≤ 47 cm 19. Recunoaşteţi riscurile nou născutului prematur în perioade precoce (de acomodare): a. risc hemoragic b. risc cardio-respirator c. risc infecţios d. risc de dereglare termică e. risc metabolic 20. Care sunt parametrii necesari monitorizării nou născutului prematur? a. frecvenţa respiratorie b. coloraţia tegumentelor c. criza de apnee/cianoză d. măsurarea T.A. e. apariţia convulsiilor 21. Recunoaşteţi datele ce caracterizează icterul fiziologic al nou născutului: a. debut în primele 24 de ore b. debut în ziua a 2-3-a de viaţă c. creşterea fracţiunii neconjugate a bilirubinei d. urina închisă la culoare (hipercromă) e. durată de maximum 14 zile la nou născutul la termen şi respectiv 21 zile la prematur. 121


22. Care sunt semnele clinice care definesc boala hemoragică a nou născutului? a. bosa sero-sangvinolentă b. cefalhematomul c. hemoragia intracraniană d. hematemeza sau/şi melena e. cianoza 23. Care din următoarele semne clinice sugerează o infecţie la nou născut? a. starea generală bună b. normotermie c. nou născutului "nu-i merge bine" d. agitaţie/letargie e. bombarea fontanelei 24. Recunoaşteţi semnele clinice ce caracterizează asfixia albă: a. scorul APGAR > 8 b. cianoză generalizată c. atonie musculară d. paloare e. bradicardie 25. Ce obiective veţi avea în vedere în reanimarea primară a nou - născutului? a. flagelarea b. dezobstrucţia căilor respiratorii (aspirarea secreţiilor) c. respiraţia artificială d. masajul cardio-extern e. combaterea acidozei (administrarea de bicarbonat de sodiu şi ser glucozat pe vena ombilicală). 26. Precizaţi etapele corecte din dezvoltarea afectivă şi socială a sugarului de la 9-12 luni: a. copilul descoperă stând „în patru labe” lumea înconjurătoare b. aruncă obiectele departe de el şi cere să i se dea înapoi c. este fascinat de „imaginea” sa în oglindă d. foloseşte monosilabele, apoi silabele „duble sau triple” e. sugarul vocalizează, gângureşte. 27.Rolul adultului în dezvoltarea limbajului de la 9-12 luni: a. să vorbească pe un ton ferm, cu sonoritate înaltă b. să nu vorbească imitând un bebeluş c. să numească diferitele părţi ale corpului d. să asocieze cuvintele cu gesturi e. să vorbească expresiv pe un ton calm. 28. Precizaţi care din următoarele etape sunt normale în evoluţia intelectuală de la 3 la 6 ani: a. copilul vorbeşte bine, pune multe întrebări b. copilul fabulează mult şi „prietenul imaginar” îi ţine adeseori companie c. are noţiunea de direcţie: dreapta-stânga, în faţă–în spate d. copilul ştie să numere până la 10 - 20 e. copilul se închide în lumea sa, nu se socializează. 29. Care este ritmul de creştere normală a sugarului până la 4 luni? a. 25-30 g/zi b. 350 g/lună c. în medie 750 g/lună d. 500 g/lună e. sugarul eutrofic îşi dublează greutatea la 4 luni. 122


30. Cum creşte sugarul în lungime până la 4 luni? a. cu 1,5 cm/lună b. la 2 luni are 49 cm c. în prima lună creşte 4-5 cm d. în următoarele luni cu 2-3 cm/lună e. la 4 luni talia este de 60-64 cm. 31. Care este ritmul de creştere în G şi T la sugarul mare (8-12 luni)? a. creştere rapidă b. ritmul de creştere devine mai lent c. creşte 250-300 g/lună d. creşte cu 1 cm/lună e. la 12 luni triplează greutatea (9 Kg) şi are o talie de 72-75 cm. 32. Precizaţi ordinea corectă a apariţiei dinţilor „de lapte”: a. incisivii mediani inferiori în număr de 2 apar la 6-8 luni b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni c. incisivii laterali apar între 10-12 luni d. caninii apar între 18-24 luni e. erupţia dentiţiei temporare se încheie în perioada de copil mic (2ani şi 6 luni-3 ani). 33. Evoluţia motricităţii de la naştere la un an se face pe etape, enumeraţi pe cele corecte: a. la 3-4 luni ridică capul şi toracele de la 45° la 90° deasupra planului patului b. la 4-5 luni nu-şi ţine bine capul c. la 7-8 luni copilul stă bine în poziţia şezând, fără ajutor d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe” e. copilul începe să îşi găsească singur echilibrul spre vârsta de 1 an. 34. De ce are nevoie sugarul pentru o dezvoltare afectivă? a. de afecţiune şi siguranţă (atingere, mângâiere, luarea în braţe) b. să fie păstrat în centrul atenţiei c. de calm şi linişte d. să fie lăsat în pătuţul lui, să nu i se vorbească e. de un răspuns adaptat nevoilor sale. 35. Aplicarea principiilor de igienă se face având următoarele scopuri: a. păstrarea sănătăţii b. evitarea infecţiilor c. evitarea răspândirii infecţiilor d. evitarea infectării celui ce acordă îngrijiri e. multiplicarea şi răspândirea infecţiilor. 36. Care sunt mediile propice răspândirii microbilor? a. umezeala b. mediul antiseptic c. căldura d. deşeurile e. alimentele. 37. Care din următoarele principii de igienă trebuie aplicate curent de asistenta medicală? a. spălarea mâinilor b. igiena ţinutei vestimentare, bonetă, unghii tăiate scurt c. dezinfectarea sau crearea unui mediu antiseptic d. sterilizarea sau asepsia 123


e. dezinfecţie discontinuă. 38. Care din următoarele sfaturi fac parte din pregătirea corectă a mamei pentru alimentaţia la sân? a. pregătirea alăptării se face înainte de a se trezi nou-născutul b. mama va face conversaţie cu alte persoane în timpul alăptării c. mama îşi va spăla sânii cu apă călduţă şi va mulge primele jeturi de lapte d. va alăpta singură în cameră fără „asistenţă” şi fără „consiliere” e. mama îşi va spăla cu grijă mâinile (unghiile tăiate scurt). 39. Care sunt condiţiile optime de microclimat la domiciliul sugarului? a. cameră luminată şi aerisită b. cameră insalubră c. temperatura din cameră 27°C d. temperatura din cameră 22°C e. camera cu mobilier adecvat, masă de înfăşat cu sertare care conţin lenjeria copilului, coşuleţ sau pătuţ, cântar pentru sugari. 40. Ce atitudine adoptaţi cu ocazia primei vizite la domiciliul sugarului? a. veţi avea o pregătire teoretică şi practică deosebite; b. examinarea se desfăşoară cu tact, gradat, în condiţii de intimitate şi cu colaborarea familiei; c. culegerea de date fizice (temperatură, greutate, aspecte morfo-funcţionale); d. consemnarea datelor pentru o informare corectă a medicului; e. veţi ignora datele din fişa de externare din maternitate. 41. Cum veţi face controlul temperaturii corporale? a. plasaţi termometrul axilar şi îl lăsaţi 10 minute; b. pentru temperatura rectală termometrul se lasă 3 minute; c. pentru temperatura rectală vom folosi numai termometrul individual; d. se lasă termometrul la îndemâna copilului; e. temperatura rectală este mai mică decât temperatura măsurată axilar. 42. Ce sfaturi veţi da pentru călirea organismului nou-născutului / sau sugarului? a. nou-născutul va fi scos la aer după ce a împlinit două săptămâni (în anotimpul cald) ; b. nou-născutul va fi scos la aer după ce a împlinit patru săptămâni (în anotimpul rece) ; c. timpul cel mai potrivit pentru plimbare este vara între orele 9-11 şi seara după ora 17; d. poate fi scos la plimbare pe orice vreme; e. sugarul va beneficia de plimbare zilnică. 43. Recunoaşteţi calităţile ce dau superioritatea alimentaţiei la sân: a. conţine anticorpi, cu rol în protecţia faţă de infecţii; b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele; c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1; d. scade riscul apariţiei cancerului de sân; e. conţine de 3 ori mai multe proteine decât laptele de vacă. 44. Care sunt incidenţele legate de alimentaţia naturală: a. eructaţia; b. regurgitarea; c. diareea prandială; d. diareea infecţioasă; e. vărsăturile. 45. Suplimentarea alimentaţiei naturale se va face exclusiv cu: a. Vitamina D, 400-1500 UI/zi per oral, din cea de-a doua săptămână de viaţă; b. Vitamina D injectabilă; 124


c. suplimentarea orală de fier de la vârsta de 5-6 luni la toţi sugarii; d. la prematuri suplimentarea cu fier se face de la vârsta de 1 lună ½- 3 luni; e. administrarea fierului se face şi pe cale injectabilă. 46. Care pot fi motivele pentru care sugarul refuză sânul? a. utilizarea biberonului; b. dificultăţi iniţiale de coordonare a suptului; c. semne de boală; d. laptele de mamă „nu este bun” ; e. prindere defectuoasă, sâni angorjaţi. 47. Ce semne indică că sugarul nu primeşte destul lapte? a. creştere în greutate 25 g/zi; b. creştere în greutate sub 500 g/lună; c. la vârsta de 2 săptămâni are greutatea de la naştere; d. sugar cu scaune tari, uscate sau verzi; e. creştere în greutate 750 g/lună. 48. Specificaţi semnele care confirmă că sugarul primeşte suficient lapte: a. scutece ude – 6 sau mai multe/24 de ore; b. scaune – 4-8/zi în cantitate mică; c. creşterea în greutate de 100-200 g/săptămână; d. între supturi copilul este mulţumit; e. sugarul nesatisfăcut la sfârşitul suptului. 49. Cum veţi proceda în cazul angorjării sânilor? a. veţi recomanda întreruperea alimentaţiei la sân; b. mulgeţi sânul, manual sau cu pompa; c. puneţi copilul la sân mai frecvent; d. aplicaţi un prosop cald şi umed pe sâni, timp de 3-5 minute înainte de alăptare; e. înţărcaţi copilul progresiv. 50. Ce măsuri de siguranţă adoptaţi în alimentarea cu biberonul? a. lăsaţi copilul cu biberonul proptit să sugă singur; b. ţineţi copilul în braţe în timp ce îi daţi biberonul; c. verificaţi temperatura laptelui pe partea anterioară a antebraţului; d. păstraţi laptele cald pentru masa următoare; e. aveţi grijă ca tetina să fie permanent plină cu lapte. 51.Ce cantităţi de lapte praf veţi recomanda în alimentaţia sugarului până la vârsta de 4-5 luni? a. o cantitate medie de 150 ml/kgcorp/zi; b. în luna a doua 600-700ml/zi; c. în luna a treia 700-800 ml/zi; d. în luna a patra mai mult de 1 litru/zi; e. între 4-5 luni, 250 ml/kg/zi. 52.Care este numărul de mese pe zi recomandat la sugarul alimentat artificial? a. în prima luna 7 mese /zi; b. în luna a doua si a treia 6-5 mese/zi; c. în luna a patra 5-4 mese/zi; d. alimentaţia trebuie să răspundă cerinţei sugarului; e. se alimentează „ad libitum” ( la cerere). 53. Recunoaşteţi simptomele din mastită: a. febră, frison; b. cefalee, stare generala proastă; 125


c. zonă dureroasă şi roşie a sânului; d. sâni plini, dureroşi şi angorjati fără alte semne; e. ragade mamelonare. 54. Ce recomandaţi în cazul înţărcării copilului? a. înţărcarea bruscă; b. înţărcarea progresivă, gradat; c. înţărcarea la vârsta de 9 luni; d. procesul de întrerupere a alăptării la vârsta de 1 an sau uneori de 2 ani; e. mama poate să alăpteze, chiar dacă rămâne gravidă ( în primele luni ). 55.Care sunt cerealele recomandate în alimentaţia sugarului? a. cereale fără gluten ( orez) pana la 6 luni; b. cereale cu gluten ( grâu, orz, ovăz, secară) peste 6 luni; c. pesmeţii si biscuiţii se introduc în alimentaţie de la vârsta de 6 luni; d. pâinea din făina de grâu se introduce în alimentaţie de la vârsta de 10 luni; e. mămăliga ( făina de porumb ) se introduce în alimentaţie de la vârsta de 5-6 luni. 56. Care este primul aliment de diversificare la sugarul eutrofic? a. laptele cu făinos; b. sucul de fructe; c. carnea de pui; d. supa de zarzavat; e. oul. 57. Care este primul aliment recomandat în diversificarea sugarului malnutrit ( distrofic)? a. supa de zarzavat strecurată; b. banana cu urdă calcică; c. sucurile de fructe si legume; d. laptele cu făinos 5%; e. măr ras. 58.Care sunt concentraţiile şi indicaţiile mucilagiului de orez? a. mucilagiu de orez 3% la sugarul mic; b. mucilagiu de orez 5 % la sugarul mare; c. o lingură de orez cântăreşte 15 g; d. mucilagiu de orez se foloseşte în dieta de tranziţie din boala diareică acută; e. se poate păstra 2-3 zile la frigider. 59.Recunoasteţi concentraţiile şi calităţile supei de morcov: a. are indicaţii în boala diareică a sugarului si copilului mic; b. are calităţi absorbante pentru toxine si microbi datorită pectinelor; c. se foloseşte în concentraţie de 3-5 %; d. se foloseşte în concentraţie de 30%-50%; e. are valoare calorică superioară laptelui. 60. Specificaţi datele corecte privind alimentaţia diversificata a sugarului: a. se poate modifica gustul supei de zarzavat cu lapte sau zahar; b. nu se va adăuga sare in mâncarea sugarului; c. se vor impune alimentele de la masa adultului; d. mărul cu biscuit se va introduce de la vârsta de 3-4 luni; e. carnea şi oul se introduc după vârsta de 1 an. 61. Ce măsuri sunt absolut necesare pentru alimentaţia pe sondă? a. controlul poziţiei sondei înainte de fiecare alimentaţie; b. tubul nazo-gastric se schimba la 12-24 ore; 126


c. laptele administrat se înlocuieşte cu o priză proaspătă la fiecare 3-4 ore; d. reziduu gastric se controlează la fiecare 2-4 ore; e. are indicaţie numai la prematurul mic. 62. Ce riscuri comportă nutriţia parenterală? a. risc de infecţie la nivelul cateterului periferic; b. risc de septicemie; c. scleroză venoasă când se administrează soluţii hiperosmolare; d. locul de perfuzie se schimbă la fiecare 2 zile; e. nici un risc. 63. Intervalul minim dintre două vaccinări: a. 2 luni b. 6 luni c. 9 luni d. 1 lună e. 2 săptămâni. 64. Vaccinările incluse în programul naţional de imunizare sunt: a. antihepatitic B b. BCG c. Di-Te-Per d. VP (antipoliomielitic) e. vaccinul pneumococic. 65. Vaccinarea BCG se efectuează la: a. nou-născutul sănătos cu greutatea ≥ 2500 g; b. la sugarul cu I.D.R. > 10 mm; c. la nou-născutul prematur cu G < 2500 g; d. la copiii ce primesc chimioprofilaxie TBC; e. la gravide. 66. Specificaţi care din următoarele afirmaţii cu privire la vaccinul antipoliomielitic sunt incorecte: a. conţine virus atenuat (VPO) ; b. conţine virus inactivat (VPI) ; c. sunt contraindicate injecţiile i.m. după VPO; d. sunt contraindicate injecţiile i.m. după VPI; e. sunt indicate injecţiile i.v.. 67. Care dintre următoarele vaccinări asigură protecţia faţă de malformaţiile congenitale: a. vaccinarea antipoliomielitică; b. vaccinarea BCG; c. vaccinarea antirubeolică la adolescente; d. vaccinarea antihepatitică; e. vaccinarea Di-Te-Per. 68. Precizaţi care este calea de administrare corectă a tuberculinei: a. intramuscular; b. subcutanat; c. pe cale orală; d. strict intradermic; e. intravenos. 69. Recunoaşteţi semnele de gravitate dintr-o afecţiune respiratorie la sugar: a. cianoza; b. tahipneea (FR > 50 resp./ min.); 127


c. geamăt; d. coriza sero-mucoasă; e. dispnee. 70. Care dintre următoarele semne sunt specifice laringitei? a. vărsătura; b. tahicardia; c. tahipneea; d. stridorul laringian; e. bătăile aripioarelor nazale. 71. Ce intervenţii sunt recomandate pentru otita medie acută? a. administrarea de analgezice şi antipiretice; b. administrarea de antibiotice; c. administrarea de decongestionante pentru reducerea obstrucţiei tubare; d. rehidratarea parenterală; e. administrarea de soluţii otice local. 72. Bronşiolita acută este o afecţiune a căilor respiratorii inferioare ce apare la vârsta de: a. copil preşcolar; b. la adolescenţi; c. la 7-8 ani; d. la sugar şi copilul mic până la vârsta de 2 ani; e. numai la vârsta pubertăţii. 73. Recunoaşteţi dintre următoarele semne pe cel caracteristic bronşiolitei astmatiforme: a. dispnee inspiratorie; b. wheezing; c. disfagie; d. disfonie; e. stridor laringian. 74. Precizaţi prin ce se caracterizează astmul bronşic infantil: a. inflamaţia cronică a mucoasei căilor respiratorii inferioare; b. bronhospasm; c. atopie; d. inflamaţia mucoasei căilor respiratorii superioare; e. infecţia de tract urinar. 75. Care dintre următoarele situaţii nu se întâlnesc în aspirarea de corpi străini? a. este comună primei copilării; b. cel mai frecvent se produce cu particule de mâncare şi fragmente de jucării; c. corpurile vegetale (fasole, alune, seminţe) favorizează edemul şi agravează obstrucţia; d. cel mai frecvent se inclavează în bronhia dreaptă; e. vârful de incidenţă este peste vârsta de 7 ani. 76. Care din următoarele intervenţii nu sunt necesare în cazul vărsăturilor: a. prevenirea aspiraţiei prin poziţionarea copilului în decubit lateral; b. administrarea i.v. de lichide în formele severe; c. administrarea de lichide per os dacă nu există o cauză obstructivă; d. administrarea de antibiotice per os; e. asigurarea igienei bucale şi tegumentare. 77. Manifestările clinice din refluxul gastroesofagian debutează cel mai frecvent: a. după un an; b. în primele 6 săptămâni de viaţă; 128


c. în perioada de preşcolar; d. la adolescenţă; e. în perioada pubertară. 78. Diareea poate fi consecinţa: a. alimente alterate; b. malabsorbţiei; c. alergiilor gastrointestinale; d. toxinelor; e. ingestiei unei cantităţi mari de alimente. 79. Treptele de tratament în diareea acută fără deshidratare severă sunt: a. înlocuirea pierderilor hidroelectrolitice; b. dieta de tranziţie cu vegetale antidiareice; c. întreruperea alimentaţiei la sân, la sugarul alimentat natural; d. tratamentul dietetic (la sugari) cu formule fără sau sărace în lactoză; e. înlocuirea preparatului dietetic cu alimentul de bază, tatonând alimentaţia digestivă. 80. Constipaţia reprezintă: a. eliminarea zilnică a unui scaun normal; b. eliminarea rară şi dificilă a scaunelor; c. 3-4 scaune / zi; d. scaune cu consistenţă scăzută; e. scaune cu mucus. 81. În stenoza hipertrofică de pilor: a. vărsătura conţine bilă; b. vărsăturile debutează după un „interval liber” de la naştere; c. vărsăturile sunt abundente şi explozive; d. curba ponderală este plată / descendentă; e. apetitul este vorace. 82. Semne şi simptome întâlnite în invaginaţia intestinală: a. durere abdominală cu debut brusc (poziţie genupectorală) ; b. vărsături bilioase abundente; c. tranzit pentru gaze; d. scaune cu sânge roşu (jeleu) ; e. abdomen destins, dureros. 83. Termenul de „apendicită” defineşte: a. inflamaţia şi obstrucţia apendicelui; b. inflamaţia intestinului gros; c. prezenţa scaunelor cu consistenţă scăzută şi în cantitate mică; d. durere abdominală periombilicală; e. prezenţa scaunelor cu sânge roşu. 84. În boala celiacă (intoleranţa la gluten) regimul alimentar nu presupune: a. eliminarea glutenului din dietă; b. administrarea de produse din porumb, orez, soia; c. alimente care conţin făină de grâu, orz, ovăz, secară; d. asigurarea aportului de vitamine, calciu şi fier; e. administrarea de mese mici şi frecvente. 85. În evoluţia parazitozelor intestinale putem întâlni: a. distensie abdominală, anorexie, greaţă, vărsături; b. retardul creşterii prin malabsorbţie; 129


c. anemie; d. prurit intens anal şi leziuni de grataj; e. semne de insuficienţă respiratorie acută. 86. Valoarea normală a titrului ASLO este: a. > 1000 U.T. ; b. > 200 U.T. ; c. < 200 U.T.; d. între 300-500 U.T. ; e. peste 500 U.T.. 87. Când determinăm titrul ASLO? a. în prima săptămână a unei infecţii streptococice; b. în primele zile ale unei infecţii streptococice; c. după 3 săptămâni de la o infecţie streptococică; d. nu există o limită de timp; e. la cererea părinţilor. 88. La evaluarea generală a cardiopatiilor congenitale cianogene nu întâlnim: a. cianoză; b. poziţie scuating; c. hipocratism digital; d. culoare normală a tegumentelor; e. iritabilitate şi tulburări în alimentaţie. 89. Care din următoarele cardiopatii congenitale nu este cianogenă? a. transpoziţia marilor vase; b. tetralogia Fallot; c. atrezia arterei pulmonare; d. anomalia Ebstein; e. defectul septal atrial. 90. Care din următoarele cardiopatii congenitale este cianogenă? a. defectul septal atrial; b. defectul septal ventricular; c. persistenţa canalului arterial; d. stenoza aortei; e. tetralogia Fallot. 91. Tetralogia Fallot asociază: a. stenoză pulmonară; b. defect septal atrial; c. defect septal ventricular; d. hipertrofie de ventricul drept; e. dextropoziţia aortei. 92. Cardita reumatismală este o boală: a. infecţioasă; b. imună; c. genetică; d. postraumatică; e. congenitală. 93. Recunoaşteţi acuzele urinare ce suspicionează o infecţie de tract urinar la copil: a. urina hipercromă; b. urina tulbure / fetidă; 130


c. hematurie; d. disurie; e. polachiurie. 94. Care sunt regulile corecte ce trebuie aplicate în recoltarea urinei pentru urocultură: a. urina se recoltează din porţiunea mijlocie a jetului micţional; b. recoltarea urinei se va face totdeauna înaintea instituirii antibioterapiei; c. urina se recoltează din oliţă; d. la sugar sunt necesare pungi adezive speciale pentru recoltarea urinei; e. nu este necesară o riguroasă asepsie locală. 95. Specificaţi care dintre următoarele manifestări nu evocă posibilitatea unei infecţii urinare: a. perturbarea creşterii ponderale la sugar; b. stare febrilă sau subfebrilă prelungită; c. tulburări digestive; d. simptomatologia neurologică (agitaţie, convulsii) ; e. simptomatologia respiratorie. 96. Care date sunt corecte pentru diagnosticul de infecţie urinară? a. urocultură semnificativă > 100000 colonii /ml urină; b. > 30000 colonii /ml urină; c. < 10000 colonii /ml urină; d. examenul de urină normal; e. urocultura suprainfectată. 97. Recunoaşteţi sindroamele clinice cardinale specifice glomerulonefritei acute: a. sindromul laringian; b. sindromul edematos; c. sindromul de supraîncărcare cardio-vasculară; d. sindromul urinar; e. sindromul hipertensiv. 98. Edemele din glomerulonefrita acută au următoarele caractere: a. albe, moi, pufoase; b. cianotice, dure; c. sunt prezente la faţă, pleoape; d. mai accentuate matinal; e. în placarde, pruriginoase. 99. Care dintre următoarele examene de laborator nu sunt importante în diagnosticul glomerulonefritei acute?

a. proba ADDIS; b. exudatul faringian pentru streptococul β hemolitic gr.A; c. titrul ASLO; d. dozarea ureei, creatininei, acidului uric; e. coprocultura. 100. Principiile generale din regimul dietetic al bolnavului cu glomerulonefită sunt:

a. regim comun; b. regim hiperproteic; c. regim fără sare, proteina, potasiu; d. regim hiperlipidic; e. fără restricţii de lichide în perioada edemelor. 101. Recunoaşteţi factorii favorizanţi ai bronhopneumoniei: 131


a. infecţie virală premonitorie; b. prematuritatea; c. distrofia; d. vârsta mai mare de 7 ani; e. rahitismul. 102. Ce cantitate de GE-SOL veţi recomanda în boala diareică cu deshidratare uşoară? a. 200 ml / Kg corp / 24 h; b. 150 ml / Kg cop / 24 h; c. 50 ml GE-SOL pentru fiecare scaun emis; d. 30 ml / Kg cop 24 h; e.120 ml / Kg corp / 24 h. 103. Care sunt semnele clinice ce evocă deshidratarea acută: a. ochi înfundaţi în orbite; b. fontanela anterioară deprimată; c. facies vultuos; d. pliul cutanat persistent; e. edemele generalizate. 104. Care dintre obiectivele tratamentului din infecţia respiratorie acută reprezintă primul gest: a. combaterea hipoxiei; b. corectarea dezechilibrelor acido-bazice; c. permeabilizarea căilor respiratorii; d. combaterea hipercapniei; e. administrarea de miofilin. 105. Ce semne monitorizaţi în vederea „înţărcării de oxigen”? a. dispariţia cianozei; b. dispariţia tahipneei; c. dispariţia dispneei ; d. dispariţia febrei; e. tusei. 106. Recunoaşteţi semnele precoce ale şocului / colapsului: a. extremităţi calde / normal colorate; b. extremităţi reci / palide / cianotice; c. anxietate sau iritabilitate; d. tahicardie; e. hipertensiune. 107. Conduita terapeutică în şocul anafilactic recomandă administrarea de: a. penicilină; b. diuretice de tip Furosemid; c. adrenalină, soluţie 1/10000; d. hemisuccinat de hidrocortizon; e. umplerea patului vascular cu soluţii macromoleculare. 108. Prin ce se caracterizează bradicardia sinusală? a. predominanţa tonusului simpatic;

b. o reducere a frecvenţei cardiace la sugar < 80 bătăi pe minut şi la copilul mare < 60 bătăi pe minut; c. frecvenţa cardiacă mai mare cu 30% peste valorile normale; d. se asociază cu emoţia; e. apare în condiţii de febră. 132


109. Ce consideraţii sunt importante în administrarea medicamentelor pe cale orală? a. veţi ameninţa cu injecţia un copil ce refuză medicaţia orală; b. veţi avea o relaţie pozitivă dar fermă cu bolnavul; c. medicamentele se vor amesteca cu laptele; d. medicamentele cu gust dezagreabil se vor amesteca cu o băutură acceptată cu plăcere de copil; e. administrarea nu se va face în timpul meselor, cu excepţia unor indicaţii exprese. 110. Ce reguli folosiţi în injecţiile intramusculare? a. stabiliţi limitele anatomice; b. stabiliţi alternativ locurile de elecţie; c. verificaţi dacă nu aţi perforat un vas de sânge; d. masaţi zona după injectare; e. folosiţi metoda prin „bătaie” cu acul detaşat. 111. Ce reguli se impun în cazul injecţiilor pe flexură: a. utilizarea flexurii reduce trauma injecţiilor multiple; b. permeabilitatea venei trebuie verificată înainte de fiecare administrare; c. soluţia de heparină va fi administrată înainte şi după injectare; d. se foloseşte 0,25 ml de heparină ( 1000 unităţi / ml, în 10 ml apă distilată); e. flexura poate fi folosită mai mult de 4-5 zile. 112. Cum acţionaţi în manevra propriu-zisă a recoltării sângelui? a. persoana care recoltează va purta mănuşi; b. curăţaţi zona cu o soluţie antiseptică; c. imobilizaţi copilul; d. după recoltare şi scoaterea acului, comprimaţi locul 3-5 minute; e. nu veţi purta mănuşi de protecţie. 113. Care din următorii factori sunt teratogeni? a. alimentaţia bogată în vitamine b. infecţiile virale c. examenele ginecologice repetate d. echografia e. radiaţii ionizate 114. Ce înţelegeţi prin mortalitate infantilă? a. copii născuţi morţi b. copii decedaţi în 0-7 zile de la naştere c. copii decedaţi postnatal până la 7 ani datorită unor boli supraadăugate d. copii 0-1 an decedaţi la 1000 născuţi vii e. copii 0-7 ani decedaţi la 1000 născuţi vii 115. Care sunt reacţiile adverse la tratamentul medicamentos? a. scăderea febrei b. toxice c. idiosincrazie d. dispariţia simptomatologiei bolii e. alergice 116. În reuşita examenului medical al copilului trebuie să se ţină seama de: a. antecedentele medicale patologice ale părinţilor b. aptitudinile copilului c. condiţii de ordin nutriţional, igienic şi psihosocial ale copilului d. talia părinţilor 133


e. existenţa unei patologii genetice sau congenitale 117. Care sunt parametrii necesari a fi măsuraţi înainte de examenul clinic general al copilului? a. tensiunea arterială b. proba de efort c. temperatura d. greutatea, talia, perimetrele cranian, toracic, abdominal e. măsurarea pulsului 118. Ce talie are copilul la vârsta de 2 ani? a. 72 cm b. 96 cm c. 88 cm d. 82 cm e. 79 cm 119. La ce vârstă copilul dublează şi triplează greutatea de la naştere? a. dublează la 5 luni b. triplează la 9 luni c. dublează la 4 luni d. triplează la 1 an e. dublează la 6 luni şi triplează la 1 an şi 2 luni 120. Precizaţi care este perimetrul cranian normal la nou născut: a. 30 cm b. 45 cm c. 37 m d. 32 cm e. 34 cm 121. La ce vârstă copilul aşezat în plan ventral ţine capul în plan superior corpului? a. 10 luni b. 2 luni c. 7 luni d. 4 luni e. 5 luni 122. La ce vârstă se instalează pubertatea la fetiţe şi băieţi? a. 10 - 11 ani la fetiţe şi 11-13 ani la băieţi b. 9 - 11 ani la fetiţe şi 10-13 ani la băieţi c. 11 - 12 ani respectiv 12-14 ani d. 10 - 13 ani respectiv 12-15 ani e. 12 - 14 ani respectiv 13-15 ani 123. Când se definitivează dentiţia la copil? a. 10 ani b. înainte de pubertate c. după pubertate d. la pubertate e. la 16 ani 124. La ce vârstă organele sexuale feminine şi masculine devin mature, apte pentru procreere? a. 12-13 ani, respectiv 16-17 ani b. 14-15 ani, respectiv 15-16 ani c. 13-14 ani, respectiv 14-15 ani d. 16-17 ani, respectiv 18-19 ani 134


e. 15-16 ani, respectiv 13-14 ani 125. La ce vârstă spune copilul primele cuvinte? a. 6 luni b. 7 luni c. 8 luni d. 9 luni e. 10 luni 126. Precizaţi care sunt reflexele arhaice: a. reflexul de agăţare b. reflexul achilian c. reflexul Moro d. reflexul Bahinski e. reflexul tonico-optic al lui Peiper 127. Care sunt fenomenele particulare perioadei de nou născut care trebuie urmărite zilnic? a. criza genitală b. reflexele arhaice c. plaga ombilicală d. icterul fiziologic e. scăderea fiziologică 128. Ce vaccinări obligatorii se fac la nou născut? a. vaccinarea DTP b. vaccinarea BCG c. vaccinarea antivariolică d. vaccinarea antipolio e. vaccinarea antihepatită B 129. Care sunt principalele surse de energie pentru organism? a. proteinele b. apa şi mineralele c. vitaminele d. oligoelementele e. glucidele şi lipidele 130. Care este rolul proteinelor în organism? a. constituienţi ai tuturor celulelor b. intervin în procesele de apărare împotriva infecţiilor c. sursă energetică principală d. intervin în menţinerea presiunii coloidosmatice e. intră în compoziţia hormonilor şi enzimelor 131. Care este ponderea principiilor nutritive în calculul raţiei alimentare? a. proteine 7-16% b. glucide 25-55% c. lipide 30-55% d. proteine 25-35% e. lipide 60-70% 132. Precizaţi care sunt nevoile fiziologice de apă pe Kg de greutate corporală la sugar. a. 100 ml/Kgcorp b. 150-200 ml/Kgcorp c. 230-250 ml/Kgcorp d. 110-120 ml/Kgcorp 135


e. 300 ml/Kgcorp 133. RDR zilnic de proteine/Kg corp la sugarul entrofic este: a. 1-1,2 g b. 2-2,2 g c. 3-4 g d. 5-6 g e. 0,5-1g 134. Precizaţi care din următoarele glucide intră în compoziţia laptelui de mamă: a. fructoza b. maltoza c. glucoza d. galactoza e. toate enumerate mai sus 135. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de: a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi b. 2-2,5 mg/Kg/zi c. 1 mg/Kg/zi d. 3-4 mg/Kg/zi e. 2-3 mg/Kg/zi 136. Precizaţi care sunt sursele de Vitamina D: a. apa b. ulei de peşte c. lapte, unt d. ou, ficat e. sinteza cutanată, sub acţiunea razelor ultraviolete 137. Care din următoarele repere sunt recomandare în promovarea alimentaţei la sân? a. iniţierea alimentaţiei naturale după 12 ore b. alăptarea la "cerere" c. favorizarea contactului direct mamă - nou născut d. alăptarea cu lapte muls e. sistemul rooming în maternităţi 138. Precizaţi în care din situaţiile următoare copilul nu va fi alăptat la sân: a. fisuri mamelonare b. mama cu tuberculoză c. mama cu hepatită cu antigen Hbs d. mama cu o altă sarcină > 20 de săptămâni e. copil cu diaree " la sân" (sau post -prandială) 139. Ce lapte alegeţi în cazul când sugarul nu poate beneficia de laptele matern: a. laptele de vacă b. laptele praf convenţional c. formule de lapte adaptate "umanizate" d. formule de lapte parţial adaptate e. lapte uman colectat 140. Care este vârsta propice începerii alimentaţiei diversificate a. precoce, la 2-3 luni b. la 6-7 luni c. 5-6 luni la sugarul alimentat la sân d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial 136


e. după vârsta de 9 luni 141. Precizaţi care sunt condiţiile necesare în alimentaţia diversificată: a. absenţa semnelor de boală b. evitarea introducerii a două alimente noi c. folosirea biberonului d. folosirea linguriţei e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor 142. Care sunt reacţii adverse ale vaccinărilor? a. reacţii alergice b. reacţii toxice c. febră > 390C d. reacţie locală e. rasch eruptiv 143. Vaccinarea B.C.G. se efectuează: a. numai la nou - născutul normoponderal b. la toţi nou născuţii cu G > 2500g c. la nou născutul cu G< 2500g şi prematuri d. la nou născutul bolnav e. tuturor nou născuţilor cu G≥ 2500g şi sănătoşi 144. În reuşita vaccinării antipoliomielitei trebuie să ţinem seama de: a. starea de nutriţie b. febră > 380 c. tulburări acute digestive d. condiţiile de păstrare şi transport e. de nici una dintre acestea 145. Care sunt indicaţiile pentru vaccinareaDI-TE-PER? a. este o vaccinare obligatorie b. doza de inoculare este de 0,5 ml c. calea de administrare este intramusculară d. calea de administrare este subcutanată e. prim vaccinarea constă în 3 doze a 0,5 ml, la intervalul de 1 lună. 146. Care sunt indicaţiile vaccinării antihepatitei B? a. se începe de la vârsta de 4 luni b. este obligatorie c. se administrează intradermic d. se administrează în prima zi de la naştere e. se administrează în aceeaşI siringă cu alte vaccinuri 147. Ce înţelegeţi prin copil distrofic de gr.II a. copil cu G corespunzătoare vârstei b. copil cu IP =0,75-0,60 c. copil cu deficit ponderal 15-20% d. copil cu deficit ponderal 25-40% e. copil cu IP =0,89 - 0,76 148. Care sunt metodele de prevenire a infecţiei HIV/SIDA? a. sterilizarea prin fierbere 15 minute b. sterilizarea la autoclar c. folosirea siringilor de unică folosinţă d. protecţia cu mănuşi 137


e. lăsarea acelor folosite pe noptieră 149. Care sunt cauzele apariţiei stării de distrofie la sugat? a. folosirea unei alimentaţii hipercalorice b. diluţia laptelui de vacă 1/2, zahararea insuficientă, nefolosirea M.O. ca lichid de diluţie c. renunţarea la alimentaţia naturală d. alăptarea "la cerere" e. carenţa psiho-afectivă 150. În ce grad de distofie încadraţi un sugar cu I.P. = 0,56 şi deficit ponderal >40%? a. distrofie grad III b. distrofie grad II c. distrofie grad I d. risc de distrofie e. dismaturitate 151. Specificaţi care din următoarele criterii clinice aparţin distrofiei de grad III: a. curba ponderală în declin şi talia normală b. curba ponderală scade în trepte c. talia inferioară vârstei d. ţesut adipos complet dispărut (persistenţa bulei BICHAT) e. facies simian (voltarian) 152. Care este RDR pentru proteine necesară în planul recuperator al distofiei de grad I şi grad II? a. 2g / Kg/ zi b. 4-5g / Kg/ zi c. 3-3,5g / Kg/ zi d. 2-3g / Kg/ zi e. 6-7g / Kg/ zi 153. Ce dietă recomandaţi în BDA simplă? a. lapte diluat cu ceai b. soluţii de gesol c. mucilagiu de orez d. alimentaţia diversificată e. supă de morcov 154. Nevoile zilnice de vitamina D necesare copilului în perioada de creştere sunt asigurate numai de: a. laptele matern b. alimentaţie echilibrată c. expunerea la soare d. 400 - 500 U.I/zi şI cele de mai sus e. 100 - 200 U.I./zi 155. Alegeţi datele corecte privind profilaxia rahitismului: a. 500 U.I./zi, zilnic oer os, la gravida din ultimul trimestru de sarcină b. 200.000 U.I. vitamina D per os la începutul lunii a VII-a de sarcină c. 200.000 U.I vitamina D administrată parenteral (i.m.) la gravida în luna a VII-a d. 500 U.I/zi de la vârsta de 10 zile până la 18 luni şi apoi numai în lunile cu litera R (septembrie aprilie), până la vârsta de 15 ani. e. 400.000 U.I. vitamina D la 2-4-6-9-12-18 luni apoi aceeaşi doză în lunile I - II şi eventual III IV 156. Recunoaşteţi semnele clinice caracteristice rahitismului Vitamino D carenţial: a. plagiocefalie b. fontanela anterioară 1/1 cm la vârsta de 8 luni 138


c. croniotabes d. mătănii condro-castale e. bose frontale şi parietale (macrocrania) 157. Care sunt semnele clinice specifice în angina cu streptococ β(beta) hemolitic grup A? a. lipsa febrei b. cefalee intensă cu afectarea stării generale c. disfagie (durere la deglutiţie) d. exudat alb cremos la nivelul amigdalelor pe fond de hiperemie intensă faringiană e. leziuni veziculoase pe mucoasa faringiana 158. Specificaţi semnele pantognomonice din sindromul laringian: a. dispnee expiratorie b. dispnee inspiratorie c. disfonie / afonie d. Wheezing e. tuse lătrătoare 159. Recunoaşteţi semnele clinice de agravare a bronhopneumoniei la sugar: a. tuse, coriză, obstrucţie nazală b. bătăi ale aripioarelor nazale c. balans toraco-abdominal d. geamăt expirator scurt e. cianoză perioronazală 160. Care este conduita nursei în faţa unui copil cu bronhopneumonie? a. recomandă tratament la domiciliu b. internează copilul în spital c. anunţă medical ori de câte ori sesizează modificări în evoluţie d. monitorizează frecvenţa respiratorie şi cardiacă e. ignoră planul terapeutic 161. Ce echipament este absolut necesar pentru practicarea aspiraţiei de secreţii din căile aeriene? a. sonda de aspiraţie b. aspirator c. apăsător de limbă d. apă distilată e. baby haler 162. Specificaţi poziţia corectă a copilului în timpul aspiraţiei orale: a. în decubit lateral, cu capul la nivelul patului b. în decubit dorsal c. în decubit ventral d. în decubit lateral, cu capul ceva mai jos decât corpul e. cu capul mai sus decât corpul 163. Recunoaşteţi accidentele posibile produse de aspiraţia prelungită: a. respiraţii silenţioase b. laringospasm c. bradicardie severă d. tahicardie e. apnee completă 164. Ce caracteristici atribuiţi artritei din R.A.A.? a. prinde articulaţiile mici b. caracter saltant, migrator 139


c. este influenţată de tratamentul antiinflamator d. lasă sechele e. prinde articulaţiile mari 165. Care din următoarele aspecte includ răspunsul dorit la oxigenoterapie? a. neliniştea copilului b. ameliorarea funcţiei respiratorii c. îmbunătăţirea culorii d. îmbunătăţirea valorilor semnelor vitale e. disfuncţia respiratorie 166. Care este rolul nursei în serviciul de terapie intensivă? a. să acţioneze rapid, după evaluarea bolnavului grav, având iniţial un rol de pivot b. va începe tratamentul cu mare îndemânare şi rapiditate c. va identifica agravarea semnelor în evoluţie şi va informa medicul d. indică conduită terapeutică e. ţine legătura cu serviciile interdisciplinare 167. Specificaţi urgenţele majore ce necesită internare în A.T.I.: a. deshidratare 5-10% b. deshidratarea > 10% c. coma / convulsii d. cianoza e. febra 168. În ce constă monitorizarea copilului cu afecţiune cardio-respiratorie? a. măsurarea diurezei b. monitorizare EKG c. măsurarea TA prin ascultare d. monitorizarea PaO2 PaCO2 (metoda Astrup) e. puls central şi periferic din 2 în 2 ore 169. Resuscitarea cardio-respiratorie în stopul cardiac se face în următoarele împrejurări: a. după ce se anunţă medicul care stabileşte conduita b. cu avizul aparţinătorilor (părinţilor) c. după ce se urcă în autosanitară d. după transportarea copilului la spital e. la locul unde se află copilul bolnav 170. Administrarea de oxigen în insuficienţa respiratorie acută produce: a. creşterea efortului respirator b. anxietate c. cianoză d. hipersecreţie e. ameliorarea ventilaţiei şi îmbunătăţirea transportului de O2 171. Simptomele din insuficienţa respiratorie acută se datorează: a. hipocapniei (PaCO2 < 30mmHg) b. gazometriei normale c. hiperoxiei (PaO2 > 100mmHg) d. hipoxiei (PaO2 < 85mmHg) şi hipercapniei (PaCO2 >40mmHg) e. nici una din acestea 172. Care din următoarele semne şi simptome sunt caracteristice astmului bronşic? a. dispnee inspiratorie b. tuse cu expectoraţie hemoptoică 140


c. junghi toracic d. tuse, dispnee expiratorie, Wheezing e. torace hiperinflat "în butoi" 173. Care dintre următoarele medicamente se administrează în criza de astm bronşic? a. cromoglicatul de sodiu b. bronhodilatatoare inhalatorii (β2- adrenergice cu acţiune rapidă) c. hemisuccinat de hidrocortizon i.v. d. medicaţie hiposensibilizantă (Ketotifen) e. aspirina 174. Recunoaşteţi manifestările clinice caracteristice formei clinice de deshidratere severă >10%: a. oligo-anurie b. facies toxic, ochi infundaţi în orbite c. deprimarea fontanelei anterioare d. pliul cutanat persistent e. pliul cunatan cu elasticitatea diminuată 175. Ce conduită abordaţi în cazul uniu copil cu B.D.A. cu SDA> 10%? a. tratament la domiciliu b. restricţie de lichide c. internare şi rehidratare parenterală (PEV) d. dieta cu lapte e. suprimarea alimentaţie anterioară îmbolnăvirii 176. Care sunt obiectivele monitorizării în BDA simplă, fără SDA? a. curba febrilă b. diureza c. nr. scaune, vărsături d. curba ponderală e. frecvenţa respiratorie şi cardiacă 177. Cu ce probleme se confruntă copilul spitalizat ? a. regulamentul spitalului b. independenţa c. boala ca atare d. separarea de căminul familial e. pierderea obiceiurilor zilnice 178. Care sunt atribuţiile nursei în depăşirea problemelor familiei şi copilului spitalizat? a. va imprima un regim de austeritate b. asigură diverse metode de protejare a copilului c. furnizează informaţii despre boală şi spitalizare d. susţine dezvoltarea intelectuală a copilului prin jocuri, cărţi, desene e. încurajează participarea părinţilor la îngrijirile acordate copilului 179. Care sunt procedurile de prevenire a infecţiilor în secţiile de nou-născuţi? a. supravegherea adecvată a copiilor pentru depistarea semnelor de boală şi prevenirea contaminării b. dezinfecţia currentă c. spălarea corectă a mâinilor timp de 2-3 minute cu peria şi substanţe dezinfectante d. îngrijirea adecvată a plăgii ombilicale e. dezinfecţia discontinuă 180. Ce calităţi trebuie să întrunească un bun profesionist din domeniul medical? 141


a. severitate b. aptitudini pentru efectuarea procedurilor speciale c. capacitatea de evaluare a bolnavului d. simţ clinic dezvoltat e. capacitatea de a interveni în dezvoltarea relaţiei mamă - copil 181.Factorii favorizanţi ai rinofaringitei acute sunt: a. malnutriţia, anemia carenţială, rahitismul carenţial b. starea eutrofică c. boala diareică acută d. infecţiile urinare e. condiţii de microclimat necorespunzătoare 182. Care sunt condiţiile optime pentru o vindecare a rinofaringitei acute? a. temperatura în cameră peste 260C b. îmbrăcăminte groasă c. restricţie de lichide d. baia zilnică e. bună hidratare, umidifierea aerului din cameră, temperatura în jur de 220C 183. Tratamentul antiinfecţios al anginei acute streptococice se face cu: a. tetraciclină b. ampicilină c. oxacilină d. kanamicină e. penicilină G (7 - 10 zile) 184. Complicaţiile anginei streptococice sunt: a. meningita acută b. flegmon amigdalian, RAA, glumerulonefrita acută (GNA) c. boala diareică acută d. artrita reumatoidă e. gingivita acută 185. Manifestări clinice ale otitei medii acute supurate pot fi: a. febra înaltă, convulsii b. afebrilitatea c. disfonia d. tuse lătrătoare e. vărsătura 186. Criteriul de diagnostic pentru bronşiolita acută astmatiformă este: a. dispneea inspiratorie b. dispneea mixtă c. cornajul d. alterarea stării generale e. dispneea expiratorie cu wheezing 187. Tratamentul laringitelor grave (crupul şi epiglotita) necesită: a. tratamentul cu antitermice b. tratamentul simptomatic c. administrare de H.H.C. în doze mari, intubaţie sau traheostomie d. numai tratament cu antibiotice e. nici unul dintre acestea 188. Afecţiuni cardiace care predispun la endocardită infecţioasă sunt: 142


a. fibroelastoza endocardică b. miocardita c. malformaţii congenitale cianogene şi necianogene d. toate cele enumerate e. tulburările de ritm 189. Factorii predispozanţi ai endocarditei infecţioase sunt intervenţii şi/sau manevre chirurgicale: a. dentare b. genitourinare c. gastrointestinale d. ortopedice e. O.R.L. 190. Manifestările clinice din insuficienţa cardiacă stângă sunt: a. reflux hepato - jugular b. hepatomegalie c. edeme generalizate d. tahipnee, dispnee, cianoza e. turgescenţa jugularelor 191. Cauza cea mai frecventă a producerii şocului (colapsului) hipovolemic la copil este: a. prin translocaţia lichidelor b. prin hemoragii c. prin lipsa de aport d. prin perspiraţie e. prin pierderi gastro - intestinale (vărsături, scaune diareice) 192. Insuficienţa cardiacă acută se instalează rapid în: a. tahicardia panoxistică supraventriculară (AV>200 bătăi/min) b. tahicardia sinusală c. bradicardia sinusală d. blocul atrio - ventricular e. sindromul de preexcitaţie (W.P.W.) 193. Regimul igieno - dietetic în glumerulonefrita acută trebuie să fie: a. hiposodat, cu proteine în exces, hipolipidic, b. desodat fără proteine, fără K+, normoglucidic c. normoproteic, normolipidic, normoglucidic d. normosodat, hiperglucidic e. fără restricţii 194. Tensiunea arterială din GNAPS are una din următoarele caracteristici: a. valori crescute pentru TA sistolică b. valori crescute pentru TA diastolică c. creşteri imprevizibile sistolo – diastolice pe parcursul aceleaşi zile (necesită monitorizare) d. valori în limite normale e. valori constant crescute 195. Manifestările clinice precoce în rahitismul carenţial sunt: a. frunte -olimpiană b. craniotabesul c. sinostoze la nivelul suturilor craniene d. craniu în turn e. fontanela anterioară larg deschisă 196. Specificaţi care este manifestarea caracteristică pentru convulsiile febrile la copil 143


a. să apară pe fondul unei boli neurologice b. să aibă o durată mai mare de 15 minute c. să fie tonico - clonice generalizate, şi să apară sub vârsta de 3 ani d. să îmbrace un caracter de rău convulsiv e. traseul E.E.G. să aibă modificări intercritic 197. Tratamentul de primă alegere în convulsiile febrile este: a. Metoclopramid 1-3mg/Kg b. Fenobarbital în doză de 5 - 6 mg/Kg c. Cloral hidrat d. Diazepam în doză de 0,2 - 0,3 mg/Kg administrat i.v. lent sau Diazepam (Desitin) administrat intrarerectal e. Meprobamat 198. Tratamentul cu penicilină poate determina: a. nefrotoxicitate b. anemie c. vărsături d. şoc anafilactic e. ototoxicitate 199. Care din următoarele manifestări clinice sunt specifice B.D.A.? a. disurie b. anorexia c. redoareu de ceafă d. vărsăturile e. scaune modificate, în nr. >3/zi 200. Recunoaşteţi semnele clinice din intoxicaţia cu pesticide: a. midriază b. mioză c. fotofobie d. lăcrimare e. sialoree RASPUNSURI CORECTE DISCIPLINA PUERICULTURĂ-PEDIATRIE-NUSSING ÎN PEDIATRIE 1 c 2 b 3 abce 4 d 5 abcd 6 abce 7 c 8 abce 9 abce 10 bcde 11 abce 12 bcde 13 abcd 14 bc 15 d 16 bce 17 e 18e 19abd 20 abce 21bce 22 abcd 23 cde 24 cde 25 bcde 26 abcd 27 bcde 28 abcd 29 ace 30 cde 31 bcde 32 acde 33 acde 34 abce 35 abcd 36 acde 37 abcd 38 acde 39 ade 40 abcd 41 abc 42 abce 43 abcd 44 abc 45 acd 46 abce 47 bcd 48 abcd 49 bcd 50 bce 51 abc 52 abcd 53 abc 54 bde 55 abcd 56 d 57 d 58 abcd 59 abd 60 b 61 abcd 62 abcd 63 d 64 abcd 65 a 66 d 67 c 68 d 69 abce 70 d 71 abce 72 d 73 b 74 abc 75 e 76 d 77 b 78 abcd 79 abde 80 b 81 bcde 82abde 83 a 84 c 85abcd 86 c 87 c 88 d 89 e 90 e 91 acde 92 b 93 bde 94 abd 95 e 96 a 97 bcde 98 acd 99 e 100 c 101 abce 102 c 103 abd 104 c 105 abc 106 bcd 107 cde 108 b 109 bde 110abcd 111 abcd 112 abcd 113 be 114 d 115 bce 116 ace 117 cd 118 d 119 cd 120 e 121 d 122 a 123 d 124 b 125 d 126 ace 127 cde 128 be 129 e 130 abde 131 abc 132 b 133 b 134 cd 135 c 136 bcde 137 bce 138 bcd 139 cd 140 cd 141 abd 142 acd 143 e 144 bcd 145 abce 146 bd 147 bd 148 bcd 149 bce 150 a 151 cde 152 c 153 bce 154 d 155 abd 156 acde 157 bcd 158 bce 159 bcde 160 bcd 161 abcd 162 d 163 bce 164 bce 165 bcd 166 abce 167 bcd 168 bcde 169 e 170 e 171 d 172 de 173 bc 174 abcd 175 ce 176 acd 144


177 acde 178 bcde 179 abcd 180 bcde 181 ae 182 e 183 e 184 b 185 ae 186 e 187 abc 188 c 189 ae 190 d 191 e 192 a 193 b 194 c 195 b 196 c 197 d 198 d 199 e 200 bde.

Disciplina: BOLI INFECŢIOASE Autor: Şef lucr. Dr. Valentina Ionescu 1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la febră sunt reale: a. febra însoţeşte toate bolile infecţioase b. febra apare ca o dereglare a centrului termoreglării c. febra constituie o reacţie de apărare a organismului d. febra este sinonimă cu boala infecţioasă e. inducţia febrei este realizată de substanţe pirogene exo- şi endogene R: b, c, e 2. Boala infecţioasă acută ciclică are o evoluţie stadială care cuprinde: a. numai incubaţia b. numai invazia c. numai perioada de stare d. numai perioada de declin e. incubaţie + invazie + perioada de stare + perioada de declin + convalescenţă R: e 3. Apariţia constantă într-un teritoriu a unui număr redus, dar constant, de îmbolnăviri, fără legătură evidentă între ele, caracterizează: a. periodicitatea b. endemicitatea c. sporadicitatea d. epidemia e. pandemia R: b 4. În faţa unui pacient cu boală infecţioasă, nursa trebuie să ştie: a. dacă pacientul necesită izolare obligatorie în spital b. modul de transmitere a infecţiei c. ce măsuri specifice se iau faţă de contacţi d. numărul de internări din anul precedent e. ce măsuri de igienă personală se iau R: a, b, c, e 5. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru: a. diagnosticul bolilor cu transmitere aerogenă b. stabilirea stării de purtător sănătos de germen c. diagnosticul hepatitei acute virale tip B d. diagnosticul difteriei e. diagnosticul trichinelozei R: a, b, d 6. Erori frecvente în practica antibioterapiei pot fi considerate: 145


a. antibioprofilaxia la tineri cu infecţii virale pentru prevenirea suprainfecţiei bacteriene b. administrarea de oxacilină la un pacient cu S.aureus în exudatul faringian c. utilizarea antibioticelor la pacienţi febrili cu granulocitopenie d. utilizarea de rutină a antibioticelor la un pacient febril e. schimbarea antibioticului după 3 zile dacă nu se obţine îmbunătăţirea simptomatologiei R: a, b, d, e 7. La un tânăr cu angină streptococică i se va prescrie de primă intenţie: a. penicilina G sau eritromicină daca este alergic la beta-lactamine b. cefalosporine gen.II c. oxacilină d. tetraciclină e. ciprofloxacină R: a 8. Infecţia nosocomială este: a. infecţia dobândită în primele 24 ore de la externarea din spital b. infecţia dobândită în afara unei unităţi spitaliceşti c. infecţia dobândită numai de copii d. infecţia dobândită prin muşcătură de animal necunoscut e. infecţia dobândită în spital sau orice unitate de asistenţă medicală, indiferent de profilul medical sau chirurgical. R: e 9. Care din măsurile următoare sunt utile în profilaxia infecţiilor nosocomiale: a. profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacienţii din grupele de risc b. izolarea corespunzătoare a pacienţilor c. supraveghere şi control permanent d. curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare corect efectuate e. evitarea spitalizărilor inutile R: b, c, d, e 10. Prevenirea infecţiilor urinare nosocomiale implică: a. folosirea sondelor urinare b. evitarea utilizării sondelor urinare c. respectarea asepsiei în timpul montării sondei d. sondă urinară închisă e. administrarea profilactică de nitrofurantoin R: b, c, d 11. Exantemul din scarlatină are următoarele caracteristici: a. respectă palmele, plantele b. este accentuat la nivelul plicilor de flexiune c. este însoţit de semnul Koplik d. apare iniţial la nivelul feţei e. este urmat de descuamaţie R: a, b, e 12. Tratamentul de elecţie în scarlatină se face cu: a. ampicilină b. penicilină c. clormafenicol d. cefalosporine e. tetraciclină 146


R: b 13. Elementele clinice sugestive pentru rujeolă sunt: a. erupţie polimorfă b. catar oculo-nazal şi traheo-bronşic c. semnul Pastia d. semnul Koplik e. ciclul lingual R: b, d 14. Semnul caracteristic în rubeolă este reprezentat de: a. angina roşie „în flacără” b. erupţia maculo-eritematoasă, confluentă, intens pruriginoasă c. adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale d. semnul Koplik e. faciesul plâns R: c 15. Erupţia din varicelă are următoarele caracteristici: a. este universală b. este de tip polimorf c. apare în mai multe pusee d. lasă întotdeauna cicatrici e. este de tip maculo-eritematos R: a, b, c 16. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin: a. saliva bolnavilor, cu 1-2 zile înainte de apariţia erupţiei b. prin urină c. prin fecale d. contact direct cu conţinutul veziculelor e. numai prin cruste R: a, d 17. Angina difterică se caracterizează prin: a. debut brusc, cu febră mare b. disfagie intensă c. exudat opalescent, cu formarea de false membrane, alb-sidefii d. exudat pultaceu e. este însoţită de semne de toxemie R: c, e 18. Difteria se poate transmite: a. de la persoana bolnavă, prin picăturile de salivă b. de la animalul bolnav, prin urină c. de la bolnav, prin sânge d. prin contact cu obiecte contaminate e. de la purtători sănătoşi R: a, e 19. Bolnavul cu difterie este tratat: a. numai în spital b. cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxină + simptomatice c. numai cu antibiotic d. numai cu ser antidifteric 147


e. la domiciliu R: a, b 20. Tabloul clinic în gripă cuprinde: a. stare de curbatură b. secreţie nazală muco-purulentă c. hipertensiune arterială d. febră înaltă, frisoane e. vărsături în jet R: a, d 21. Tratamentul în gripă presupune: a. antibioterapie în toate cazurile b. combaterea febrei cu aspirină la copii c. corticoterapie în formele toxice d. hidratare largă pentru tusea productivă e. aciclovir R: c, d 22. În stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsivă sunt: a. tusea tenace, emetizantă, rezistentă la terapia uzuală b. rinoreea seroasă c. tusea productivă d. vărsăturile e. cefaleea R: a 23. Tratamentul etiologic în tusea convulsivă se face cu: a. penicilină b. eritromicină c. gentamicină d. fluorochinolone e. cloramfenicol R: b, d 24. În deshidratările de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitică se face prin: a. administrare de săruri per os b. administrare de electroliţi parenteral c. administrare de sânge d. administrare de imunoglobuline e. administrare de plasmă R: a 25. În perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect: a. apos b. muco-pio-sanguinolent c. galben-verzui d. riziform e. muco-grunjos R: b 26. Tabloul clinic în febra tifoidă este caracterizat prin: a. debut brusc în toate cazurile b. prezenţa rozeolelor tifice c. puls bradicardic, discordant cu febra 148


d. angina Duguet e. hipertensiune arterială R: b, c, d 27. Tabloul clinic al holerei cuprinde: a. scaune diareice apoase, afecaloide, riziforme b. scaune diareice muco-pio-sanguinolente c. sindrom de deshidratare, de diverse grade d. hipertermie pe toată perioada bolii e. tenesme R: a, c 28. Cea mai frecventă determinare în infecţia cu virusul urlian este la nivelul: a. pancreasului b. meningelui c. glandei parotide d. encefalului e. ovarului R: c 29. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orală sunt: a. HAV tip A b. HAV tip B c. HAV tip C d. HAV tip D e. HAV tip E R: a, e 30. În perioada prodromală a HAV se pot întâlni: a. greţuri b. icter pruriginos c. vărsături d. febră înaltă e. inapetenţă R: a, c, e 31. HAV tip B se transmite: a. prin sânge şi derivate de sânge contaminat b. sexual c. fecal-oral d. prin instrumentar medical şi nemedical contaminat e. vertical, de la mamă la făt R: a, b, d, e 32. Semnele de alarmă pentru nursă în supravegherea unui pacient cu HVA: a. somnolenţă diurnă, scăderea capacităţii de concentrare b. prezenţa sindromului de colestază c. urinile hipercrome d. apariţia manifestărilor hemoragipare e. apariţia scaunelor diareice R: a, d 33. Care din următoarele modificări ale LCR pledează pentru o meningită bacteriană: a. glicorahie mult crescută b. elemente celulare cu miile 149


c. predominenţa mononuclearelor d. proteinorahie mult crescută e. glicorahie normală R: b, d 34. Care este obiectivul principal al tratamentului în meningitele bacteriene: a. combaterea hipertensiunii intracraniene b. combaterea convulsiilor c. sterlizarea rapidă a LCR d. combaterea vărsăturilor e. controlul strict al aportului de lichide R: c 35. Pentru diagnosticul meningitei, indispensabilă este: a. hemocultura b. tomografia cerebrală c. puncţia lombară d. hemoleucograma e. radiografia craniană R: c 36. Care este cea mai frecventă formă clinică de infecţie cu virusurile poliomietice: a. poliomielita paralitică b. poliomielita neparalitică c. infecţia inaparentă d. boala minoră e. boala minoră şi meningita cu LCR clar R: c 37. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt: a. paralizii simetrice, cu hipertonie b. paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie şi tulburări ale sensibilităţii obiective c. paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite d. paralizii asimetrice, cu hipertonie e. sunt urmate de atrofii şi sechele R: c, e 38. Atitudinea în faţa unei plăgi rabigene:. a. toaleta plăgii b. administrare de ATPA + vaccin c. administrare de ser antirabic numai la indicaţiile absolute, după testare d. administrare de ser + vaccin la toate plăgile e. administrare obligatoriu de antibiotice R: a, b, c 39. Referitor la tetanos, sunt adevărate următoarele: a. este o boală contagioasă severă b. este determinat de un bacil Gram negativ c. este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv, anaerob d. boala lasă imunitate durabilă e. rezervorul natural este uman R: c 40. Tetanosul generalizat se caracterizează prin: a. trismus 150


b. c. d. e.

alterarea senzoriului contractură tonică permanentă, cu crize de contractură paroxistică febră prezentă în toate cazurile evoluţie cu atât mai severă cu cât incubaţia e mai scurtă

R: a, c, e 41. Profilaxia toxoplasmozei implică: a. consumare de carne pregătită termic b. evitarea contactului cu dejectele pisicii c. spălarea fructelor, zarzavaturilor, înainte de consum d. tratarea tuturor contacţilor bolnavilor cu toxoplasmoză e. consumul de lapte crud R: a, b, c 42. Tabloul clinic: mialgii + febră + edeme palpebrale + greţuri + dureri abdominale - vă sugerează: a. trichineloză b. chist hidatic c. toxoplasmoza d. oxiuraza e. rubeolă R: a 43. Tratamentul în trichineloză se poate face cu: a. albendazol b. mebendazol c. metronidazol d. cotrimoxazol e. clorochină R: a, b 44. Leptospiroza se poate trata etiologic cu: a. aciclovir b. vancomicină c. penicilinăG d. ampicilină e. kanamicină R: c, d 45. Profilaxia în leptospiroză presupune: a. chimioprofilaxia contacţilor b. internarea obligatorie a contacţilor c. deratizare d. clorinarea bazinelor de înot e. vaccinarea animalelor domestice R: a, c, d, e 46. Care din condiţiile următoare se consideră a fi patognomonică pentru mononucleoza infecţioasă: a. febra înaltă b. hepatosplenomegalia c. diaree d. adenopatii latero-cervicale e. limfocitoză şi prezenţa de limfocite atipice R: e 151


47. Dintre lichidele biologice implicate în transmiterea infecţiei cu HIV fac parte: a. sângele b. sperma c. urina d. secreţiile vaginale e. lapte matern R: a, b, d, e 48. Cele mai frecvente infecţii oportuniste întâlnite la pacienţii HIV+ sunt: a. pneumonia cu Pn. Jirovecii b. tuberculoza pulmonară c. candidoza diseminată d. histoplasmoza e. citomegalviroza R: a, b 49. Diagnosticul de infecţie cu HIV la un nou-născut din mamă HIV+ se pune pe baza următoarelor teste biologice: a. b. c. d. e.

test ELISA- ac anti HIV1, 2 test Western blot 2 teste ELISA+W. Blot determinarea încărcăturii virale (PCR- ARN-HIV) determinarea numărului ly CD4

R: d

50. Care din următoarele boli digestive intră în discuţie pentru diagnostic diferenţial în cazul unui pacient întors recent dintr-o ţară din zona tropicală, regiune caracterizată prin nivel redus desanitaţie şi lipsa controlului apei potabile? a. hepatită acută virală tip B b. holeră c. dizenterie amoebiană d. diareea călătorilor e. febră tifoidă R: b, c, d, e DISCIPLINA: URGENŢE ÎN OFTALMOLOGIE. NURSING ÎN OFTALMOLOGIE Autor: Conf. univ. Dr. Carmen Mocanu 1. Ce antibiotic se utilizează în tratamentul general al conjunctivitei gonococice a nou-născutului? a. Gentamicină b. Penicilină c. Vancomicină d. Azatioprină e. Acyclovir Răspuns corect b. 152


2. Care este valoarea superioară a TIO normale? a. 11 mm Hg b. 16 mm Hg c. 21mm Hg d. 26 mm Hg e. 31 mm Hg Răspuns corect c. 3. Care este simptomatologia dominantă în conjunctivita acută purulentă? a. scăderea acuităţii vizuale b. creşterea tensiunii oculare c. secreţie conjunctivală purulentă bilaterală d. apariţia de fosfene e. acoperirea câmpului vizual temporal bilateral Răspuns corect c. 4. Cum se numesc aderenţele dintre marginea pupilară a irisului şi faţa anterioară a cristalinului? a. precipitate b. sinechii c. fosfene d. iridodializă e. iridodonezis Răspuns corect b. 5. Cum se numesc depunerile sub forma a unor mici pete albicioase, dispuse sub forma unui triunghi cu baza în jos, pe faţa posterioară a corneei? a. precipitate b. sinechii c. fosfene d. iridodializă e. iridodonezis Răspuns corect a. 6. Cum se numeşte dezinserţia irisului de la nivelul corpului ciliar? a. precipitate b. sinechii c. fosfene d. iridodializă e. iridodonezis Răspuns corect d. 7. Cu ce semn clinic se însoţeşte subluxaţia traumatică a cristalinului? a. precipitate b. sinechii c. fosfene d. iridodonezis e. hemianopsie bitemporală Răspuns corect d. 153


8. Cum se numesc senzaţiile luminoase sub formă de fulguraţii în câmpul vizual? a. precipitate b. sinechii c. fosfene d. iridodializă e. iridodonezis Răspuns corect c. 9. Care este manevra de maximă urgenţă ce trebuie aplicată în cazul unei arsuri chimice corneoconjunctivale? a. pansament ocular b. spălătură oculară c. injecţie subconjunctivală cu antibiotic d. profilaxia infecţiei tetanice (vaccin ATPA) e. testarea acuităţii viuale Răspuns corect b. 10. In ce afecţiune pacientul afirmă perceperea de cercuri colorate în culorile curcubeului în jurul surselor de lumină? a. atacul acut de glaucom b. conjunctivită c. şalazion d. tromboză de venă centrală a retinei e. iridocilită Răspuns corect a.

154


11. Care sunt semnele care caracterizează glaucomul cu unghi deschis în perioada de stare? a. creşterea tensiunii oculare b. apariţia de scotoame în aria Bjerrum c. excavaţia a papilei nervului optic d. hemianopsie bitemporală e. opacifierea cristalinului Răspuns corect a, b, c. 12. Care simptomatologia pacientului cu atac acut de glaucom? a. durere oculară foarte intensă b. secreţie conjunctivală muco-purulentă bilaterală c. congestie pericheratică unilaterală d. glob ocular dur ca piatra e. stare de rău general, greţuri, vărsături Răspuns corect a, c, d, e. 13. Pe ce bazează diagnosticul de conjunctivită gonococică a nou-născutului? a. apariţia simptomelor în primele zile de la naştere b. apariţia simptomelor la 2 săptămâni de la naştere c. secreţia este bilaterală, purulentă, galben-verzuie d. mama are secreţie vulvo-vaginală e. examenul bacteriologic arată germeni sub forma boabelor de cafea dispuşi în diplo Răspuns corect a, c, d, e. 14. Care sunt semnele care pun diagnosticul de iridociclită? a. modificări de câmp vizual b. opacifierea cristalinului c. prezenţa de sinechii irido-cristaliniene d. prezenţa de precipitate pe faţa posterioară a corneei e. edem papilar Răspuns corect c, d. 15. Identificaţi cele 2 arsuri oculare care determină complicaţii de maximă gravitate: a. arsura cu var b. arsura cu amoniac c. arsură prin arc electric d. arsura prin flacără e. arsură cu metale topite Răspuns a,b. 16. Ce tratamente trebuie efectuate într-un caz de arsură oculară chimică? a. spălătură oculară abundentă b. instilaţii cu pilocarpină şi antibiotic c. instilaţii cu atropină, trofice corneene d. pansament ocular 155


e. vaccinare cu ser antitetanic Răspuns: a,c,d 17. Ce modificări de câmp vizual apar în glaucomul cu unghi deschis? a. scotoame pericentrale b. amputări periferice nazale sau temporale c. amputări binazale hemianopsice d. amputări bitemporale hemianopsice e. câmp vizual tubular Răspuns: a,b,e 18. Ce tipuri de coliruri se pot administra pacienţilor cu glaucom primitiv cu unghi deschis? a. beta-blocante b. parasimpaticolitice c. inhibitori de anhidrază carbonică d. analogi de prostaglandine e. tratamentul este chirurgical, nu medical Răspuns: a,c,d. 19. Care sunt semnele clinice ale ocluziei de arteră centrală a retinei? a. scăderea bruscă a vederii b. scăderea progresivă într-un interval de 3-6 luni a vederii c. prezenţa la fundul de ochi a unui edem ischemic retinian marcat, cu maculă cireşie d. prezenţa la fundul de ochi a numeroase hemoragii retiniene şi exsudate dispuse până în periferia retinei e. prezenţa de sinechii şi precipitate Răspuns: a,c 20. Care sunt semnele clinice ale trombozei de venă centrală a retinei? a. scăderea bruscă a vederii b. scăderea progresivă într-un interval de 3-6 luni a vederii c. prezenţa la fundul de ochi a unui edem ischemic retinian marcat, cu maculă cireşie d. prezenţa la fundul de ochi a numeroase hemoragii retiniene şi exsudate dispuse până în periferia retinei e. prezenţa de sinechii şi precipitate Răspuns: a,d 21. Ce tratament de urgenţă trebuie efectuat în atacul acut de glaucom? a. administrare colir cu pilocarpină (la fiecare 15 minute) b. administrare colir cu atropină (la fiecare 15 minute) c. administrare inhibitor anhidrază carbonică de 3 ori pe zi d. administrare perfuzie manitol e. administrare sedative generale Răspuns: a,c,d,e 22. Ce tratament de urgenţă trebuie efectuat în conjunctivita purulentă? a. administrarea de coliruri cu antibiotice b. administrarea de atropină 156


c. administrarea de pilocarpină d. administrarea de antiseptice e. spălături oculare Răpuns: a, d, e 23. Ce tratament trebuie aplicat în cazul unei plăgi corneene perforante? a. tratament colir colir antibiotic, antiseptic b. profilaxie antitetanică (vaccin ATPA) c. sutură de urgenţă d. pansament ocular e. nu este necesar tratamentul întrucât vindecarea se produce spontan în cazul plăgilor oculare Răspuns: a,b,c,d. 24. Ce tipuri de tratament sunt indicate în cazul glaucomului primitiv cu unghi deschis, pe parcursul evoluţiei acestuia? a. tratament hipotonizant sub formă de coliruri b. tratament laser c. tratament antiinflamator local d. tratament antiinflamator general e. tratament chirurgical Răspuns: a,b,e 25. Care sunt complicaţiile unei cataracte netratate la timp? a. apariţia hipermetropiei cristaliniene b. atacul acut de glaucom prin cristalin intumescent c. glaucom prin cataractă hipermatură d. conjunctivită cronică catarală e. retinopatie de prematuritate Răspuns: b,c DISCIPLINA: UROLOGIE Autor: Conf. univ. Dr. Paul Tomescu 1. Printre funcţiile rinichiului se numără : a. Secreţia de testosteron; b. Secreţia de renină; c. Reglarea echilibrului hidroelectrolitic; d. Reglarea echilibrului acido-bazic; e. Secreţia de calcitonină; Răspuns corect : b; c; d; 2. Diureza fiziologică are o valoare de : a. 700 ml./24 h; b. 100 ml/24 h; 157


c. 1500 ml/24 h; d. 500 ml/24 h; e. 5000 ml/24 h; Răspuns corect : c

3. Polakiuria are următoarea semnificaţie : a. Micţiuni frecvente; b. Micţiuni rare; c. Micţiuni dureroase; d. Absenţa micţiunilor; e. Micţiune in doi timpi; Răspuns corect : a 4. Disuria are următoarea semnificaţie : a. Absenţa micţiunilor; b. Micţiuni frecvente; c. Micţiuni dureroase; d. Micţiune cu efort; e. Micţiune întreruptă; Răspuns corect : d 5. Principalele atribute ale micţiunii fiziologice sunt : a. Este confortabilă; b. Este eficientă; c. Este permanentă; d. Este voluntară; e. Este dureroasă; Răspuns corect : a, b, d 6. Colica renală necomplicată se asociază cu: a. Greţuri; b. Vărsături; c. Hipotensiune; d. Febră; e. Meteorism abdominal; Răspuns corect : a, b, e 158


7. Printre factorii agravanţi ai colicii renale pot fi enumeraţi : a. Restricţia lichidiană; b. Efortul; c. Aportul lichidian; d. Antispasticele; e. Antiinflamatoarele nesteroidiene; Răspuns corect : b, c 8. Febra cu nefromegalie se întâlneşte în : a. Pielonefrita acută; b. Pionefroză; c. Pielonefrită; d. Rinichiul scleroatrofic; e. Rinichiul în potcoavă; Răspuns corect : a, b, c 9. Febra cu testicul mărit de volum se întâlneşte în : a. Varicocel; b. Hernia inghinală; c. Hidrocel; d. Orhiepididimită; e. Torsiune de testicul; Răspuns corect : d 10. Între cauzele colicii renale pot fi enumerate : a. Litiaza vezicală; b. Litiaza ureterală; c. Adenomul de prostată; d. Strictura de uretră; e. Litiaza uretrală; Răspuns corect : b 11. Care din următoarele mecanisme sunt implicate în etiopatogenia polakiuriei ? a. Reducerea capacităţii vezicale; b. Reducerea diurezei; c. Prezenţa rezidului vezical; 159


d. Poliuria; e. Instabilitatea vezicosfincteriană; Răspuns corect : a, c, d, e 12. Ce mecanisme sunt implicate în etiopatogenia disuriei ? a. Diminuarea contracţiilor vezicale; b. Creşterea rezistenţei uretrale; c. Oliguria; d. Insuficienţa sfincteriană; e. Disinergia vezicosfincteriană; Răspuns corect : a, b, e 13. Între modificările micţiunii în disurie pot fi enumerate : a. Necesită efort activ; b. Jet urinar slab; c. Diureză > 2500 ml.; d. Durata micţiunii > 60 sec.; e. Debit urinar < 10 ml./sec.; Răspuns corect : a, b, d, e 14. Retenţia completă de urină se defineşte prin : a. Diureză > 2500 ml.; b. Diureză < 100 ml; c. Micţiuni frecvente; d. Micţiune imposibilă; e. Insuficienţă renală; Răspuns corect : d 15. Tratamentul retenţiei complete de urină poate consta în : a. Cateterism uretro-vezical; b. Deblocare farmacodinamică; c. Puncţie vezicală; d. Administrarea de diuretice; e. Cistostomie minimă, Răspuns corect : a, b, c, e 16. Principalele tipuri de incontinenţă urinară sunt : a. Incontinenţa urinară prin insuficienţă renală; 160


b. Incontinenţa urinară de efort; c. Incontinenţa urinară prin instabilitate vezicală; d. Incontinenţa urinară prin insuficienţă sfincteriană; e. Incontinenţa urinară mixtă; Răspuns corect : b, c, d, e 17. Hematuria constă în : a. Emisia de urină purulentă; b. Emisia de urină cu pigmenţi biliari; c. Emisia de urină cu porfirine; d. Emisia de urină cu mioglobină; e. Emisia de urină cu sânge; Răspuns corect : e

18. Cel mai important element de diagnostic diferenţial între hematuria urologică şi cea nefrologică este : a. Echografia renovezicală; b. Volumul diurezei; c. Urografia i.v.; d. Prezenţa cilindrilor în sedimentul urinar; e. Densitatea urinară; Răspuns corect : d 19. Anuria obstructivă constă în : a. Imposibilitatea micţiunii; b. Absenţa diurezei; c. Hematurie; d. Micţiune în doi timpi; e. Micţiuni frecvente; Răspuns corect : b 20. Care din următoarele mecanisme patogenice pot fi incriminate în producerea anuriei obstructive ? a. Obstrucţia uretrală; b. Obstrucţia ureterală pe rinichi unic; c. Obstrucţia ureterală bilaterală; d. Rezidiul vezical; e. Durerea renală; 161


Răspuns corect : b, c

21. Între mijloacele terapeutice în anuria obstructivă pot fi enumerate : a. Cura de diureză; b. Cateterismul uretro-vezical; c. Cateterismul uretral; d. Administrarea de diuretice; e. Nefrostomia percutană; Răspuns corect : c, e 22. Printre mijloacele terapeutice folosite în litiaza urinară pot fi enumerate : a. Restricţia aportului lichidian; b. Cura de diureză; c. Tratarea infecţiei urinare; d. Alcalinizarea urinii; e. Acidifierea urinii; Răspuns corect : b, c, d, e 23. Care dintre următoarele mijloace de tratament urologic în litiaza urinară este neinvaziv ? a. Nefrolitotomia percutană; b. Ureterorenoscopia; c. Chirurgia deschisă; d. Litotriţia extracorporeală (ESWL); e. Laparoscopia; Răspuns corect : d 24. Litotriţia extracorporeală este contraindicată în : a. Diabet zaharat; b. Litiază vezicală; c. Insuficienţă renală; d. Sarcină; e. Coagulopatii; Răspuns corect : c, d, e 25. Care este principala cale de infestare cu bacilul Koch în tuberculoză ? 162


a. Digestivă; b. Urinară; c. Respiratorie; d. Cutanată; e. Genitală; Răspuns corect : c 26. Din punct de vedere etiopatogenic tuberculoza urogenitală este o formă de boală: a. Primară; b. Secundară; c. Terţiară; d. Cuaternară; e. Mixtă; Răspuns corect : b 27. Care dintre următoarele medicamente sunt utilizate în tratamentul tuberculozei urogenitale ? a. Ampicilina; b. Rifampicina; c. Izoniazida; d. Etambutolul; e. Tetraciclina; Răspuns corect : b, c, d 28. Intre anomaliile de poziţie ale rinichiului pot fi enumerate: a. Ectopia iliacă; b. Ectopia perineală; c. Ectopia pelvină; d. Ectopia toracică; e. Ectopia încrucişată; Răspuns corect : a, c, d, e 29. Principalele manifestări clinice ale rinichiului polichistic sunt : a. Icterul; b. Nefromegalia; c. Hematuria; d. Hipertensiunea arterială; e. Insuficienţa renală; Răspuns corect : b, c, d, e 163


30. Printre factorii favorizanţi ai litiazei urinare pot fi enumeraţi: a. Aportul lichidian redus; b. Alimentaţia hipercalorică; c. Aportul lichidian crescut; d. Clima caldă; e. Clima rece. Răspuns corect : a, b, d 31. Tulburările micţionale caracteristice a adenomului de prostată sunt : a. Poliuria; b. Disuria; c. Oliguria; d. Polakiuria; e. Anuria; Răspuns corect : b, d 32. Diagnosticul de certitudine al adenomului de prostată se stabileşte prin : a. Uretrocistoscopie; b. Tuşeu rectal; c. Examen histopatologic; d. Tomografie computerizată pelvină; e. Dozarea PSA (antigenul prostatic specific); Răspuns corect : c 33. Modalităţile terapeutice în adenomul de prostată sunt : a. Tratamentul cu alfa-adreno-blocante selective; b. Prostatectomia radicală; c. Electrorezecţia transuretrală (TUR-P); d. Tratamentul cu beta-adreno-blocante selective; e. Adenomectomia transvezicală; Răspuns corect : a, c, e 34. Suspiciunea de cancer de prostată poate fi indicată de : a. Prezenţa hematuriei; b. Tuşeul rectal sugestiv; c. Valori scăzute ale PSA (antigenul prostatic specific); d. Retenţia completă de urină; 164


e. Valori crescute ale creatininei serice; Răspuns corect : b 35. Intre factorii de risc ai cancerului de prostată pot fi enumeraţi: a. Vârsta tânără; b. Vârsta avansată; c. Infecţiile urinare; d. Secreţia androgenică; e. Fumatul; Răspuns corect : b, d 36. Principalii markeri umorali ai adenocarcinomului de prostată sunt: a. Antigenul carcinoembrionar; b. Antigenul prostatic specific; c. Fosfataza alcalină; d. Gonadotrofina corionică; e. Lactat dehidrogenaza; Răspuns corect : b, c 37. Tratamentul cancerului de prostată localizat include : a. Radioterapia interstiţială; b. Prostatectomia radicală; c. Chimioterapia sistemică; d. Iradierea externă; e. Imunoterapia; Răspuns corect : a, b, d 38. Triada clasică din cadrul tabloului clinic al tumorilor renale parenchimatoase maligne include : a. hematuria macroscopică; b. sindromul cistitic intens; c. durerea lombară; d. hipertensiunea arterială; e. tumoră retroperitoneală palpabilă; Răspuns corect : a, c, e 39. Tratamentul de elecţie în cancerul renal parenchimatos localizat este reprezentat de : a. nefroureterectomie; 165


b. radioterapie externă; c. nefrostomia percutanată; d. chimioterapia sistemică; e. nefrectomia radicală; Răsuns corect : e 40. Din punct de vedere histopatologic, majoritatea tumorilor vezicale sunt reprezentate de : a. carcinoamele cu celule tranziţionale; b. adenocarcinoame; c. coriocarcinoame; d. carcinoame papilare; e. epitelioame scuamoase; Răspuns corect : a 41. Modalitatăţile terapeutice utilizate în tumorile vezicale superficiale sunt: a. Electrorezecţia trans-uretrală (TUR-V); b. Chimioterapia intravezicală; c. Cistectomia radicală; d. Radioterapia; e. Hormonoterapia; Răspuns corect : a, b 42. Modalitatea terapeutică de elecţie în tumorile vezicale infiltrative este : a. Electrorezecţia trans-uretrală (TUR-V); b. Rezecţia transvezicală; c. Cistectomia radicală; d. Cistectomia parţială; e. Vaporizarea laser; Răspuns corect : c 43. Care din următoarele forme histopatologice se întâlnesc în cancerul testicular ? a. Seminomul; b. Carcinomul spinocelular; c. Coriocarcinomul; d. Teratocarcinomul; e. Carcinomul embrionar; Răspuns corect : a, c, d, e 166


44. Cele mai importante elemente pentru aprecierea gravităţii unei leziuni traumatice renale sunt : a. Valoarea tensiunii arteriale; b. Prezenta hematuriei macroscopice; c. Intensitatea durerii; d. Volumul hematomului lombar e. Mecanismul de producere a traumatismului; Răspuns corect : a, d 45. Despre traumatismele vezicii urinare sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. majoritatea cazurilor sunt produse de plăgi penetrante; b. cele mai frecvente manifestări clinice sunt hematuria şi durerea abdominală; c. rupturile vezicale pot fi intraperitoneale; d. rupturile vezicale pot fi extraperitoneale; e. diagnosticul se stabileşte numai prin tomografie computerizată; Răspuns corect : b, c, d 46. Tabloul clinic al traumatismelor uretrei posterioare include : a. Uretroragia; b. Retenţia completă de urină; c. Semnele de şoc traumatic sau hemoragic; d. Hematomul pelvisubperitoneal; e. Febra; Răspuns corect : a, b, c, d 47. Majoritatea infecţiilor tractului urinar sunt ptoduse de : a. Stafilococul auriu; b. Klebsiella; c. Escherichia Coli; d. Pseudomonas aeruginosa (bacilul Piocianic); e. Streptococul hemolitic grup A; Răspuns corect : c 48. În cadrul infecţiilor tractului urinar, bacteriuria este considerată relevantă în următoarele condiţii: a. > 10.000 colonii /ml; b. > 100.000 colonii /ml; c. > 1.000 colonii /ml; d. < 100.000 colonii /ml; 167


e. orice valoare obţinută în urina prelevată prin puncţie vezicală; Răspuns corect : b, e 49. Tratamentul medicamentos de primă intenţie al cistitei acute simple necomplicate la femei tinere se poate face cu: a. Biseptol; b. Norfloxacin; c. Cefuroxim; d. Gentamicină; e. Ciprofloxacin; Răspuns corect : a, b, e 50. Clinica pielonefritei acute are la bază triada compusă din : a. hematurie macroscopică; b. piuria; c. durerea lombară; d. hipertensiunea arterială; e. febra; Răspuns corect : b, c, e DISCIPLINA: GERIATRIE Autor: Conf. univ. Dr. Liviu Iovanescu 1. Îmbătrânirea determină: A. Rigidizarea peretelui toracic. B. Scăderea sensibilităţii chemoreceptorilor din sinusurile carotidiene. C. Creşterea capacităţii pulmonare de apărare. D. Conservarea funcţiei ventilatorii. E. Creşterea mortalităţii prin BPCO. R: A, B, E

2. Suprafaţa totală a plămânului, la vârsta a treia este redusă cu: A. Peste 20%. B. Peste 30%. C. Peste 40%. D. Peste 50%. E. Peste 60%. R: B 3. Scăderea capacităţii vitale şi a fluxului expirator maxim apare: 168


A. După 40 de ani. B. După 50 de ani. C. După 60 de ani. D. După 70 de ani. E. După 80 de ani. R: A 4. Complicaţiile infecţioase ale gripei la vârstnici sunt reprezentate de: A. Pneumonii interstiţiale. B. Supuraţii bronşice. C. Pleurite. D. Pneumonii bacteriene. E. Pleurezii purulente. R: B, D, E 5. Următoarele criterii impun internarea pacienţilor vârstnici cu gripă într-un serviciu de terapie intensivă: A. Frecvenţa respiratorie peste 30/min. B. PaO2 sub 80 mmHg. C. Starea de şoc cu oligoanurie. D. Necesitatea respiraţiei asistate. E. Frecvenţa cardiacă peste 80/min. R: A, C, D 6. Afecţiunile neoplazice sau hipogamaglobulinemiile, la vârstnicii spitalizaţi favorizează: A. Pneumonia stafilococică. B. Pneumonia streptococică. C. Pneumonia pneumococică. D. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa. E. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae. R: D 7. Cea mai frecventă formă de bronşită cronică la vârstnici este: A. Bronşita cronică simplă. B. Bronşita cronică purulentă. C. Bronşita cronică astmatiformă. D. Bronşita cronică mucoasă. E. Bronşita cronică seroasă. R: B 8. Febra ridicată (39 - 40 grade), însoţită de frison sau frisoane repetate, se poate întâlni şi la vârstnici în: A. Pneumoniile acute bacteriene. B. Pielonefritele acute. C. Bronşita cronică acutizată. D. Infecţiile urinare joase. E. Bronşiectaziile infectate. R: A, B 9. Stenoza arterei oftalmice din evoluţia arteritei temporale duce la: A. Dureri oculare sau orbitale. B. Pierderi tranzitorii ale vederii. 169


C. Cefalee difuză. D. Dureri la deglutiţie. E. Îngustarea câmpului vizual. R: A, B, E 10. La subiecţii vârstnici infarctul miocardic acut poate fi relevat de: A. O stare de astenie fizică intensă, aparent neexplicată. B. Tuse seacă, iritativă. C. Subfebrilităţi prelungite. D. Edem pulmonar acut cardiogen. E. Scăderea glicemiei. R: A, D 11. Două cauze de HTA secundară la vârstnici sunt mai frecvente: A. HTA endocrină. B. HTA renoparenchimatoasă. C. HTA renovasculară. D. HTA neurogenă. E. HTA iatrogenă. R: B, C 12. Următoarele preparate antihipertensive sunt de evitat la pacienţii vârstnici: A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei. B. Neurosimpaticoliticele. C. Blocantele canalelor de calciu. D. Guanedinele. E. Betablocantele neselective. R: B, D, E 13. Infarctul acut miocardic la vârstnici poate preta la confuzii cu: A. Embolia pulmonară. B. pericardita acută. C. Bronhobronhiolita acută. D. Pneumopatiile acute interstiţiale. E. Disecţia de aortă. R: A, B, E 14. Involuţia aparatului digestiv la vârstnici presupune: A. reducerea numărului de celule cu rol în absorbţie. B. Creşterea tonusului sfincterian. C. Creşterea fluxului sanguin destinat tubului digestiv. D. Diminuarea motilităţii gastro-intestinale. E. Coborârea planşeului pelvin. R: A, D, E 15. Regurgitările nazale lichidiene, aspiraţia traheală, răguşeala sunt consecinţa: A. Disfagiei joase. B. Disfagiei înalte. 170


C. Disfagiei mediu situate. D. Tulburărilor de deglutiţie frecvente la vârstnici. E. Incontinenţei cardiei. R: B 16. În infarctul mezenteric durerea foarte intensă poate predomina în: A. Hipogastru. B. Flancuri. C. Periombilical. D. Fosele iliace. E. regiunea lombară. R: B, C, D, E 17. Vărsăturile din infarctul mezenteric pot fi: A. Lichidiene. B. Bilioase. C. Sanguinolente. D. Fecaloide. E. Cu aspect poraceu. R: B, C, D 18. Aportul redus de apă la vârstnici favorizează: A. Hiperkaliemie. B. Hipokaliemie. C. Hipernatremie. D. Hiponatremie. E. Hipercalcemie. R: C 19. Incontinenţa urinară de gradul IV la vârstnici presupune: A. Pierderi de urină la strănutat. B. Pierderi de urină la tuşit. C. Pierderi de urină în clinostatism. D. Pierderi de urină în repaus, dar numai în ortostatism. E. Pierderi de urină la mişcări rapide. R: C 20. Reducerea excreţiei renale la vârstnici este determinată de: A. Diminuarea progresivă a numărului de nefroni. B. Scăderea fluxului sanguin renal. C. Creşterea filtrării glomerulare. D. Creşterea secreţiei tubulare. E. Alterarea reabsorbţiei tubulare. R: A, B, E

171


21. Pe măsura înaintării în vârstă se produc: A. Reducerea fluxului plasmatic renal. B. Reducerea taliei rinichilor care devin scleroatrofici. C. Creşterea filtrării glomerulare. D. Creşterea mecanismelor compensatorii respirator şi endocrin. E. Reducerea filtrării glomerulare. R: A, E 22. Pierderea involuntară a urinii, neprecedată de senzaţia de a urina, consecinţa creşterii bruşte a presiunii intraabdominale, se întâlneşte în: A. Incontinenţa urinară tranzitorie. B. Incontinenţa urinară de stres. C. Incontinenţa urinară permanentă. D. Incontinenţa urinară de efort. E. Incontinenţa urinară definitivă. R: B, D 23. Complicaţiile obişnuite ale retenţiei cronice de urină sunt: A. Infecţia urinară. B. Litiaza renală bilaterală. C. Litiaza intravezicală. D. Litiaza prostatică. E. Alterarea structurală a rinichilor. R: A, C 24. Caracteristice poliartritei reumatoide la vârstnici sunt: A. Frecvenţa mai mare la femei. B. Debut la articulaţiile mari (umăr). C. Afectare asimetrică oligoarticulară. D. Distrucţii articulare rare. E. Atrofii musculare precoce. R: B, C, E 25. În poliartrita reumatoidă a vârstnicilor sunt prezente următoarele modificări radiologice: A. Osteoporoză subcondrală. B. Eroziuni marginale. C. Hiperproducţii osoase ale extremităţilor. D. Deformare articulară. E. Anchiloza. R: A, B, D, E 26. Hidartroza intermitentă a genunchiului poate fi la vârstnici manifestarea de debut a: A. Poliartritei reumatoide. B. Spondilartritei anchilozante. C. Gonartrozei. D. Leziunii de menisc. E. Gutei. 172


R: B

27. Aspectele reumatologice cele mai frecvent întâlnite în geriatrie sunt: A. Coxartroza. B. Sindromul algic umăr - mână. C. Piciorul dureros. D. Gonartroza. E. Discartroza toracală. R: A, B, C 28. Mineralizarea deficitară, cu reducerea masei osoase, defineşte: A. Spondiloza vertebrală difuză. B. Osteoporoza. C. Artrozele. D. Controcalcinoza. E. Boala Paget. R: B 29. La pacienţii vârstnici, cu lupus eritematos sistemic, următoarele manifestări sunt mai rare comparativ cu tinerii: A. Cutanate. B. Neurologice. C. Hematologice. D. Respiratorii. E. Renale. R: B, C, E 30. Debutul progresiv, cu tulburări ale stării de conştienţă, până la comă caracterizează la vârstnici: A. Embolia cerebrală. B. Tromboza cerebrală. C. Accidentul ischemic tranzitor. D. Hipoglicemia severă. E. O anemie severă. R: B 31. Debutul brusc, cu alterarea stării generale, sindrom meningeal şi subfebrilităţi poate relevă la vârstnici: A. Infarctul de trunchi cerebral. B. Ictusul lacunar. C. Hemoragia subarahnoidiană. D. Accidentul vascular ischemic. E. Accidentul vascular embolic. R: C 32. Hemoragia subarahnoidiană poate la vârstnici să îmbrace o formă oligosimptomatică relevată de: A. Deteriorarea bruscă a stării generale. B. Crize convulsive subintrante. C. Ascensiune termică marcată. 173


D. Redoarea de ceafă. E. Instabilitate în ortostatism şi la mers. R: A, D, E

33. Crizele de epilepsie, la vârstnici trebuie diferenţiate de: A. Sincopele Adams - Stockes. B. Amnezia tranzitorie paroxistică. C. Sincopele postmicţionale. D. Crizele vertiginoase din insuficienţa circulatorie vertebro-bazilară. E. Crizele de spasmofilie. R: A, B, D, E 34. O cefalee persistentă, însoţită de vărsături neprecedate de greaţă poate releva şi la vârstnici: A. O meningo-encefalită acută. B. O tumoră cerebrală. C. O migrenă. D. O suferinţă psihică. E. Creşterea tensiunii asteriale. R: B 35. Starea depresivă majoră se caracterizează prin: A. Diminuarea interesului pentru orice activitate. B. Insomnia. C. Prezervarea activităţilor cognitive. D. Absenţa tentativelor suicidare. E. Hipersomnia (în formele atipice ale depresiei). R: A, B, E 36. Regresiunea demenţială include: A. Tulburări de memorie. B. Tulburări de comportament. C. Conservarea activităţii cognitive. D. Tulburări de vigilenţă. E. Lipsa tulburărilor afective. R: A, B, D 37. Următoarele tipuri de demenţă sunt ireversibile: A. Demenţele de tip Alzeimer. B. Demenţele toxice. C. Demenţele posttraumatice. D. Demenţele carenţiale. E. Demenţele pe fond vascular. R: A, C, E 38. Cea mai frecventă hemopatie malignă întâlnită la vâratnici este: A. Leucemia mieloidă cronică. B. Leucemia limfatică cronică. C. Limfomul malign Hodgkin. 174


D. Limfomul malign non-Hodgkin. E. Policitemia vera. R: B 39. Consecinţele posibile ale malnutriţiei protein-calorice la vârstnici sunt: A. Disfuncţia cognitivă. B. Scăderea forţei musculare. C. Creşterea producţiei de anticorpi. D. Scăderea interacţiunilor medicamentoase. E. Edeme periferice. R: A, B, E 40. La vârstnici, malnutriţia protein-calorică se poate datora: A. creşterii acuităţii olfactive. B. Scăderii acuităţii gustative. C. Saţietatea tardivă. D. Depresia. E. Infecţiile cronice. R: B, D, E 41. La vârstnici obezitatea morbidă (peste 130% greutatea ideală) poate duce la următoarele complicaţii: A. Apnee de somn. B. Tromboză venoasă profundă. C. Riscuri chirurgicale reduse. D. Embolie pulmonară. E. Creşterea speranţei de viaţă. R: A, B, D 42. Tulburările de auz la vârstnici pot avea drept cauze: A. Labirintite acute. B. Labirintite cronice. C. Otite externe difuze. D. Colesteatomul. E. Otite medii fără perforaţii timpanice. R: A, B, D, E 43. Imobilizarea la vârstnici are drept consecinţă: A. Atrofierea maselor musculare. B. Accelerarea îmbătrânirii cerebrale. C. Scăderea ponderală prin diminuarea masei adipoase. D. Tulburări de tranzit intestinal (diareea). E. Tulburări sfincteriene. R: A, B, E 44. O infecţie acută la vârstnici poate fi relevată de: A. Somnolenţă prelungită. B. Insomnie. C. Astenie fizică marcată. 175


D. Absenţa fenomenelor psihoorganice. E. Stări halucinatorii. R: A, B, D, E 45. Cele mai grave localizări extrapulmonare ale tuberculozei la vârstnici sunt: A. Localizarea peritoneală. B. Localizarea renală. C. Localizarea pericardică. D. Localizarea meningoencefalică. E. Localizarea limfoganglionară. R: D 46. Bătrâneţea medie este cuprinsă între: A. 65 - 75 ani. B. 75 - 85 ani. C. Peste 85 ani. D. 60 - 65 ani. E. 65 - 70 ani. R: B 47. Factorii de risc care pot creşte probabilitatea reacţiilor hipoglicemice la vârstnici sunt: A. Afectarea sistemului nervos autonom. B. Nutriţia corespunzătoare. C. Afectările renale sau hepatice concomitente. D. Utilizarea unor medicamente sedative. E. Dozajul inadecvat al insulinei. R: A, C, D, E 48. La populaţia geriatrică prescrierea medicamentelor trebuie sa ţină cont de următoarele aspecte: A. Scăderea fluxului sanguin hepatic şi a hepatocitelor cu modificarea clearance-ului hepatic al medicamentelor. B. Greutatea corporală şi a organelor rămâne nemodificată, neantrenându-se astfel tulburări de distribuţie ale medicamentelor. C. Creşterea riscului de cumulare şi intoxicare cu medicamente eliminate renal. D. Scăderea albuminelor plasmatice, urmată de reducerea legării medicamentelor de proteine. E. Menţinerea numărului de neuroni fără modificări ale neuromediatorilor. R: A, C, D 49. Anemiile prin deficit de acid folic şi folaţi, la vârstnici, se pot datora: A. Malnutriţiei. B. Malabsorbţiei. C. Alcoolismului cronic. D. Hipertiroidismului, E. Hipervitaminozei C. R: A, B, C 176


50. La vârstnici cea mai frecventă anemie cronică, adesea severă este: A. Anemia sideroblastică. B. Anemia Biermer. C. Microsferocitoza ereditară. D. Talasemia minoră. E. Anemia hemolitică autoimună. R: B BIBLIOGRAFIE 1. C. Bogdan. „Elemente de geriatrie practică“. Ed. medicală 1992. 2. C. Bălăceanu Stolnici. „Geriatrie practică“. Ed. Medicală Amaltea. 1998. 3. Lelia Maria Şuşanu. „Semiologie medicală geriatrică“. Ed. Orizonturi Universitare Timişoara, 2003. 4. I. Romoşan, Luiza Spiru. „Tratat de Geriatrie“. Ed. Academiei Ana Aslan Internaţional. Bucureşti 2004. DISCIPLINA: NURSING COMUNITAR Autori: Conf. univ.Dr. Madalina Manea, Asist. univ. Dr. Ana Maria Traistaru 1.Alimentatia naturala este necesara datorita urmatoarelor caracteristici: a)asigura o crestere si dezvoltare normala a copilului b)este adaptat nevoilor nutritive si digestiei fiziologice ale nou nascutului si sugarului c)asigura intretinerea metabolismului bazal d)nu contine factori de crestere e)nu are efect contraceptiv Raspuns : a)b)c)d) 2.Particularitatile nutritive ce deosebesc copilul de adult sunt : a) nevoi calorice scazute in primele luni de viata b)aport proteic crescut care sa includa aminoacizi esentiali c)aport echilibrat de glucide si lipide d)nevoi crescute de apa si nutrienti semiesentiali e)nevoi calorice crescute pentru a asigura ritmul de crestere si dezvoltare Raspuns b)c)d)e) 3. Pasajul prin laptele matern a urmatorilor agenti patogeni constituie un dezavantaj al alaptarii la san : a)virusul citomegalic b)virusul rubeolei c)virusul HIV nu prezinta pasaj prin laptele matern d)virusul hepatitei B e)plumbul Raspuns a)b)d)e) 4.Contraindicatiile permanente ale alaptarii la san sunt: a)tuberculoza b)SIDA c)septicemia d)fisuri mamelonare 177


e)mastita Raspuns a)b)c) 5.Necesarul de apa la copii este diferit, in functie de varsta : a)prematur 170-200ml/kg.c./zi b)nou nascut 100-150ml/kg.c/zi c)sugar la 3 luni 100ml/kg.c/zi d)copil la 1 an 120-130 ml/kg.c/zi e)copil la 10 ani 70-80ml/kg.c/zi Raspuns a)b)d)e) 6.Necesarul caloric la copil este adecvat varstei, pentru a asigura o crestere si o dezvoltare buna astfel : a)la prematuri 120kcal/kg.c/zi b)la sugar 100kcal./kg.c/zi c)in primul an de viata 80-120 kcal/kg.c/zi d)la adult 35kcal/kg.c/zi, e)la sugari 140-160 kcalc/zi Raspuns a)b)c)d) 7.In organism proteinele sunt constituenti ai celulelor si tesuturilor: a) au rol structural b)intra in structura acizilor nucleici c)au rol in transportul ionilor si a moleculelor mici d)intra in structura hormonilor, receptorilor, factorilor de coagulare, a enzimelor. e)nu au rol energetic. Raspuns a)b)c)d) 8.Vitaminele sunt cofactori esentiali in numeroase cai metabolice. Vitaminele liposolubile sunt: a) vitamina A b) vitamina B6 c)vitamina D d) vitamina E e)acidul nicotinic Raspuns a)c)d) 9.Vitaminele hidrosolubile sunt: a) vitamina B1,B2,B6 b)vitamina K c)acidul nicotinic d)vitamina B12 e)vitamina C sau acidul ascorbic. Raspuns a)c)d) 10.Formulele de lapte adaptate pentru alimentatia sugarului sunt: a) formule de start b)formule falow up 178


c)laptele de vaca d)formule pentru prematuri e)formule speciale pentru nou nascuti Raspuns a)b)d)e) 11.Vaccinul este : a)o toxina bacteriana modificata prin prelucrare b)o solutie sterila care contine anticorpi proveniti din plasma umana c)o solutie de anticorpi din serul animalelor d)o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactivate ce induc imunitate e)o suspensie ce contine fractiuni de microorganisme ce induc imunitate Raspuns d)e) 12.Creştere numericã a populaţiei varstnice se datoreaza a)scăderii natalităţii, b)a creşterii nivelului de trai, c) a progreselor inregistrate in medicina, d) ameliorarea morbidităţii şi mortalităţii, e)scaderii sperantei de viata. Raspuns a)b)c)d) 13.România se afla intr-un proces de îmbătrânire demografică prezentand urmatoarele aspecte: a) se prezinta la nivel mondial un procent mediu de imbatranire(17% reprezintă în prezent ponderea persoanelor vârstnice); b)speranţa de viaţă în România tinde spre 70, 2 ani c) procesul de îmbătrânire este mai accentuat la femei – 18,8% - faţă de bărbaţi – 14,9%, d) procesul de îmbătrânire este mai crescut în urban fata de rural. e)sporirea populaţiei feminine in populaţia vârstnică, se numeşte „feminizarea populaţiei”. Raspuns a)b)c)e) 14.Identificati afirmatia gresita: a)imbătrânirea este un proces fiziologic, indiferent de vârsta cronologică. b)senescenţa reprezintă ultima perioadă a vieţii, c)senilitatea este perioada finală a vieţii, caracterizată de deteriorări biologice severe, d)se consideră ca prag al bătrâneţii vârsta de 60 – 65 de ani, e)senescenta este caracterizată de deteriorări biologice severe. Raspuns

a)b)c)d)

15. Ca rezultat al actiunii multiplilor factori interni si externi ce actioneaza concomitent: biologici, sociali, economici şi culturali senescenţa este caracterizata de unproces de declin ce se manifesta : a)pe plan fiziologic, b) psihologic, c) economic 179


d) social e)cultural Raspuns a)b)c)d) 16.Clasificarea vârstelor cuprinde: a) vârsta educaţiei, b)varsta copilariei c)vârsta productivă, d) vârsta de pensionare, e) vârsta dependenţei. Raspuns a)c)d)e) 17.Îmbătrânirea fiziologică este mai evidentă clinic la nivelul urmatoarelor sisteme: a) osteo-muscular, b) cardio-respirator, c)gastrointestinal, d)nervos, e)simtului olfactiv. Raspuns a)b)c)d)

18. Modificarile aparatului locomotor la varstnic sunt: a)scăderea forţei musculare şi a toleranţei la efort, b)mersul devine mai încet şi cu pasi mici, c)coloana devine cifotica, înălţimea se reduce datorita osteoporozei oaselor si a tasarilor vertebrale, a degenerescentei cartilajelor articulare, d)miscarile in articulatie devin dureroase si limitate, e)cresterea masei musculare. Raspuns a)b)c)d) 19.Consecintele fenomenului de imbatranire la nivelul sistemului cardiovascular sunt: a)diminuarea pulsului; b)creşterea tensiunii arteriale sistolice c)scăderea celei diastolice d)scaderea reactivitatii cardio-vasculare, e)cresterea tensiunii diastolice. Raspuns a)b)c)d) 20.Modificarile ce apar la varstnic la nivelul aparatului digestiv sunt: a)întârzierea tranzitului intestinal cu constipaţii rebele, b)scăderea secreţiei de enzime digestive, c)cresterea peristaltismului intestinal d)hipoaciditate gastrică, e)umplere lentă a stomacului. Raspuns a)b)d)e) 21. Sistemul genito-urinar sufera un proces de uzura care se manifesta prin 180


a)reducerea capacităţii de filtrare a rinichilor b) oligurie, c)incontinenta urinara de efort, d)prostata creste in volum, e) mucoasa vaginală se atrofiaza, devine uscată,friabila. Raspuns a)c)d)e) 22.La varstnic modificarle sistemului nervos se caracterizează prin a) diminuarea tuturor reflexelor b)atrofie corticală de diferite grade, c)cresterea irigatiei cerebrale, d) ateroscleroza vaselor cerebrale e) deficit de flux sanguin. Raspuns a)b)d)e) 23.Factorii precipitanţi pentru îmbătrânirea psihologică care determina o adevarata crizã de adaptare la noile condiţii sunt: a)retragerea din activitate, b)diferitele îmbolnăviri, c)plecarea copiilor, d)decesul partenerului, e)legarea de noi prietenii. Raspuns a)b)c)e) 24.Ingrijirea varstnicului implica analiza funcţiilor psihice: a)nivelul de conştienţă, orientarea in timp si spatiu b)starea afectivă, comportamentul, c)integrarea în familie şi societate, d)gandirea, limbajul. e)reflexele osteotendinoase Raspuns a)b)c)d) 25.Caracteristice varstnicului sunt: a)depresia si anxietatea, b)nstabilitatea emoţională, ideile de persecuţie, c)logoreea, d)insomnia diurna şi somnolenţa nocturna, e) insomnia nocturna şi somnolenţă diurnă. Raspuns a)b)c)d) 26. Ca urmare a procesului de imbatranire este afectat vazul situatie in care se constata: a)opacifieriea cristalinului, b)reducerea câmpului vizual, c)afectarea calităţii imaginii şi a acomodării vizuale (prezbiopie), d)scăderea secreţiei lacrimale, e)cresterea acomodarii vizuale. Raspuns a)b)c)d) 27.Patognomonic perioadei de senectute este afectarea memoriei, astfel: 181


a)scăderea memoriei de scurtă durată b)conservarea memoriei de lungă durată (bătrânul îşi aminteşte ce a făcut în tinereţe, dar nu-şi aminteşte evenimentele recente) c)uneori varstnicul are dificultati în orientarea temporo-spaţială, d)bătrânul nu îşi aminteşte ce a făcut în tinereţe, e) bătrânul nu-şi aminteşte evenimentele recente. Raspuns a)b)c)e) 28.La varstnic gândirea sufera modificari astfel incat a)scade ideatia, b)scade spontaneitatea, c)scade flexibilitatea gândirii, d)se conserva funcţiile de sinteză, e)nu prezinta dificultate în adaptare la situatii noi Raspuns a)b)c)d) 29.Varstnicul prezinta modificari ale proceselor psihice, este afectat gandirea astfel: a)scade flexibilitatea gandirii, b)varstnicul devine rigid in gandire, c)are dificultate în adaptare, d)datorita experientei si maturitatii varstnicul isi conserva funcţiile de sinteză, e)nu prezinta circumspecţie si cumpătare in gandire si reactie. e)F Raspuns a)b)c)d) 30.Modificarile pe care le poate constata nursa la varstnic in ceea ce priveste limbajul sunt: a)scăderea fluxului verbal, b)lentoarea ritmului vorbirii c)slăbirea vocii d)cresterea timbrului vocal, e)fonastenie. Raspuns a)b)c)e) 31.Nursa trebuie sa stie ca afectivitatea se modifica in sensul ca varstnicul devine : a)depresiv , b)apatic, c)labil, d)exuberant, e)irascibil. Raspuns a)b)c)e) 32. Observatia este un mijloc important de investigare si presupune capacitate de a sesiza detalii, de aceea nursa va sesiza alte modificări care apar la varstnic: a)pielea devine uscată, cu pete senile şi riduri; b)părul se răreşte şi încărunţeşte, c) unghiile se îngroaşă. d)hipertricoza, e)dentiţia prezinta lipsuri si carii dentare. Raspuns a)b)c)e) 182


33.Cele mai vulnerabile persoane din grupa populaţională a varstnicilor sunt: a)persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani, b)persoanele longevive (80 – 90 ani), c)persoanele în vârstă care traiesc singure, d)femeile în vârstă, e)persoanele în vârstă institutionalizate. Raspuns b)c)d)e) 34.Precizati care din urmatoarele categorii din populatia varstnica sunt mai vulnerabile: a)persoanele în vârstă care trãiesc fără copii, b)persoanele care prezinta afecţiuni sau handicapuri grave, c) persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani, d)cupluri în vârstă în care unul din membrii este grav bolnav, e)persoane vârstnice cu probleme socio-economice (probleme de adaptare la pensionare, păstrarea stimei de sine, maltratarea vârstnicului). Raspuns a)b)d)e)

35. Vârstnicul îşi pierde: a)sentimentul de utilitate socială, b)prestigiul social, c)sentimentele de ura si ranchiuna, d)responsabilitatea, e)rolul şi statutul în familie. Raspuns a)b)d)e) 36. Examenul obiectiv al bolnavului in procesul de diagnostic nursing are un prim pas de o importanţă deosebită observarea bolnavului. Nursa observa: a)faciesul, si mimica, b)vorbirea, c)atitudinea în pat, d)mersul, e)ritmicitatea zgomotelor cardiace. Raspuns a)b)c)d) 37. Nursa trebuie sa cereceteze atent aspectele psiho – sociale ale vârstnicului? Care din urmatoarele aspecte sunt adevarate: a)pensionarea şi stresul aferent ei, b)raporturile cu familia, c)daca este neglijat sau ignorat de catre familie, d) solidaritatea familială e)nici una. Raspuns a)b)c)d) 38. Care din urmatoarele afirmatii sunt constatate de studiile epidemiologice: 183


a)in mediul rural sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective intrafamiliale b)in mediul rural sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective interfamiliale, c) in mediul rural izolarea vârstnicului este mai rar întâlnită, d)in mediul rural nu sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective intrafamiliale e) nu sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective interfamiliale. Raspuns a)b)c) 39. Care din urmatoarele obiective sunt urmarite de catre nursa in procesul de ingtijire : a)ingrijirea varstnicului trebuie să aibă în vedere implicarea familiei b)nursa va acorda o îngrijire individualizata, c)nursa acorda ingrijiri centrate pe acele nevoi care îşi păstrează constant caracterul de dependenţă. d)Ideală este îngrijirea la domiciliu a vârstnicului, e)ideala este îngrijirea vârstnicului in centre speciale. Raspuns a)b)c)d) 40.Culegerea datelor in cazul pseudoneurasteniei aterosclerotice evidentiaza: a)scăderea memoriei b)diminuarea atenţiei c)scaderea capacităţii de concentrare. d)cefaleea localizată frontal sau occipital care apare cu ocazia eforturilor fizice sau intelectuale, e)afectarea memoriei de lunga durata. Raspuns a)b)c)d) 41. Culegerea datelor in cazul pseudoneurasteniei aterosclerotice poate evidentia: a) tulburări de somn, b)emotivitate accentuată, c)iritabilitate, d) depresie e) jovialitate Raspuns a)b)c)d) 42. Nursa trebuie sa cereceteze aspectele psiho – sociale ale vârstnicului? Care din urmatoarele aspecte trebuiesc atent observate: a)pensionarea şi stresul aferent ei, b)raporturile cu familia, daca este neglijat sau ignorat de catre familie, c)relatiile cu vecinii si prietenii, d)raporturile cu rudele e)nici una. Raspuns a)b)c)d) 43. S-a constatat ca exista mai multe categorii din populatia varstnica care sunt mai vulnerabile. Precizati care sunt: a)persoanele care prezinta afecţiuni sau handicapuri grave, b)) persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani, c)cupluri în vârstă în care unul din membrii este grav bolnav, 184


d)persoane vârstnice cu probleme socio-economice (probleme de adaptare la pensionare, păstrarea stimei de sine, maltratarea vârstnicului). e)persoanele în vârstă care trãiesc fără copii. Raspuns a)c)d)e) 44. Analiza functiilor psihice in cadrul procesului de ingrijire a varstnicului implica observarea urmatoarelor aspecte: a)motilitatea si reflectivitatea, b)a nivelului de conştienţă, c)orientarea in timp si spatiu d) comportamentul, d)gandirea si limbajul. Raspuns b)c)d)e) 45. Modificarile limbajului la varstnic pot fi constatate de catre nursa in procesul de culegere a adtelor. Identificati aspectele observate frecvent: a)scăderea fluxului verbal, b)lentoarea ritmului vorbirii c)slăbirea vocii d)cresterea timbrului vocal, e)fonastenie. Raspuns a)b)c)e) 46. Dintre procesele psihice gandirea este afectata in grade variate, nursa trebuie sa stie ca : a)varstnicul devine rigid in gandire, b)are dificultate în adaptare, c) scade flexibilitatea gandirii, d)datorita experientei si maturitatii varstnicul isi conserva funcţiile de sinteză, e)nu prezinta circumspecţie si cumpătare in gandire si reactie. Raspuns a)b)c)d) 47. Dintre modificarile senzoriale ca urmare a procesului de imbatranire vazul este afectatat si constatam mai frecvent: a)cataracta b)reducerea câmpului vizual, c)afectarea calităţii imaginii şi a acomodării vizuale, d)scăderea secreţiei lacrimale, e)cresterea acomodarii vizuale. Raspuns a)b)c)d) 48.Odata cu trecerea timpului procesul de imbatranire se desfasoara si la nivelul sistemului cardiovascular astfel incat este afectata nevoia de a avea o buna circulatie. Nursa constata: a)creşterea tensiunii arteriale sistolice b)scăderea celei diastolice c)scaderea reactivitatii cardio-vasculare, d)cresterea tensiunii diastolice. e)diminuarea pulsului; Raspuns a)b)c)e 185


49 Cele mai evidente modificari in procesul de imbătrânirea fiziologică nursa le constata mai evident, la nivelul urmatoarelor sisteme: a) cardio-respirator, b)gastrointestinal, c)nervos, d)simtului olfactiv. e)locomotor Raspuns a)b)c)e) 50. Imbatranirea la nivelul aparatului digestiv produce: a)scăderea secreţiei salivare b) scăderea secreţiei de enzime digestive, c)cresterea peristaltismului intestinal d)hipoaciditate gastrică, e)intarzierea tranzitului intestinal cu constipatie rebela Raspuns a)b)d)e 51.Osteoporoza face parte dintre bolile care afectează mai ales populaţia vârstnică şi mai ales cea de sex feminin. a)scăderea densităţii minerale osoase b)osteoporoza senilă este considerată un proces fiziologic, c)osteoporoza senila nu este considerata un proces fiziologic d)când acest proces este prea avansat poate duce la apariţia fracturilor e) când acest proces este prea avansat poate duce la apariţia deformărilor invalidante. Raspuns a)b)d)e) 52.Factorii favorizanti ai osteoporozei sunt: a)restrângerea activităţii fizice a vârstnicului, b)exercitiile fizice c)carenţele proteice, d)carentele calorice şi vitaminice, e) tulburările circulatorii. Raspuns a)c)d)e) 53. În afară de scăderea estrogenilor în menopauză, la producerea osteoporozei concură mai mulţi factori: a)activitatea fizica b)rasa – femeile de culoare au o masă osoasă mai crescută comparative cu femeile albe, femeile asiatice sau cu japonezele; c)factorii genetici – variaţii în gena codantă pentru receptorii vitaminei D. d)tulburări metabolice; e)fumatul Raspuns b)c)d)e)

186


54.Nursa trebuie sa descopere factorii favorizanti ai osteoporozei: a)sedentarismul, b) fumatul, c)o dietă redusă în calciu şi vitamine, d)fumatul e)femeile cu indicele de masa corporala crescut. Raspuns a)b)c)d) 55.In diagnosticul nursing manifestarile clinice cautate de nursa sunt: a)scăderea în înălţime, b)mobilitate redusă c)fracturi produse la diferite structuri osoase (vertebre, humerus, femur-col femural, antebraţ, coaste), d)durerea de spate dată de tasarea vertebrelor dar şi de o lordoză accentuată, e)reflexe osteotendinoase vii. Raspuns a)b)c)d) 56.Scaderea in inaltime determinata de osteoporoza constatata de nursa prin masurarea taliei este determinata de: a)fracturi vertebrale b)tasarea vertebrală c)cifoza dorsala d)contractura musculara paravertebrala, e)fracturi vertebrale în special la nivelul T12 şi primele trei vertebre lombare. Raspuns a)b)c)e) 57.Osteoporoza postmenopauzala poate produce fracturi la diferite segmente ale sistemului osos, mai frecvent la urmatoarele niveluri: a) col femural b)antebraţul ( mai frecventă la extremitatea internă şi la femeile sub 75 de ani), c)fractura la incheietura mainii, d)fracturi vertebrale, e)fracturi costale. Raspuns a)b)c)d) 58.Identificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a)osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează în mod egal cele două componente ale osului: substanţa organică şi cea minerală. b) osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează numai substanţa organică c)osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează numai substanta minerală. d)diagnosticul este întârziat de faptul că osteoporoza nu se manifestă clinic decât în momentul apariţiei complicaţiilor ei. e)complicaţiile cele mai grave sunt fracturile. Raspuns a)d)e) 59. Osteoporoza postmenopauzala poate produce fracturi Precizati care afirmatii sunt corecte: a)între 50 şi 60 de ani predomină fractura încheieturii mâinii, b)în jurul vârstei de 70 de ani predomina fractura vertebrelor, c)fracturile costale sunt cele mai frecvente, d)după 70 de ani predomina fractura de col femural, e)profilaxia osteoporozei scade incidenta facturilor. Raspuns a)b)d)e) 187


60.Intervenţia nursing va fi orientata spre urmatoarele directii(dacă factorul vârstă nu poate fi influenţat): a)activitate fizica, b)corectarea funcţiei hormonale (estro – progestative), c)ameliorarea tulburărilor de nutriţie d)ameliorarea tulburarilor circulatorii. e)nici una. Raspuns a)b)c)d) 61. Identificati care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a)atunci când osteoporoza este clinic manifestă , histologic osul a pierdut substanţele sale componente întro proporţie de 50%, b)în această fază se prescriu de catre medic estrogeni (cu precauţiile necesare de prevenire a cancerului de sâni) c)nursa recomanda tratament estrogenic d)nursa recomanda preparate de calciu (cu precauţiile ce se impun pentru evitarea riscului calcifierii arteriale şi renale), e)ingrijirea femeilor cu osteoporoza este exclusiv obligatia medicului. Raspuns a)b)d) 62.Precizati care afirmatii sunt corecte: a)femeile sunt afectate mai precoce de osteoporoza, b)femeile sunt afectate mai frecvent şi mai sever , c)la femei cauza este scăderea nivelului de estrogeni în post menopauză, d)la bărbaţi cauza este scăderea funcţiei testiculare, e)barbatii sunt mai frecvent si mai sever afectati de osteoporoza. Raspuns a)b)c)d) 63.Limitarea evolutiei osteoporozei este un obiectiv important al planului de ingrijire nursing si va fi atins prin: a) recomandarea exerciţii lor fizice in functie de toleranta individuala, b)suplimentarea alimentatiei cu preperate de calciu, lapte, c)suplimentarea cu vitamine, d)evitarea imobilizării prelungite după fracturi care se realizeaza prin mobilizarea precoce, e)dieta hipercalorica, hiperproteica. Raspuns a)b)c)d) 64.Notati care afirmatii sunt acceptate ca urmare a studiilor epidemiologice privind patologia varstnicului: a)patologia psihiatrică se situeaza pe locul doi in patologia varstnicului., b)bolile cardiovasculare se situeaza pe primul loc, c)depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecţiuni psihice întâlnite la vârstnici, d)după 70 de ani să predomine bolile organice cerebrale, e)afectiunile digestive sunt cele mai frecvente la varstnici. Raspuns a)b)c)d) 65.Factorii precipitanţi care stau la baza tulburărilor neuropsihice sunt: a)modificările în statutul familiei ce creează situaţii psihotraumatizante b) retragerea din activitatea profesională (pensionarea), 188


c)bolile organice sau invalidante, d)climatul psihologic familial favorabil, e)psihoterapia. Raspuns a)b)c) 66.Depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecţiuni psihice întâlnite la vârstnici. Modificările în statutul familiei pot crea situaţii psihotraumatizante, cum sunt: a)plecarea copiilor din casa părintească, b)restrângerea zonei de locuit, c)pensionarea, d)părăsirea propriei locuinţe, e)relaţiile nearmonioase între generaţii, Raspuns a)b)d)e) 67. Modificările în statutul familiei pot crea situaţii psihotraumatizante la varstnicideterminand depresie.Dintre acestea precizati care sunt frecvente: a)stările conflictuale, b)decesul unui partener, c)diminuarea veniturilor); d)pensionarea e)climatul psihologic familial favorabil. Raspuns a)b)c)e) 68.Momentul cel mai traumatizant psihic pentru varstnic este retragerea din activitatea profesională.Notati care afirmatie este veridica: a)pensionarea este mai greu de suportat de către bărbaţi b)„şocul pensionării” sau „boala retragerii” este denumit si „moarte socială”, c)după o viaţă de muncă nu se pierede prestigiul social câştigat, d) începe conştientizarea îmbătrânirii e)poate sa apara teama de moarte. Raspuns a)b)c)d)e) 69.Depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecţiuni psihice întâlnite la vârstnici. Sunt asociate cu: a)nevroze, b) boli cerebrale degenerative, c)boli vasculare, d)boli endocrine, metabolice, e)nu se asociaza cu psihoze maniaco – depresive sau melancolia de involuţie. Raspuns a)b)c)d) 70. Manifestarile clinice descoperite de nursa in procesul nursing in cazul depresiilor tardive sunt: a) dispozitie trista si idei depresive, b)sentimente de culpabilitate, c)sentimente de inutilitate, d)autoacuzare, e)manifestari digestive. Raspuns a)b)c)d) 189


71. Pot apărea stări depresive după unele medicamente ? Anamneza poate descoperi medicamentele urmatoare: a)tranchilizante, b) clonidina, c)propranolol, d)neutralizante ale secretiei gastrice acide e)antibiotice. Raspuns a)b)c) 72.Intervenţia nursei se integreaza in efortul echipei medicale care trebuie sa actioneze urmatoarele directii: a)ameliorarea situaţiilor psiho – sociale b)asigurarea unui climat psihologic familiar favorabil, c)ameliorarea legăturilor afective, d)recomandarea medicatiei adecvate, e)pregătirea psihologică, Raspuns a)b)c)e)

în

73. In formele grave de depresie la varstnici pot apare manifestari cum sunt: a)deliruri, b)idei de persecuţie, c)confuzii şi halucinaţii, d)dezordine afectivă e)rar apar tendinte de suicid. Raspuns a)b)c)d) 74. Intervenţia nursei se integreaza in efortul echipei medicale care trebuie sa actioneze în urmatoarele directii: a)nursa trebuie sa urmareasca continuarea tratamentului b)nursa trebuie sa participe la îngrijirea bolilor somatice coexistente c)recomandarea tratamentului de catre nursa, d) supravegherea tratamentului psihofarmacologici în conformitate cu indicaţia exclusiv medicală (nu a farmacistului) e)supravegherea tratamentului diabetului, afecţiunilor cardiovasculare asociate, digestive, etc). Raspuns a)b)d)e) 75.Manifestarile clinice descoperite de nursa care pledeaza pentru diagnosticul de dementa sunt: a)palpitatii, b)tulburările globale de memorie, c)dezorientarea în timp şi spaţiu, d)tulburările de exprimare şi e)tulburari de înţelegere, Raspuns b)c)d)e) 76.Manifestarile clinice descoperite de nursa care pledeaza pentru diagnosticul de dementa sunt a)tulburari de limbaj, b)tulburari de comportament, c)tulburari de memorie,de atentie 190


d)tulburari de judecată, e)dispnee de efort. Raspuns a)b)c)d) 77.Îngrijirile acordate de nursa in cazul unui pacient cu dementa constau în: a)urmărirea administrării medicamentelor conform recomandărilor medicale b)asigurarea unui mediu ambiant adecvat, c)efectuarea de exerciţii intelectuale care mai sunt posibile (această metodă are o importanţă deosebit de mare). d)acordarea de ingrijiri specifice nevoilor fundamentale, c)recomandarea tratamentului specific. Raspuns a)b)c)d) 78. Precizati ordinea descrescatoare a ponderii morbidităţii varstnicului: a)patologia psihiatrica, cardiovasculara, neurovasculara, b)patologia cardio – vasculară, neuro – vasculară şi psihică. c)patologia neurologica, cardiovasculara, psihiatrica, d)patologia psihiatrica, neurologica, cardiovasculara, e) patologia patologia caardiovasculara, cerebrovasculara si psihiatrica. Raspuns b)e) 79.Cele mai frecvente cauze care duc la apariţia patologiei cardio – vasculare la varstnic sunt: a)ateroscleroza, b)bolile metabolice c)procesele involutive cardio – vasculare. d)un stil de viata sanatos e)obezitatea si diabetul. Raspuns a)b)c)e) 80.Nursa tebuie sa stie ca procesele de imbătrânirea a cordului, fiziologică, constă în : a)acumularea de lipofuscină în nucleii celulelor miocardului, b)acumularea de depozite de amiloid în miocard, c)scăderea numărului de celule din nodulul sinusal, d)infectia streptococica, e)infectia luetica. Raspuns a)b)c) 81.Datorita proceselor de uzura si imbatranire la nivelul cordului, in conditii de stres pot sa apara: a)insuficienţa cardiacă, b)tulburări de ritm, c)ischemie miocardică, d)dureri lombare, e)poliartralgii. Raspuns a)b)c) 82.Principalele simptome de alerta întâlnite în afecţiunile cardio – vasculare ale vârstnicului sunt: a)dispneea de efort b)durerea precordială c)claudicaţia intermitentă 191


d)casexie, e)paralizii. Raspuns a)b)c) 83.Simptomele de „împrumut” întâlnite în afecţiunile cardio – vasculare ale vârstnicului care trebuie recunoscute de catre nursa sunt: a)starea caşectică (atrofie musculară, scăderea în greutate, anorexie) – ca formă de manifestare pentru insuficienţa cardiacă b)semne de abdomen acut chirurgical – formă sub care poate să debuteze un infarct miocardic acut c)fenomene cerebrale asemănătoare accidentului vascular cerebral – de asemenea posibilă formă de debut pentru infarctul miocardic acut d)simptomatologie specifică de enterocolită infecţioasă, ca formă nespecifică de manifestare pentru ateroscleroza vaselor mezenterice. e)durere precordiala. Raspuns a)b)c)d) 84.Precizati care afirmatii verificate prin studii epidemiologice sunt acceptate: a)infarctul miocardic este pe primul loc ca şi cauză de decese la grupa de vârstă 60 – 70 ani, b) frecvenţa maximă de apariţie a infarctului s-a întâlnit la grupa de vârstă cuprinsă între 40 – 60 de ani, c) peste 70 de ani, pe primul loc ca şi cauză de deces se situează accidentele vasculare cerebrale, d)infarctul miocardic este cel mai frecvent la persoanele sub 60 de ani, e) infarctul miocardic este mai frecvent la femeile sub 50 ni. Raspuns a)b)c) 85.Nursa are cunostinte privind procesele fiziologice de imbatranire. Notati care factori contribuie la aparitia infarctului miocardic la varstnic : a) obezitatea si hiperlipidemia b)fumatul, c)hipertensiunea arterială esenţială şi d)diabetul zaharat, e)hipotensiunea arteriala. Raspuns a)b)c)d) 86. In caz de infarct miocardic la varstnic nursa descopera unele caracteristici ale simptomatologiei: a)tablourile clinice sunt oligosimptomatice, b)durerea precordiala este tipica, c)tablourile clinice au aspecte atipice, d)poate imbraca simptome de împrumut, e)simptomatologia este polimorfa. Raspuns a)c)d)e) 87.Precizati conditiile de suspiciune a unui infarct miocardic la varstnic: a)infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de abdomen acut chirurgical, b)infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de acccident vascular cerebral, c) infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de afecţiune pulmonară, d)frecvent prin durere precordiala tipica, e) infarctul miocardic se poate manifesta prin algii toracice sau dureri articulare. 192


Raspuns a)b)c)d)

88.Caracteristicile sindromului dureros in caz de infarct la varstnic sunt: a)durere puternica precordiala cu iradiere tipica, b)durere atipica, frustă sau de intensitate mică, fie se manifestă ca jenă sau disconfort, c)durerea vagă, surdă, trenantă, d)durere intricată (când se asociază patologia coronariană cu cea osteoarticulară, de vecinătate), e)durerea se asociază cu elemente nespecifice pentru boala actuală: depresie, anxietate, dispnee, paloare. Raspuns b)c)d)e) 89.Durerea atipica din infarctul miocardic la varstnic se poate manifesta astfel: a)sub formă de epigastralgie ca intr-un ulcer gastric, b)durere caracteristica unei colecistite acută, c)ca o hernie hiatală, d) ca o artroză de umăr stâng, e)durere in fosa iliaca dreapta. Raspuns a)b)c)d) 90.Nursa are cunostinte despre un tabloul clinic de infarct miocardic care poate fi confundat cu o tulburare digestiva: a) durere de scurtă durată situată în abdomenul superior, b)durere de intensitate moderată, apărută postprandial c)durere însoţită de greaţă, meteorism abdominal şi vărsături. d)durere in hipogastru si polachiurie, e)durere la nivelul scrotului insotita de tulburari urinare. Raspuns a)b)c) 91.Infarctul miocardic la varstnic se poate insoti de semnele insuficienţei cardiace cu urmatoarele aspecte: a)deficitul circulator datorat infarctului miocardic se instalează pe un fond de insuficienţă cardiacă deja existent, b)sunt prezente semnele clinice majore sunt ale insuficienţei ventriculare stângi acute (semne de edem pulmonar acut), c)insuficienţa ventriculară stângă apare paroxistic. d)nu pot fi întâlnite şi semne de insuficienţă ventriculară dreaptă, e) pot fi întâlnite şi semne de insuficienţă ventriculară dreaptă. Raspuns a)b)c)d) 92. Intervenţia nursing in caz de infarct miocardic la varstnic constă în: a)recunoaşterea precoce a semnelor descrise, a caracterului de urgenta, b) suspiciunea de infarct miocardic trebuie avută în vedere cand pacientul este intens astenic. c)nursa anunţa de urgenţă ambulanţa iar bolnavul va fi mobilizat cât mai puţin sau deloc, d)bolnavul va fi mobilizat pentru a evita hipotensiunea, e) nursa are grija ca bolnavul să nu facă nici un fel de efort, nici efortul de a vorbi (cruţarea miocardului). Raspuns a)b)c)e) 193


93.Hipertensiunea la varstnici are anumite caracteristici pe care le veti nota: a)specific pentru vârstnici este hipertensiunea arterială sistolică, b)dată cu înaintarea în vârstă creşte şi frecvenţa hipertensiunii arteriale c)hipertensiunea arteriala d)hipertensiuneaa arteriala reprezintă pentru vârstnic principalul factor de risc pentru accidentele vasculare coronariene, e)specific pentru varstnici este hipertensiunea arteriala diastolica. Raspuns a)b)c)d) 94.Nursa are cunostinte despre evolutia hipertensiunii arteriale la varstnici: a)creşterea valorii tensiunii sistolice odată cu înaintarea în vârstă, b)evoluţia blândă şi gravitatea moderată, c)de cele mai multe ori afecţiunea se asociază cu ateroscleroză generalizată, d)hipertensiunea arterială diastolica este adevărata hipertensiune geriatrică, e)hipertensiunea arterială secundară este rară la vârstnic. Raspuns a)b)c)e) 95.Particularităţile manifestarilor clinice ale hipertensiunii arteriale la vârstnic sunt: a)exista cazuri de hipertensiune arterială cu valori mari fără simptomatologie clinică; b)exista cazuri cu simptomatologie nu foarte zgomotoasă, c)semnele clinice sunt în general nespecifice, ca de exemplu cefaleea, vertijul, tulburările de vedere, palpitaţiile şi nicturia, d)simptomatologie tipica e) se poate manifesta clinic prin semnele de suferinţă cardiacă: dispnee de efort, disconfort toracic, palpitaţii. Raspuns a)b)c)e) 96.Obiectivul ingrijirilor nursing privind scăderea valorilor tensionale va tine cont de unele aspecte: a)valorile corecte ale tensiunii arteriale la vârstnic, indiferent de vârsta acestuia, sunt aceleaşi ca la persoanele tinere: sub 140 cu 80 mmHg. b)nursa nu va recomandă repausul prelungit la pat deoarece studiile au dovedit că mişcarea în limita tolerabilităţii reduce valorile tensionale la vârstnic. c)nursa va recomanda un regim hiposodat strict, d)nursa va recomanda tratamentul medicamentos, e)nursa va urmari ca tratamentul să fie permanent, fără întreruperi Raspuns a)b)c)e) 97. Principiile generale de ingrijire in cazul hipertensiunii arteriale la varstnic care au ca obiectiv scaderea valorilor tensionale sunt: a) scăderea treptată a valorilor tensionale, o scădere bruscă favorizând apairţia ischemiei miocardice, b)modificarea stilului de viata, c)regim alimentar hipocaloric şi hipolipidic, hiposodat, cu mese reduse cantitativ, d)evitarea alimentelor cu excitanţi alimentari si alcool, e)dieta desodata, hiperproteica. Raspuns a)b)c)d) 98.Hipertensiunea arteriala la varstnici recunoaste urmatorii factori predispozanti: a)obezitatea care asociaza cresterea volumului plasmatic si a debitului cardiac 194


b)excesul de alcool creste nivelul plasmatic al catecolamine( >40 g etanol/zi) c)fumatul d)sedentarismul e)dieta hiposodata. Raspuns a)b)c)d) 99. Nursa prin culegerea datelor trebuie sa puna in evidenta urmatoarele informatii: a)antecedentele familiale b)conditiile de viata, c)conditiile de munca, d)aportul scazut de sare, e)predispozitia ereditara. Raspuns a)b)c)e) 100.Pentru a aplica corect masurile de ingrijire nursa trebuie sa detina cunostinte despre mecanismele aparitiei si a mentinerii hipertensiunii arteriale primare: a)hiperreactivitatea sistemului nervos simpatic (intalnita la tineri cu tahicardie care creste debitul cardiac), b)bolile renale, c)sistemul renina - angiotensina – aldosteron, d)perturbaraea natriurezei, a capacitatii rinichiului de a excreta sodiu, hipervolemie si HTA, e)anomalii ale schimbului Na+/K+ cu o crestere intracelulara de Na, si a Ca++, hipertonie a fibrelor musculare netede din peretii vaselor si HTA. Raspuns a)c)d)e) 101. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare care este rara la varstnici pot fi: a)medicatia estrogenica b)bolile renale si vasculorenale, c)hipertensiunea intracraniana, d) hiper sau hipotiroidia, e)aportul crescut de sare. Raspuns a)b)c)d)

DISCIPLINA CHIRURGIE GENERALA Autori: Prof. univ. Dr. Dorin Mercuţ, Asist. univ. Dr. Emil Tiberius Traşcă, Asist. univ. Dr. Ianoşi Gabriel, Asist. univ. Dr. Siloşi Cristian 1. Din punct de vedere etiopatogenic, ocluziile intestinale se clasifică în : a. Dinamice, organice şi mixte b. Mecanice şi mixte c. Înalte şi joase d. Dinamice, joase şi mixte. e. Nici un răspuns de mai sus nu este corect. R-a 195


2. Ocluziile intestinale dinamice pot fi : a. Mecanice b. Organice c. Reflexe d. Toate răspunsurile de mai sus e. Nici un răspuns de mai sus nu este corect. 3.

4.

5.

6.

R-c Alterările fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaţia sanguină parietală d. Necroză intestinală e. Perforaţie intestinală. R-a Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Nişa b. Ascensionarea hemidiafragmului stâng c. Opacitate la nivelul hipocondrului stâng d. Imagini hidroaerice e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic R-d ,,Sindromul peritonitic’’ comun peritonitelor acute difuze prezintă următoarele elemente clinice esenţiale: a. vărsăturile şi diareea b. sughiţul şi vărsăturile c. durerea şi vărsăturile d. durerea şi contractura abdominală e. diareea şi sughiţul. R-d Cauzele cele mai frecvente de pancreatită acută sunt : a. Infecţiile virale (urlian, Koksakie) b. Bolile metabolice (hiperlipidemia familială) c. Litiaza biliară şi alcoolismul d. Traumatismele e. Bolile endocrine (hiperparatiroidismul). R-c

7. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acută sunt adevărate? a. Necroza sterilă trebuie tratată pe cale chirurgicală, percutanată sau mixtă b. Necroza şi colecţiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicală, percutanată sau mixtă c. Puncţia ghidată a ţesutului pancreatic sănătos d. Antibioterapia sistemică precoce e. Sfincterotomie endoscopică. R-b 8. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul formelor necomplicate de pancreatită acută sunt adevărate? a. Nu necesită spitalizare b. Dozajul repetat al enzimelor pancreatice 196


c. Ileusul şi vărsăturile cu deshidratare extracelulară justifică reechilibrarea hidroelectrolitică d. Tratarea durerilor cu AINS (salicilaţi) e. Neutralizarea mediatorilor inflamaţiei cu antagonişti de citokine. R-c 9. Colecistita cronică litiazică asociază din punct de vedere clinic următoarele sindroame: a. Sindrom de retenţie biliară şi sindrom depresiv b. Sindromul insuficienţei pancreatice exocrine şi sindrom anemic c. Sindrom dureros şi sindrom dispeptic d. Sindrom de iritaţie peritoneală şi sindrom Boerhaven e. Sindrom Mallory-Weiss şi sindrom Menetrier. R-c 10. Complicaţiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt: a. Piocolecistita acută b. Pancreatita acută de etiologie biliară c. Migrarea calculilor în CBP d. Degenerescenţa malignă a veziculei biliare e. Nici una de mai sus R-c 11. Formele anatomopatologice de colecistită acută sunt următoarele, cu excepţia: a. Colecistita acută catarală (hidropică) b. Colecistita acută gangrenoasă c. Colecistita acută reziduală scleroatrofică d. Hidropsul vezicular e. Colecistita acută flegmonoasă R -d 12. Diagnosticul pozitiv de colecistită acută se stabileşte pe baza următoarelor elemente, cu excepţia: a. Antecedente de litiază b. Sindrom infecţios: febră, frisoane, leucocitoză c. Semne de retenţie biliară: subicter, icter d. Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioară e. Colecist palpabil, apărare musculară localizată, bloc inflamator. R-d 13. Forma clasică de litiază a căii biliare principale (CBP) prezintă următorul tablou clinic: a. Durere, vărsături şi inapetenţă b. Febră, frison şi stare generală alterată c. Durere, febră, icter d. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre şi vărsături e. Frisoane, pirozis, eructaţii R-c 14. Angiocolita ictero-uremigenă (Caroli) se caracterizează din punct de vedere clinic prin: a. Lipsa prodroamelor, icter progresiv, febră b. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre, icter cu accentuare rapidă, oligoanurie, azotemie, alterarea stării generale c. Febră continuă, ridicată, frisoane, icter, azotemie normală, hepatomegalie d. Dureri epigastrice postprandiale, constipaţie întreruptă de crize diareice, icter e. Durere, febră, lipsa icterului 197


R-b 15. În litiaza căii biliare principale (CBP) se întâlnesc următoarele forme clinice, cu excepţia: a. Forma clasică cu durere, febră, icter b. Forma cu icter continuu c. Icter cu angiocolită gravă d. Angiocolita ictero-uremigenă (CAROLI) e. Forma gangrenoasă R-e 16. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza căii biliare principale este indicată în următoarele situaţii, cu excepţia: a. Prezenţa clinică şi biologică a icterului b. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP c. Prezenţa unei pancreatite cronice cefalice d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativă e. Microlitiaza veziculară, cu calculi sub 3 mm şi cistic permeabil. R-d 17. Ocluziile intestinale dinamice pot fi: a. Dishomeostatice b. Mecanice c. Paraseptice d. Reflexe e. Organice. R - a, c, d 18. Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin : a. Obstrucţie b. Strangulare c. Obstacol parietal (mural) d. Obstacol extraparietal e. Dezechilibre majore hidroelectrolitice. R - a, b, c, d 19. Alterările fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaţia sanguină parietală d. Pierderi proteice şi de masă sanguină e. Perforaţie intestinală. R - a, d 20. Alterările fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaţia sanguină parietală d. Necroză intestinală e. Perforaţie intestinală. R - b, c, d, e 21. Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt : a. Accelerarea tranzitului intestinal, sughiţul şi inapetenţa b. Vărsăturile, diareea şi meteorismul abdominal c. Pirozisul, eructaţiile, regurgitaţiile 198


d. Durerile abdominale şi vărsăturile e. Întreruperea tranzitului intestinal şi meteorismul abdominal. R - d, e 22. După momentul producerii ocluziei postoperatorii, aceasta se clasifică în: a. Ocluzii imediate – dezvoltate în primele 3 – 4 zile postoperatorii b. Ocluzii imediate – dezvoltate în primele 2 – 3 săptămâni postoperator c. Ocluzii tardive – dezvoltate în primele 2 – 3 săptămâni poetoperator d. Ocluzii precoce – survin în primele 2 – 3 săptămâni postoperator e. Ocluzii tardive – survin la mai mult de 21 zile de la operaţia primară. R - a, d, e 23. Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de răspuns inflamator sistemic) din peritonitele acute sunt : a. Temperatura rectală 36˚ C b. Temperatura rectală >38˚ C sau 90/min d. paCO2 35 e. ereditatea 10. Suspiciunea de scolioză apare oricând dacă: a. Se constată asimetria trunchiului b. Durerea de spate este prezentă, localizată şi/sau persistă c. Nivelul de maturitate osoasă nu poate fi stabilit d. Apare contractură musculară locală e. Un membru pelvin preferat pentru sprijin 237


11. La examenul clinic asimetria trunchiului poate fi indicată de: a. Capul pare excentric faţă de corp b. Rotaţia vertebrală este prezentă c. Un omoplat devine mai proeminent d. Coastele sunt mai ridicate pe o parte la aplecarea trunchilui din talie în faţă e. Aparent un sân este mai mare dacât celălalt 12. Care este rolul asistentei medicale în managementul diabetului zaharat tip 2_ a. programează la intervale de trei ani pacienţii care aparţin unei grupe de risc pentru diabet zaharat tip 2 pentru măsurarea glicemiei a jeun b. recoltează la intervale de un an probe de sânge pentru determinarea glicemia a jeun la pacienţii din grupa de risc pentru diabet zaharat tip 2 c. programează anual pentru evaluare pacienţii aflaţi în evidenţă cu diabet zaharat tip 2 d. înregistrează datele culese pentru fiecare pacient în registrul de evidenţă al bolnavilor cronici e. programează la intervale de 6 luni pentru evaluare pacienţii aflaţi în evidenţă cu diabet zaharat tip 2 13. Care sunt caracteristicile relaţiei ideale asistent medical/moaşe – pacient în medicina de familie? a. Este o relaţie profesională b. Este personalizată, directă, deschisă, durabilă. c. Presupune incredere şi respect reciproc d. Se dezvoltă continuu prin contacte repetate e. Include o permanentă evaluare a unuia de catre celălalt partener. 14. Care dintre informaţiile de mai jos sunt necesare a fi cunoscute de către pacient despre tratamentul care îi este recomandat. a. Modul de acţiune b. Firma producătoare c. Numele substanţei active d. Cum se pastrează medicamentul respectiv (temperatură ambiantă, lumină, etc) e. Posibilitatea administrării tratamentului în cazul unor boli concomitente 15. Aflat în faţa unui pacient cu boală cronică, asistentul medical: a. oferă pacientului informaţii legate de boala şi tratament b. insistă pe faptul ca afecţiunea este cronică c. verifică complianţa la tratament d. explică pacientului că boala poate fi vindecabilă cu tratament e. explică pacientului că boala poate fi controlată 16. Hipertensiunea arterială este o afectiune pretabila pentru screening deoarece: a. reprezinta o importanta problema de sanatate publica, b. poate fi depistata in stadiu preclinic - asimptomatic prin măsurarea corectă şi periodică a tensiunii arteriale. c. este dovedit ca interventia precoce la pacientii diagnosticati poate preveni sau incetini evolutia complicatiilor cronice, d. necesită monitorizare continuă din momentul diagnosticării e. măsurarea tensiunii arteriale este o metodă simplă care nu necesită campanii organizate 17. Alegeţi contraindicaţiile aplicabile tuturor vaccinurilor: 238


a. antecedente de anafilaxie sau anafilactoide la vaccinuri sau constituentele vaccinurilor b. nou năascut din mamă HIV pozitivă c. bolile acute cu evoluţie clinică moderată sau severă, cu febră d. bolile acute cu evoluţie clinică moderată sau severă, fără febră e. graviditatea 18. Măsurile profilactice pentru scolioza idiopatică au în vedere: a. alternarea purtării greutăţii în mâini b. Purtarea ghiozdanului pe spate c. Menţinerea curburilor fiziologice în somn d. Educaţie fizică prin jocuri şi sporturi de tipul tenis de câmp sau de masă e. Menţinerea posturală a rectiliniarităţii col V. f. Corectarea acuităţii vizuale şi auditive 19. Rolul asistentei medicale în echipa de tratament a scoliozei idiopatice constă în: a. verifică complianţa la tratament, b. susţine şi încurajază pacientul şi familia acestuia pentru respectarea recomandărilor; c. promovează posturi sanogene d. identifică prin observare directă posturile nesanogene şi le combate învăţând pacientul să execute gimnastică medicală e. indică explorări suplimentare şi tratamentul specializat 20. Asistentul medical implică familia în managementul scoliozelor idiopatice prin: a. explicarea parinţilor şi educatorilor cum pot identifica asimetriile trunchilui b. cerând familiei să solicite control medical imediat ce observă orice asimetria a corpului copilului c. explicarea la prima vizită a caracteristicilor afecţiunii d. explică în vizite succesive caracterul evolutiv al bolii e. la fiecare vizită explică importanţa complianţei la tratament 21. Asistentul medical contribuie la îmbunătăţirea complianţei la tratament a pacienţilor cu scolioză idiopatică: a. Încurajându-i să menţină corsetul pe toată perioada recomandată b. Vorbindu-le acestora despre evoluţia favorabilă înregistrată la fiecare control c. Răspunzându-le cu profesionalism la întrebări cu ocazia controalelor d. Încurajându-i să participe la screening-ul pentru scolioza idiopatică e. Încurajându-i să se acomodeze cu corsetul 22. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt valabile pentru asistenţa medicală la domiciliu: a. face parte din asistenţa medicală primară b. este specifică activităţilor din cadrul medicinei familiei c. corespunde conceptului holistic d. se acordă de întreaga echipă a cabinetului e. costurile acestor servicii se decontează de casele de asigurări 23. În asistenţa medicală la domiciliu asistentul medical are ca sarcini: a. Verificarea trusei medicale necesară pentru aceste intervenţii b. Efectuarea de vizite programate la domiciliul pacientilor, mai ales copii, gravide, personae nedeplasabile c. Selectarea dintre apelurile primite pe acelea despre care informează medicul d. Consemnarea în caietul de serviciu a activităţilor proprii sau delegate pe care le desfăşoară la domiciliu e. Identificarea persoanelor de legătură şi relaţia acestora cu pacientul 239


24. Ingrijirile paliative asigură indeplinirea nevoilor pacienţilor: a. a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ b. cu scopul de asigurare a calităţii vieţii pacientului şi familiei acestuia c. indiferent de vârstă, sex, naţionalitate, religie, stare socială şi care au o efecţiune care la un moment dat nu mai beneficiază de tratament curativ sau acesta nu mai este efficient d. de vârstă avansată cu patologii multiple e. nedeplasabili carora li se recomandă şi pot fi îngrijiţi la domiciliu 25. Vitamina D în doză de 1000 UI/zi de este necesară gravidelor: a. in anotimpul iarna b. în stări de disgravidie c. când au o alimentaţie carenţială d. pe toată durata sarcinii e. în anotimpul vara 26. Care sunt regiunile anatomice recomandate pentru inocularea vaccinurilor cu administrare intramusculară la sugar? a. Faţa anterioară a coapsei b. Deltoidul dacă trebuie administrate simultan mai multe vaccinuri pe cale intramusculară c. Regiunea gluteală dacă trebuie administrate simultan mai multe vaccinuri pe cale intramusculară d. La inserţia muşchiului deltoid pe humerus e. Pe faţa volară a antebraţului 27. Dacă la cabinetul de medicina de familie este necesară injectarea a două vaccinuri simultan a. dacă se alege aceeaşi zonă anatomica atunci locurile de inoculare vor fi spaţiate la cel puţin 5 cm b. administrarea simultană două vaccinuri pe faţa anterioară a coapsei se face la imunodeprimaţi c. în situaţii speciale se pot administra simultan două vaccinuri pe faţa anterioară a coapsei d. vaccinurile în cabinetele de medicina familiei se administrează doar oral sau subcutanat e. se recomandă ferm înjectarea fiecărui vaccin în locuri anatomice separate 28. Care sunt sarcinile medicale ale asistentului medical generalist în cadrul echipei multidisciplinare de îngrijiri paliative? a. evaluează nevoile de îngrijire b. stabileşte şi efectuează vizite la domiciliul pacientului c. identifică resursele pentru asigurarea nevoilor de îngrijire d. efectuează şi urmăreşte, la indicaţia medicului, respectarea şi administrarea tratamentului sau a măsurilor de prevenţie e. menţine o bună comunicare cu pacientul 29. Comunicarea optimă are un rol extrem de important în creşterea calităţii îngrijirilor. Care sunt caracteristicile mesajului transmis într-o comunicare optimă? a. Sa fie receptat b. Sa fie înţeles c. Să fie confidenţial d. Să poată fi acceptat e. Să poată produce o schimbare 30. In procesul de culegere a datelor pentru asistentul medical care observă orientarea privirii pacientului către dreapta sus aceasta are următoarele semnificaţii a. pacientul işi aminteşte imagini b. pacientul nu vrea să răspundă la întrebare 240


c. indică spunerea adevărului d. pacientul işi imaginează alt răspuns decât realitatea e. pacientul improvizează 31. Selectaţi reguli eficiente în ascultarea pacientului a. Aşază-te şi ramâi atent b. Menţine contactul viuzal c. Ascultă selectiv d. Arată-te interesat de ceea ce urmează să auzi e. Insoţeşte ascultarea cu inclinări ale capului cu sens de aprobare 32. Asistentul medical poate fi considerat un bun consilier dacă: a. este bine informat b. este convins de ceea ce spune c. arată empatie d. este moralizator e. este discret şi consecvent. 33. Se recomandă administrarea de rutină în sarcina cu risc scăzut a : a. Fierului b. acidului folic c. polivitamine d. vitaminei D e. poliminerale 34. O bună evidenţă a antecedentelor vaccinale şi a celor patologice personale precum şi aderarea la schema de vaccinare recomandată pot reduce: a. numărul. persoanelor nevaccinate b. numărul bolilor transmise parenteral c. reacţiile postvaccinale d. administrarea de mai multe ori a aceluiaşi vaccin e. toate răspunsurile corecte 35. În medicina de familie cunoaşterea familiei pacientului cu toate caracteristicile sale ajută asistenta medicală/moaşa în : a. înţelegerea capacităţii membrilor familiei de menţinere a sănătăţii b. stabilirea unui diagnostic al nevoilor de îngrijire c. realizarea intervenţiei pentru fiecare membru al familiei d. programarea consultaţiilor e. înţelegerea capacităţii membrilor familiei de prevenire a imbolnăvirilor 36. În familia cu copii şcolari mici asistenta medicală/moaşa se aşteaptă să identifice probleme de sănătate cum ar fi: a. Boli transmisibile b. probleme de văz, auz şi limbaj c. accidente casnice d. copii cu greutate subpondere şi/sau suprapondere e. copil “ţap ispăşitor” 37. Medicina de familie: a. este o disciplina academica şi ştiinţifică b. are propriul conţinut educaţional 241


c. are propria activitate clinică şi de cercetare d. are o specialitate clinică orientată către asistenţa primara e. este fără responsabilitate pentru sănătatea comunităţii 38. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: a. medicina de familie reprezintă punctul de prim contact în cadrul sistemului de sănătate b. consultaţia în medicina de familie este predominant analitică c. medicina omului bolnav se opune medicinei omului sănătos d. procesul de decizie în medicina de familie este determinat de prevalenţa şi incidenţa bolilor în comunitatea căreia îi aparţine pacientul e. Medicina de familie se îngrijeşte de probleme de sănătate fizică, psihologică, socială, culturală şi existenţială. 39. Care dintre următoarele activităţi de îngrijire se pot efectua la domiciliu? a. Monitorizarea dializei peritoneale b. Îngrijirea tubului de dren c. Recoltarea produselor biologice d. Sondaj vezical la femei şi administrarea medicamentelor intravezical pe sondă vezicală e. Efectuarea hemodializei 40. Un aliment nou poate fi introdus în alimentaţia sugarului: a. in orice cantitate b. când copilul este aparent sănătos c. chiar şi conservat d. înainte de masa de lapte e. cu biberonul 41. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru un stil de viaţă sănătos? a. orice activitate fizică făcută constant (ideal şi cu plăcere) echivalentă a 30 minute de mers rapid, zilnic, este benefică. b. dobândirea obiceiului de a citi instrucţiunile de pe etichetele alimentelor poate permite fiecărui pacient să-şi facă un bilanţ al consumului zilnic de sare. c. prevenirea obezităţii poate fi făcută prin stimularea consumului zilnic de fructe, legume şi lactate d. creşterea cantităţii consumate de ape minerale (în România conţinutul de sare al apelor minerale este scăzut) e. limitarea consumului de sare la 5 g de sare pe zi 42. Educaţia pacienţilor pentru renunţarea la fumat are în vedere: a. persoana care doreşte să renunţe la fumat are nevoie de identificarea deprinderilor legate de momentul fumatului şi înlocuirea acestor gesturi cu altele mai sănătoase. b. recomandarea consumului unui pahar de lichide nealcoolice (apă plată, sucuri, ape minerale) sau bomboane în locul fumării unei ţigarete c. întrebarea dacă fumează sau nu a fiecărei persoane consultate, indiferent de motivul pentru care se prezintă la cabinet d. reamintirea fiecărui fumător ca este imperios necesar să renunţe la fumat e. identificarea persoanelor care se gândesc că ar trebui să renunţe şi susţinute în a vedea de ce ar renunţa şi de ce nu 43. Scarlatina: a. Are calea de transmitere de regulă aerogenă. b. Necesită obligatoriu internarea pentru 7 zile 242


c. Are o erupţie microveziculoeritematoasă, aspră la palpare şi care respectă faţa d. Se declară nominal pe fişă e. La 48 de ore, cu tratament corect antibiotic, pacientul nu mai este contagios 44. Rolul asistentului medical în prevenirea bolilor transmisibile se referă la: a. Catagrafiază persoanele care necesită vaccinare şi îi programează la vaccinare b. Inregistrează vaccinările efectuate fiecărui pacient în registrul de vaccinări c. Pregăteşte documentele necesare raportării vaccinărilor d. Efectuează ancheta epidemiologică acolo unde este cazul e. Programează contacţii la control acolo unde este cazul 45. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu boală transmisibilă se referă la: a. Izolează pacientul la domiciliu b. Înregistrează datele culese pentru fiecare pacient în registrul de evidenţă al bolilor infecţioase c. Efectuează pacineţilor vaccinările recomandate de PNI d. Oferă pacienţilor informaţii legate de boala şi tratament insistând pe faptul ca afecţiunea este contagioasă ceea ce necesită condiţii speciale de izolare, curăţenie şi dezinfecţie pe care le explică pacienţilor şi/sau familiilor acestora e. Pregăteşte documentele necesare raportării lunare, trimestriale, numerice sau nominale 46. Selectaţi temele de interes crescut în educaţia sanitară a adolescentului: a. însuşirea noţiunilor de igienă personală b. dezvoltarea sexuală c. somnul d. reguli de comportament în societate e. necesitatea vaccinărilor 47. Alimentaţia nesanogenă la adolescenţi conduce la: a. calviţie b. micoze c. carenţe nutriţionale d. obezitate e. artropatii 48. Carenţa proteinelor de calitate superioară poate determina la adolescenţi cel : a. anemie b. deficit de creştere şi dezvoltare c. performanţe intelectuale scăzute d. osteoporoză e. obezitate 49. Identificaţi care sunt implicaţiile unei sarcini precoce la adolescente: a. Mamele tinere pot avea o a doua sarcină prea devreme ceea ce duce la număr crescut de copii, înainte ca situaţia materială să fie suficient de confortabilă. b. Organismul adolescentei nu este suficient dezvoltat pentru o sarcină ceea ce poate duce la complicaţii ale naşterii şi copii cu greutate mică la naştere c. Tânăra mamă nu poate fi supusă la presiunile sociale d. Există privări materiale ale mamei, e. dezaprobarea copilului sau abandonul acestuia, pruncucidere 50. Selectaţi afirmaţiile adevărate cu privire la atitudinile şi comportamentele întâlnite la adolescenţi: a. relaţii sexuale de obicei protejate b. migrarea către alte colectivităţi 243


c. vulnerabilitate datorată dorinţei de a fi acceptat într-un grup d. dorinţa de a avea experienţe noi e. obiceiul consumului de alcool poate fi încurajat de părinţi pentru a-si dovedi maturitatea. 51. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu privire la educaţia sanitară a adolescenţilor a. Asistentul medical educă sanitar eficient adolescenţii atunci când are prilejul să identifice la aceştia nevoia de învăţare despre menţinerea sănătăţii b. asistentul medical are nevoie de cunostinte despre particularităţile anatomice, fiziologice şi psihologice ale persoanei aflate la vârsta adolescenţei. c. Curiozitatea, presiunea grupului, disponibilitatea drogului, comportamentul nesanogen al idolilor pot fi cauze determinante pentru consumul de droguri la adolescenţi d. Adolescenţii sunt un grup uşor de convins de nocivitatea fumatului e. Adolescenţa este o perioadă de vulnerabiliate a sănătăţii dacă adolescentul nu este pregatit sa si-o păstreze 52. Pubertatea precoce semnifică: a. secreţie exagerată de gonadotrofine b. secreţie exagerată de hormoni tiroidian c. hiperfuncţie suprarenaliană d. secreţie crescută de insulină e. secreţie scăzută de prolactină 53. Cât de departe poate asistentul medical să intervină în domeniul prevenţiei depinde de: a. vârsta pacienţilor b. cum işi concepe propria sa sarcină c. aşteptările pacientului d. atitudinea colegilor e. aşteptările comunităţii 54. Identificaţi afirmaţiile adevărate cu privire la Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie ADHD: a. Debutează înainte de 7 ani b. Simptomele sunt prezente de cel puţin 6 luni c. Se manifestă mai frecvent la fete d. Sunt cel puţin două locaţii de manifestare a afecţiunii e. Copilul pare distrat (neatenţie), stă prea puţin timp aşezat (hiperreactivitate) intervine neoportun în jocuri sau în discuţii (impulsivitate) 55. Selectaţi etapele tratamentului antidrog: a. dezintoxicare b. tratament analgezic c. administrare a de somniferelor d. reinserţie socială e. tratamentul post cură 56. Selectati factorii precipitanţi ai suicidului la adolescent a. Schimbarea mediului de şcoală b. Diminuarea sau absenţa sprijinului afectiv c. Sarcina sau frica unei sarcini d. Personalitatea neadaptată, depresivă e. Alcoolismul şi toxicomania 57. Anorexia copilului mic se poate datora lipsei de flexibilitate a parinţilor în ce priveşte a. Locul în care copilul serveşte masa b. Conţinutul meselor 244


c. Orarul meselor d. De anturajul cu alti copii e. Prezenţa jucăriilor şi jocului la masă 58. Adolescentele care fumează şi iau anticoncepţionale se află la risc pentru: a. neurologice b. biliare c. cardiace d. cutanate e. vasculare 59. Asistentul medical se poate implica în combaterea consumului de droguri prin: a. Identificarea vârstei primei doze b. Controlul accesului la droguri c. Cunoaşterea mediului familial, social din care vine adolescentul d. Identificarea timpurie a unor semne sugestive pentru consumul de droguri e. În momentul depistării adolescentului consumator de droguri anunţă familia acestuia 60. În cabinetul de medicina familie se desfăşoară următoarele tipuri de activităţi medicale propriu-zise: a. curative b. preventive c. Îngrijiri la domiciliu d. Îngrijiri la domiciliu e. Activitaţi suport 61. Care documente pot fi eliberate pacienţilor personal? a. Reţete simple b. Adeverinţe medicale tip MS c. Fişa medicală personală d. Bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice e. Certificatul constatator al decesului 62. Menţinerea unei echipe puternice la nivelul cabinetului de medicina familiei se poate face: a. asigurându-vă că există fişe scrise ale postului b. membri echipei împărtăşesc misiunea c. mediul de muncă este stimulativ d. performanţa este evaluată periodic e. critica blândă 63. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la dezinfecţia cu cloramină: a. dezinfecţia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porţelan se face cu o soluţie de cloramină de 10 g‰ b. cloramina acţionează asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative c. la dezinfecţia pavimentelor concentraţia potrivită a soluţiei de cloramina este 20 g‰ d. Asocierea cloraminei cu substanţe alkaline este recomandată e. Cloramina se pastrează în recipienţi închişi, la rece şi la întuneric. 64. Asistentul medical care a efectuat sterilizarea, imediat după sterilizare, aplică pe cutii, caserole sau alte tipuri de ambalaje o banderolă de hârtie cu următoarele date: a. indicativul persoanei care a sterilizat b. ziua şi ora sterilizării; c. conţinutul cutiei, caserolei sau ambalajului d. aparatul la care s-a sterilizat şi numărul ciclului din tura respectivă 245


e. Durata de valabilitate a sterilelor cu condiţia menţinerii containerului închis. 65. Examinarea unui bătrân are în vedere câteva funcţii psihice si anume: a. Nivelul de conştienţă şi orientare b. Starea afectivă şi gândirea c. Capacitatea de filtrare renală d. Comportamentul şi integrarea în familie e. limbajul 66. Intervenţia nursei în pneumonie: a. Educă pacienţii să vite factorii de risc b. Educă pacientul să reducă împrăştierea secreţiilor c. Administrează tratament hipoalergic d. Alege şi administrează antibiotice e. Învaţă pacientul să se relaxeze CU UN RASPUNS CORECT 67. Medicina de familiei are un proces specific de luare a deciziilor determinat de a. dorinta pacientilor b. recomandarile altor specialisti c. prevalenţa şi incidenţa bolii în comunitate d. pregatirea echipei medicale care acordă îngrijire e. managementul practicii 68. Cel mai potrivit moment de începere a profilaxiei rahitismului cu vitamina D este: a. in intervalul de 7-14 zile de la naştere b. din luna a VII a de sarcină c. din momentul diagnosticării sarcinii d. oricând după primele 7 zile de la naştere e. oricând după primele 14 zile de la nştere 69. Rolul de a asigura o comunicare obiectivă între diferitele eşaloane medicale cu privire la gravidă îl are: a. moaşa b. medicul de familie c. femeia gravidă d. carnetul gravidei e. anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei 70. Lunar, în al doilea trimestru de viaţă, sugarul creşte în greutate în medie cu: a. 250 g b. 500 g c. 750 g d. 350 g e. 550 g 71. Evaluarea copilului sănătos cu vârsta mai mare de 6 luni se face obligatoriu: a. trimestrial până la implinirea vârstei de 24 luni, apoi anual b. la două luni până la implinirea vârtei de 12 luni, apoi anual c. trimestrial până la împlinirea vârstei de 18 luni, urmată de o nouă evaluare la 24 de luni, apoi anual d. trimestrial până la împlinirea vârstei de 18 luni, apoi annual e. la fiecare 6 luni până la împlinirea vârstei de 2 ani şi jumătate 246


72. Calcului scorului Coopland pentru sarcina cu risc se face: a. La luarea în evidenţă a gravidei b. La fiecare vizită începând cu luna a IV a de sarcină c. La fiecare vizită indiferent de vârsta sarcinii d. la vizita în cadrul căreia se remarcă modificări în evoluţia fiziologică a sarcinii e. a şi d 73. Valorea normală maxim admisă a glicemiei în sarcină este : a. 85 mg/dl b. 93 mg/dl c. 100 mg/dl d. 105 mg/dl e. 115mg/dl 74. HTA indusă de sarcină reprezintă : a. creşterea valorilor tensionale >=cu 140/90 preexistentă sarcinii sau care apare înainte de 20 săptămâni de gestaţie şi care persistă peste 42 de zile postpartum. b. cresterea valorilor tensionale >=cu 140/90 care apare la peste 20 săptămâni de sarcină şi care dispare de regulă în primele 42 zile postpatrum; fără proteinurie. c. creşterea valorilor tensionale >=cu 140/90 asociată cu proteinurie. 75. În medicina de familie examenul vaginal de rutină în sarcina cu risc scăzut se recomandă a fi facut : a. la luarea în evidentă a gravidei b. la fiecare vizită c. la luarea in evidentă a gravidei, în luna aVII-a şi în luna a IX-a d. în luna a V-a şi a IX-a 76. Creşterea ponderală normală în timpul sarcinii este : a. între 6 – 12 kg b. între 12 – 12,5 kg c. între 13 – 18 kg d. între 12 – 20kg 77. Care este numarul optim recomandat de vizite prenatale la gravida cu risc scazut ? a. 6 b. 8 c. 9 d. 10 e. 14 78. Se poate afirma că un pacient cu diabet zaharat tip 2 are un control glicemic optim dacă: a. glicemia a jeun este < 150 mg/dl b. glicemia la 2 ore postprandial < 200 mg/dl c. hemoglobina glicozilată este sub 7% d. toate cele de mai sus e. raspunsurile a si c 79. Care este valoarea ţintei terapeutice la tratamentul antihipertensiv la o persoană ce asociază diabet zaharat: a. < 130/80 mmHg b. < 130/85 mmHg c. < 120/80 mmHg d. < 140/90 mmHg 247


e. < 120/85 mmHg 80. Recomandările privind optimizarea stilului de viaţă la un pacient cu diabet zaharat tip 2 includ următoarele, cu excepţia: a. efectuarea exerciţiilor fizice b. evitarea consumului de grăsimi animale c. renunţarea la fumat d. evitarea consumului de dulciuri rafinate e. interzicerea consumului de alcool 81. Determinarea hemoglobinei glicozilate se recomandă a se efectua la un interval de: a. 2-4 luni b. 3-6 luni c. 6-9 luni d. 9-12 luni e. Anual 82. Vaccinarea BCG are contraindicaţie absolută: a. nou născut din mamă HIV pozitivă b. nou născut înainte de termen c. tratament curent cu antibiotice d. reacţia pozitivă la tuberculină e. alergie la peniciline 83. Necesarul caloric pentru o persoană care desfăşoară efort fizic moderat este de: a. 25-30 kcal/Kgcorp/zi b. 30-35 kcal/Kgcorp/zi c. 35-40 kcal/Kgcorp/zi d. 40-45 kcal/Kgcorp/zi e. 45-50 kcal/Kgcorp/zi 84. Care reflex dintre cele enumerate nu face parte dintre reflexele arhaice a. reflex Moro b. reflexul cornean c. reflexul de apărare d. reflexul mersului automat e. reflexul suptului şi deglutiţiei 85. Strabismul este considerat funcţional până la vârsta copilului de a. 2 luni b. 4 luni c. 8 luni d. 2 ani e. 4 ani 86. Modificările fiziologice, anatomice şi psihologice prin care trec persoanele între 10 şi 19 ani trebuie să le permită acestora : a. să se adapteze la un mediu sociocultural în continuă schimbare b. să işi crească performanţele intelectuale c. să-i crească rezistenţa la îmbolnăvire d. să îi regleze ritmul veghe-somn e. toate raspunsurile corecte 248


87. In ce perioadă a creşterii copilului se recomandă verificarea auzului a. perioada de sugar b. până la 2 ani c. în primii trei ani de viaţă d. înainte de 5 ani e. toată copilăria 88. Care este primul vaccin administrat copilului a. vaccin antipolio oral b. BCG c. Antihepatită B d. DTP e. Antirujeolic 89. Cine aprobă în ce condiţii pot fi amestecate mai multe vaccinuri într-o seringă, conform PNI? a. Medicul epidemiolog desemnat să facă acest lucru b. Producătorul vaccinurilor c. Autoritatea Naţională de Control d. Vaccinatorul, în situaţii speciale e. Nici un raspuns corect 90. Expresia facială este o componentă a comunicării care transmite din semnificaţia mesajului a. 5 – 10 % b. 15 – 20 % c. 25 – 30 % d. 40 – 50 % e. 50 – 55 % 91. Momentul dizolvării familiei este considerat a fi: a. plecarea primului copil b. decesul unuia dintre soţi c. socializarea d. contracţia cmpletă e. extensia compleă 92. Iniţierea în viaţa adultă cu dobândirea responsabilităţilor se face a. individual b. în grup c. prin training-uri d. prin materiale educaţionale e. media 93. Fiecare membru al unei familii optime are de îndeplinit un rol şi/sau sarcini: a. pe care le stabilesc persoanele adulte din familie b. pe care le hotărăşte seful recunoscut al familiei c. pe care membri familiei şi le stabilesc împreună d. pe care le stabileşte mama sau tata e. pe care le negociază membrul familiei cu cea mai mare contribuţie la venitul familiei 94. Un vaccin este: a. o suspensie de microorganisme sau fracţiuni de microorganisme b. o toxină bacteriană modificată c. o soluţie sterilă ce conţine anticorpi proveniţi din plasma umană 249


d. o soluţie sterilă de anticorpi de la animale imunizate cu antigene specifice e. niciuna dintre variante 95. În ţările dezvoltate fetele consumă alcool: a. Mai des ca băieţii b. În cantităţi mai mari ca băieţii c. Cu acceptul societăţii d. Adresându-se serviciilor de specialitate e. În weekend 96. Atribuţiile asistentului medical în îmbunătăţirea calităţii somnului sunt: a. sfătuieşte pacientul cum să prevină insomnia b. face psihoterapie c. modifică statusul socioeconomic d. să facă exerciţii fizice cu seara înainte de culcare e. urmăreşte respectarea tratamentului bolilor associate 97. Cele mai frecvente localizări ale artrozei sunt la nivelul: a. Articulaţiile intervertebrale b. Articulaţiile sternocostale c. Articulaţiile coxofemurale d. Articulaţia genunchiului e. Articulaţiile interfalangiene distale ale mâinii 98. Alegeţi factorii care contribuie la instalarea osteoporozei: a. Vârsta b. Factori hormnali c. Activitate fizică regulată d. Factori nutriţionali e. Restrângerea activităţii fizice 99. Factorii mediului extern care influenţează reacţiile psihice ale vârstnicului pot fi: a. retragerea din activitate b. scăderea numărului membrilor familiei c. afecţiuni somatice d. scăderea potenţialului biologic e. conştientizarea îmbătrânirii 100. Tulburările sferei affective la vârstnici sunt: a. Inconstante b. Frecvente c. Subiective d. Rare e. Constante

250


RĂSPUNSURI 1 acde 2 abcd 3 abd 4 abce 5 ac 6 ab 7 abc 8 bce 9 be 10 abde 11 acde 12 acd 13 bde 14 ade 15 abce 16 abc 17 acd 18 abef 19 abc 20 abde

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

abce ab abde acd abc ab ace abd abde bde abde abd abd cd abc acd abcd ade abcd bd

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

ab acde abde abe bde abc cd bc abde bcde abce ac bce abde ade abc bc ce acd abcd

61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

abd abcd abc abcd abde abe c b d b c c a b a b b c a e

81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100

b d b b b a e c c e b a c a a abe acde abde ab bce

251


DISCIPLINA: FIZIOLOGIE NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ Autor : Conf. univ. Dr. . CIOROIANU DAN 1. Derivaţiile standard (bipolare) sunt notate : a) V1 – V6 b) D I – D III c) aVR d) aVF e) aVL R : 1b 2. Derivaţiile precordiale sunt notate : a) V1 – V6 b) D I – D III c) aVR d) aVL e) aVF

R:2a

3. Derivaţiile aVR, aVL, aVF, sunt : a) bipolare b) standard c) precordiale d) unipolare ale membrelor e) bipolare ale membrelor

R:3d

4. Segmentul central (principal) al zgomotului I cardiac este generat de fenomenele : a) MDTÎ PDAD b) AÎPÎTDMD c) MÎTÎPDAD d) PDAD MDTÎ e) ADPDTÎMÎ R:4c 5. Segmentul central (principal) al zgomotului II cardiac este generat de fenomenele : a) MÎTÎPDAD b) MDTDPÎAÎ c) AÎPÎTDMD d) AÎPÎ e) TDMD R:5d 6. Postsegmentul zgomotului II cardiac este generat de fenomenele : a) AÎPÎ 252


b) c) d) e)

MÎTÎPDAD TDMD TÎMÎ MDTDPÎAÎ

7. Unda P de pe EKG reprezintă : a) depolarizarea atrială b) depolarizarea ventriculară c) conducerea atrio-ventriculară d) depolarizarea vârfului ventricular e) repoalrizarea ventriculară

R:6c

R:7a

8. Segmentul Pq al EKG reprezintă : a) depolarizarea atrială b) depolarizarea ventriculară c) conducerea atrio-ventriculară d) depolarizarea vârfului ventricular e) repoalrizarea ventriculară

R:8c

9. Unda P de pe EKG durează : a) b) c) d) e)

0,04 – 0,10 s 0.08 – 0,11 s 0,12 – 0,21 s 0,24 – 0,42 s 0,15 – 0,30 s

R:9b

10. Complexul qRS al EKG reprezintă : a) b) c) d) e)

depolarizarea atrială depolarizarea ventriculară conducerea atrio-ventriculară repolarizarea ventriculară repolarizarea atrială

R : 10 b

11. Apreciaţi elementele criteriului EKG în cazul ritmului sinusal : a) b) c) d) e)

intervalul Pq = 0,04 – 0,10 s segmentul Pq = 0,12 – 0,21 s distanţa PP = distanţa RR frecvenţa = 80 – 100 / min. intervalul Pq = 0,12 – 0,21 s

R : 11 c, d, e

12. Unda T de pe EKG reprezintă : 253


a) b) c) d)

repolarizarea atrială depolarizarea ventriculară conducerea atrio-ventriculară depolarizarea vârfului ventricular

e) repoalrizarea ventriculară

R : 12 e

13. Complexul epicardic drept se caracterizează pe EKG prin : a) b) c) d) e)

undă R amplă, pozitivă şi undă S mică, negativă în derivaţiile V1 şi V2 undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2 undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V5 şi V6 undă R amplă, pozitivă şi undă S mică, negativă în derivaţiile V5 şi V6 undă R mică, negativă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2

R : 13 b

14. Complexul epicardic stâng se caracterizează pe EKG prin : a) b) c) d) e)

undă R amplă, pozitivă, şi undă S mică, negativă în derivaţiile V5V6 undă R amplă, pozitivă, şi undă S mică, negativă în derivaţiile V1V2 undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2 undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2 undă R mică, negativă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2

R : 14 a

15. Apreciaţi plasarea focarului de ascultaţie mitral la adultul normal : a) b) c) d) e)

spaţiul II inter –costal parasternal stânga spaţiul II inter –costal parasternal dreapta spaţiul V inter – costal pe linia medio-claviculară stângă în partea inferioară a sternului în regiunea supraclaviculară stângă

R : 15 c

16. Factorul central al presiunii arteriale depinde de : a) b) c) d) e)

sectorul rezistiv elasticitatea peretelui vascular debitul cardiac forţa de contracţie a inimii numărul elementelor figurate

R : 16 c, d

254

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 201217. Factorul periferic al presiunii arteriale depinde de : a) b) c) d) e)

forţa de contracţie a inimii vâscozitatea sângelui debitul cardiac sectorul rezistiv debitul sistolic

R : 17 b, d

18. Între zgomotul I cardiac şi zgomotul II, pe fonocardiogramă se înregistrează : a) b) c) d) e)

pauza mare sistola diastola pauza mică umplerea rapidă

R : 18 b, d

19. În alcătuirea miocardului embrionar (excito-conductor) intră : a) b) c) d) e)

actina miozina nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular tropomiozina fasciculul His

R : 19 c, e

20. În alcătuirea miocardului contractil intră : a) b) c) d) e)

actina miozina nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular fasciculul His reţeaua Purkinje

R : 20 a, b

21. Centrul primar al automatismului cardiac este reprezentat de : a) b) c) d) e)

nodulul atrio-ventricular fasciculul His nodulul sinusal reţeaua Purkinje septul atrio-ventricular

R : 21 c

22. În procesul cuplării excitaţiei cu contracţia, Ca2+ se fixează iniţial pe : a) b) c) d)

tropomiozină troponina I troponina C miozină 255

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 2012e) meromiozina grea

R : 22 c

23. Ritmul nodal asigură o frecvenţă de : a) b) c) d) e)

20-40 / min. 40-60 /min. 60-100 / min. 120 /min. 10-20 / min.

R : 23 b

24. Ritmul sinusal are o frecvenţă de emitere de : a) b) c) d) e)

120 / min. 40-60 / min. 80-100 / min. 20-40 / min. 60 / min.

R : 24 a

25. Potenţialul de acţiune al fibrei miocardice este declanşat de influxul ionilor : a) b) c) d) e)

Na+ Mg + K+ Cl – Ca2+

R : 25 a

26. Inima are particularitatea de a fi excitabilă : a) b) c) d) e)

atât în sistolă cât şi în diastolă numai în sistolă numai în diastolă la începutul sistolei numai la începutul perioadei refractare

R : 26 c

27. Conducerea prefenţială a impulsurilor între nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular se face prin intermediul fasciculelor : a) b) c) d) e)

James Bachmann (anterior) Wenckebach (mediu) Paladino-Kent Thorel (inferior)

R : 27 b, c, e

28. Proteinele modulatoare (reglatoare) ale miocardului contractil sunt : 256

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 2012a) b) c) d) e)

meromiozina uşoară meromiozina grea actina troponina tropomiozina

R : 28 d, e

29. Mecanismul de contracţie musculară se realizează prin : a) b) c) d) e)

deplasarea actinei (glisare) cuplarea Ca2+ de tropomiozină revenirea Ca2+ în cisternele terminale intrarea Na+ în celulă intrarea K+ în celulă

R : 29 a

30. Apreciaţi elementele sistemului circulator de înaltă presiune : a) b) c) d) e)

80% din volumul sanguin total ventriculul stâng în sistolă până la arteriole 12% din volumul total de sânge inima dreaptă, venele, teritoriul capilar 50% din volumul total de sânge

R : 30 b, c

31. Apreciaţi elementele sistemului circulator de joasă presiune : a) b) c) d) e)

80% din volumul sanguin total ventriculul stâng în sistolă până la arteriole 12% din volumul total de sânge inima dreaptă, venele, teritoriul capilar 50% din volumul total de sânge

R : 31 a, d

32. Valorile normale ale VEMS sunt : a) b) c) d) e)

1800-2600 ml 2800-4000 ml 800-1500 ml 5500-7000 ml 3500-5000 ml

R : 32 b

33. Valorile normale ale VIR sunt : 257


1800-2600 ml 2800-4000 ml 800-1500 ml 5500-7000 ml 3500-5000 ml

R : 33 a

34. Valorile normale ale VER sunt : a) b) c) d) e)

1800-2600 ml 2800-4000 ml 800-1500 ml 5500-7000 ml 3500-5000 ml

R : 34 c

35. Capacitatea vitală normală, are valorile : a) b) c) d) e)

1800-2600 ml 800-1500 ml 5500-7000 ml 3500-5000 ml 2800-4000 ml

R : 35 d

36. Apărarea nespecifică a organismului este asigurată de : a) b) c) d) e)

granulocitul neutrofil limfocitul T monocit plasmocit limfocitul B

R : 36 a, c

37. Apărarea specifică – celulară – a organismului este realizată de : a) b) c) d) e)

limfocitul B limfocitul T monocit granulocitul neutrofil plasmocit

R : 37 b

258

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 201238. Apărarea specifică – umorală – a organismului este realizată de : a) b) c) d) e)

limfocitul B limfocitul T monocit granulocitul neutrofil plasmocit

R : 38 a

39. Care dintre următoarele substanţe consideraţi că au acţiune fibrinolotică : a) b) c) d) e)

fibrina plasmina chemotripsina protrombina trombostenina

R : 39 b, c

40. Apreciaţi care sunt etapele coagulării : a) b) c) d) e)

activarea trombinei la contactul cu peretele lezat formarea complexului activator al protrombinei retracţia cheagului trombinoformarea fibrinoformarea

R : 40 b, d, e

41. Când apar aglutinogenele în sistemul sanguin OAB : a) b) c) d) e)

în momentul naşterii în primele 30 de zile după naştere în luna a II-a – a III-a de viaţă intra-uterină în luna a VII-a – a IX-a de viaţă intra-uterină posttransfuzie incompatibilă

R : 41 c

42. Apreciaţi cum trebuie să fie compatibilitatea între sângele donatorului şi cel al primitorului – la transfuziile sub 500 ml de sânge : a) b) c) d) e)

între aglutinogen primitor şi aglutinină donator între aglutinogen donator şi aglutinină primitor între aglutinină donator şi aglutinogen primitor nu este necesară compatibilitatea între aglutininele donatorului şi cele ale primitorului

R : 42 b

259

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 201243. Apreciaţi cum trebuie să fie compatibilitatea între sângele donatorului şi cel al primitorului – la transfuziile peste 500 ml de sânge : a) b) c) d) e)

între aglutinogen donator şi aglutinină primitor între aglutininele donatorului şi cele ale primitorului între aglutinogen primitor şi aglutinină donator între aglutinogenele primitorului şi cele ale donatorului nu mai este necesară compatibilitatea

R : 43 a, c

44. Aglutininele sistemului sanguin OAB apar : a) b) c) d) e)

imediat după naştere progresiv, spontan, după naştere în viaţa intra-uterină posttransfuzie incompatibilă în luna a II-a – a III-a de viaţă intra-uterină

R : 44 b

45. De concentraţia căror substanţe depinde valoarea presiunii coloid-osmotice : a) b) c) d) e)

glucide lipide albumine globuline fibrinogen

R : 45 c, d, e

46. Valoarea normală a timpului de sângerare (TS) este : a) b) c) d) e)

10-18 sec. 6-8 min. 2-4 min. 8-10 min. 8-12 min.

R : 46 c

47. Valoarea normală a timpului de coagulare (TC) este : a) b) c) d) e)

10-12 sec. 2-4 min 10-18 sec. 6-8 min. 1 min. şi 10 sec.

R : 47 d

48. Mecanismul coagulării pe cale intrinsecă este declanşat prin activarea iniţială a factorilor plasmatici : a) V 260

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 2012b) c) d) e)

X VII XII VIII

R : 48 d

49. Care este rolul vitaminei K în hemostază : a) b) c) d) e)

fibrinoliză vasospasm agregare trombocitară sinteza unor factori plasmatici ai coagulării favorizează unele reacţii plachetare

R : 49 d

50. Mecanismul coagulării pe cale extrinsecă este declanşat prin activarea iniţială a factorilor plasmatici : a) b) c) d) e)

XII V II VII X

R : 50 d

51. Ce substanţe anticoagulante cunoaşteţi : a) b) c) d) e)

calciul heparina citratul de sodiu oxalatul de sodiu trasilolul

R : 51 b, c, d

52. Apreciaţi modificările timpului de sângerare (TS) şi de coagulare (TC) în trombocitopenii : a) b) c) d) e)

TS şi TC cresc TS creşte şi TC este normal TS scade şi TC creşte TS şi TC scad amândouă TS este normal şi TC creşte

R : 52 b

53. La recoltarea sucului biliar, bila A reprezintă : 261


bilă hepatică bilă coledociană bilă veziculară bilă liberă bilă neconjugată

R : 53 b

54. În digestie, sucul biliar intervine prin : a) b) c) d) e)

pepsină lipază pigmernţi biliari săruri biliare tripsină

R : 54 d

55. Secreţia de acid clorhidric – din componenţa sucului gastric – este realizată de : a) b) c) d) e)

celulele principale celulele oxintice celulele endocrine celulele endoteliale celulele enterocromatofine

R : 55 b

56. În timpul digestiei, enterokinaza activează : a) b) c) d) e)

pepsinogenul secreţiei gastrice tripsinogenul secreţiei biliare lipaza pancreatică lipaza gastrică tripsinogenul secreţiei pancreatice

R : 56 e

57. Enterogastrona este secretată în timpul digestiei gastrice în faza : a) b) c) d) e)

cefalică intestinală gastrică duodenală veziculară

R : 57 b

58. Secretina are acţiune stimulatoare asupra : a) secreţiei gastrice b) secreţiei biliare 262

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 2012c) secreţiei intestinale d) secreţiei pancreatice e) secreţiei duodenale

R : 58 d

59. Gastrina are următoarele efecte în digestie : a) b) c) d) e)

inhibă secreţia gastrică stimulează tonusul intestinal stimulează secreţia gastrică stimulează secreţia biliară inhibă tonusul intestinal

R : 59 c

60. La nivel renal, principala forţă care favorizează filtrarea glomerulară, este : a) b) c) d) e)

presiunea coloid-osmotică presiunea interstiţială presiunea hidrostatică presiunea elastică forţa gravitaţională

R : 60 c

61. La nivel renal, descărcările în exces ale ADH pot avea loc : a) b) c) d) e)

în condiţii de deshidratare în condiţii de hiperhidratare în ambele situaţii în condiţiile unor mari pierderi lichidiene în cadrul unui sindrom diareic în cazul scăderii numărului de trombocite

R : 61 a, d

62. Numărul normal de leucocite, la adultul normal, este : a) b) c) d) e)

4000-8000 / cm3 150 000-300 000 /mm3 4000-8000 /mm3 40 000-80 000 / mm3 100-180 / mm3

R : 62 c

63. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normală a eozinofilelor, procentual şi în număr 263

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 2012absolut, este : a) b) c) d) e)

0,5-1% 100-180 / mm3 1-3% 1200-2000 /mm3 62-64%

R : 63 b, c

64. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normală a bazofilelor, procentual şi în număr absolut, este : a) b) c) d) e)

1-3% 4-8% 0,5-1% 30-60 / mm3 100-180 / mm3

R : 64 c, d

65. Granulocitul neutrofil, se caracterizează prin : a) b) c) d) e)

2-5 lobi la nivelul nucleului citoplasmă acidofilă granulaţii citoplasmatice brun-albăstrui ce acoperă nucleul diametru de 10-15 μ citoplasmă bazofilă

R : 65 a, b, d

66. Granulocitul bazofil, se caracterizează prin : a) b) c) d) e)

diametru de 10-15 μ diametru 10-13 μ granulaţii citoplasmatice violet-brun ce nu acoperă nucleul citoplasmă acidofilă nucleu nelobat

R : 66 b, d

67. Anticorpii anti-Rh apar : a) b) c) d) e)

în timpul vieţii intra-uterine la mamă Rh – cu făt Rh +, după naştere la mamă Rh + cu făt Rh - , după naştere la mamă Rh – cu făt Rh +, înainte de naştere spontan, după naştere, indiferent de Rh-ul părinţilor

R : 67 b

264

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 201268. Anticorpii anti-Rh : a) b) c) d) e)

sunt Ig M care trec bariera placentară sunt Ig G care nu trec bariera placentară sunt Ig D care nu trec bariera placentară sunt Ig G care trec bariera placentară sunt Ig A care nu trec bariera placentară

R : 68 d

69. Apreciaţi testele de laborator care explorează hemostaza primară : a) b) c) d) e)

dozarea fibrinogenului timpul de coagulare – TC timpul de sângerare – TS timpul Quick – TQ testul garoului

R : 69 c, e

70. Imunizarea cu ser anti-Rh a mamei cu Rh - şi făt Rh + , se face : a) b) c) d) e)

la 10-14 zile de la naştere în primele 72 de ore după prima naştere în primele 72 de ore doar după a doua naştere în prima săptămână după prima naştere nu este necesară

R : 70 b

71. În mod patologic, pe EEG, undele lente apar : a) b) c) d) e)

la copii (SNC imatur) în timpul somnului în hipoxia cerebrală în tumori cerebrale în stări comatoase

R : 71 c, d, e

72. Tracturile medulare ascendente sunt reprezentate de : a) b) c) d) e)

Goll şi Burdach Gowers şi Flechsig spinotalamic anterior şi posterior tecto-spinal piramidal direct

R : 72 a, b, c

265


73. Cine reprezintă unitatea morfo-funcţională a fibrei musculare, în mod direct : a) b) c) d) e)

sarcomerul miofilamentele de actină şi de miozină fibra musculară miofibra unitatea motorie

R : 73 a

74. Tracturile extrapiramidale sunt reprezentate de : a) b) c) d) e)

tractul nigro-spinal tractul olivo-spinal tractul vestibulo-spinal piramidal direct reticulo-spinal

R : 74 a, b, c, e

75. Sensibilitatea proprioceptivă conştientă şi inconştientă se transmite prin tracturile : a) b) c) d) e)

Flechsig – inconştientă Goll – conştientă Gowers – inconştientă Burdach – conştientă spinocerebelos direct – conştientă

R : 75 a, b, c, d

76. Care este numărul normal de hematii, la adultul sănătos : a) b) c) d) e)

400 000-500 000 / mm3 4 000 000- 5 000 000 / cm3 4 500 000-5 000 000 / mm3 150 000-300 000 / mm3 4000-8000 / mm3

R : 76 c

77. Care sunt cele trei tipuri posibile de muşchi (respectiv tipuri de ţesut muscular) care se pot întâlni la om : a) b) c) d) e)

muşchi striat, voluntar muşchi cardiac, involuntar muşchi neted muşchi penaţi muşchi antagonişti

R : 77 a, b, c

78. Care este valoarea normală a VSH-ului, la o oră şi la două ore, la modul general : 266


1-3mm/h şi 4-6mm/2h 7-9mm/h şi 10-12mm/2h 15-20mm/h şi 25-45mm/2h 12-15mm/h şi 20-25mm/2h 0-2mm/h şi 2-4mm/2h

R : 78 b

79. Factorii plasmatici care cresc VSH sunt reprezentaţi de : a) b) c) d) e)

creşterea globulinelor creşterea albuminelor creşterea acizilor şi sărurilor biliare creşterea fibrinogenului scăderea numărului de eritrocite

R : 79 a, d

80. Cine este donator universal (ce grupă sanguină) : a) b) c) d) e)

OI AII ABIV BIII OI şi ABIV

R : 80 a

81. Cine este primitor universal (ce grupă sanguină) : a) b) c) d) e)

OI AII BIII ABIV OI şi ABIV

R : 81 d

82. Care este numărul normal de trombocite, la adult : a) b) c) d) e)

1500-3000 / mm3 150 000-300 000 / mm3 4000-8000 / mm3 150 000-300 000 / cm3 4 500 000-5 000 000 / mm3

R : 82 b

83. Ce anioni cunoaşteţi în plasmă : 267


Na+ ClK+ Ca2+ fosfaţi

R : 83 b, e

84. Ce cationi cunoaşteţi în plasmă : a) b) c) d) e)

Na+ ClK+ Ca2+ fosfaţi

R : 84 a, c, d

85. Care este valoarea normală a presiunii osmotice a plasmei : a) b) c) d) e)

25-28 mmHg 5700 mmHg 7,6 atm 300-350 m Osm 1-2 atm

R : 85 b, c, d

86. Combinaţia hemoglobinei cu bioxidul de carbon (CO2) se numeşte : a) b) c) d) e)

oxihemoglobină carboxihemoglobină carbhemoglobină methemoglobină hemoglobină redusă

R : 86 c

87. Disfuncţiile ventilatorii de tip obstructiv sunt reprezentate de : a) b) c) d) e)

astmul bronşic BPOC emfizem pulmonar pneumonii cordul pulmonar cronic

R : 87 a, b

268

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 201288. Din punct de vedere fiziopatologic, BPOC se caracterizează prin : a) b) c) d) e)

bronhospasm edem calibrul căilor aerifere hipersecreţie afectarea ţesutului elastic peribronşic

R : 88 a, b, d, e

89. În edemul pulmonar acut – cardiogen – se constată : a) b) c) d) e)

lichid în cavităţile alveolare distrugeri de septuri alveolare exudat alveolar transudat alveolar creşterea frecvenţei respiratorii

R : 89 a, c, e

90. Anemia falciformă (drepanocitară) se caracterizează prin : a) b) c) d) e)

deficit cantitativ al lanţurilor de globină deficit calitativ al hemoglobinei hemoglobina se prezintă sub forma unui gel vâscos în hematii prezenţa corpilor Heinz lanţuri α în exces

R : 90 b, c

91. Disfuncţia hepato-celulară – în cazul cirozei hepatice – duce la : a) b) c) d) e)

scăderea sintezei proteinelor hiperbilirubinemie scăderea ratei proceselor de detoxifiere – normală poliglobulie apariţia corpilor Heinz

R : 91 a, b, c

92. Hipertensiunea portală, din cadrul cirozei hepatice, este răspunzătoare pentru : a) b) c) d) e)

hemoragie varicoasă ascită carcinom hepatocelular encefalopatie hepatică apariţia corpilor Heinz

R : 92 a, b, d 269


93. Ocluzia intestinală – mecanică – se datorează : a) b) c) d) e)

unui obstacol ce blochează lumenu intestinal unui fenomen refelex, în cadrul colicilor renale sau hepatice unei cicatrici post operatorii unui volvulus hiperperistaltismului intestinal

R : 93 a, c

94. Glomerulonefritele se caracterizează în general prin : a) b) c) d) e)

leziuni iniţiale ale ţesutului interstiţial ce separă tubii leziuni inflamatorii ale glomerulilor prezenţa anticorpilor anti-membrană bazală apariţia anemiei drepanocitare existenţa unor complexe antigen-anticorp la nivel glomerular R : b, c, e

95. Insuficienţa renală cronică este caracterizată prin : a) b) c) d) e)

distrugerea ireversibilă a unui număr de nefroni alterarea rapidă şi potenţial reversibilă a funcţiei renale suprasolicitarea funcţională a nefronilor restanţi apariţia de leziuni tubulare scăderea perfuziei renale

R : 95 a, c

96. Encefalopatia hipertensivă : a) b) c) d) e)

este o complicaţie cerebrală a HTA se caracterizează prin prezenţa edemului cerebral se caracterizează prin apariţia hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) se caracterizează prin scăderea filtrării glomerulare poliglobulie

R : 96 a, b

97. Diabetul zaharat de tip II : a) este secundar unor afecţiuni pancreatice repetitive b) se datorează lipsei relative de insulină c) este insulinoindependent 270

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Medicina - Programul de studii - Asistenta medicala - Teste grila absolventi 2012d) este insulinodependent e) se datorează lipsei totale de insulină din organism

R : 97 b, c

98. Apariţia HTA esnţială se datorează : a) b) c) d) e)

unor anomalii în metabolismul sodiului alterării mecanismelor reglatoare renale factorilor neurogeni apariţiei corpilor Heinz disfuncţiei hepto-celulare

R : 98 a, b, c

99. Substratul fiziopatologic al cardiopatiei coronariene este reprezentat de : a) b) c) d) e)

irigaţia deficitară a miocardului contractil deprimarea funcţiei de pompă a inimii apariţia unui dezechilibru între aportul şi necesarul de O2 disfuncţia hepato-celulară prezenţa corpilor cetonici

R : 99 a, c

100. Insuficienţa cardiacă poate apare prin : a) b) c) d) e)

deprimarea funcţiei de pompă a inimii irigaţia deficitară a miocardului contractil alterarea funcţiei diastolice prin deficit de umplere ventriculară scăderea numărului de trombocite alterarea funcţiei sistolice de ejecţie

R : 100 a, c, e

271


DISCIPLINA: NEUROLOGIE Autor : Conf. univ. Dr. CIOROIANU DAN

1. Apreciaţi manifestările clinice din sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC) : a) cefalee b) stază papilară c) vărsături în jet d) hemianopsie laterală homonimă e) tulburări psihice R : 1 a, b, c 2. AIT –urile se caracterizează – în general – prin : a) debut brusc b) durată maximă 24 de ore c) carcter repetitiv d) deficit motor persistent peste 24 de ore e) reversibilitate în totalitate

R : 2 a, b, c, e

3. AIT –urile în teritoriul carotidian prezintă : a) cecitate unilaterală b) deficit motor sub 24 de ore c) hemianopsie d) parestezii e) paralizii de nervi cranieni, în basculă

R : 3 a, b, c, d 272


4. AIT –ul în teritoriul vertebro-bazilar este caracterizat prin : a) deficit motor în basculă b) vertij c) paralizii de nervi cranieini d) hemianopsie e) tulburări de sensibilitate cu nivel

R : 4 a, b, c

5. Paralizia perechii a III a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziune în : a) punte b) mezencefal c) bulb d) cerebel e) hipotalamus R:5b

6. . Paralizia perechii a VII a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziune în : a) mezencefal b) punte c) bulb d) cerebel e) talamus R:6b 7. Apreciaţi elementele tratamentului în AVC-urile ischemice : a) tratamentul edemului cerebral b) folosirea antiagregantelor plachetare c) folosirea anticoagulantelor d) utilizarea de Nimotop e) trofice cerebrale 8. Semnul Foville cortical, apare în leziunile : a) emisferice b) bulbare c) măduvei spinării d) de la nivelul decusaţiei bulbare e) înainte de încrucişarea fibrelor ce coordonează mişcările oculare de lateralitate

R : 7 a, b, c, e

R : 8 a, e

9. Apreciaţi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale medii (ACM) : a) Foville cortical b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare c) hemianopsie 273


d) deficit motor prevalent brahial e) tulburări psihice

R : 9 a, b, c

10. Apreciaţi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale anterioare (ACA) : a) deficit motor cu prevalenţă brahială sau crurală b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare c) tulburări psihice d) Foville cortical e) Jacksonisme motorii R : 10 a, c, d, e 11. Boala Parkinson se caracterizează în general prin : a) hipertonie musculară – „ în lamă de briceag” b) akinezie c) tremor de intenţie d) hipertonie musculară – „ în ţeavă de plumb” e) tremor de repaus / postură

12. Tratamentul bolii Parkinson presupune : a) refacerea concentraţiei de dopamină la nivel central b) refacerea concentraţiei de acetilcolină la nivel central c) utilizarea anticolinergicelor d) utilizarea agoniştilor dopaminergici e) utilizarea inhibitorilor de MAO (monoaminooxidază) 13. Boala Parkinson aparţine grupului de sindroame : a) piramidale b) extrapiramidale c) cerebeloase d) talamice e) mezencefalice

R : 11 b, d, e

R : 12 a, c, d, e

R : 13 b

14. În care din următoarele afecţiuni neurologice este contraindicat tratamentul cu anticoagulante : a) hemoragia cerebrală b) hemoragia subarahnoidiană (HSA) c) hematomul cerebral d) accidentul isckemic tranzitor (AIT) e) lacunarismul cerebral R : 14 a, b, c 15. Sindromului de neuron motor central îi sunt caracteristice : a) deficit motor extins b) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă c) deficit motor limitat la un grup de muşchi d) hipotonie musculară e) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite

R : 15 a, b 274


16. Sindromului de neuron motor periferic îi sunt caracteristice : a) deficit motor limitat la un grup de muşchi b) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite c) hipertonie musculară d) deficit motor extins e) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă

R : 16 a, b

17. Hemiplegia capsulară prezintă : a) deficit motor egal repartizat la membrele de partea opusă leziunii b) spasticitate mare c) sindroame alterne d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea e) crize epileptice R : 17 a, b

18. Degenerescenţa hepato-lenticulară (DHL) este determinată de : a) tulburări ale metabolismului fierului b) tulburări ale metabolismului cuprului c) consum exagerat de alcool d) anemie e) anomalii ale sintezei ceruloplasminei

R : 18 b, e

19. Simptomatologia generală a sindromului cerebelos constă în : a) ataxie cerebeloasă b) tremor intenţional c) tremor de repaus d) mers ebrios e) tulburări de sensibilitate profundă

R : 19 a, b, d

20. Apreciaţi etiologia sindromului cerebelos : a) vasculară b) toxică (alcolism) c) tumorală d) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin e) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin

R : 20 a, b, c

21. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin : a) dismetrie b) asinergie c) adiadocokinezie d) tulburări de deglutiţie pentru solide e) tulburări de vedere monoculare

R : 21 a, b, c

22. În poliradiculonevrită (sd. Guillain-Barré ) apar : a) ROT abolite de la început b) ROT diminuate după o perioadă de exacerbare 275


c) hipertonie extrapiramidală d) hipotonie musculară e) tulburări de sensibilitate cu caracter radicular

R : 22 a, e

23. Tratamentul poliradiculonevritei presupune : a) corticoterapie b) vitaminoterapie c) antiagregante plachetare d) diuretice e) agonişti dopaminergici

R : 23 a, b

24. Mecanismele fiziopatologice incriminate în apariţia epilepsiei sunt : a) diminuarea inhibiţiei corticale produse de GABA b) diminuarea concentraţiei de dopamină în nucleii bazali c) amplificarea mecanismelor excitatorii corticale d) anomalii ale eliberării de acetilcolină la nivelul joncţiunii neuro-musculare e) creşterea tromboembolismului R : 24 a, c 25. Apreciaţi măsurile terapeutice într-un status epileptic : a) internare în ATI pentru anestezie generală b) administrare 1f diazepam i.v şi apoi, la nevoie 1 f fenobarbital c) administrare de fenitoin la repetarea crizelor d) administrare de furosemid i.v, rapid e) se instituie rapid terapie neuroprotectoare cu piracetam

R : 25 a, b, c

26. Apreciaţi factorii de risc în AVC ischemic : a) diabetul zaharat b) fumatul c) alcoolul d) fibrilaţia atrială e) anotimpurile

R : 26 a, b, c, d

27. Apreciaţi principiile de tratament în AVC hemoragic : a) repaus la pat b) tratamentul edemului cerebral c) tratament cu anticoagulante d) terapie cu trofice cerebrale e) vitaminoterapie

R : 27 a, b, d, e

28. În producerea ischemiei cerebrale, intervin următoarele mecanisme : a) tromboembolic b) vasospasmul c) hemodinamic d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral 276


e) ruptura vasculară

R : 28 a, b, c

29. În producerea hemoragiei cerebrale, intervin următoarele mecanisme : a) ruptura vasculară b) tromboembolic c) HTA d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral e) diapedeza R : 29 a, c, e

30. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizează prin : a) deficit motor cu carcter piramidal b) tulburări psihice c) crize epileptice d) tulburări de auz e) tulburări de sensibilitate R : 30 a, b, c 31. În cazul tumorilor de lob occipital, simptomatologic se pot constata : a) cecitate corticală b) cecitate monoculară c) îngustarea câmpului vizual d) tulburări psihice e) tulburări sfincteriene R : 31 a, c 32. Apreciaţi simptomatologia clinică evolutivă în cazul neurinomului de acustic : a) hipoacuzie b) vertij cu nistagmus c) dilatarea orificiului auditiv (imagine Rx) d) tulburări psihice e) tremor de repaus R : 32 a, b, c 33. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizează prin : a) tulburări psihice b) crize epileptice temporale c) tulburări de limbaj de tip afazic d) cecitate corticală e) hemianopsie homonimă R : 33 a, b, c 34. Coreea cronică reprezintă un sindrom : a) hipoton – hiperkinetic b) hiperton – hipokinetic c) hipoton – hipokinetic d) extrapiramidal e) arhicerebelos

R : 34 a, d 277


35. Hemiplegia cu origine corticală prezintă : a) deficit motor prevalent brahial sau crural b) deficit motor egal distribuit la membre c) crize jacksoniene motorii d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea e) deficit motor de partea opusă leziunii

R : 35 a, c, e

36. Hemiplegia cu origine în trunchiul cerebral prezintă : a) sindroame alterne b) deficit motor prevalent crural c) crize epileptice d) tulburări psihice e) deficit motor de partea opusă nervului cranian afectat

R : 36 a, e

37. Apreciaţi etiologia hemoragiei subarahnoidiene (HSA) : a) malformaţie vasculară b) anevrismul vascular c) modificări ale pH-ului d) fibrilaţia atrială e) ateromatoza

R : 37 a, b

38. Apreciaţi măsurile terapeutice în cazul hemoragiei intra-parenchimatoase : a) manitol b) glucoză hipertonă c) anticoagulante d) asigurarea funcţiilor vitale e) vasodilatatoare puternice R : 38 a, d 39. Sindromul de paleostriat (globus palidus şi substanţa neagră) se caracterizează prin : a) hipertonie şi hipokinezie b) hipotonie şi hiperkinezie c) tremor de repaus d) tremor intenţional e) hipotonie cu hipokinezie R : 39 a, c 40. Apreciaţi caracteristicile clinice ale neuropatiei alcoolice : a) senzaţie de arsuri în tălpi b) dureri la compresiunea maselor musculare gambiere c) parestezii în membrele inferioare d) tulburări de sensibilitate cu caracter proximal e) tulburări de sensibilitate cu caracter distal

R : 40 a, b, c, e

41. Miastenia Gravis este o boală a : a) sistemului extrapiramidal 278


b) c) d) e)

sinapsei neuro-musculare neuronului motor central sistemului piramidal hipotalamusului

R : 41 b

42. Apreciaţi simptomatologia clinică în cazul Miasteniei Gravis : a) greutate la mers şi urcat de scări accentuate către seară b) tulburări de fonaţie c) ptoză palpebrală d) hipertonie musculară de tip piramidal e) tulburări de sensibilitate mioartrokinetică R : 42 a, b, c 43. Trtamentul Miasteniei Gravis se referă la : a) administrarea de inhibitori ai colinesterazei b) administrarea de inhibitori ai Dopa-decarboxilazei c) administrarea de prostigmină / mestinon d) plasmafereză pentru îndepărtarea anticorpilor e) antiagregante plachetare

R : 43 a, c, d

44. Sindromul meningean se caracterizează prin : a) cefalee b) vărsături în jet c) contractură musculară d) stază papilară e) asinergie

R : 44 a, b, c

45. În boala Parkinson, pacientul poate prezenta : a) mers „cosit” b) mers stepat c) mers cu paşi mici, aplecat în faţă d) mers talonat e) mers dansant

R : 45 c

46. Mersul pacientului cu afecţiuni cerebeloase este : a) talonat b) legănat, de „răţuşcă” c) ebrios, titubant d) dansant e) „cosit”

R : 46 c

47. Apreciaţi mersul unui pacient cu scleroză multiplă (SIP, scleroză în plăci) : a) spastico-cerebelos b) dansant c) „cosit” 279


d) legănat, de „răţuşcă” e) stepat

48. Un pacient hemiparetic va avea un mers : a) stepat b) „cosit” c) dansant d) talonat e) ebrios

R : 47 a

R : 48 b

49. În afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulară : a) mână în epolet b) mână în „gât de lebădă” c) mână „simiană” d) mână în „limbă de clopot” e) grifă cubitală R : 49 b 50. În afectarea nervului median, pacientul va avea ca atitudine particulară : a) mână în „gât de lebădă” b) mână „simiană” c) mână în „limbă de clopot” d) grifă cubitală e) mână în epolet R : 50 b

DISCIPLINA: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Autori: Prof. univ. Dr. Florinel Badulescu, Conf. univ. Dr. Mihaela Danciulescu, Asist. univ. Dr. Michael Schenker, Asist. univ. Dr. Anda Crisan 1. Diagnosticul de malignitate se stabileste prin : a.anamneza b.tomografie computerizata c. examen clinic loco-regional d. rezonanta magnetica nucleara e. examen microscopic 2.Tratamentul durerii in cancer: a. este individualizat 280


b. se prefera calea parenterala de administrare a medicatiei antialgice c. se trateaza efectele secundare ale tratamentului antalgic d.se foloseste medicatie adjuvanta e. toate de mai sus sunt corecte 3.Infectiile in oncologie pot fi generate de: a. streptococi b.virusuri herpetice c.Candida albicans d.protozoare e. toate de mai sus 4.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare: a.radiografie pulmonara b.bronhoscopie c.gastroscopie d.tomografie computerizata e. biopsie bronsica 5.Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului colului uterin sunt necesare: a..urografie b.cistoscopie c.rectoscopie d.scintigrafie osoasa e.tomografie computerizata 6.Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia cancerului : a.azbestul b.aflatoxinele c. retinoizii d. hormonii estrogeni e. imunosupresia 7.Factori favorizanti ai infectiilor in oncologie sunt: a.neutropenia b.transplantul medular c.alterarea imunitatii celulare si umorale d. folosirea de catetere e.administrarea de vaccinuri 8.Investigatii paraclinice necesare diagnosticului oncologic sunt: a.radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara b.scintigrafia osoasa c.rezonanta magnetica nucleara d.medulograma e.glicemia a jeune 9.Examenul citologic necesar dg.oncologic presupune prelevarea de celule din: a.sputa 281


b.lichid de lavaj c. ganglion d. tumora e. secretie nazala 10.Examenul histopatologic presupune prelevarea de tesut prin: a. biopsia unei tumori b. biopsia ganglionara c. biopsia medulara d.amprentare pe lama e. ex.Babes-Papanicolaou 11. Documentele de evidenta a bolnavilor oncologici sunt: a. fisa onc.1 b. fisa onc.2 c. certificatul medical d. foaia de observatie oncologica e. fisa onc.3 12.In cazul supradozei de opiaceu apar: a. midriaza b. cianoza intensa c. edemul pulmonar acut d.cresterea tonusului general e.coma 13.Sindroame dureroase in cancer: a.durerea din metastazele osoase b.plexopatii c.dureri ale extremitatilor d.durerea abdominala e. toate cele de mai sus 14.Infectiile in oncologie sunt favorizate de: a.stimularea imunitatii celulare b.leucocitoza c. alterarea imunitatii umorale d. hormonoterapie e. tratamentul simptomatic al afectiunii neoplazice 15.Chimioterapia antineoplazica se administreaza numai dupa controlul: a.hemoleucogramei complete b.V.S.H. c.ureei,creatininei d.transaminazelor e. calcemiei 16.Efectele secundare ale tratamentului citostatic sunt: 282


a.greata,varsaturi b.alopecie c.toxicitate hematologica d.cresterea apetitului e.hepatotoxicitate 17.In cadrul imunoterapiei,administrarea de doze mari de Interferon sau Interleukina poate determina: a. hiperstimulare motorie b. insuficienta respiratorie c. febra d. disfonie e. dureri epigastrice 18.Hormonoterapia in oncologie este indicata in: a. cancerul glandei mamare b. cancerul endometrial c. cancerul colului uterin d. cancerul prostatei e. cancerul ovarian 19.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare: a.radiografia pulmonara b.bronhoscopia c. gastroscopia d. tomografia computerizata e. biopsia bronsica 20.Simptomatologia de debut in cancerul bronho-pulmonar poate consta in: a. tuse b. durere toracica c. manifestari paraneoplazice d. epistaxis e. febra 21.Tratamentul cancerului bronho-pulmonar consta in: a. interventie chirurgicala b. chimioterapie c. hormonoterapie d. radioterapie e. terapie moleculara tintita 22.Evolutia toracica cancerului bronho-pulmonar poate consta in: a. invazia traheii b. invazia mediastinului c. invazia pleurala d. toate de mai sus sunt false e. toate de mai sus sunt corecte 283


23.Evolutia naturala a cancerului colonului consta in: a. invazia directa b. diseminarea limfatica c. diseminarea hematogena d. diseminarea peritoneala e. diseminarea pleurala 24.Simptomatologia cancerului colonului dr. consta in: a. durere b. astenie fizica c. sangerare oculta d. masa tumorala palpabila e. scaune “creionate” 25.Simptomatologia cancerului rectal consta in: a. tenesme rectale b. sangerari rectale c. ocluzie d. constipatie e. hematemeza 26.Explorarile paraclinice necesare diagnosticului cancerului rectal: a. tomografie computerizata b. probe functionale respiratorii c. bronhoscopie d. CA 15-3 e. radiografie pelvina 27.Tratamentul complex al cancerului glandei mamare consta in: a. interventie chirurgicala b. radioterapie c. chimioterapie, hormonoterapie d. imunoterapie e. terapie moleculara tintita 28. Factori de risc in cancerul colului uterin sunt: a. status socio-economic precar b. debut precoce al vietii sexuale,promiscuitate sexuala c. virusul Papiloma uman d. virusul Ebstein-Barr e. numarul scazut de nasteri 29.Complicatiile ce pot apare in evolutia cancerului bronho-pulmonar: a. hemoragii(hemoptizii masive) b. insuficienta respiratorie c. pleurezia d. ascita e. infectie respiratorie severa 284


30.Evolutia nefavorabila a cancerului glandei mamare consta in: a. infarctul miocardic b.tuberculoza mamara c. metastazarea d. amenoreea e.insuficienta renala 31.Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune: a. endoscopie digestiva superioara b. mamografie c. citologia sputei d. titrul seric de hormoni estrogeni e.determinari hormonal

32. Etapele carcinogenezei : a. hiperplazia b.promovarea c. metaplazia d. hipertofia e. invazia si metastazarea 33.Celula neoplazica prezinta modificari ale suprafetei celulare: a. modificari de permeabilitate b. modificari de distributie si orientare a componentelor structurale c.modificari de mobilitate(crestere) d.modificari antigenice e.cresterea adezivitatii intercelulare 34.Caracteristicile procesului neoplazic: a. diferentiere crescuta b. evolutia controlata c. reversibilitatea d. monoclonalitatea e. evolutia lent progresiva 35.Criterii de clasificare a tumorilor: a. de evolutivitate b.histogenetic c. de localizare d.histologic si functional e. toate de mai sus sunt corecte 36.Modificari biologice la nivelul celulelor maligne produse de tratamentul radiant: a. ingrosarea cromozomilor 285


b.rupturi cromozomiale c.accelerarea mitozei d.diferentierea celulara e.moartea celulara 37.Organele foarte radiosensibile: a. cristalin b. tesut conjunctiv c .tegument d. mucoase e. maduva osoasa 38. Unele din scopurile tratamentului chirurgical in oncologie sunt: a. profilactic b.diagnostic c.stadializare d.curativ e.taote cele de mai sus sunt corecte 39.Chirurgia endoscopica cu scop terapeutic NU este utilizata in oncologie in cazul: a.leziunilor esofagului b.leziunilor gastrice c.leziunilor tractului genito-urinar d.leziunilor colonului e. leziunilor cardiace 40.Terapia hormonala este: a. ablativa b. aditiva c.competitiva d.toate cele de mai sus sunt false e. toate cele de mai sus sunt corecte 41.Rolul nursei in terapia durerii: a. -administreaza medicatia antalgica b. -modifica tratamentul antalgic daca durerea se accentueaza c. -urmareste efectul tratamentului antalgic d. -urmareste efectele secundare ale terapiei antalgice e. -in cazul persistentei durerii dupa tratamentul cu antalgice de linia intai, administreaza opiacee 42. Rolul nursei în efectuarea tranzitului baritat esofagian constă din: a. prepară cantitatea de bariu necesară explorării b. recomandă repaus alimentar pacientului, cu 12 ore înaintea investigaţiei c. stabileşte necesitatea efectuării ei d. administrează preventiv antialgice e. stabileşte efectuarea ei înaintea endoscopiei digestive 286


43. Rolul nursei în educaţia pacientului constă în: a. informarea lui asupra bolii sale în şedinţe scurte şi termeni clari b. încurajarea pacientului să pună întrebări legate de boala sa c. implicarea pacientului în decizia terapeutică d. implicarea pacientului în decizia procedurilor de diagnostic e. să răspundă corect la toate întrebările puse de pacient în legătură cu boala lui 44. Rolul nursing-ului in chimioterapie presupune : a.instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare inainte de chimioterapie b.educarea pacientului a referitoare la efectele secundare post-terapeutice c.informarea pacientului referitoare la alimentatia in cursul chimioterapiei d.stabilirea tratamentului antiemetic e.semnalarea prompta a febrei, frisoanelor,scaunelor modificate,sangerarilor nazale 45. Rolul nursei in diagnosticul oncologic: a. -recolteaza probe biologice b. -pregateste materialele necesare unor explorari paraclinice c. -pregateste psihologic pacientul d. -insoteste pacientul la anumite investigatii e. -prescrie medicatia necesara unor explorari 46. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie: a. -respecta riguros regulile de asepsie b. -urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului c. -administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa d. -termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului e. -administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala 47. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie: a. -respecta riguros regulile de asepsie b. -urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului c. -administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa d. -termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului e. -administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala 48. Interventia nursei in tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei: a. -hidratarea p.o. si parenterala a pacientului b. -tratamentul varsaturilor conform indicatiei medicului c. -monitorizarea pulsului,T.A.,diureza,scaun,temperaturii d. -tratamentul urgent al efectelor alergice ale citostaticelor e. -supravegheaza administrarii paravenoase a unor citostatice 49. In cazul diareii ca efect secundar al tratamentului cancerului colonului,rolul nursei consta in: a. -supravegherea dietei b. -administrarea de medicatie antidiareica c. -hidratare-minim 2l/zi d. -clismare e. -administrarea de anxiolitice 287


50. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in: a. -invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa b. -informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat c. -punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare despre curatenia personala,desfasurarea activitatii,etc. d. -psihoterapie e. -urmarirea clinica a evolutiei bolii

*Raspunsurile corecte la disciplina Oncologie si nursing in oncologie sunt cele boldate

288


DISCIPLINA NURSING BOLI INFECŢIOASE ŞEF LUCRĂRI DR. DAN HUREZEANU COMPLEMENT SIMPLU 1) Unul dintre circuitele descrise mai jos nu ia parte la procesul de izolare şi îngrijire a unui bolnav contagios: a. circuitul bolnavului b. circuitul instrumentelor medicale c. circuitul personalului medical R:c d. circuitul ploştilor e. circuitul alimentelor şi veselei 2) În cazul circuitului alimentelor provenite de la vizitatori una din afirmaţii nu este adevărată: a. vizitatorii predau alimentele la biroul de informaţii b. deşartă alimentele in vasul individual al bolnavului c. se restituie vasul aparţinătorilor R: d d. se da alimentul bolnavului în vasul de la aparţinător e. se transportă alimentul bolnavului a. b. c. d. e.

3) Care dintre următoarele manevre nu intră în terapia de combatere a hipoxiei tisulare: refacerea volumului sanguin administrarea de sânge, plasmă administrarea de soluţii cristaloide R: e administrarea de O2 determinarea glicemiei á jeun

4) Din punct de vedere cantitativ regimul alimentar al bolnavului infecţios nu trebuie să scadă sub: a. 2000 calorii b. 1800 calorii c. 1500 calorii R. b d. 2500 calorii e. 1000 calorii a. b. c. d. e.

5) Care dintre următoarele simptome nu caracterizează embolia pulmonară: junghi toracic bradipnee tahipnee R: b respiraţie superficială tuse seacă

6) Aplicarea tratamentului medicamentos în vărsături presupune următoarele cu o excepţie: a. papaverină b. etropină 289


c. scobutil d. medicamentele se administrează prin sondă nazo-gastrică e. torecan

R: d

a. b. c. d. e.

7) Care dintre următoarele medicamente nu se administrează în colecistita acută: papaverină algocalmin morfină R: c scobutil antibiotice

a. b. c. d. e.

8) Una dintre următoarele afirmaţii nu este semn de colecistită acută: hepatomegalie greţuri vărsături febră frison

a. b. c. d. e.

9) Din alimentaţia bolnavului cu insuficienţă renală se elimină: orez fiert paste făinoase biscuiţi ] carne zahăr

a. b. c. d. e.

10) În cazul apariţiei apariţiei acidozei din insuficienţa renală acută se administrează: calciu gluconic bicarbonat de sodiu glucoză hipertonă R: b Manitol ser fiziologic

a. b. c. d. e.

11) Care dintre următoarele afecţiuni nu este cauză extrarenală de insuficienţă renală acută: hipertrofia de prostată procese uretrale inflamatorii glomerulonefrita poststreptococică R: c calculoza uretrală bilaterală prostatita

a. b. c. d. e.

12) Alegeţi dintre următoarele afirmaţii pe cea care nu este tulburare cutanată în şoc: paloare eritrodermie cianoză R: b extremităţi reci transpiraţii

R: c

R: d

13) Care dintre următoarele nu este măsură în urgenţe: a. se eliberează căile respiratorii superioare 290


b. c. d. e.

curăţirea cavităţii buco-faringiene de mucozităţi hiperextensia capului aşezarea bolnavului pe spate introducerea pipei guddel

a. b. c. d. e.

14) La pacientul comatos cu secreţii bronşice poziţia corectă în pat va fi: în decubit dorsal, fără pernă semişezândă de drenaj postural, cu picioarele mai ridicate şi cu capul întors într-o parte în decubit lateral pe burtă

R: d

R: c

15) Care dintre următoarele investigaţii de laborator nu este relevantă pentru diagnosticul de colecistită acută: a. HLG b. VSH c. bilirubinemie R: d d. colesterol e. probe hepatice COMPLEMENT MULTIPLU a. b. c. d. e.

1) Despre circuitul bazinetelor, ploştilor, urinarelor şi scuipătorilor sunt adevărate următoarele: obiectele sunt repartizate fiecărui bolnav indiferent de boală după folosire se transportă în camere special destinate se aplică soluţii dezinfectante şi se sterilizează R: b, c, d se începe cu manevrele aseptice şi apoi se efectuează cele septice ordinea operaţiilor este: manevre septice şi apoi aseptice

a. b. c. d. e.

2) Asistenta medicală se spală pe mâini după: recoltarea produselor patologice ale acestuia schimbarea sa la intrarea în serviciu folosirea instrumentarului folosirea WC-ului alimentarea bolnavului

R: a, c, d, e

3) Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la dezbrăcarea corectă a echipamentului de protecţie şi părăsirea serviciului: a. dezbracă echipamentul de protecţie b. împachetează halatul cu feţele externe spre exterior c. îmbracă hainele de stradă R: a, c, d, e d. depune echipamentul în recipientul de dezinfecţie e. părăseşte serviciul 4) Reechilibrarea hidroelectrolitică a bolnavului se face în funcţie de: a. bilanţul intrări b. bilanţul ieşiri c. fără corelanţă cu valorile ionogramei sanguine R: a, c, d 291


d. în funcţie de etiologia şocului e. la cererea bolnavului a. b. c. d. e.

5) Crearea condiţiilor optime de confort pentru bolnavii imobilizaţi la pat constă în: aşezarea cât mai aproape de fereastră sau de uşă saltea de material plastic cu structură de burete urinarul să fie aşezat astfel încât să-l poată lua bolnavul R: b, c, d declanşatorul aparatelor de semnalizare la dispoziţie bolnavul va fi aşezat într-o cameră cât mai mare

a. b. c. d. e.

6) Despre regimul dietetic la bolnavii contagioşi putem spune că: 60-70% glucide 20% proteine 50% proteine 40% lipide lipidele recomandate în cantităţi mici

R: a, b, e

7) Întocmirea regimului igieno-dietetic la bolnavul infecşios ţine cont de următoarele obiective: a. respectarea necesarului caloric în raport cu boala b. asigurarea proporţiei necesare de principii alimentare c. nu se iau în considerare contraindicaţiile impuse de alte boli R: a, b, d, e d. respectă regulile de gastrotehnie impuse de boală e. asigurarea substanţelor minerale şi vitaminelor a. b. c. d. e.

8) Cauze bronhopulmonare de insuficienţă respiratorie sunt: alterarea funcţiei centrului respirator stenoze organice ale căilor aeriene superioare cauze cardiovasculare emfizem pulmonar come

a. b. c. d. e.

9) Care dintre următoarele manevre se aplică la bolnavul în criză acută de astmă bronşic: bronhodilatator diuretic perfuzie cu ser fiziologic R: a, b, e bronhoconstrictor antialergic (HHC)

R: b, d

10) Alegeţi dintre următoarele afirmaţii pe cele pe care definesc astmul bronşic de cel cardiac sau edemul pulmonar acut: a. bradipnee cu expir prelungit b. bolnav în poziţie culcată c. bolnavul este sătul de aer R: a, e d. tahicardie e. bradicardie

292


11) Care dintre următoarele afirmaţii sunt false cu privire la particularităţile de îngrijire în edemul pulmonar acut: a. poziţie semişezândă pe scaun sau pe marginea patului b. picioarele ridicate deasupra capului c. interzisă administrarea de diuretice R: b, c, e d. administrarea de HHC e. nu se poate face intubaţie sau respiraţie asistată a. b. c. d. e.

12) Dintre particularităţile de îngrijire în hemoptizii cităm: se dă bolnavului să ingere lichide reci în cantităţi mici şi repetate se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea abdominală nu este indicat să calmăm tusea nu se dau expectorante medicaţie hemostatică

a. b. c. d. e.

13) Care dintre următoarele boli cronice pot să producă vărsături: boli cronice hepatobiliare pancreatice insuficienţă renală tromboze cerebrale meningite

a. b. c. d. e.

14) Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative la bolnavul cu vărsături se face prin: evidenţa pierderilor de lichide (urină, vărsături, diaree) temperatură puls R: e TA se adaugă la pierderile lichidiene 500 ml, pierderile prin respiraţie şi perspiraţie

a. b. c. d. e.

15) Pentru tratamentul medicamentos la pacienţii cu diaree se folosesc: antispastice stimulente ale tranzitului intestinal opiacee indiferent de severitatea diareei R: a, d, e antibiotice preparate de calciu carbonic, bismut

a. b. c. d. e.

16) Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează melena: negru ca păcura apare când sângerarea este mai mare de 500g apare când sângerarea este mai mare de 100g sângele este digerat cu aspectul zaţului de cafea

a. b. c. d.

17) Despre alimentaţia bolnavului în HDS putem afirma: lichide reci şi bucăţi de gheaţă numai alimentare parenterală o săptămână lapte rece în cantităţi mici din ziua a 2-a regim hidrozaharat

R: a, d e

R: a, b, c

R: a, c, d

R: a, c, d, e 293


e. se ajunge în zilele 5-7 la 1500-2000 calorii/zi a. b. c. d. e.

18) Care dintre următoarele tulburări psihice pot fi întâlnite la pacientul cu insuficienţă hepatică: somnolenţă agitaţie obnubilare R: a, c, d, e anxietate depresie

19) Medicamentele indicate în criza hepatică sunt: a. anstispastice b. b. cortizonice c. vitamine din B, E, C

R: b, c, d, e

d. diuretice e. hepatoprotectoare a. b. c. d. e.

20) Despre asigurarea igiene bolnavului cu ciroză hepatică în prevenirea infecţiilor: unghiile tăiate scurt datorită leziunilor de grataj toaleta bucală se va efectua cu atenţi pot fi aşezaţi în saloane cu bolnavi cu altă patologie infecţioasă R: a, b, d, e se vor respecta cu stricteţe normele de asepsie si antisepsie bolnavii sunt foarte sensibili la infecţii

a. b. c. d. e.

21) Care dintre următoarele afecţiuni poate necesita instituirea unei sonde urinare á demeure: intervenţii chirurgicale ale vezicii urinare şi prostatei stricturi ale uretrei fracturi de membru inferior R. a, b, e hemipareze paraplegii

a. b. c. d. e.

22) Corectarea echilibrului hidroelectrolitic la bolnavul cu insuficienţă renală acută: se notează cantitatea de lichide pierdute se vor administra 100 ml lichid/kgcorp/grad de febră se iau în considerare lichidele administrate prin administrate orală şi perfuzie R: a, c, d se verifică zilnic greutatea corporală se urmăreşte pirderea ponderală zilnică a 500 g

a. b. c. d. e.

23) La bolnavul cu insuficienţă renală acută restabilirea diurezei se face pein: perfuzie cu Manitol 20% Furosemid administrare intramusculară diuretic înainte de corectarea volemiei R: a, b, d diuretic după corectarea volemiei tratamentul este considerat eficace dacă diureza este de peste 20ml/h

24) Prin care din următoarele arifmaţii putem defini cauzele externe ale insuficienţei renale: a. factori care reduc fluxul sangvini b. factori care produc ischemie renalîă 294


c. stări de hiperhidratere d. insuficienţă periferică sangvină e. stări de şoc

R: a, b, d, e

a. b. c. d. e.

25) Tulburări ale homeostaziei sangvine în insuficienţa renală acută şi cronică: albuminurie hiperpotasemie, hipocalcemie şi hiponatremie acidoză renală R: b, c, e hematurie creşterea titrului sanguin al ureei şi creatininei

a. b. c. d. e.

26) Alegeţi afirmaţiile ce pot defini şocul: tulburare funcţională a unui segment anoxia tisulară acumularea produselor de catabolism perturbarea circulaţiei sanguine dereglarea tuturor funcţiilor organismului

a. b. c. d. e.

27) Alegeţi definiţiile corecte ale comelor: comă vigilă – cunoştinţa nu este complet pierdută coma gradul I – reflexele şi circulaţia sanguină sunt perturbate coma gradul III – apare midriaza, colapsul vascular şi hipotensiunea coma gradul IV – pierderea cunoştinţei comă depăşită – bolnavul este susţinut în viaţă de aparate

a. b. c. d. e.

28) Dintre măsurile de îngrijire generale la pacienţii comatoşi: bolnavul se izolează într-o rezervă sau prin paravane temperatura camerei este de 24oC bolnavul va fi aşezat comod în pat se ca plasa o saltea pneumatică compartimentată patul nu va avea apărători laterale

a. b. c. d. e.

29) Prevenirea escarelor la bolnavii comatoşi se face prin: se vor folosi colaci de cauciuc înveliţi în flanelă cerşaful va fi întins se vor îndepărta resturile de alimente bolnavii vor fi întorşi de cel puţin două ori pe zi se pudrează pielea bolnavului cu pudră de talc

a. b. c. d. e.

30) La pacienţii comatoşi prevenirea complicaţiilor şi incidentelor se face astfel: masajul extremităţilor pentru prevenirea tromboembolismului în caz de convulsii se căptuşeşte patul cu perne sau pături în caz de paralizii bolnavul nu va fi mobilizat pasiv R: a, b, d, e în caz de crize epileptiforme se aşează între arcadele dentare o apărătoare de cauciuc mobilizarea pasivă a hemiplegicvilor de 3-4 ori/zi

R: b, c, d, e

R: a, c, d, e

R: a, b, c, e

31) Prevenirea infecţiilor la pacientul cu sondă á demeure: a. spălarea mâinilor cu alcool sau soluţie antiseptică 295


b. c. d. e.

sonda se va conecta la un urinar în cazul dopului urinar el va fi întrerupt la 1-3 ore urinarul trebuie să fie steril dopul sondei urinare nu se astupă noaptea

a. b. c. d. e.

32) Educaţia sanitară a bolnavului cu ciroză hepatică presupune: respectarea perioadei de odihnă utilizarea medicamentelor fără restricţii interzicerea consumului de alcool respectarea regimului dietetic administrarea de hepatoprotectoare

R: a, c, d

R: a, c, d, e

33) Pentru diagnosticul de certitudine în cadrul hemoragiei digestive superioare se vor exclude următoarele afecţiuni medicale şi chirurgicale: a. hemoptizia b. epistaxisul c. modificări ale scaunului datorită medicamentelor sau alimentaţiei R: a, b, d d. hemoragia mucoasei bucale e. anorectoragii a. b. c. d. e.

34) Următoarele soluţii macromoleculare au rol de refacere rapidă a volemiei: glucoză 10% Reomacrodex Dextran 70 R: b, c, d Dextran 40 Ser fiziologic

35) Alegeţi dintre următoarele afirmaţii pe cele care întrunesc condiţiile optime de spitalizare a bolnavilor cu afecţiuni ale aparatului respirator: a. b. c. d. e.

saloane luminoase, bine aerisite bine încălzite (22oC) fără umiditate se va evita măturatul uscat se foloseşte ştergerea umedă

R: a, d, e

Disciplina OBSTETRICA GINECOLOGIE Autor: Sef lucr. Dr. Florinel CORNITESCU Coautor: Asist. univ. Dr. Dominic ILIESCU 1. Spermograma normală înregistrează: a. Densitatea spermatozoizilor :10-20 milioane/ml b. Mobilitatea spermatozoizilor: peste 80% c. Forme normale ale spermatozoizilor: peste 50% 296


d. e. R:b

Volum ejaculat:1-2 ml pH acid

2. Rolurile lichidului amniotic în sarcină sunt următoarele: a. Hidratarea fătului b. Nutriţia fătului c. Protecţia fătului la traumatisme d. Favorizează dilataţia colului uterin la nastere prin formarea pungii apelor e. Protecţia fătului împotriva malformatiilor fetale R: a,b,c,d 3. a. b. c. d. e. R: b,c,

Fătul la şase luni are următoarele caracteristici: Greutatea = 600 g Greutatea = 1000 g Lungimea = 35cm Lungimea = 25 cm Se pot percepe cel mai devreme miscarile fetale

4. a. b. c. d. e. R: c

Corpul gestativ funcţionează sub influenţa următorilor hormoni: Estrogenii Progesteronul HCG (gonadotrofina corionică umană) HPL (hormonul lactogen placentar) LH, FSH

5. Semnele de certitudine în sarcina din trimestrul II pot fi următoarele . a. Balotarea fetală b. Percepţia mişcărilor active fetale de catre examinata c. Detectarea bătăilor cordului fetal d. Vizualizarea echografică a sarcinii e. Testul de sarcină franc pozitiv R: b,c,d 6. Printre investigaţiile paraclinice obligatorii prescrise la prima consultaţie prenatală se numără următoarele, cu excepţia: a. Examenul secreţiei vaginale b. Examenul sumar de urină c. Glicemie d. Lipidogramă e. Examen citotumoral Babeş-Papanicolaou R:d

7.

Bifaţi semnele definitorii ale travaliului: 297


a. Contracţii uterine dureroase cu ritm de două la 10 minute, cu durata de peste 15-20 secunde şi intensitatea de 15-20 mmHg b. Ştergerea şi dilatarea colului uterin peste 1 cm c. Contracţii uterine dureroase cu ritm de 2 la 10 minute, cu durata de peste 10 secunde şi intensitatea de 10 mmHg d. Ştergerea şi dilatarea colului uterin peste 2 cm e. Contracţii uterine dureroase cu ritm de 3 la 10 minute, cu durata de peste 20-30 secunde şi intensitatea de 20-30 mmHg R: a,e 8. Pregătirea parturientei pentru naşterea pe cale vaginală include: a. Evacuarea vezicii urinare b. Evacuarea rectului c. Evacuarea stomacului d. Toaleta organelor genitale externe e. Recoltarea unor analize: grup sangvin +Rh, hemoleucograma, VDRL, glicemie, uree, creatinină, examen secreţie vaginală R: a,b,d, e 9. a. b. c. d. e. R: b

Diagnosticul de expulzie fetală este dat de : Apariţia senzaţiei de vărsătură Apariţia senzaţiei de defecaţie Agitaţia neuro-psihică tahicardie fetala Ruptura membranelor amnio-coriale

10.

Pentru o gravidă la 26-27 de săptămâni care a născut un făt mort de 29 săptămâni , are o întrerupere a sarcinii la cerere în luna a II-a şi un avort spontan la 25 de săptămâni, se foloseşte următoarea terminologie: I gesta, IV para IV gesta, I para II gesta, II para IV gesta, II para IV gesta, III para

a. b. c. d. e. R: b

11. Diagnostice nursing ce reprezintă acuze, obişnuite ale gravidelor, sunt reprezentate de: a. Durerea din boala hemoroidală b. Tulburări de micţiune – polakiurie c. Tulburări de micţiune – usturimi la micţiune d. Lipotimiile e. Pirozisul R: a,b,e 12. a.

Momentul de alertă nursing la evaluarea contracţiilor uterine din travaliu se stabileşte pe baza următoarelor criterii: Contracţii cu durata peste 2-3 minute 298


b. c. d. e. R: b,e

Contracţii cu durata peste 70 secunde Contracţii cu durata peste 50 secunde Relaxare de 1-2 minute între contracţii Hipertonie uterină

13. Recunoaşteţi intervenţiile nursing necesare monitorizării perioadei a patra a naşterii: a. Pulsul, tensiunea arterială şi respiraţiile se măsoară la fiecară oră în primele 2 ore postpartum b. Pulsul, tensiunea arterială şi respiraţiile se măsoară la fiecare 15 minute în primele 2 ore postpartum c. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare jumătate de oră în primele 2 ore după naştere d. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare sfert de oră în primele 2 ore după naştere e. Nursa va evalua starea de plenitudine a vezicii urinare R: b,d,e 14. a. b. c. d. e. R: a,c

Intervenţiile nursing corecte de îngrijire a sânilor în lehuzie sunt: În cazul congestiilor şi eroziunilor mamelonare, se poate aplica unguent cicatrizant Şi în cazul aspectului indemn al mameloanelor, se poate aplica unguent cicatrizant profilactic Lehuza va fi învăţată să îşi spele sânii cu apă fară săpun Lehuza va fi învăţată să îşi spele sânii cu apă călduţă şi săpun Lehuza va fi învăţată să nu poarte sutien, pentru a nu inhiba procesul de producţie a laptelui

Disciplina Nursing OBSTETRICA Autor: Sef lucr. Dr. Florinel CORNITESCU Coautor: Asist. univ. Dr. Dominic ILIESCU 1. În atonia uterina : a) hemoragia se poate produce inainte sau dupa delivrare; b) daca hemoragia incepe si placenta este in cavitatea uterina se incearca un masaj extern sau se administreaza intravenos oxitocin; c) daca placenta nu se decoleaza si nu se elimina imediat, se practica o decolare manuala de placenta; d) uterul mic si de consistenta crescuta e) tratamentul cuprinde si compresiunea aortei abdominale si histerctomie de hemostaza pentru salvarea vietii mamei R:a,c,e 2. Simptomatologia iminentei de ruptura uterina este: a) dinamica uterina este excesiva ( hiperkinetica si hipertona); b) contractiile depasesc 60 sec, pauzele dintre contractii se scurteaza; c) durerea este din ce in ce mai intensa; d) aspectul uterului este acela de para; e) apare suferinta fetala, sau se produce chiar moartea fatului. R:a,b,c,e. 3. a)

Printre indicatiile fetale ale operatiei cezariene se numara urmatoarele, cu exceptia: suferinta fetala; 299


b) c) d) e) R:e

prolabare de cordon; sarcina biologic prelungita; izoimunizarea; fat cu monstruozitati prematur.

4. Tromboflebita puerperala: a) este o complicatie ce afecteaza structurile venoase si venele membrelor inferioare; b) tromboflebita pelvina se manifesta prin dureri pelvine, febra, frison,; c) tromboflebita superficiala are doua aspecte: flegmatia alba dolens si flegmatia celulea dolens; d) tratamentul anticoagulant este total ineficient; e) tromboflebita profunda apare de obicei dupa travalii distocice, operatie cezariana. R:a,b,e. 5. Precizaţi care dintre complicaţiile de mai jos nu sunt întâlnite în oligoamnios: a) Distocii de dinamică b) Suferinţă fetală c) Prezentaţii fetale anormale d) Naşterea precipitată e) Prolabarea de cordon R: d,e 6. Recunoaşteţi caracteristicile sângerării în placenta praevia: a) Nedureroasă b) Unică c) Frecvent noaptea în somn d) Sânge roşu cu cheaguri e) Frecvent după luna a şaptea R: a, c, d, e 7. Între cauzele fetale ale naşterii premature se numără: a) Sarcina multiplă b) Macrosomia fetală c) Incompatibilitatea Rh d) Disgravidia tardivă e) Sarcina molară R: a, b, c 8. Moartea fetală intrauterină se poate însoţi de următoarele semne obiective: a) Scăderea consistenţei corpului uterin b) Oprirea creşterii uterine c) Lipsa perceperii mişcărilor fetale active d) Lipsa perceperii bătăilor cordului fetal e) Creşterea tonusului corpului uterin R: b,c,d 9. a)

Profilaxia specială a izoimunizării Rh cuprinde: Administrarea de imunoglobulină anti-D în caz de avort la gravidele cu 300


incompatibilitate în sistemul Rh b) Administrarea de imunoglobulină anti-D în săptămânile 28-32 c) Administrarea de imunoglobulină anti-D în pretravaliu d) Administrarea de imunoglobulină anti-D postpartum la femeile Rh negative care au născut un făt Rh pozitiv în primele 72 de ore după naştere e) Recomandarea de contracepţie la cuplurile cu incompatibilitate în sistem Rh, pâna la deciderea obţinerii unei sarcini R: a, b, d 10. Parametrii urmăriţi zilnic în disgravidia de prim trimestru sunt: a) varsaturile b) Greutatea c) Diureza d) Proteinuria e) Tensiunea arterială R: a,b,c,e 11. Care sunt parametrii care definesc apoplexia utero-placentara? a) hemoragie vaginala cu sange negricios fara cheaguri b) Tulburări de coagulare c) Uter cu consistenţă lemnoasă în majoritatea timpului d) Suferinţă fetală gravă sau moartea fătului e) Tulburări de coagulare absente R: a,b,c,d 12. Bolile infectioase in sarcina se pot solda cu: a) avort b) malformatii congenitale c) macrosomie d) malformatii cromozomiale e) moartea produsului de conceptie R: a, b, d, e 13. a) b) c) d) e) R:b

În timpul travaliului la gravidele cardiace de clasa I si II: este interzisa utilizarea medicatiei analgezice este indicata nasterea pe cale naturala, eventual cu aplicare de forceps in expulzie este contraindicata anestezia epidurala datorita riscului de hipotensiune nu se utilizeaza perfuzia ocitocica nu este necesara administrarea de oxigen

14. Anemia feripriva in sarcina are urmatoarele caracteristici: a) este hipocroma, microcitara b) in sarcina consumul de fier este scazut c) evolutia anemiilor grave este spre avort, prematuritate , hipotrofie d) necesita administrare orala de fier e) nu se administreaza preparate de fier intravenos R:a, c,d 301


15. Ingrijirea gravidelor diabetice presupune: a) supravegherea materna privind fundul de ochi, curba glicemiei, glicozuriei, cetonuriei b) chiar daca diabetul este compensat se intrerupe sarcina la 32- 34 de saptamani pentru a preveni moartea fetala c) se sustine sarcina cu progestative d) este permisa alaptarea e) imediat dupa nastere nu se administreaza glucoza la fat datorita riscului de hiperglicemie R:a 16. Evaluarea nursing specifică preeclampsiei cuprinde: a) determinarea istoricului şi cantităţii hemoragiei b) monitorizarea semnelor vitale materne şi fetale c) evaluarea şi notarea prezenţei contracţiilor d) evaluarea TA în poziţie şezândă şi poziţie laterală e) evaluarea prezenţei epigastralgiilor,cefaleei,tulburări de vedere R: b,d,e

Disciplina Nursing GINECOLOGIE Autor: Sef lucr. Dr. Florinel CORNITESCU Coautor: Asist. univ. Dr. Dominic ILIESCU 1. a) b) c) d) e) R:a, c

Tuseul vaginal combinat cu palparea abdominala da date despre: marime, forma si consistenta uterina existenta unor tumori rectale existenta unor tumori pelvine forma cavitatii uterine marimea vezicii urinare

2. a) b) c) d) e) R: d

La ce foloseste chiuretajul uterin biopsic? in diagnosticul cancerului de ovar in diagnosticul prolapsului de gradul III in diagnosticul infertilitatii tubare in diagnosticul cancerului de corp uterin in diagnosticul celulitei pelvine

3. a) b) c) d) e) R: c

Printre testele de ovulatie pot fi urmatoarele: testul Lahm-Schiller colposcopia curba termica bazala testul Babes- Papanicolau dozarea estrogenilor urinari

302


4. Uterul la nulipara are urmatoarele caracteristici: a) are 7 cm lungime b) are 70-80 g c) are 9 cm lungime d) are 50g e) cavitatea uterina are aproximativ 4 cmc R:a,b,e 5. Hormonii secretati de ovar sunt: a) estrogeni b) LH c) FSH d) progesteron e) androgeni R:a,d,e 6. Care sunt factorii care declansaza menstruatia? a) metabolitii androgenilor b) menotoxina c) relaxina d) prostaglandinele e) corpii cetonici R:b,c,d 7. a) b) c) d) e) R:b

Între ce limite extreme poate varia un ciclu menstrual? 18-35 zile 21-45 zile 27-40 zile 25-42 zile 28-32 zile

8. Etiologia sangerarilor genitale in adolescenta poate fi: a) metroragii disfunctionale b) cicluri anovulatorii c) vaginita cu Trichomonas d) avort e) polipoza colului uterin R:a,b,d 9. Precizati etiologia sangerarilor intalnite frecvent in premenopauza: a) fibroamele utrine b) metroragii disfunctionale c) neoplasm de ovar estrogeno-secretant d) avortul e) polipii endometriali si cervicali R:a,b,e 303


10. a) b) c) d) e) R:d

Cum definiti dismenoreea primara? durere la contactul sexual durere menstruala asociata unei patologii genitale durere la mijlocul ciclului menstrual durere menstruala fara o patologie genitala asociata metroragie asociata cu cicluri anovulatorii

11. Ciclurile anovulatorii se caracterizeaza prin: a) secretia de progesteron este absenta prin lipsa ovulatiei corpului galben b) creste secretia de progesteron c) scaderea brusca a nivelului estrogenilor, rezultand hemoragia de privatie d) endometrul hiperplagic prin actiunea estrogenilor e) corpul galben are o existenta anormal de scurta R:a,c,d 12. Endometrioza se caracterizeaza prin: a) are etiologie infectioasa b) presupun metaplazie locala din tesutul conductului mullerian c) are o culoare albastruie ce devine ciocolatie la menstruatie d) diagnosticul clinic este de certitudine e) tratamentul este chirugical sau medicamentos R:b,c,e 13. Depistarea leziunilor cervicale se face prin: a) echografie endovaginala b) examen secretie vaginala c) examen citotumoral Babes- Papanicolaou d) examen cu valvele e) tuseu vaginal R:b,c,d,e 14. Autoexaminarea sanului presupune: a) examinarea sanului de catre medicul ginecolog in fiecare an b) contribuie la cresterea detectarii precoce a cancerului c) este indicata in fiecare luna, postmenstrual d) se palpeaza fiecare san cu mana de aceeasi parte e) orice modificare trebuie raportata medicului R:b,c,e 15. Etiologia tumorilor de ovar recunoaste : a) numar scazut de nasteri b) alaptarea prelungita c) utilizarea talcului si azbestului d) dezvoltarea tumorilor din resturi embrionare e) multiparitatea R:a,c,d 304


16. Diagnosticul clinic al procesului inflamator acut anexial presupune: a) durere anexiala b) leucocitoza c) durere la mobilizarea colului uterin d) febra>39*C e) la punctie se extrage sange coagulat R:b,c,d 17. a) b) c) d) e) R:c

În caz de metroragie abundenta la o pacienta cu fibrom uterin de 53 de ani se impune: efectuare test de sarcina histerosalpingografie chiuretajul uterin hemostatic si biopsic radiografia micului bazin examen colposcopic

18. Profilaxia cancerului de col are ca obiective: a) tratarea infecţiilor genitale b) parteneri sexuali multiplii c) screening citotumoral Babeş-Papanicolau d) igiena genitală corectă e) debutul vieţii sexuale cât mai precoce R:a,c,d 19. a) b) c) d) e) R: c

Simptomul capital în neoplasmul de corp uterin este: durerea în climax leucoree albă, grunjoasă metroragia în climax în „zeamă de carne” pruritul în climax bradicardia

20. În cancerul de ovar putem întâlni următoarele simptome: a) creşterea în greutate b) creşterea de volum a abdomenului c) meteorism d) dureri discrete pelvine e) ascita R:b,c,d,e

305