grile licenta 2012 - Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor ...

31 downloads 370 Views 2MB Size Report
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE. „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA. GRILE pentru. EXAMENUL DE LICENȚĂ. 2012 ...
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA

GRILE pentru EXAMENUL DE LICENȚĂ 2012

CUPRINS: 1. ATI 2. BOLI INFECȚIOASE 3. CARDIOLOGIE Cardiologie 1 Cardiologie 2 Cardiologie 3 Insuficiență Cardiacă HTA 4. PNEUMOLOGIE Pneumologie 1 Penumologie 2 5. CHIRURGIE Chirurgie 1 Chirurgie 2 6. DERMATOLOGIE 7. NUTRIȚIE ȘI DIABET Obezitatea la adult 8. ENDOCRINOLOGIE 9. GASTROENTEROLOGIE 10. GERIATRIE 11. NEUROLOGIE 12. OFTALMOLOGIE 13. OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE 14. ONCOLOGIE 15. O.R.L. 16. ORTOPEDIE 17. PEDIATRIE 18. PEDOPSIHIATRIE 19. PSIHIATRIE 20. RADIOLOGIE 21. REUMATOLOGIE 22. HEMATOLOGIE 23. NEFROLOGIE 24. MEDICINĂ INTERNĂ 25. UROLOGIE Urologie 1 Urologie 2

………….…………………………. 3 ……….……………………………. 11 …………………………………….. …………………………………….. ……….……………………………. ……….………………………...….. ……………………………………..

26 41 50 62 72

…………………………………….. 80 ……….………………………......... 99 ……….…………………………… 108 ……….………………………….... 115 ……….………………………. ….. 122 ……….…………………………. . 127 ……….…………………………. . 135 ……….…………………………. . 140 ……….………………………….. 150 ……….………………………….. 162 ……….………………………….. 168 ……….………………………….. 175 ……….………………………….. 178 ……….…………………………... 188 ……….…………………………... 195 ……….…………………………... 203 ……….…………………….…….. 207 ……….…………………….…….. 227 ……….…………………….…….. 233 ……….…………………….…….. 242 ……….…………………….…….. 245 ……….…………………….…….. 255 ……….…………………….…….. 268 ……….…………………….…….. 281 ……….…………………………… 291 ……….………………………….... 297

2

ATI Stopul cardio-respirator 1. In clasificarea etiologiei stopului cardiac se regasesc urmatoarele, cu exceptia: A. Infarct miocardic B. Intoxicatii C. Ritm cardiac D. Hipoxie E. Inecul 2.

Disocierea electromecanica se intalneste in urmatoarele patologii: A. Embolia pulmonara masiva B. Infarct miocardic C. Soc circulator D. Disectia aortica E. Cardiomiopatie hipertrofica

3.

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Principala cauza a stopului cardiac nu este IMA B. Etiologia stopului cardiac va fi clasificata in functie de cauza C. Fibrilatia ventriculara declanseaza intotdeauna un stop cardiac D. Tahicardia ventriculara nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite circumstante E. FV nu este spontan reversibila

4.

Urmatoarele sunt manevre de baza in reanimarea cardio-pulmonara: A. Notarea debutului reanimarii B. Masaj cardiac la un ritm de 80 compresii pe minut C. Alternanta a 20 compresii toracice la 5 insuflari D. Eliberarea cailor aeriene E. Intubatia si ventilatia trebuie realizate cat mai repede

5.

Alcalinizarea nu este indicata decat in caz de: A. Hiperpotasiemie B. Hipopotasiemie C. Stopul cardiac in cadrul unei intoxicatii cu stabilizanti de membrana D. Infarct miocardic E. Soc cardiogen

6.

Care afirmatii sunt corecte: A. Hipotermia terapeutica vizeaza protejarea creierului de aminoacizii neuroexcitanti B. In caz de stop cardiac prin asistolie se administreaza 2 mg de adrenalina 3

C. Stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 10% din cazuri D. FV nu este spontan reversibila E. In absenta unei cai venoase adrenalina nu se poate administra 7.

In cadrul reanimarii specializate afirmatiile urmatoare sunt false: A. Adrenalina nu este singura catecolamina indicata in caz de asistolie B. Lidocaina nu mai este recomandata ca tratament antiaritmic C. Scopul injectiei cu adrenalina este de a restabilii tonusul venos D. Adrenalina exercita in mod normal o actiune batmotropica E. Dupa administrarea unui SEE se recomanda reluarea manevrelor RCP

Starea de şoc 8. In socul hipovolemic: A. Pacientul este tahicardic B. Predomina vasodilatatia periferica C. Predomina vasoconstrictia periferica D. Organismul se adapteaza prin bradicardie E. O cauza poate fi ingestia masiva de lichide 9.

Socul cardiogen: A. Se datoreaza scaderii functiei de pompa cardiaca B. DC scade C. Infarctul miocardic poate determina soc cardiogen D. Tensiunea arteriala creste reactiv in stare de soc cardiogen E. Pulsul periferic nu se modifica, doar cel central

10. Socul anafilactic: A. Prezinta vasodilatatie masiva B. Constrictia cailor aeriene se asociaza cu o crestere a TA C. Stimularea simpatica cu eficienta scazuta D. Stimulare simpatica cu eficienta crescuta E. Este un raspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numar mare de alergeni Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară 11. Semnele clinice functionale ale trombozei venoase profunde sunt: A. Durere spontana la nivelul gambei B. Durere provocata la nivelul gambei C. Durere de-a lungul traiectului venos D. Pierderea capacitatii de balans a gambei E. Semnul Homans

4

12. Semnele clinice generale ale trombozei venoase profunde sunt: A. Febra > 38 grade C B. Subfebrilitate C. Tahicardie clasic progresivă D. Bradicardie E. Simptome congestive cardiace drepte 13. Tratamentul trombozei venoase profunde are următoarele caracteristici: A. Se recomandă odihna la pat B. În caz de insuficientă renală severă pacientul se spitalizează C. Contentia venoasă poate preveni maladia postflebitică pentru o perioadă minima de doi ani D. Contentia venoasă nu poate preveni maladia postflebitică pentru o perioadă minima de doi ani E.INR tintă este de 2 – 3 14. Tratamentul antitrombotic preventiv în tromboza venoasă profundă are următoarele indicatii: A. Pacientii „medicali” cu vârstă > 40 ani, imobilizati, care prezintă decompensare cardiacă sau respiratorie acută B. Pacienti cu vârstă < 40 ani, mobilizati, care prezintă o infectie severă C. Pacient cu vârsta > 75 ani, cu antecedente trombembolice venoase, insuficientă cardiacă si sindrom mieloproliferativ D. Pacienti „chirurgicali” tratati prin chirurgie ortopedică a membrului inferior E. Pacienti „chirurgicali” tratati prin chirurgie urologică non – celioscopică 15. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt: A. Dispnee, polipnee, tuse, hemoptizie B. Bradicardie, sincopă, anxietate C. Simptome congestive cardiace drepte D. Simptome congestive cardiace stangi E. Palpitatii, tahicardie si anxietate 16. În embolia pulmonară, radiografia toracică: A. Poate fi normala B. Poate reflecta atelectazie în bandă C. Poate reflecta opacitate triunghiulară pe fond pleural D. Opacitate clasică a unui camp pulmonar E. Semnul Westermarck 17. Scorul Wells cuprinde următorii parametrii: A. Frecventă cardiaca > 80 bat/min > +1.5 B. Semne clinice de tromboză venoasă profundă > +3 5

C. Hipotensiune > +1 D.Antecedente de tromboembolism venoas sau de embolie pulmonară > +1.5 E. Febră > +1 18. Durata tratamentului anticoagulant după un prim accident tromboembolic: A. În caz de anticoagulant de tip lupic: tratament prelungit până la 2 ani B. În prezenta unui factor favorabil reversibil: trei luni C. În absenta unui factor favorabil: 3 până la 6 luni D. În caz de neoplazie evolutivă: până la disparitia neoplaziei E. În caz de deficit de antitrombină: 6 luni, în absenta riscului de sângerare. 19. Evaluarea riscului în embolia pulmonară se bazeaza pe trei criterii: A. Hipotensiune arteriala B. Disfunctie cardiacă stângă vizibilă la ecografie C. Disfunctie cardiacă dreaptă vizibilă la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP D. Asocierea trombozei venoase profunde a membrelor inferioare E. Afectarea miocardică demonstrată de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C 20. Tratamentul simptomatic în embolia pulmonară masivă cuprinde: A. Oxigenoterapie cu debit mic, pentru obtinerea unei saturatii a hemoglobinei în oxigen, în sângele periferic > 98% B. Intubare si ventilare mecanică în caz de hipoxie severă C. Două căi venoase centrale D. Expansiunea volemică în prima instantă prin cristaloide sau coloide E. Spitalizare si reanimare 21. La un pacient cu embolie pulmonara, radiografia pulmonara poate decela: A. Atelectazie in banda B. Hipertransparenta unui camp pulmonar C. Supraelevatia domului pleural D. Pleurezie E. Hipertransparenta spatiului pleural 22. La un pacient cu embolie pulmonara, electrocardiograma poate decela: A. Tahicardie sinusala B. Bloc de ramura dreapta C. Bloc de ramura stanga D. Unde negative in V1, V2, V3 E. Unda S in D3, unda Q in D1

6

23. La un pacient cu embolie pulmonara: A. ECG poate fi normal B. Radiografia pulmonara poate fi normala C. Gazele sanguine arteriale pot fi normale D. Modificarile ECG, atunci cand apar, sunt specifice emboliei pulmonare E. Modificarile radiologice, atunci cand apar, snt specifice emboliei pulmonare 24. Aspectul ECG de tip S1Q3 (una S in D1 si unda Q in D3) poate apare in: A. Embolie pulmonara B. Infarct miocardic acut C. Insuficienta cardiaca acuta dreapta D. Insuficienta cardiaca acuta stanga E. Criza de astm bronsic 25. In diagnosticul de certitudine al emboliei pulmonare A. Un nivel al d-Dimerilor < 500 micrograme/litru exclude diagnosticul de embolie pulmonara B. CT toracic cu substanta de contrast permite diagnosticul de certitudine C. Angio-computer tomografia spirala este investigatia de electie pentru diagnosticul de ceritudine D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie – perfuzie poate conduce la diagnosticul corect E. Rezonanta magneica nucleara este utila in cazurile in care computertomografia este neconcludenta 26. Urmatoarele simptome sunt semne de gravitate la un pacient cu embolie pulmonara: A. Hipotensiunea arteriala B. Hipertensiunea arteriala C. Insuficienta cardiaca dreapta D. Scaderea nivelului seric al peptidului natriuretic de tip B (BNP) E. Cresterea concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C 27. Fac parte din semnele clinice definitorii pentru tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare A. Durerea la nivelul gambei B. Febra constant crescuta peste 39 grade C C. Tahicardie D. Edem inflamator al gambei E. Claudicatie intermitenta

7

28. In strategia diagnostica pentru managementul pacientului cu suspiciune de tromboza venoasa profunda (TVP): A. d-dimeri negativi la un pacient cu semne clinice nespecifice exclud TVP B. d-dimeri pozitivi implica obligativitatea efectuarii unui Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare C. d-dimerii nu sunt diagnostici pentru TVP D. Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare are capacitatea de a confirma diagnosticul la pacientul cu suspiciune clinica de TVP E. Eco-Doppler venos pozitiv al membrelor inferioare nu impune inceperea tratamentului medicamentos anti TVP 29. *Tratamentul curativ in TVP are urmatoarele tinte terapeutice: A. obtinerea unui aPTT de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica) B. obtinerea unui aPTT de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica) C. obtinerea unui aPTT de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina sodica D. obtinerea unui aPTT de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina sodica E. obtinerea unui INR tinta intre 2 si 3 daca se foloseste heparina sodica 30. In tratamentul curativ al TVP: A. in cazul heparinelor fractionate, dozele sunt: bolus 80 U / kg, urmat de 500 U/kg/zi in perfuzie continua B.se administreaza heparine cu greutate moleculara mica daca cleareance-ul de creatinina este > 30 ml / min C. INR tinta in tratamentul cu anticoagulante orale este 1,5-2,5 D. repausul la pat este obligatoriu pentru a preveni mobilizarea trombilor E. suprapunerea tratamentului cu heparine / anticoagulante orale trebuie facuta cel putin 5 zile 31. Tratamentul preventiv al TVP cuprinde: A. antiinflamatorii nonsteroidiene B. antiagregante plachetare C. heparine cu greutate moleculara mica D. antivitamine K E. inhibitori selectivi ai factorului Xa 32. Tratamentul preventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti chirurgicali: A. pacienti supusi unor operatii oncologice B. pacienti supusi unor interventii pe cord deschis C. pacienti supusi unor interventii endoscopice urologice 8

D. pacienti supusi unor interventii de amploare pe tractul digestiv E. pacienti supusi unor interventii de stabilizare a coloanei vertebrale 33. Tratamentul peventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti cu patologie medicala: A. pacienti sub 40 de ani, neinternati, neimobilzati la pat, cu decompensare severa respiratorie B. pacienti peste 40 de ani, neinternati, imobilizati la pat, cu infectii severe C. pacienti peste 40 ani, internati, cu decompensare cardiaca severa D. pacienti cu sindrom mieloproliferativ, doar la varsta peste 75 de ani E. pacienti cu sindrom mieloproliferativ imobilizati la pat 34. Diagnosticul emboliei pulmonare cuprinde: A. dispnee B. polipnee C. dureri toracice D. tahicardie E. asociere obligatorie cu semne de tromboza venoasa profunda 35. * Urmatoarele semne / simptome nu fac parte din simptomatologia emboliei pulmonare: A. turgescenta venelor jugulare B. hipotensiunea arteriala C. tusea D. hemoptizia E. hematemeza

9

RĂSPUNSURI Stopul cardio-respirator 1. A, B, D, E 2. A, D 3. C, D, E 4. A, D, E 5. A, C 6. A, D 7. A, C Starea de şoc 8. A, C 9. A, B, C 10. A, C Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară 11. A, B, C, E 12. B, C 13. B, C, E 14. A, C, D, E 15. A, C, E 16. A, B, C, E 17. B, D 18. B, C, D 19. A, C, E 20. B, D, E 21. A, B, C, D 22. A, B, D 23. A, B, C 24. A, C, E 25. A, C, D 26. A, C, E 27. A, C, D 28. A, B, D 29. C 30. B, E 31. C, E 32. A, D, E 33. B, C, E 34. A, B, C, D 35. E

10

BOLI INFECTIOASE Febra acuta la adult 1*. Termenul de febră acută recentă se referă la febra ce durează de: A: peste 20 de zile B: 5-20 de zile C: mai putin de 5 zile D: 3-10 zile E: mai putin de 20 de zile 2*. La toxicomanii pe cale intravenoasă, etiologia febrei acute poate fi: A: infectie urinară B: hepatită alcoolică acută C: pancreatită acută D: tuberculoză E: endocardită dreaptă 3*. Pentru febra acută neînsotită de semne de tolerantă dificilă se recomandă: A: antibioticoterapie B: antiinflamatoare nesteroidiene C: antiinflamatoare steroidieine D: tratament simptomatic E: antivirale 4. Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: A: infectia cu HIV B: pneumopatia prin inhalare C: infetie urinară D: hepatită alcoolică acută E: pancreatita acută 5. Dintre substantele pirogene fac parte: A: interleuchinele B: lizozimul C: factorul de necroză tumorală D: interferonul E: lactoferina 6. Din categoria pacientilor cu risc crescut de a face febra acuta fac parte A: nou-nascutii B: gravidele C: homosexualii D: subiectii cu proteze valvulare E: subiectii recent operati 11

7. Care sunt urgentele infectioase în fata unei febre acute: A: meningoencefalita B: meningita bacteriană C: faringoamigdalita virală D: septicemia E: endocardita infectioasă 8. Dintre patologiile neinfectioase, pot fi cauză de febră acută urmatoarele : A: bolile metabolice B: intoxicatia cu fier la menopauză C: osteoporoza D: meningoencefalita acuta E: tumorile hematologice 9. Marcati afirmatiile false in ceea ce priveste etiologia febrei acute: A: in cazul unei etiologii bacteriene febra poate fi semnul unei infectii cu HIV B: o buna toleranta a febrei si o vindecare spontana ne sugereaza o etiologie virala C: alergiile medicamentoase nu sunt o cauza de febra acuta D: la pacientii sondati febra poate fi cauza unei infectii de tract urinar E: la toxicomani pe cale intravenoasa febra poate fi cauzata de o infectie cu HIV, de o celulita, de endocardita stanga 10*. Functia de termoreglare este asigurată de: A: hipotalamus B: hipofiză C: trunchiul cerebral D: suprarenale E: corticosuprarenale Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului 1.* In fata unei suspiciuni de meningita infectioasa trebuie facut de urgenta: A: o ecografie abdominala B: ionograma serica C: radiografii de sinusuri D: examenul LCR E: radiografie toracica 2.* In meningita infectioasa antibioticele se administreaza inainte de punctia lombara in caz de: A: febra peste 39 grade C B: pacient obnubilat C: purpura fulminans D: pacient varstnic sondat urinar 12

E: prezenta unui sindrom meningean 3*: Meningita cu pneumococi are urmatoarele caracteristici cu exceptia: A: debut brutal B: este frecventa la pacientii varstnici C: frecventa la pacientii purtatori ai unei brese osteomeningiene D: frecventa la etilici E: nu apar tulburari de vigilenta 4. *Care dintre urmatoarele conditii nu apare în cursul evolutiei unei meningite cu LCR purulent? A. soc septic B. coma, epilepsie, hidrocefalie C. Sindrom de hipertensiune intracraniana D. coagulare intravasculara diseminata (CIVD) E. dezvoltare de xantoame 5.* În cazul unui pacient diagnosticat cu meningită de etiologie probabil infecţioasă, care dintre situaţiile următoare nu corespunde cu suspiciunea etiologică? A: copii mici, nevaccinati, cu focare supurative în sfera ORL – se suspicionează implicarea Haemophilus influenzae B: tineri ce prezintă un sindrom purpuric – se suspicionează implicarea Neisseria meningitidis C: pacient cu elemente de meningoencefalită acută, recent întors dintr-o călătorie în ţările scandinave – se suspicionează neuropaludismul D: LCR clar, cu predominenţa limfocitelor şi hipoglicorahie- se suspicionează neurotuberculoza E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie 5 elemente/ mm3 B: diagnosticul de meningita se stabileste daca in examenul LCR identificam > 50 elemente/ mm3 C: diagnosticul de meningita purulenta se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor nu sunt polinucleare D: diagnosticul de meningita cu lichid clar se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor sunt limfocite E: diagnosticul de meningita cu lichid clar se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor sunt eozinofile

13

7. Meningitele neinfectioase sunt : A: iatrogene postchimioterapie intratecala B: tumorale C: date de herpes virus D: imunoalergice E: date de virusul HIV 8: Meningita cu Hemophillus influenzae este : A: meningita cu lichid purulent B: meningita cu lichid clar C: examenul bacteriologic direct din LCR arata prezenta bacililor Gram negativ D: examenul bacteriologic direct din LCR arata prezenta bacililor Gram pozitiv E: LCR este limfocitar si hipoglicorahic 9*: Care dintre urmatoarele nu este o complicatie a meningitelor purulente: A: Soc septic, coma, epilepsie B: Tulburari hidroelectrolitice C: Sechele intelectuale D: Tulburari imunoalergice E: Tulburari de mers 10. Care dintre următoarele meningite se declară serviciului epidemiologic? A: meningita meningococică B: meningita pneumococică C: meningita tuberculoasă D: meningita cu Listeria monocytogenes E: meningita cu Haemophilus influenzae 11. Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este: A: Meningita neinfectioasa B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR normal D: Meningismul este satelit virozelor E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii parameningiene active Gripa 1. * Virusurile gripale sunt: A: virusuri ARN B: virusuri ADN C: responsabile de infectii respiratorii cronica la om si la animal D: patru tipuri de virusuri gripale sunt patogene la om E: nici un raspuns nu este corect 14

2. * În care dintre situatii, diagnosticul de gripă este improbabil A: bolnav cu manifestări de viroză respiratorie în context epidemic gripal B: simptome respiratorii şi contact recent cu un pacient confirmat cu gripă C: debut brusc al unei suferinţe respiratorii de aspect viral, dupa o incubaţie scurtă (1-3 zile) D: tablou clinic caracterizat de febră ridicată, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameţeli E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoză şi hipereozinofilie 3.* Care complicaţie nu apare în infecţia cu virusul gripal? A: suprainfecţii bacteriene B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficienţă cardiaca gravă sau valvulopatii grave C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice D: sindromul de detresa respiratorie acută E: anizocorie 4. Forma simpla de infectie cu virusul gripal este caracterizata prin : A: febra inalta 39-40 C B: frisoane, astenie C: detresa respiratorie acuta D: anorexie E: pneumopatiei cu pneumococ 5. Care afirmatie legata de infectia cu virusul gripal este adevarata: A: incubatia este de 1-3 zile B: incubatia este de 7 zile C: contetul epidemic nu este important pentru a stabilii diagnosticul de gripa D: perioada de contagiozitate se intinde de la 6 zile inaintea aparitiei semnelor clinice la 2-3 zile dupa aparitia acestora E: suprainfectiile bacteriene sunt responsabile de o mare parte din decese 6.* Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamentul gripei este falsă? A: în prezent se utilizează următoarele antivirale cu acţiune specifică: oseltamivir, zanamivir, amantadină B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc decât în cazurile de suprainfecţie dovedită C: este indicată hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate D: se utilizează medicamente antalgice, respectiv antipiretice E: se indică repausul fizic

15

7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevărate? A: virusul gripal penetrează celular cu ajutorul neuraminidazei B: după penetrare virusul gripal se replică intracelular C: eliberarea noilor virioni este facilitată de catre hemaglutinină D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determină liză celulară şi reacţii inflamatorii E: suprainfecţiile bacteriene apar obligatoriu în evoluţia gripei 8. Următoarele categorii de persoane au indicaţie de vaccinare antigripală: (pg. 323) A: sugarii peste vârsta de 3 luni B: vârstnicii (peste 65 de ani) C: persoanele cu suferinţe bronhopulmonare cronice D: gazdele speciale care prezintă deficite imunitare celulare (mai ales infecţia HIV) E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumină Infectia cu HIV 1. * Gasiti afirmatia falsa despre istoria naturala a infectiei cu HIV: A: manifestarile clinice ale infectiei cu virusul HIV sunt dominate de infectiile oportuniste B: faza de primo-infectie este deseori simptomatica C: in faza de latenta apare o diminuare progresiva a CD4 D: faza simptomatica sau boala SIDA este legata de un deficit imun grav E: principalele enzime ale virusului Hiv sunt transcriptaza inversa, proteaza, integraza 2. * Diagnosticul infectiei cu HIV se bazează pe: A: tipare limfocitara CD4/CD8 B: test ELISA combinat de generatia a patra C: determinarea nivelului limfocitelor CD4 D: test genotipic de rezistentă E: imunofenotipare 3. *Care este cea mai frecventă infectie oportunistă întâlnită la pacientii infectati cu HIV: A: pneumocistoza pulmonară B: toxoplasmoza cerebrală C: criptococoza D: sarcomul Kaposi E: leucoencefalopatia multifocală progresivă

16

4.* Profilaxia primară pentru pneumocistoză şi toxoplasmoza la pacientii infectati cu HIV se face cu: A: foscarnet B: fluconazol C: pirimetamină D: ganciclovir E: cotrimoxazol 5.* Cea mai frecventă localizare a infectiei cu citomegalvirus la pacientii infectati cu HIV este: A: hepatică B: ganglionară C: pulmonară D: retiniană E: cerebral 6. Principalele enzime din structură HIV sunt: A: transcriptaza inversă B: proteaza C: neuraminidaza D: integraza E: hemaglutinina 7. Tratamentul antiretroviral in infectia HIV A: scade morbiditatea si mortalitatea B: reface partial capacitatea imuna a pacientului infectat cu HIV C: este indicat daca pacientul este simptomatic D: este indicat daca pacientul are CD4 500 /mm3 E. clasa biologica 3= CD4 intre 200-400/mm3 Boli cu transmitere sexuala 1. Managementul unei IST cuprinde : A: Profilaxia primară şi secundară B: Tratamentul curativ C: Vaccinarea anti-HPV indiferent de vârstă D: Profilaxia recidivelor E: Tratamentul factorilor de risc 2. In cadrul tratamentului sifilisului, reactia Herxheimer consta in: A: sangerari gingivale B: febra C: anorexie D: eruptie cutanata E: poliadenopatii 3*. Diagnosticul de IST nu se poate stabili folosind : A: TPHA, VDRL B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C: Serologie HIV 1 şi 2 D: Prelevat uretral sau vaginal E: Hemoleucograma 18

4. *Care dintre următoarele infecţii nu este o infectie cu transmitere sexuala A: Infecţia stafilococica B: Infecţiile cu gonococ C: Infecţiile cu chlamidia D: Sifilisul E: Ectoparazitozele (scabia şi pediculozele) 5. Chlamydia trachomatis A: este frecvent implicata in uretrite si cervicite B: portajul latent favorizeaza diseminarea bacteriei C: la nou nascut se poate intalnii forma oftalmica dupa infectarea din timpul nasterii D: este responsabila de sterilitatea tubara E: nici o varianta nu este corecta 6. In cadrul sifilisului se disting urmatoarele stadii A: stadiul primar caracterizat prim aparitia sancrului sifilitic B: stadiul primar : sancrul dur este localizat mai ales la nivelul mucoasei vaginale si mucoasei bucale C: Stadiul secundar caracterizat prin aparitia rozeolei sifilitice D: stadiul secundar: leziunile tardive numite sifilide sunt foarte contagioase E: sifilisul tertiar caracterizat prin aparitie manifestarilor viscerale dupa zeci de ani de evolutie 7. *Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu transmitere sexuală (IST) este falsa: A: În prezenţa unei IST se vor căuta întotdeauna alte IST B: Se va insista asupra măsurilor de profilaxie C: IST cuprind şi formele asimptomatice de boală D: Se vor depista şi trata partenerii sexuali E: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc Infectiile nosocomiale 1.* Referitor la infecţiile nosocomiale sunt false următoarele aspecte A: sunt infecţii asociate îngrijirilor medicale B: sunt infecţii asociate automedicatiei la dimiciliu C: sunt infecţii asociate activităţilor de profilaxie D: sunt infecţii asociate activităţilor de diagnostic E: sunt infecţii asociate activităţii de îngrijire curativă 2.* Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: A: este obligatorie B: depinde de decizia medicului curant 19

C: nu poate duce la despagubiri deoarece nu se poate demonstra producerea infectiei in timpul managementului medical D: toate variantele sunt corecte E: nici o varianta nu e corecta 3. *Cele mai frecvente infectii nosocomiale sunt: A: Infectiile de plaga operatorie B: Infectiile urinare C: Pneumopatiile infectioase D: Infectiile de tract digestiv E: Micozele 4. Pneumopatiile infectioase nosocomiale sunt caracterizate prin: A: aparitia febrei, a expectoratiei purulente B: semne radiologice: hiperinflatie pulmonara C: semne biologice: izolarea unui germen din exudatul faringian sau nazal D: izolarea unui germen intr-un prelevat din caile respiratorii inferioare E: factor de risc:intubarea endotraheala 5.* Infecţiile nosocomiale de plagă operatorie se caracterizeaza prin: A: aspect clinic: prezenta eritemului migrans B: serologic: teste bacteriologice pozitive C: microbiologic: cultură pozitivă dintr-o probă recoltată de la nivelul plăgii operatorii D: semne clinice si biologice apărute în primele 10 zile de la momentul intervenţiei, indiferent de tipul acesteia E: semne clinice si biologice aparute în decurs de 3 luni de zile de la intervenţie, în cazul implantării de material străin 6. Semnele biologice pe care se bazează diagnosticul pneumopatiile infectioase nosocomiale sunt: A: hemoculturi pozitive B: leucopenie cu limfocitoză C: izolarea unei bacterii din expectoraţie D: leucocitoză cu neutrofilie E: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar 7. Infectiiile legate de catetere sunt: A: intotdeauna nosocomiale B: mai frecvente la cateterele centrale decat la cele periferice C: rareori nosocomiale D: diagnosticul este stabilit de o cultura pozitiva a cateterului E: diagnosticul este stabilit de o hemocultura pozitiva 20

Septicemiile 1. *: Bacteriemia este definita ca fiind: A: o infecţie sistemică confirmată B: o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ C: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau neinfectioasa D: prezenta de bacterii în sânge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi E: nici o varianta de mai sus 2. * Socul septic este definit ca fiind: A: sepsis cu hipotensiune arteriala persistenta B: sepsis cu hipertensiune arteriala C: sepsis cu disfunctie hematologica D: sepsis insotit de coma E: sepsis grav cu hipotensiune arterială persistentă în ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puţin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive) 3. * In sepsis avem urmatoarele, cu EXCEPTIA: A: febra B: infectie confirmata C: frecventa cardiaca >90 bpm D: frecventa respiratorie 5 zile D: diaree aparută după un tratament antibiotic E: diaree aparută după chimioterapie 7. *Diareea calatorilor este data de: A: Vibrio cholerae B: Campilobacter jejuni C: Bacillus cereus D: Clostridium perfringens E: E. Coli enterotoxinogen 8. Salmonelozele pot fi descrise ca sindroame dizanterice avand urmatoarele caracteristici: A: cele minore, non-tifice responsabile de majoritatea toxinfectiilor alimentare colective B: responsabile de febrele tifoide si paratifoide C: citoliza hepatica si leucopenie D: sindrom apendicular E: complicatie postinfectioasa : poliradiculonevrita acuta Guillan-Barre 9. * Tratamentul în diareea acută implică: A: spitalizare obligatorie B: rehidratare parenterală în caz de deshidratare severă C: modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului intestinal în suspciunile de diaree invazivă D: rehidratare orală în caz de deshidratare severă E: antibioticoterapie empirică, indicată în toate cazurile de diaree acută, până la elucidarea cauzei 10. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele aspecte: A: clinic: erupţie rozeoliformă, puls disociat, scaune diareice B: biologic: leucocitoză, citoliza hepatică C: biologic: leucopenie, citoliză hepatică D: coprocitologic: hematii şi eozinofile abundente E: hemoculturile şi serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului Profilaxia tetanosului 1. Tetanosul este definit ca fiind: A: o boala infectioasa B: o parazitoza C: data de un bacil Gram negativ, aerob: Clostridium tetani 23

D: boala este data de efectul neurogen al exotoxinei bacilului E: Toxina blocheaza eliberarea de neurotransmitatori la nivel sinaptic 2. Tabloul clinic al tetanosului cuprinde : A: incubatia medie este de o saptamana dar poate varia intre 3-30 zile B: in faza de prodrom apare trismusul C: trismusul este reductibil, asociat cu un sindrom febril D: contracturile musculare sunt generalizate responsabile de opistotonus E: progresia bolii este lenta si ireversibila 3. Tratamentul curativ in caz de tetanos implica: A: curatarea si debridarea plagii B: antibioterapie C: corticoterapie D: seroterapie E: anticoagulare profilactica 4. Managementul unui caz de tetanos implica: A: plaga se curăţă şi se debridează B: plaga se acoperă cu unguente grase şi se pansează ocluziv C: se practică antibioterapie (Penicilina G administrată i.v.) D: se practică seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei) E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic 5. Complicatiile specifice tetanosului sunt : A: complicaţii tromboembolice B: suprainfecţii pulmonare (prin aspiraţie) C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsură D: sindroame disautonome E: decompensarea tarelor preexistente 6. Diagnosticul de tetanos trebuie avut în vedere in urmatoarele situatii: A: plăgi cutanate sau mucoase B: plăgi ce creaza condiţii locale de anaerobioză (ischemie, necroze) C: paralizii simetrice, flasce, descendente D: trismus decelat la o persoană în vârsta E: sugar provenit din ţări în curs de dezvoltare, ce prezinta dificultăţi de alimentare

24

RASPUNSURI CORECTE Febra acuta la adult 1. C 2. E 3. D 4. B, D, E 5. A, C, D 6. A, B, D, E 7. A, B, D, E 8. A, E 9. A, C, E 10. A

HIV 1. B 2. B 3. A 4. E 5. D 6. A, B, D 7. A, B, C, D 8. B 9. A, B, C 10.A, D, E 11.B, C, E Meningitele infectioase si 12.A, C, D meningoencefalitele adultului Boli cu transmitere 1. D sexuala 2. C 1. A, B, D, E 3. E 2. B, D, E 4. E 3. E 5. C 4. A 6. B, C, E 5. A, B, C, D 7. A, B, D 6. A, C, D, E 8. A, C 7. E 9. D 10.A, C Infectiile nosocomiale 11.A, D, E 1. B 2. A 3. B Gripa 1. A 4. A, D, E 2. E 5. C 3. E 6. A, C, E 4. A, B, D 7. A, B, D 5. A, E 6. A 7. B, D 8. B, C, D

Septicemiile 1. D 2. E 3. D 4. B, C, D, E 5. A, B, C 6. A, B, C, E Diareea acuta și deshidratarea la adult 1. B, C, D 2. A, D, E 3. A, B 4. E 5. D 6. A 7. E 8. A, B, C 9. B 10.A, C, E Profilaxia tetanosului 1. A, D, E 2. A, B, D 3. A, B, D 4. A, C, D, E 5. A, B, D, E 6. A, B, D, E

25

CARDIOLOGIE 1 Starea de rău pierderea cunoştinţei, criza comiţială la adult 1*. Sincopa este definită drept: A. stare de rău debutată rapid, B. pierderea completă a stării de conştienţă de scurtă durată, C. pierderea incompletă a stării de conştienţă, D. pierderea completă a stării de conştienţă de durată lungă, E. pierderea completă a stării de conştienţă însoţită de convulsii 2. În etiologia sincopelor intră cauze: A. cardiace, B. vasculare, C. reflexe, D. renale, E. digestive 3. Dintre cauzele cardiace ale sincopei fac parte: A. tahicardia ventriculară, B. fibrilaţia atriala cu conducere foarte rapida, C. torsada vârfurilor, D. sindromul W-P-W, E. sincopa vaso-vagală 4. Dintre cauzele cardiace ale sincopelor fac parte: A. stenoza aortică strânsă, B. cardiomiopatia hipertrofică, C. hipotensiunea ortostatică D. tumori intracardiace obstructive, E. stenoza pulmonară 5. Dintre sincopele de cauza vasculara fac parte: A. hipotensiunea arterială B. disautonomia neurovegetativă C. sincopa postmictională D. sincopa tusivă E. sincopa din atacul de panică 6. Dintre cauzele vasculare ale sincopei pot fi următoarele: A. hipotensiunea arterială B. hipersensibilitatea sinocarotidiană C. furtul din artera subclaviculară D. disautonomia neurovegetativă E. drop-atacul 26

7. Dintre cauzele non cardiovasculare ale sincopei fac parte: A. criza de epilepsie B. hipersensibilitatea sino-carotidiană C. criza de isterie D. accidentul ischemic tranzitor E. drop-atacul 8. Pentru încadrarea etiologică a sincopei au valoare: A. prodroamele şi semnele funcţionale (angină, dispnee, palpitaţii, etc.) B. pierderea completă sau incompletă a stării de conştienţă C. pierderea completă, de durată, a stării de conştienţă D. existenţa unei perioade postcritice cu semne funcţionale E. existenţa unei boli cardiace cunoscute sau a unui tratament antiaritmic sau antihipertensiv cunoscut 9. Pentru diagnosticul etiologic al sincopei nu au valoare: A. durata pierderii stării de conştienţă B. prodroamele sau semnele funcţionale de însoţire C. pierderea de urină şi muşcarea limbii D. existenţa unei boli cardiace, neurologice, psihice E. date culese de la martori sau pacient 10. Valoarea ECG în stabilirea etiologiei sincopei constă în: A. identificarea ritmului inimii B. identificarea unor tulburări de conducere atrio-ventriculare sau intra-ventriculare C. identificarea ischemiei miocardice D. excluderea ischemiei miocardice E. identificarea unei anomalii electro-fiziologice 11. Bilanţul probelor biologice efectuat post sincopă, are valoare în: A. evidenţierea dezechilibrului hidro-electrolitic B. evidenţierea ischemiei miocardice C. excluderea ischemiei miocardice D. evidenţierea unor toxice E. verificarea glicemiei 12. Pentru etiologia sincopei pot fi luate în considerare: A. hipo sau hiperpotasemia B. hiperglicemia C. hipoglicemia D. evidenţierea unor toxice (medicamente sau substanţe) E. hipercalcemia 27

13*.Spitalizarea se efectuează în următoarele situaţii cu excepţia: A. hipotensiunea ortostatică cu necesitatea unor adaptări terapeutice complexe B. existenţa unei boli cardiace în evoluţie C. sincopa vasovagală cu revenire rapidă, fără modificări pe ECG D. existenţa unor modificări neurologice E. sincopa recurentă 14. Ecocardiograma are valoare în următoarele situaţii: A. diagnosticarea bolilor valvulare B. depistarea shunturilor intracardiace C. aprecierea performanţei cardiace D. aprecierea chineticii segmentare E. depistarea unor anomalii electro-fiziologice 15. În diagnosticarea tulburărilor de ritm sau de conducere drept cauze ale sincopei au valoare: A. electrocardiograma de repaus B. monitorizarea Holter ECG C. telemetria D. explorarea electro-fiziologică şi studiul vulnerabilităţii ventriculare E. tilt testul Boala cardiacă ischemică. Durerea toracică acută şi cronică. 16*. Durerea toracică de tip junghi, cu sediul latero-toracic, activată de palpare şi intensificată de inspir profund este caracteristică durerii din: A. angină B. disecţie de aortă C. afectare pericardică D. afectare pleurală E. esofagită 17*. Durerea toracică din angină are sediul caracteristic: A. dorsal B. latero-toracic sau la baza toracelui C. transfixiant sau migrator D. epigastric E. retro- şi mediosternal în bara sau cervical 18. Iradierea durerii toracice din angină are următoarele sedii, cu excepţia: A. de la epigastru la gât B. în fălci C. în umăr D. în membrele superioare E. intercostal. 28

19. Care sunt semnele respiratorii asociate durerii toracice? A. tuse B. expectoraţie C. hematemeză D. dispnee E. disfagie 20. La examenul clinic în durerea toracică, semnele cardiovasculare caracteristice disecţiei de aortă sunt: A. puls paradoxal, B. asimetrie tensională, C. ischemie a membrelor, D. suflu de insuficienţă aortică, E. abolirea pulsului periferic. 21.* În durerea toracică, ECG este dificil de interpretat în următoarele cazuri, cu excepţia: A. stimulator cardiac B. tulburări hidroelectrolitice (hipopotasemia) C. tratament digitalic D. blocul major de ramura dreaptă E. bloc de ramura stângă 22. În durerea toracică supradenivelarea segmentului ST remisă după administrarea nitroglicerinei sugerează: A. spasm coronarian B. pericardită acută C. sindrom Prinzmetal D. anevrism ventricular stâng E. infarct pe cale de constituire 23*. În durerea toracică, creşterea troponinei se întâlneşte în următoarele situaţii, cu excepţia: A. angină instabilă complicată cu infarct rudimentar B. endocardită infecţioasă C. embolie pulmonară D. miopericardită virală E. ischemie miocardică funcţională secundară şocului (hemodinamic) 24. În durerea toracică şi suspiciune de embolie pulmonară, se recomandă efectuarea: A. troponinei B. mioglobinei C. titrului ASLO 29

D. D-dimerilor E. saturaţiei O2 25. În durerea toracică, ecocardiograma este indicată în următoarele situaţii: A. durere la deglutiţie, B. pentru aprecierea cineticii segmentare şi globale C. în diagnosticul de urgenţă al suferinţei pericardice D.în diagnosticul de urgenţă al patologiei aortei ascendente (transesofagiană) E. durere epigastrică 26. Atitudinea terapeutică în disecţia de aortă include: A. controlul strict al TA B. chirurgie de urgenţă în disecţia de tip B (fără afectarea aortei ascendente) C. tratament medical în disecţia aortei ascendente (tip A) D. instituirea de urgenţă a tratamentului anticoagulant E. control tensional optimal +/- endoproteză vasculară în ischemia de organ (în disecţiile de tip B) 27. Atitudinea terapeutică în embolia pulmonară presupune: A. tratament antibiotic B. tromboliză în şoc hemodinamic C. se efectuează ECG, radiografie pulmonară, D-dimeri şi saturaţia în O2 D. confirmarea trombozei venoase profunde prin eco Doppler E. confirmara emboliei prin angioCT spiralat sau scintigrafie pulmonară 28*. Următoarele afecţiuni abdominale pot cauza durere toracică, cu excepţia: A. abces subfrenic B. colica biliară C. apendicita acută D. pielonefrită E. pancreatita acută 29. Durerea toracică necesită spitalizare pentru supraveghere 24-48 de ore în următoarele situaţii, cu excepţia: A. bilanţul enzimatic şi ECG rămân nemodificate B. durerea e persistentă cu anomalii minime ale ECG C. angină stabilă la un coronarian cunoscut, fără modificări noi pe ECG sau enzimatice D. pacientul are cumul de factori de risc pentru ateroscleroză E. pacientul este sub tratament anti-ischemic, cu modificări pe ECG

30

Angina pectorală şi infarctul miocardic.Angina stabilă 30*. Raportul dintre aportul/consumul de oxigen al miocardului (MVO2) nu este influenţat de: A. frecvenţa cardiacă B. frecvenţa respiratorie C. tratament cu beta-blocante D. tensiunea parietală a miocardului E. tratamentul antianginos cu nitraţi 31. Caracteristic pentru durerea aginoasa este: A. apare la acelaşi tip de efort B. se remite la întreruperea efortului C. apare în egală măsura la efort şi în repaus D. nu este influenţată de întreruperea efortului E. nu răspunde la administrarea de nitroglicerina 32. Simptomele care se asociază frecvent durerii de tip anginos sunt: A. dispneea B. respiraţia şuierătoare C. tusea D. palpitaţiile E. anxietatea 33*. Tratamentului anginei stabile include, cu excepţia: A. corecţia factorilor de risc cardio-vasculari B. antiagregant plachetar C. tratament anticoagulant de durată D. derivaţi nitraţi E. beta-blocant Infarctul miocardic în fază acută 34. Sindromul coronarian acut are următoarele caracteristici: A. este o durere toracică cu caracter de angină B. poate surveni de novo, cu durată prelungită C. poate apărea la pacienţi cu antecedente coronariene D. poate apărea la pacienţi fără antecedente coronariene E. electrocardiograma este normală în episodul dureros Sindromul coronarian acut cu supradenivelare permanentă a segmentului ST 35. SCA cu ST+ poate fi consecinţa: A. ocluziei coronariene incomplete B. disecţiei coronariene C. emboliei coronariene D. spasmului coronarian 31

E. ocluziei coronariene complete prin fisura plăcii de aterom 36. Durerea anginoasă din SCA cu ST+ are următoarele caracteristici: A. durează mai puţin de 30 de minute B. cedează la administrare de nitraţi C. durează mai mult de 30 minute, frecvent D. nu cedează la administrare de nitraţi E. se datorează unui spasm coronarian 37*. În SCA ST+ cu ischemie constituită în teritoriul inferior, pot exista modificări pe ECG în derivaţiile: A. DII, DIII, aVF B. V5,V6 C. V1,V2,V3 D. V3,V4 E. DI, aVL 38. În SCA cu ST + se adoptă următoarea atitudine: A. tratament ambulator, cu supraveghere prin medicul de familie B. internare de urgenţă în unitatea coronariană C. tratament cu nitraţi D. reperfuzie prin angioplastie coronariană E. reperfuzie prin tromboliză 39. Tratamentul cu betablocanţi în SCA cu ST+ este indicat înaintea revascularizării în următoarele situaţii: A. infarctul inferior B. tahicardie ventriculară susţinută C. şocul cardiogenic D. infarctul de ventricul drept E. HTA severă 40*. Dintre complicaţiile precoce ale infarctului acut, fac parte următoarele tulburări de ritm cu excepţia: A. fibrilaţia ventriculară B. blocurile atrioventriculare C. tulburările de ritm atriale D. extrasistole ventriculare sistematizate E. ritmul idioventricular accelerat 41*. Stadiul II în clasificarea internaţională Killip a infarctului implică următoarele: A. şoc cardiogenic B. edem pulmonar acut cu raluri pulmonare care depăşesc jumătate din câmpurile pulmonare 32

C. edem pulmonar acut cu raluri pulmonare care nu depăşesc jumătate din câmpurile pulmonare D. infarct miocardic necomplicat cu absenţa ralurilor crepitante la ascultaţia pulmonară E. stopul cardio-respirator resuscitat Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanentă a segmentului ST 42. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanentă a segmentului ST cuprinde următoarele situaţii: A. angina pectorală stabilă B. angina de repaus C. angina Printzmetal D. angina crescendo E. angina de novo 43*. Sindromul coronarian acut ST- se datorează : A. spasmului coronarian prelungit B. emboliei în coronară C. rupturii plăcii de aterom D. scăderii TA sub o limită E. hipoxemiei prelungite 44*. În sindromul coronarian acut ST- necroza este : A. transmurală B. netransmurală C. subendocardică D. subepicardică E. nedefinită 45. Din punct de vedere al leziunilor coronariene, în sindromul coronarian cu STsunt caracteristice: A. leziuni tritronculare subocluzive, complexe B. există reţea de colaterale care permite să nu se constituie infarct transmural C. leziunea coronariană este monotronculară D. leziunea coronariană este monotronculară, ocluzivă E. leziuni multitronculare subocluzive care favorizează recidiva anginei şi evoluţia spre insuficienţă cardiacă 46. Examenul clinic în sindromul coronarian acut ST-, are în vedere: A. excluderea unor diagnostice ca: embolia pulmonară, disecţia de aortă, insuficienţa respiratorie cronică, etc. B. analiza factorilor care au modificat caracterul anginei (tulburări de ritm şi sau de conducere, anemie, hipoxemie, etc) C. identificarea complicaţiilor (insuficienţă cardiacă stângă, dreaptă, şoc, etc.) 33

D. determinări aterosclerotice la distanţă: carotide, artere periferice, aorta abdominală, etc. E. starea cerebrală 47. Examenele complementare pentru încadrarea sindromului coronarian acut fără ST-, constau în : A. electrocardiograme seriate, în special în episod dureros B. enzimele miocardice, troponina/CPK C. radiografia toracică D. probe ventilatorii E. ecocardiogramă 48*. Atitudinea terapeutică în faţa pacientului cu sindrom coronarian acut ST- este: A. reprezintă o urgenţă si se internează B. reprezintă o urgenţă şi se internează în unitatea coronariană C. se pune în repaus la domiciliu D. se trimite la investigaţii complementare în ambulator E. se fixează tratament şi îşi continuă activitatea 49. Tratamentul în sindromul coronarian acut ST- va consta în : A. derivaţi nitraţi i.v. (administrare controlată cu seringa automată) B. anticoagulant C. anti glicoproteină IIb/IIIa (Reopro, Integrilin,etc) D. sedarea durerii E. tromboliză 50. Examenele complementare post infarct acut ST+ cu angioplastie, sunt : A. electrocardiograma (ST supradenivelat persistent) B. ecocardiograma C. coronarografia D. Holter ECG E. explorarea izotopică de repaus şi de efort 51. Tratamentul post infarct acut urmăreşte: A. consolidarea tratamentului post- revascularizare B. controlul factorilor de risc C. controlul insuficienţei cardiace D. profilaxia morţii subite E. cicatrizarea zonei infarctizate 52. Tratamentul post infarct acut stentat se efectuează cu: A. aspirină 75-325mg/zi B. clopidogrel 75mg/zi sau prasugrel 10mg/zi C. betablocanţi 34

D. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei E. anticoagulant 53. Inhibitorii influxului de calciu se utilizează în tratamentul post infarct în următoarele situaţii: A. dacă pacientul are insuficienţă cardiacă B. dacă pacientul este hipertensiv C. dacă prezintă angină vasospastică post infarct D. dacă betablocanţii sunt contraindicaţi E. dacă angina post infarct nu răspunde la betablocanţi plus nitraţi Prescrierea şi supravegherea unui tratament antitrombotic.Tromboliticele 54*. Tromboliticele sunt substanţe care lizează cheagul prin: A. liza cheagului alb şi roşu B. liza reţelei de fibrină C. efect antiagregant plachetar D. efect anticoagulant E. efect vasodilatator 55. Acţiunea tromboliticului se produce între următoarele elemente: A. plasminogen B. tPA C. plasmină D. fibrină E. chinine 56. Tromboliticele utilizate în prezent în infarctul acut sunt: A. alteplaza B. tenecteplaza C. fondaparinux D. streptochinaza E. inhibitorii glucoproteinei IIb/IIIa 57*. Tratamentul trombolitic este indicat în: A. infarctul miocardic cu supradenivelare ST în primele 6 ore B. orice infarct miocardic acut în primele 6 ore C. orice infarct miocardic acut indiferent de timpul scurs de la debut D. infarctul miocardic acut cu şoc cardiogen E. infarctul miocardic acut cu stop cardiac resuscitat 58. Tromboliza se efectuează şi în alte afecţiuni: A. embolia pulmonară cu tulburare hemodinamică B. tromboza ocluzivă a unei proteze valvulare 35

C. accidentul vascular cerebral ischemic în primele 3 ore, la care s-a exclus hemoragia intracraniană D. orice accident vascular cerebral E. ocluzia unui cateter venos central cu cameră 59. Contraindicaţiile absolute ale tratamentului trombolitic sunt: A. malformaţie vasculară cerebrală sau tumoră intracraniană B. traumatism sau intervenţie chirurgicală mare cu vechime 1 an B. sarcina şi perioada postpartum < 1 săptămâna C. hipertensiunea arteriala > 180 mm Hg D. ciroza hepatică E. endocardita infecţioasă Heparinele 61. Efectul anticoagulant al heparinei nefracţionate se datorează blocării factorilor: A. factorul IIa (blochează acţiunea trombinei) B. factorul V C. factorul IXa D. factorul Xa E. factorul XIa 62. Heparinele cu greutate moleculară mică au efect anticoagulant prin blocarea factorilor: A. blocarea factorului IIa B. blocarea factorului Xa (raportul factor IIa/Xa este de 1/3) C. blocarea factorului V D. blocarea factorului VII, E. nici un efect pe factorii enumeraţi 63. Tratamentul cu heparină nefracţionată este indicat în următoarele situaţii: A. prevenţia tromboflebitei profunde şi a emboliei pulmonare B. tratamentul tromboflebitei profunde C. tratamentul emboliei pulmonare D. sincopă E. disfuncţia nodului sinusal

36

64. Tratamentul cu heparină nefracţionată este indicat în următoarele situaţii: A. accidentul vascular cerebral ischemic de origine embolică B. proteză valvulară mecanică C. sincopă D. Sindrom coronarian acut cu ST+ E. Sindrom coronarian acut cu ST65. Trecerea de la tratamentul cu heparine, la tratamentul cu antivitamină K se efectuează după cum urmează: A. precoce, în ziua 1 sau ziua 2 dacă există necesitatea tratamentului anticoagulant prelungit B. se continuă administrarea heparinei în doză eficientă până când INR este în zona terapeutică C. se opreşte administrarea heparinei când se începe administrarea antivitaminei K D. se opreşte administrarea heparinei când INR este eficient E. tratamentul cu antivitamina K se poate începe la un interval de ore sau zile după tratamentul cu heparină Antivitamine K 66*. Antivitaminele K (familie de medicamente) au efect anticoagulant reducând sinteza hepatică a următorilor factori dependenţi de vitamina K, cu o excepţie : A. factorul II (protrombina) B. factorul V C. factorul VII (proconvertina) D factorul X (Stuart) E. factorul IX (antihemofilic B) 67. Antivitaminele K (familie de medicamente) au efect anticoagulant prin mecanism complex: A. reduc sinteza hepatică a proteinelor C şi S (anticoagulante) B. reduc sinteza factorilor de coagulare dependenţi de vitamina K C. interferează cu medicamente care influenţează tranzitul intestinal D. interferează cu medicamente care se metabolizează în ficat E. reduc agregarea trombocitelor 68. Durata tratamentului anticoagulant cu antivitamine K este diferită în funcţie de: A. localizarea trombozei venoase profunde B. condiţiile de apariţie (factor de risc tranzitoriu: chirurgie, traumatism, imobilizare, tratament hormonal etc,) pentru embolie pulmonară C. asocierea tromboflebitei profunde sau a emboliei pulmonare cu cancer D. timpul de rezoluţie al tromboflebitei profunde E. recurenţa tromboflebitei profunde sau a emboliei pulmonare

37

69. Factorii de risc tromboembolic la purtătorii de proteze valvulare sunt: A. înlocuire valvulară cu proteză mecanică în poziţia mitrală, tricuspidă, sau pulmonară B. antecedente de embolie arterială (cerebrală, membrele inferioare) C. fracţia de ejecţie a VS 50mm 70. Tratamentul cu antivitamine K este contraindicat la pacienţii cu: A. proteze valvulare biologice B. pacienţi cu cateter central C. sarcină sau alăptare D. hemoragie în curs E. intervenţie chirurgicală recentă pe creier sau ochi 71. În timpul tratamentului cu antivitamine K se verifică: A. eficienţa prin determinarea INR B. probele hepatice şi renale C. hemograma inclusiv trombocitele D. glicemia E. lipidele Antiagregante plachetare 72. Agregarea plachetară se poate activa pe următoarele căi: A. prin sinteza prostaglandinelor, prin intermediul ciclooxigenazei B. prin sinteza adenozin-difosfatului în membranele celulare C. prin activarea receptorilor GP IIb/IIIa prin fibrinogen D prin intermediul vitaminei K E prin intermediul factorilor proteinelor C, S 73. Aspirina are următoarele efecte: A. inhibă ciclooxigenaza, B. reduce sinteza de prostaglandine, C. reduce sinteza factorilor de coagulare la nivelul ficatului, D. reduce sinteza de tromboxan, E. reduce sinteza de fibrină 74. Indicaţiile aspirinei sunt: A. sindromul coronarian acut ST+ şi STB. post infarct acut C. angină stabilă D. accident vascular cerebral E. embolii arteriale 38

75. Indicaţiile tratamentului cu inhibitori de GP IIb/IIIa sunt: A. sindrom coronarian acut ST + cu tromb masiv B. sindromul coronarian ST- cu risc crescut C. angioplastie coronariană dificilă D. post by pass aorto-coronarian E. post implant de proteză valvulară

39

Răspunsuri corecte 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) 20) 21) 22) 23) 24) 25) 26) 27) 28) 29) 30) 31) 32) 33) 34) 35) 36) 37) 38) 39) 40) 41) 42)

B A,B,C, A, B, C, D A, B, D, E A, B A, B, C, D A, C, D, E A, D, E A, C A, B, C, E A, B, D, E A, C, D, E C A, B, C, D A, B, C, D D E A, E A, B, D B, C, D, E D A, C B A, D, E B, C, D A, E B, C, D, E C A, C B A, B A, D, E C A, B, C, D B, C, E C, D A B, D, E B, E B C B, D, E

43) 44) 45) 46) 47) 48) 49) 50) 51) 52) 53) 54) 55) 56) 57) 58) 59) 60) 61) 62) 63) 64) 65) 66) 67) 68) 69) 70) 71) 72) 73) 74) 75)

C C A, B, E A, B, C, D A, B, C, E B A, B, C A, B, D, E A, B, C, D A, B, C, D B, C, D, E B A, B, C, D A, B, D A A, B, C, E A, B, C, D A, A, C, D, E A, B A, B, C A, B, D, E A, B, D B A, B, C, D A, B, C, E A, B, C, E C, D, E A, B, C A, B, C A, B, D A, B, C, D A, B, C

40

CARDIOLOGIE 2 *1. Criteriile majore Duke pentru diagnosticul endocarditei bacteriene: a. Hemoculturi pozitive b. Predispozitii genetice c. Febră > 38C d. Fenomene imunologice e. Anevrism micotic *2. Tratamentul endocarditei bacteriene pe proteză se face cu: a. Vancomicina b. Rifampicina c. Aminozide d. Toate de mai sus e. Nici un răspuns corect *3. Profilaxia endocarditei bacteriene se face cu: a. 2g Amoxicilină p.o. b. 3g Amoxicilină p.o. c. 2g Amoxicilină i.v. d. În caz de alergie la amoxicilină se utilizează clindamicină 600mg i.v. e. În caz de alergie la amoxicilină se utilizează clindamicină 2g p.o. *4. Tratamentul chirurgical se recomandă de urgentă la pacientul cu endocardită bacteriană în: a. Insuficientă cardiacă severă secundară unei regurgitări masive b. Insuficientă aortică fără semne clinice de insuficientă cardiacă c. Endocardită fungică d. Endocardită cu microorganisme multirezistente e. Vegetatii 120ms în caz de bloc complet b. RSR’ în V1 c. S larg în DIII, aVF, V1, V2 d. Aspect Q1S3 e. RSR’ în V6 16. Medicamente ce pot determina tulburări de conducere AV: a. Betastimulatorii b. Digitala c. Imipraminice d. Inhibitori ai canalelor de calciu bradicardizanti e. betablocante *17. Antiaritmice de recomandat în preventia recidivelor de fibrilatie atriale la vârstnicii cu patologie cardiacă severă: a. Sotalol b. Dronedarona c. Flecainida d. Amiodarona e. Metoprolol 18. Clasificarea în functie de durata de evolutie a unui acces de fibrilatie atriala: a. Paroxistică b. Persistentă c. Permanentă d. Subacută e. Cronică

43

19. Electrocardiograma în fibrilatia atrială: a. Absenta activitatii electrice atriale organizate b. Ritm neregulat c. Complex QRS intotdeauna ingust d. Ritm ventricular regulat e. Unde P prezente *20. Etiologia insuficientei aortice – bifati răspunsul incorect: a. Sifilis b. Bicuspidia c. Degenerativă d. Reumatismală e. Medicamentoasă *21. Coronarografia, in cadrul bilantului preoperator al insuficientei aortice, nu este indicată la: a. Barbat > 40ani b. Femei tinere c. Suspiciune de cardiopatie ischemica d. Pacienti cu cel putin un factor de risc cardiovascular e. Femei la menopauză 22. Medicatia de primă intentie în insuficienta aortică este cu: a. IEC b. Nitrate c. Betablocante d. Digitala e. Blocante de calciu 23. Insuficienta mitrală functională presupune: a. Fuziunea comisurilor b. Dilatarea inelului mitral c. Defect de coaptare a valvelor prin tractiunea de cordaje d. Valve si cordaje îngrosate e. Valve calcificate 24. Caracteristicile bolii Barlow sunt: a. Clickul mezosistolic b. Suflul telesistolic c. Etiologia reumatismală d. Afectarea valvei aortice e. Prezenta unei comunicări interventriculare

44

*25. Aria stenozei aortice strânse este: a. 45mm/m2). 26. Mecanismele compensatorii la nivel cardiac in insuficienţa cardiacă sunt: a) Tahicardie b) Scaderea fracţiei de ejecţie c) Cresterea fracţiei de ejecţie d) Dilatarea ventricolului stâng e) Hipertrofia ventriculului stâng 27. Mecanismele compensatorii la nivel periferic in insuficienţa cardiacă sunt: a) Activarea adrenergică b) Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron c) Activarea factorului natriuretic atrial d) Inhibarea simpaticului e) Dilatarea ventriculului stang 28. Cauze de Insuficienţă cardiacă cu debit crescut sunt: a) Hipertiroidismul b) Anemia cronică c) Stenoza aortică d) Carenţa de tiamină(vit B1) e) Diabet 29.Cauze de insuficienţă cardiacă prin supraincărcare de presiune: a) Hipertensiunea arterială b) Lupus sistemic c) Periarterita nodoasă d) Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă e) Stenoza aortică

66

30. Cauze de Insuficienţă ventriculară dreapta: a) Insuficienţa ventriculară stangă evoluată b) Stenoză mitrală strânsă c) Cordul pulmonar cronic d) Feocromocitom e) Infarct miocardic de ventricul drept 31. Insuficienţa cardiacă clasa NYHA I se caracterizează prin: a) Incapacitate de a efectua vreo activitate fizică b) Fară dispnee sau oboseală in timpul activitaţilor obişnuite c) Fară jenă in repaus d) Nici o limitare a activitaţilor fizice e) Simptome care pot sa apară şi in repaus 32.*Insuficienţa cardiacă NYHA II se caracterizează prin: a) Dispnee la eforturi fizice importante b) Fară limitare a activităţilor zilnice c) Simptome care pot sa apară şi in repaus d) Dispnee la eforturi obisnuite e) Dispnee şi in repaus 33. La examenul clinic in Insuficienţa cardiacă intalnim: a) Tahicardie b) Scăderea presiunii presiunii arteriale c) Edeme ale membrelor inferioare d) Zgomot de galop e) Raluri umede predominant la varfurilor pulmonare 34. Electrocardiograma in Insuficienţa cardiacă poate evidenţia: a) Tahicardie sinusala b) Hipertrofie ventriculară stangă sau dreaptă c) Semnele in favoarea unei etiologii d) Fibrilaţie atrială e) Numai blocul de ramură dreaptă 35.Radiografia toracica in Insuficienţa cardiacă poate evidentia: a) Cardiomegalie b) Zone de condensare ( radio-opace) la vârfurile pulmonare c) Zone radiotransparente d) Semne de edem pulmonar acut e) Revarsat pleural

67

36. Care afirmaţii sunt adevărate: a) BNP2000pg/ml şi dispnee, este puţin contributiv d) BNP şi NT-proBNP au interes in scop diagnostic si prognostic e) BNP 180/110 mm Hg însoțită de suferință viscerală d) TA > 180/110 mm Hg însoțită de retinopatie hipertensivă severă e) TA = 140/85 mm Hg 21. HTA malignă semnifică: a) Criză acută de hipertensiune (TA>180/110 mm Hg) însoțită de suferință viscerală și de retinopatie hipertensivă severă b) Infarct miocardic și TA > 180/110 mm Hg c) Disecție de aortă și TA > 180/110 mm Hg d) Nefropatie hipertensivă și TA > 140/85 mm Hg e) Retinopatie hipertensivă severă și TA=140/85 mm Hg 22. Medicamentele utiliziate în HTA malignă sunt: a) Inhibitorii calcici de primă intenție b) Derivații de nitrați în a doua intenție c) Diureticele de primă intenție d) Alfa-blocantele în a doua intenție e) Beta-blocantele 23. Care din afirmațiile privind factorii de risc cardiovasculari globali nu este adevărată: a) LDL c ≤ 1,6 g/l (4,1 mmol/l) b) HDL c ≥ 0,4 g/l (1 mmol/l) c) LDL c ≥ 0,4 g/l (1 mmol/l) d) HDL c≤ 0,4 g/l (1 mmol/l) e) HDL c≥1,6 g/l (4,1 mmol/l) 24. Printre semnele de afectare a organelor țintă se numără: a) HVS (hipertrofie ventriculară stângă) b) HVD (hipertrofie ventriculară dreaptă) c) Microalbuminurie = 30-300 mg/zi 75

d) Microalbuminurie = 500 mg/zi e) Grosimea intimă medie < 0,9 mm 25. *Care dintre examinările de mai jos nu sunt utile pentru depistarea afectării organelor țintă în HTA: a) Acid uric seric b) Colesterol total, LDL, HDL c, TG post prandial c) EKG de repaus d) Fund de ochi e) Hemoglobina și hematocritul 26. *Aportul de sare recomandat pentru un pacient diagonsticat cu HTA este: a) 2-3 g/zi b) 3-4 g/zi c) 5-6 g/zi d) 1-2 g/zi e) 10 g/zi 27. *În cazul HTA esențială necomplicată tratamentul de prima intenție recomandat este: a) IECA b) Diuretice tiazidice c) ARA II d) Beta blocante e) Antialdosteronice 28. Tratamentul recomandat în HTA asociată cu sindromul metabolic este: a) IEC b) Diuretice tiazidice c) ARA II d) Betablocante e) Anticalcice 29. *Tratamentul de elecție în cazul HTA la vârstnici este: a) Betablocante b) Anticalcice c) Diuretice tiazidice d) IEC e) Antidosteronice 30. În cazul HTA asociată cu antecedente de AVC sau AIT tratamentul nu se efectuează cu: a) Diuretice tiazidice b) IECA c) Metildopa 76

d) Anticalcice e) Beta blocante 31. *HTA secundară reprezintă: a) 5% din cazurile de HTA b) 10% din cazurile de HTA c) 5-10% din cazurile de HTA d) 1-5% din cazurile de HTA e) 2-3% din cazurile de HTA 32. Feocromocitomul – care din afirmații nu sunt adevărate: a) Tumora cu cromatofine, malignă b) Tumora cu sediul în medulo suprarenală în 50% din cazuri c) Tumora secretantă de catecolamine d) Tratament chirurgical sub betablocante în exclusivitate e) Este utilă dozarea metanefrinelor și normetanefrinelor urinare pe ora 33. Tratamentul antihipertensiv la pacienții care au suferit un infarct acut de miocard nu trebuie să conțină: a) Betablocante b) Blocante de canale de Calciu c) Diuretice tiazidice d) IECA (ARA II după intoleranța la IECA) e) Anticalcice bradicardizante: Verapamil, Diltiazem 34. În hipertensiunea arterială malignă: a) Valoarea TA sistolice ≥ 180 mm Hg și TA diastolice ≥ 130 mm Hg b) Poate determina disecție acută de aortă c) Are ca manifestare neurologică majoră eclampsia d) Poate produce nefroangioscleroza benignă e) Tratamentul de elecție antihipertensiv este cu inhibitori calcici intravenous (Nicardipina 5-10 mg/h) 35. *În tratamentul HTA necomplicată de primă intenție sunt: a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei b) Beta-blocantele c) Blocanții receptorilor angiotensinei (“ARA”) d) Diureticele e) Blocanții de canale de Calciu 36. În tratamentul HTA esențială: a) Aportul de sare trebuie să fie redus la ~5-6g/zi b) Trebuie suplimentat aportul de lipide saturate c) Tratamentul se începe ca monoterapie sau biterapie cu doze mici 77

d) Se recomandă administrarea de acizi grași nesaturați e) TA țintă trebuie obținută la ~4 săptămâni de tratament în monoterapie, în caz contrar se recurge la asocieri medicamentoase 37. HTA secundară: a) Reprezintă 80-85% din cazurile de HTA b) HTA malignă c) HTA la subiectul tânăr d) HTA rezistentă e) HTA cu apariție sau agravare rapidă 38. HTA din feocromocitom: a) Tumoră benignă în 90% cazuri, ce secretă catecolamine, cu sediul în medulosuprarenală în 90% cazuri b) Semne evocatoare: triada cefalee-transpirații-palpitații cu “flush” cutanat în cursul puseelor de TA c) Confirmarea e mai dificilă prin dozarea metanefrinelor și normetanefrinelor urinare /24h d) Depistarea prin ecografie Doppler arterială a aortei și a ramurilor acesteia e) Tratamentul chirurgical sub α - și β – blocante

78

Răspunsuri: 1. B 2. D 3. AE 4. ABD 5. ACE 6. ABCE 7. ACDE 8. ACD 9. AB 10.ABCD 11.BCDE 12.ACE 13.ABC 14.ABE 15.ABCD 16.BCE 17.ACE 18.ABDE 19.ABE 20.B 21.ABC 22.ABD 23.ABCE 24.AC 25.B 26.C 27.B 28.ACE 29.B 30.CDE 31.C 32.ABDE 33.BCE 34.BE 35.D 36.ACE 37.BCDE 38.ABCE

79

PNEUMOLOGIE 1 ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT 1. * Urmatoarele afirmatii sunt false privind anamneza in diagnosticul alergiei respiartorii la adult: A. Precizarea conditiilor de mediu B. Modul de viata obisnuit si cel ocazional C. Antecedente personale si familiale ale atopiei D. Circumstantele de aparitie a simtomelor E. Existenta tabagismului si animalelor domestice nu influenteaza aparitia alergiei respiratorii 2. * Care din urmatorii nu reprezinta pneumoalergeni: A. Pisici si caini B. Mucegaiuri C. Gandaci de bucatarie D. Acarieni E. Paianjeni 3. Rinita usoara se caracterizeaza prin: A. Somnul este normal B. Somnul este perturbat C. Activitatile scolare sau profesionale sunt normale D. Simptome putin jenante E. Simptome jenante 4. Rinita persistenta se caracterizeaza prin: A. Simptome < de 4 zile pe saptamana B. Simptome >de 4 saptamani C. Simptome >de 4 zile pe saptamana D. Simptome 30%) B. agravare in zori C. cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti inhalatori D. cresterea frecventei crizelor E. nici una din cele de mai sus 10. Astmul este stadializat dupa cum urmeaza: A. astm intermitent B. astm persistent usor C. astm persistent moderat D. astm persistent sever E. astm persistent extrem TUBERCULOZA 1. * Dintre medicamentele contraindicate in sarcina se numara: A. Izoniazida B. Pirazinamida C. Etambutol D. Rifampicina E. Rifabutina 2. * Bilantul hepatic ( monitorizarea transaminazelor) la pacientul aflat sub tratament antituberculos se face : A. La 15 zile dupa initierea tratamentului si apoi o data pe luna pana la sfarsitult ratamenului B. La 1 saptamana dupa initierea tratamentului C. O data la 6 luni D. Trimestrial E. O data la 3 luni

83

3. * Confirmarea bacilului Koch prin cultura se efectueza pe mediul: A. Chapman B. Sabouraund C. Lowenstein-Jensen D. Geloza simpla E. Leifson 4. TBC pulmonara comuna se caracterizeaza prin: A. Subfebrilitati B. Transpiratii nocturne C. Hemoptizie D. Tuse prelungita E. Febra 5. Afirmatii false privind TBC miliara sunt: A. Alterarea rapida a starii generale B. Starea generala este pastrata C. Febra D. Subfebrilitati E. Dispnee pentru forma evoluata 6. Quadriterapia antituberculoasa prescrisa adultului este: A. Izoniazida B. Pirazinamida C. Rifampicina D. Etambutolul E. Procainamida 7. Care este tratamentul rezervat copiilor cu TBC in timpul primei faze de 2 luni: A. Izoniazida B. Streptomicina C. Rifampicina D. Pirazinamida E. Kanamicina 8. Educatia terapeutica cuprinde: A. Implicarea pacientului si familiei lui B. Intelegerea bolii C. Respectarea tratamentului D. Dezvoltarea rezistentei E. Cunoasterea modalitatilor de transmitere a tuberculozei si preventia acesteia

84

9. Medicatia antituberculoasa se va administra: A. Intr-o singura priza B. In doua prize C. Dimineata a jeun D. Tinand seama de interactiunile medicamentoase in cazul utilizarii rifampicinei E. La mare distanta de mese 10. TBC miliara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Alterarea rapida a starii generale B. Dispnee posibila pentru forma evoluata C. Infiltrate , noduli, caverne ale lobilor superiori sau segment apical al lobilor inferiori D. BK prezent la examenul direct microscopic E. Diagnostic prin biopsii bronsice/hepatice/medulare: granulom epiteloid si giganto-celular cu necroza cazeoasa 11. Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului antituberculos cuprinde: A. Hemograma B. Transaminaze, Bilirubina, Fosfatazaalcalina si Gamma GT C. Sideremia D. Serologia de depistare a hepatitelor B si C E. La copil acest bilant poate fi adaptat fiecarui caz 12. Monitorizarea terapiei antituberculoase implica: A. Bilant hepatic la 15 zile dupa initierea tratamentului B. Rx toracica in a doua luna de tratament C. Examen bacteriologic intre a 15-a si a 30-a zi de tratament D. Al doilea examen ocular in a doua luna de tratament cu Etambutol E. Bilant hepatic o data la 2 luni 13. Localizari TBC extrapulmonare de retinut sunt: A. Ganglionara B. Pericardita C. Hepato-splenica D. Cutanata E. Osoasa 14. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculoza este adevarata: A. Contagioasa in special pe cale aeriana B. Agentul patogen este bacilul Koch C. Cea mai frecventa este tuberculoza miliara D. Nu este o boala contagioasa E. Nu este o boala vindecabila 85

BPOC 1. Emfizemul panlobular (pink puffer) prezinta: A. hemoglobina normala B. CPT foarte crescut C. PaO2 normala (scazuta doar la efort) D. VEMS / CV scazut E. Nici unul de mai sus 2. Semnele de alarma care impun ventilatia mecanica: A. epuizare respiratorie (respiratie abdominala paradoxala, tuse ineficienta) B. tulburari de constienta (confuzie, somnolenta, coma) C. PaO2 < 45 mmHg D. PaCO2 > 70 mmHg E. pH > 7,40 3. Radiografia toracica in emfizemul panlobular prezinta: A. distensie ++++ B. hiperclaritate difuza C. inima in picatura D. artera pulmonara de dimensiune normala E. cardiomegalie 4. * Factori de risc in aparitia BPOC sunt, cu exceptia: A. tabagismul+++ B. deficit de alfa1-antitripsina C. infectiile cailor aeriene superioare D. aero contaminante profesionale E. praful de piatra 5. Examenul clinic in BPOC prezinta: A. hipocratism digital B. pierdere in greutate C. cresterea diametrului antero-posterior al toracelui D. ventilatie cu buze tuguiate E. toate cele de mai sus sunt false 6. Bronhodilatatori cu actiune scurta: A. fenoterol + bromura de ipratropium B. bromura de ipratropium C. bromura de tiotropium D. salmeterol E. salmeterol + fluticazona 86

7. Bronhodilatatori cu actiune prelungita: A. bromura de ipratropium B. fenoterol + bromura de ipratropium C. bromura de tiotropium D. salmeterol E. fenoterol 8. Descrierea principiilor monitorizarii de lunga durata, obiective: A. tratarea simptomelor (tuse, expectoratie, etc) B. ameliorarea tolerantei la efort si a starii generale de sanatate (calitatea vietii) C. tratarea factorilor de risc (tabagismul in special) D. nu diminua mortalitatea E. preventia si tratarea complicatiilor si exacerbarilor (suprainfectie, decompensare respiratorie, etc) 9. * Stadiul II, BPOC moderat, caracteristici: A. VEMS / CV < 0,70, VEMS post-bronhodilatator > 80% decat cel teoretic B. VEMS / CV < 0,70, 50% < VEMS < 80% decat cea teoretica C. VEMS / CV < 0,70, 30% < VEMS 0,70, 50% < VEMS < 80% decat teoretic 10. Criterii de gravitate ale BPOC: A. SaO2 < 90% B. PaCO2 > 45 mmHg C. Edeme ale membrelor inferioare D. SaO2 > 95% E. Nici un raspuns corect Infectiile bronhopulmonare la adult 1. Pneumonia acuta: A. Este o afectiune potential grava care poate sa angajeze prognosticul vital B. Este comunitara, daca survine dupa 48 de ore de la internare C. Are ca semne clinice sugestive: tuse cu expectoratie, dispnee, dureri toracice, febra si anomalii auscultatorii (raluri bronsice) D. Se poate confirma printr-o radiografie toracica pe care se evidentiaza o opacitate parenchimatoasa tipica, localizata, cu bronhograma aerica E. Survine brutal sau in absenta infectiei cailor respiratorii superioare

87

2. Factorii de risc pentru mortalitate in pneumopatia acuta sunt: A. Varsta peste 55 ani B. Insuficienta cardiaca congestiva C. Persoane institutionalizate D. Tabagismul E. Spitalizarea in cursul anului 3. In cazul unei penumonii acute, spitalizarea se recomanda in urmatoarele situatii: A. Esec al antibioterapiei de prima intentie B. factori de risc absenti C. Istoric de pneumonie in antecedente D. Leucopenie sau leucocitoza usoara E. Anomalii ale hemostazei 4. Scorul CrB65 de apreciere a gravitatii unei penumonii cuprinde urmatoarele criterii: A: confuzie B: frecventa respiratorie > 30 / min C: Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg sau presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg D.: varsta ≥ 65 E. Toate cele de mai sus sunt gresite 5. Elementele sugestive pentru diagnosticul de pneumonie acuta penumococica sunt: A. Debut brutal B. Junghi toracic C. Febra inalta D. Subiect peste 40 de ani si/sau cu comorbiditati asociate E. Nici una din cele de mai sus

6. * Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul antibiotic in pneumonia comunitara acuta sunt false: A. Trebuie intotdeauna sa actioneze impotriva Streptococcus pneumoniae daca exista prezumtia de pneumopatie alveolara B. In cazul unei pneumopatii la adultul tanar fara factori de risc, fara semne de gravitate si care nu evoca o pneumopatie alveolara, macrolidul oral este justificat in prima intentie C. Durata tratamentului in cazul infectiei suspectate sau documentate cu Mycoplasma pneumoniae sau Chlamydia pneumoniae este de 7-10 zile D. Calea de administrare i.v. trebuie sa fie inlocuita cu calea orala cand bolnavul este apiretic si conditia lui clinica stabila E. Nici una din afirmatiile de mai sus 88

7. Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae: A. Are un debut acut, cu febra inalta, frisoane B. Se insoteste de rinofaringita, tuse seaca, astenie, mialgii, cefalee C. Radiologic: opacitate alveolara sistematizata D. Diagnosticul = serologie E. Nu se asociaza cu o hiperreactivitate bronsica reziduala 8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la pneumoniile nosocomiale: A. Semnele apar obligatoriu dupa 48–72 ore de spitalizare B. Are ca si factori favorizanti: varsta inaintata, antecedente bronhopulmonare, EPA, soc, coma, insuficienta renala, ventilatia mecanica, alimentatia enterala C. Are o rata a mortalitatii de 10% D. Reprezinta prima cauza de infectie nosocomiala E. Printre germenii cauzali frecvent intalniti se numara Stafilococul aureus si bacilii Gram negativi 9. Bronsita acuta: A. Este o inflamatie a bronhiilor si/sau bronhiolelor datorata consumului de tutun B. Debuteaza printr-un catar al cailor aeriene superioare, urmat de afectare descendenta rinobronsica C. Tabloul clinic are 2 faze: faza seaca, cu tuse chintoasa, chinuitoare, arsuri retrosternale, astenie, febra si faza productiva, cu expectoratie seromucoasa sau mucopurulenta D. Examenul citobacteriologic al sputei este absolut necesar pentru diagnostic E. Radiografia sinusurilor si a fetei poate fi indicata pentru depistarea unei sinuzite cronice sau a unei infectii focale care ar fi putut sa fie la originea bronsitei acute 10. In cazul exacerbarii bronsitei cronice la un pacient cunoscut cu BPOC: A. Febra reprezinta un criteriu in favoarea originii infectioase a exacerbarii si permite distinctia intre o origine virala sau bacteriana B. Radiografia toracica este recomandata in toate cazurile C. In absenta unei pneumopatii, instituirea antibioterapiei depinde de stadiul bronsitei cronice si de prezenta sau absenta criteriilor clinice ale lui Anthonisen D. Existenta a cel putin 2 dintre urmatoarele 3 criterii clinice: cresterea volumului expectoratiei, cresterea purulentei expectoratiei sau accentuarea dispneei, evoca originea bacteriana a exacerbarii E. Nici una dintre variantele de mai sus

89

Hemoptizia 1. *Hemoptizia reprezinta eliminarea unei sangerari de origine: A. Stomatologica B. ORL C. Digestiva D. Cutanata E. Nici un raspuns corect 2. Examinari de prima intentie, sistematice in hemoptizie: A. Hemoleucograma B. Radiografia toracica C. Electrocardiograma D. Fibroscopie bronsica E. CT toracic 3.Complicatiile hemodinamice ale hemoptiziei: A. Bradicardie B.Tahicardie C. Hipotensiune arteriala D. Oligoanurie E. Hipertensiune arteriala 4. Hemoptizia poate fi: A. Hemoptizie fudroaianta : deces in cateva minute, intubatie in extrema urgenta B. Hemoptizie masiva< 300-500 ml/24 ore C. Hemoptizie masiva> 200ml o data sau > 300-500 ml/24 ore D. Hemoptizie in cantitate mica: simpla sputa sanguinolenta 50 ml/24 ore E. Hemoptizie masiva 110/min, semne de şoc, colaps D. Semne neuropsihice: agitaţie, asterixis, comă E. Ampliaţii respiratorii diminuate 3. În prezenţa semnelor de toleranţă dificilă, se recurge la gesturi de urgenţă: A. Oxigenoterapie B. La nevoie ventilaţie pe mască C. Dezobstrucţia căilor aeriene D. Monitorizare EKG E. Traheotomie 4. În cazul în care dispneea este urmată de stop cardiac, se recurge la: A. Tratament etiologic B. Fibroscopie C. Intubatie 93

D. Masaj cardiac E. Laringoscopie 5. În cazul dispneei acute cauzate de prezenţa unui obstacol pe căile aeriene superioare, se va practica înlăturarea obstacolului prin: A. Deschiderea gurii B. Laringoscopie (Mac Gill) C. ± Fibroscopie D. + Intubaţie E. Bronhoscopie 6. În dispneea acută, a doua etapă constă în eliminarea următoarelor patologii extracardiorespiratorii, care necesită monitorizare specifică: A. Anemie acută şi/sau severă: hemoragie, hemoliză. B. Acidoză metabolică: acidocetoză, insuficienţă renala severă, intoxicaţii cu etilen glicol C. Patologii neurologice D. BPOC stadiul sever E. Consumul de droguri 7. A treia etapă de orientare diagnostică, in dispnee acută, constă în efectuarea: A. Măsurarea fluxului expirator de vârf B. Fibroscopie bronşică C. Ecografie cardiacă D. Ecografie abdominală E. Cateterism cardiac drept 8. Cauzele dispneei inspiratorii zgomotoase (dispnee laringiană), cu risc fatal de asfixie, sunt: A. Bronhopneumopatia obstructivă cronică B. Edemul glotei (edemul Quincke) C. Epiglotita infecţioasă (Haemofilus) D. Cancerul laringian E. Cancerul tiroidian 9. Printre cauzele dispneei expiratorii cu wheezing şi/sau raluri bronşice (sibilante sau ronflante), se regăsesc: A. Decompensarea acută a BPOC B. Astm paroxistic C. Epiglotita infecţioasă D. Edem pulmonar acut E. Cancerul laringian

94

10.

Dispneea cronică este cauzată de următoarele afecţiuni cardiace: A. Insuficienţă cardiacă stângă B. Tamponadă pericardică C. Pericardită cronică constrictivă D. Stop cardiac E. Fibrilaţie atrială paroxistică

11. Ortopneea este cauzată de: A. Insuficienţa cardiacă stângă B. Tamponada cardiacă C. Paralizie diafragmatică bilateral D. Bronhopneumopatie obstructivă cronică compensată E. Astm bronşic acut grav 12. Stadiul II NYHA, al insuficienţei cardiace, nu presupune: A. Dispnee la eforturi uşoare, cu limitare importantă a activităţii fizice B. Dispnee de repaus (sau la cel mai mic efort) C. Nici o limitare a activităţii fizice D. Dispnee la eforturile cele mai intense ale activităţii cotidiene E. Dispnee cu ortopnee Tusea la adult (si tratament) 1. Principalele cauze in tusea acuta sunt: A. refluxul gastro- esofagian B. pneumopatia acuta infectioasa C. edemul pulmonar D. astmul bronsic E. sinuzita cronica 2. Tusea cronica cu radiografie toracica anormala, cu opacitate localizata: A. tuberculoza pulmonara B. cancerul brohopulmonar C. bronsiectazia localizata D. fibroza pulmonara E. insuficienta cardiaca stanga 3. Tusea cronica cu radiografie toraciac anormala, cu opacitati interstitiale difuze: A. adenopatie mediastinala B. sarcoidoza C. pneumocistoza la pacientul imunodeprimat D. fibroza pulmonara E. insuficienta cardiaca stanga

95

4. Tusea cronica cu radiografie toracica normala: A. sinuzita cronica B. astmul bronsic C. refluxul gastroesofagian D. cancerul bronhopulmonar E. adenopatie mediastinala 5. *Tusea acuta, principalele cauze: A. infectia cailor aeriene superioare B. sinuzita cronica C. reflux gastroesofagian D. bronsita cronica E. bronsiectazia 6. Tratamentul simptomatic in tuse la adult: A. moleculele antitusive nu sunt contraindicate in caz de hipersecretie bronsica B. se prescrie atunci cand tratamentul etiologic este imposibil sau insuficient pentru a controla tusea C. moleculele antitusive trebuie administrare cu precautie la pacientul cu insuficienta respiratorie cronica, la varstinc si copilul mic D. se va tine seama si de sevrajul tabagic E. nu se tine cont de sevrajul tabagic 7. Complicatii datorate tusei: A. Pneumotorax B. Pneumomediastin C. ruptura de muschi drepti abdominali D. embolie gazoasa cerebrala E. nici o varianta corecta 8. *Tusea in bronsita cronica apare: A. predominant in timpul schimbarilor de pozitie B. la efort C. la trezire D. trezeste pacientul din somn E. in cursul deglutitiei 9. Tusea cronica poate aparea in: A. cancer bronsic B. astm bronsic C. bronsita cronica D. reflux gastro-esofagian E. embolia pulmonara 96

10. Codeina, antitusiv cu actiune centrala, are urmatoarele efecte secundare: A. somnolenta B. depresie respiratorie C. constipatie D. agitatie psihomotorie E. risc de dependenta

97

RASPUNSURI Alergii respiratorii 1. E 2. E 3. A, C, D 4. B, C 5. A, B, D 6. A, B, C, E 7. E 8. B, C, D, E 9. A, B, E Astm 1. A 2. B, C, D, E 3. C, E 4. A, C, D 5. B 6. D 7. C, D 8. A, B, C 9. A, B, C, D 10.A, B, C, D TBC 1. B 2. A 3. C 4. A, B, C, D 5. B, D 6. A, B, C, D 7. A, C, D 8. A, B, C, E 9. A, C, D, E 10.A, B, E 11.A, B, D, E 12.A, B, D 13.A, B, C, E 14.A, B

BPOC 1. A, B, C, D 2. A, B, C, D 3. A, B, C, D 4. C 5. A, B, C, D 6. A, B 7. C, D 8. A, B, C, E 9. B 10.A, B, C Infectiile bronhopulmonare adult 1. A, D, E 2. B, C, E 3. A, E 4. A, B, C, D 5. A, B, C, D 6. C 7. B, D 8. A, B, E 9. B, C, E 10.C, D Hemoptizia 1. E 2. A, B, D, E 3. B, C, D 4. A, C, D 5. A, B, C, D 6. A 7. A, B, C

Pneumopatia interstitiala difuza 1. A, C 2. A, B, D 3. B, C, E 4. A, C, D 5. E 6. B, C, E 7. C, D 8. E 9. C 10.A, C, D, E la

Dispeneea acuta cronica 1. A, B, C 2. B, C, D 3. A, B, C 4. C, D 5. A, B, C, D 6. A, B, C 7. A, B, C, E 8. B, C, D 9. A, B, D 10. A, C 11. A, B, C, E 12. A, B, C, E

si

Tusea la adult tratament) 1. B, C, D 2. A, B, C 3. B, C, D, E 4. A, B, C 5. A 6. B, C, D 7. A, B, C, D 8. C 9. A, B, C, D 10.A, B, C, E

(si

98

PNEUMOLOGIE 2 SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE AL ADULTULUI 1* In SDRA intalnim A. Insuficienta respiratorie acuta care nu necesita ventilatie asistata B. Raport PaO2 /FiO2 300ng/ml B. Alfa-feroproteinei >500ng/ml C. ALAT D. ASAT 109

E. Alfa-feroproteinei >150ng/ml 13.Principalii factori prognostici in carcinomul hepatocelular sunt: A. Scorul Child B. Dimensiunea si numarul tumorilor C. Hemoleucograma D. Biochimie urina E. Ascita 14. Care dintre afirmatiile privind tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt adevarate ? A. Chimioterapie preoperatorie +++ B. Rezectie completa (in una sau mai multe etape) C. Uneori, asocierea unor tehnici de distrugere localizata D. Sfincterotomie endoscopica E. Aport suplimentar de vitamina B12 pe cale intramusculara pe toata durata vietii 15. Diagnosticul pozitiv de tumora esofagiana se stabileste clinic pe baza urmatoarelor elemente, cu exceptia: A. Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier B. Tuse la deglutitie - pe calea falsa C. Pierderi hidroelectrolitice mari D. Disfonia -paralizia nervului recurent stang E. Disfagie 16. Confirmarea diagnosticului unei tumori esofagiene se face pe baza urmatoarelor explorari paraclinice: A. Irigografie B. Endoscopie inalta: biopsie+ anatomopatologie; localizarea cancerului C. Tomografie cervicotoracoabdominopelvina D. Ultrasonografie standard E. Ecoendoscopie 17. In caz de tumora esofagiana rezecabila, urmatoarele patologii prezinta contraindicatie de interventie chirurgicala: A. Ciroza B sau C B. Insuficienta respiratorie C. Stadiul III A cu T3N1Mo D. Insuficienta cardiaca E. Aderenta tumorii la aorta, bronhii, trahee,nervii recurenti, metastaze, ganglioni celiaci

110

18. Semnele comune clinice ale tumorilor pancreasului sunt urmatoarele: A. Dezechilibru al diabetului/ aparitia diabetului B. Pancreatita acuta C. Alterarea starii generale D. Aparitia icterului E. Scadere in greutate 19. Factorii principali incrimanati in aparitia tumorilor pancreasului sunt: A. HTA B. Fumatul C. Pancreatita cronica D. Stresul E. Diabetul, antecedentele familiale de cancer pancreatic 20. Tomografia (CT) toracoabdominopelvina in cancerele pancreasului indica: A. Evidentiere puternica in timpul arterial B. Masa pancreatica hipodensa C. Bilant local: raport al tumorii cu vasele(vena porta, artera mezenterica superioara) D. Identificare a metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza E. Diminuarea contrastului in timpul portal 21. In caz de tumora pancreatica nerezecabila la un pacient inoperabil, tratamentul consta in: A. Chimioterapie B. Venotonice cu utilitate discutabila C. Radiochimioterapie D. Insulinoterapie E. Oxigenoterapie 22. Urmatoarele afirmatii despre traumatismele abdominale sunt adevarate, cu exceptia: A. Contuziile abdomenului se incadreaza cel mai adesea in cadrul unui politraumatism B. 80% din cazurile de politraumatism prezinta contuzii abdominale C. Splina si ficatul sunt cele mai afectate organe D. Ecografia abdominala ofera primele elemente ale diagnosticului de contuzie abdominala E. Pancreasul este organul cu cea mai mare rata de afectare 23. Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal sunt: A. Radioterapie B. Stabilitate hemodinamica C. Interventii in caz de urgenta (eviscerare, peritonita, plaga penetranta) 111

D. Nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate E. Fara cazuri de urgenta (eviscerare, peritonita, plaga penetranta) 24. In traumatismul splinei apar urmatoarele semne clinice : A. Fracturi ale ultimelor coaste stangi B. Identificarea unei instabilitati hemodinamice C. Se evidentiaza semnul Bouchacourt D. Trismus E. Toate de mai sus 25. *Imagistic, diagnosticul de traumatism hepatic se evidentiaza prin: A. Ecografie insotita de CT in caz de stabilitate hemodinamica B. Hemoperitoneu C. Hematom D. Leziuni vasculare(vene suprahepatice, vena porta, artera hepatica) E. Toate de mai sus 26. Care sunt complicatiile traumatismelor hepatice: A. Coagulopatia de consum B. Embolia gazoasa in caz de plaga a venelor suprahepatice C. Hipotermia D. Hemobilia: angiocolita + hemoragie digestiva E. Biliomul/ coleperitoneul 27. Factorii de risc in aparitia volvusului sigmoidian sunt : A. Varsta peste 50 de ani B. Varsta peste 70 de ani C. Vonstipatia D. Megadolico-sigmoid E. Interventii chirurgicale anterioare 28. Diagnosticul volvusului sigmoidian: A. Meteorism voluminos simetric B. Radiografie abdominala simpla/ CT: niveluri colice in U inversat C. Abdomen suplu, mobil cu respiratia D. Meteorism voluminos asimetric E. Episoade repetate de rectoragie cantitativ reduse 29.Tratamentul ocluziei pe brida in prezenta semnelor de severitate este: A. Doar tratament medical B. Laparotomie: explorare, prelevare de lichid peritoneal C. Laparotomie – pastrarea bridei D. Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire 112

E. Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire – in absenta necrozei- rezectie, anatomopatologie +/- restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala.

113

RASPUNSURI 1: D 2: E 3: A;B;D 4: C 5: A;C;D;E 6: A;B;D 7: E 8: A;B;D 9: A;B 10: A;B;C 11: A;C;D;E 12: B 13: A;B;E 14: A ;B ;C 15 : A;C 16: B;C;E 17: A;B;D;E 18: A;B;C;E 19: B;C;E 20: B;C;D 21: A;C 22: B;E 23: B;D;E 24: A;B 25: E 26: B;D;E 27: B;C;D 28:B;D 29: B;D

114

CHIRURGIE II Apendicita acuta 1. *Principala cauză de apariţie a apendicitei acute este: A. Obstrucţia cu ascarizi B. Obstrucţia cu stercoliţi C. Hipertrofia ţesutului limfoid D. Obstrucţia cu bariu E. Obstrucţia cu sâmburi 2. *Care dintre urmatoarele afirmatii legate de anatomia apendicelui este corecta: A. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea retrocecala B. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea mezoceliaca C. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea pelvina D. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea laterocecala E. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea subhepatica 3. *Din punct de vedere fiziopatologic infectia apendiculara se produce cel mai adesea pe cale: A. Limfatica B. Hematogena arteriala C. Hematogena venoasa D. Endogena E. Exogena 4. Ecografia abdominala este o explorare absolut necesara pentru diagnosticul apendicitei acute. Care din urmatoarele afirmatii legate de aceasta explorare sunt corecte: A. Prezenta lichidului liber periapendicular B. Diametrul apendicelui creste peste 8 mm C. Apendicele se vizualizeaza doar in 40% din cazuri D. Intotdeauna se vizualizeaza stercolitul E. Peretele apendicelui are o dimensiune de peste 3 mm 5. In cazul unui plastron apendicular tratamentul consta in: A. Lavaj intraabdominal B. Apendicectomie imediata C. Apendicectomie la distanta D. Tratament medical initial- antibioterapie imediata E. Drenaj percutanat 6. Care din urmatoarele elemente nu sunt caracteristice computer tomografiei: A. Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva pozitiva B. Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva negative 115

C. Deceleaza intarirea conturului mucoasei apendiculare D. Deceleaza diminuarea conturului mucoasei apendiculare E. Deceleaza infiltrarea grasimii periapendiculare Hernia parietala 1. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Hernia se exteriorizeaza printr-un orificiu natural B. Hernia se exteriorizeaza printr-un punct slab datorat unei incizii efectuate in prealabil C. Eventratiile apar prin orificii ne-naturale D. Eventratiile apar prin orificii naturale E. Evisceratia se caracterizeaza prin absenta peritoneului din jurul viscerelor 2. Care din urmatoarele afirmatii legate de evisceratii sunt corecte: A. Apar prin orificii ne-naturale B. Viscerele sunt acoperite de peritoneu C. Visecerele nu sunt acoperite de peritoneu D. Apar prin orificii natural E. Cel mai frecvent apar la nivelul orificiului ombilical 3. Care dintre elementele examenului clinic al bolnavului cu hernie sunt corecte: A. Palpare unilateral B. Palpare bilateral C. Palpare in ortostatism D. Palpare in decubit dorsal E. Efortul de tuse al pacientului 4. In cazul unei hernii strangulate diagnosticul clinic va decela: A. Masa tumorala ireductibila B. Masa tumorala partial reductibila C. Durere D. Prezenta pulsiunii la efortul de tuse E. Absenta pulsiunii la tuse 5. Principala complicatie a unei hernii este strangularea. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Durere majora in strangularea intestinului subtire B. Durere estompata in strangularea intestinului subtire C. Varsaturi precoce in strangularea intestinului subtire D. Varsaturi tardive in strangularea intestinului subtire E. Blocarea tardiva a tranzitului in strangularea colonului

116

Litiaza biliara 1. Tabloul biologic in cazul unei colecistite acute cuprinde: A. Colestaza B. Sindrom inflamator C. Lipaza normala D. Citoliza E. Absenta colestazei si a citolizei 2. Tabloul clinic in cadrul unei colecistite acute cuprinde: A. Durere in hipocondrul drept insotita de aparare muscular B. Durere in hipocondrul drept neinsotita de aparare muscular C. Sindrom febril D. Sindrom icteric E. Fara semne de ocluzie intestinala 3. Formele clinice ale colecistitei cronice litiazice sunt: A. Litiaza coledociana B. Cancerul vezicular C. Colecistita scleroatrofica D. Vezicula de portelan E. Fistula biliara 4. Care din urmatoarele afirmatii legate de ileusul biliar sunt corecte: A. Este o ocluzie intestinala B. Colecistectomia este absolut necesara in timpul interventiei care va rezolva ocluzia intestinala C. Aerobilia este prezenta D. Sindromul icteric este prezent E. Aceasta complicatie apare ca urmare a aparitiei unei fistule intre colecist si duoden 5. * Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul ileusului biliar nu este corecta: A. Necesita spitalizare de urgenta B. Tratament simptomatic C. Laparotomie, enterectomie, extragere calcul, sutura intestinului D. Colecistectomie obligatoriu E. De cele mai multe ori colecistectomia se efectueaza in timpul doi

6. *Elementele care compun triada Charcot sunt: A. Febra, frison, icter B. Durere, febra, icter C. Durere, febra, oprire de tranzit 117

D. Aparare musculara, oprire de transit, icter E. Oprire de transit, icter, febra 7. Care din urmatoarele forme anatomo-clinice nu fac parte din colecistitele acute: A. Piocolecist B. Colangita C. Abces subhepatic D. Peritonita biliara E. Pancreatita acuta 8. * Cea mai sensibila examinare in situatia unei litiaze de cale biliara principal este: A. Colangio-RMN B. Colangiografia intraoperatorie C. Ecografia D. Ecoendoscopia E. ERCP Pancreatita acuta 1. Care din urmatoarele afirmaţii legate de alte etiologii ale pancreatitei acute sunt false: A. Hipercalcemia insotita de hiperparatiroidism B. Hipercalcemia insotita de hipoparatiroidism C. Hiperlipidemia in cazurile cu hipertrigliceridemie tip I,IV,V D. Hiperlipidemia in cazurile cu trigliceridemie normal E. Exista forme genetice

2. Elementele de gravitate ale unei pancreatite acute sunt: A. Durerea transixianta B. Obezitatea C. Semnele de soc D. Cresterea lipazei de 5 ori E. Echimozele pe flancuri 3. *Care din urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste computer tomografia abdominala intr-o pancreatita acuta este falsa: A. Este absolut necesara la intrenarea pacientului B. Este indicata la internare in cazul dubiilor de diagnostic C. Este utila pentru diagnosticul pozitiv D. Este utila pentru diagnosticul complicatiilor E. In afara dubiilor de diagnostic este indicat sa fie efectuata in 48 ore de la internare

118

4. *Complicatiile locale ale unei pancreatite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Colectiile B. Abcese C. Retentia lichidiana peripancreatica D. Perforatia E. Infectia necrozei pancreatice 5. Complicatiile generale ale unei pancreatite acute sunt: A. Insuficienta multipla de organ B. Sepsis C. Hiperglicemie D. Hipoglicemie E. Insuficienta renala acuta 6. *Complicatiile generale ale unei pancreatite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Insuficienta multipla de organ B. Sepsis C. Hiperglicemie D. Hipoglicemie E. Insuficienta renala acuta cu hipocalcemie Peritonita acuta 1. Peritonita primitiva corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia: A. Tuberculozei B. Fistulei anastomotice C. Infectiilor cu fungi D. Infectarea ascitei E. Infectiilor intraabdominale in cadrul dializei peritoneale 2. Peritonita secundara corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia: A. Tuberculozei B. Fistulei anastomotica C. Infectiilor cu fungi D. Infectarea ascitei E. Perforatiilor diverticulare 3. *Consecintele sistemice ale unei peritonite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Soc septic B. Insuficienta renala C. Acidoza metabolica D. Alcaloza metabolica E. Insuficienta respiratorie

119

4. * Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare este incorecta: A. In mecanismele de aparare este implicat peritoneul B. In mecanismele de aparare este implicat epiploonul C. In mecanismele de aparare este implicat sistemul complement D. Agentii infectiosi sunt de regula polimicrobieni E. Agentii infectiosi sunt de regula monomicrobieni 5. * Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare sunt corecta: A. Principalul factor de prognostic este tipul de interventie chirurgicala care va fi efectuata B. Principalul factor de prognostic este intervalul de la debut la interventia chirurgicala C. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de promptitudinea masurilor de reanimare D. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de tipul de antibioterapie care este instituit E. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de umplerea volemica si corectarea tulburarilor hidroelectrolitice 6. In ceea ce priveste tratamentul etiologic al peritonitei acute urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. Calea de abord este intotdeauna laparotomia B. Abordul laparoscopic este contraindicat C. Abordul laparoscopic poate fi o solutie in cazul perforatiei duodenale D. Lavajul cavitatii peritoneale trebuie facut cu 5 litri de ser fiziologic E. Lavajul cavitatii peritoneale trebuie facut cu 10-15 litri de ser fiziologic 7. Semnele imagistice de gravitate in situatia unei peritonite extrahospitaliere sunt: A. Pneumoperitoneu B. Pneumatoza parietala C. Pileflebita D. Lichid intraperitoneal E. Aeroportie

120

RASPUNSURI Apendicita : 1: B 2: D 3: D 4: A,B,E 5: C,D 6: A,D Hernia parietala 1:A,C,E 2:A,C 3:B,C,D,E 4:A,C,E 5:A,C Litiaza biliara 1:B,C,E 2:A,C,E 3:B,C,D,E 4:A,C,E 5:D 6:B 7:B,E 8:D Pancreatita acuta 1:B,D 2:B,C,E 3:A 4:C 5:A,B,C,E 6:D Peritonita acuta 1:B,C 2:A,C,D 3:D 4:E 5:B 6:A,B,D 7:B,C,E 121

DERMATOLOGIE Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micotice *1.Alegeti afirmatia gresita referitoare la infectiile cutaneo-mucoase bacteriene: A. Diagnosticul este in majoritatea cazurilor paraclinic B. Exista factori favorizanti locali C. Se impart in foliculare si nefoliculare; D. Diabetul este factor favorizant general E. Nu exista vaccin impotriva acestor infectii *2.Alegeti afirmatia corecta despre furuncul: A. E o infectie superficiala a foliculului pilo-sebaceu B. Clinic apare febra C. Manipularea intempestiva este o circumstanta favorizanta D. In stafilococia maligna a fetei nu apare febra E. Formele complicate se trateaza doar cu antibioterapie locala, antiseptice locale si reguli de igiena. 3.Despre tratementul infectiilor cutanate stafilocice se poate afirma: A. Nu necesita scutire medicala de la scoala decat daca sunt forme severe B. Formele severe necesita spitalizare si antibioterapie iv C. Formele moderate se trateaza doar cu toaleta cu apa si sapun, antiseptic sau antibiotic topice D. Formele localizate se trateaza cu toaleta locala antiseptice sau antibiotice topice E. Oxacilina, pristinamicina sau acid fusidic sunt antibiotic active pe stafilococul auriu 4.Alegeti afirmatiile corecte despre impetigo: A. Foarte frecventa la copil B. Nu necesita scutire medicala de la scoala C. Febra este absenta D. E nevoie de prelevari in caz de suspiciune de MRSA ,epidemie sau colectivitate E. Complica alta dermatoza care trebuie investigate 5.Epidermoliza stafilocica se caracterizeaza prin: A. Diagnosticul diferential principal este toxidermia B. Se prezinta ca un eritem difuz C. Apare o dezlipire epidermica superficiala Nicolski – D. Apare la nivelul marilor pliruri E. Starea generala e alterata, febra

122

6.Despre ectima se poate afirma: A. Este favorizata de microtraume B. De obicei localizata pe membrele inferioare C. Este o infectie cutanata micotica D. Este o infectie cutanata foliculara E. Apare adesea pe un teren imunodeprimat 7.Diagnosticul erizipelului cuprinde: A. Este clinic B. De certitudine este anatomo-patologic C. Hemocultura se efectueaza in caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatie D. In caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatie este necesara efectuarea de examinari complementare E. Hemograma, VSH, CRP, CPK, BU se efectueaza in toate cazurile de erizipel 8.Fasceita necrotizanta se caracterizeaza prin: A. Favorizata de administrarea aintiinflamatoarelor nesteroidiene B. Se prezinta local prin local zone violacee necrotice, hipoestezice C. Nu constituie o urgenta medico-chirurgicala D. Este o complicatie generala a erizipelului E. Biologic apare sindrom inflamator major si mioliza biologica 9. Alegeti afirmatiile adevarate despre tratamentul erizipelului sever sau al pacientului cu comorbiditati A. Necesita internare intr-o sectie medicala in toate cazurile B. Pregatirea cuprinde aplicarea unei cai de abord venos si oprierea AINS C. Tratamentul simptomatic consta in antialgice si reechilibrare hidroelectrolitica daca este necesar D. Tratamentul etiologic consta in monoantibioterapie activa asupra stafilococului E. Tratarea caii de intrare face parte din tratamentul etiologic 10.Candidozele se caracterizeaza prin: A. Sunt infectii oportuniste cu bacterii B. Sunt cauzate de ciuperci de tip levuri C. Favorizate de factori locali si generali D. Examenele paraclinice nu sunt necesare E. Confirmarea se face prin examen micologic 11.Tabloul clinic al candidozelor cutanate cuprinde: A. Candidoza marilor pliuri se caracterizeaza prin marginea difuza, faramitata de mici pete eritematoase B. Candidoza comisurilor labiale se manifesta ca perles fisurat si macerat 123

C. Candidoza pliurilor mici se manifesta ca perles fisurat si macerat D. Intertrigo interdigitoplantar e o candidoza a pliurilor mici E. Candidoza marilor pliuri e uneori pustuloasa sau/si descuamativa 12.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul candidozelor: A. Suspiciunea este clinica B. Confirmarea se face prin examen micologic C. Examenul micologic cuprinde examen direct si cultura D. Cultura se face pe mediul Drigalski E. Cultura se face pe mediul Sabouraud 13.Tratamentul candidozelor consta in: A. Suprimarea factorilor favorizanti daca este posibil B. Toaleta cu sapun acid C. Toaleta cu sapun alcalin D. Tratament antifungic local E. Tratamentul antifungic general 14.Care din urmatoarele medicamente sunt antifungice: A. Amfotericina B B. Ciclopiroxolamina C. Terbinafina D. Fluconazol E. Voseptol 15.Care din urmatoarele caracteristici apartin dermatofitilor: A. Nu afecteaza mucoasele B. Afecteaza atata pielea cat si mucoasele C. Sunt intotdeauna patogene D. Sunt oportuniste E. Se clasifica dupa modul de transmitere:antropofil, zoofil, geofil 16.Ce este kerionul? A. Este o infectie micotica datorata candidei B. Infectie micotica datorata unei ciuperci filamentate keratinofile C. Infectie dermatofitica datorata unui tropism pilar D. Tricofitie nesupurata cu inflamatie minora E. Tricofitie supurata cu inflamatie majora, legata de un raspuns imun excesiv al gazdei impotriva dermatofitului 17.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la examenul cu lampa Wood A. Arata o fluorescenta galben-verzuie a firelor de par pentru dermatofitoza cu Microsporum B. Fluorescenta este absenta pentru dermatofitoza cu Tricophyton 124

C. In cazul dermatofitozei cu Microsporum fluorescenta e absenta D. Fluorescenta e absenta in cazul dermatofitozelor E. Dermatofitoza cu Microsporum are o fluorescenta violet 18.Alegeti afirmatiile gresite referitoare la tratamentul dermatofitozelor: A. Afectarile mult extinse ale pielii glabre se trateaza doar cu tratament local B. Tratamentul general in afectarea ungheala dureaza 2 saptamani C. Este necesara scutire medicala de la scoala D. In caz de agent antropofil este necesara examinarea familiei E. In caz de agent zoofil este necesara tratarea animalului 19.Pitiriazisul versicolor se caracterizeaza prin: A. Afectiune cauzata de o ciuperca de tip levura B. Ciuperca responsabila se numeste Malassezia furfur denumita in trecut Pytyrosporum ovale C. Agentul microbian responsabil este intotdeauna patogen D. Agentul microbian responsabil este saprofit al epidermului E. Se trateaza cu derivati topici ai imidazolului 20.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tabloul clinic din pitiriazisul versicolor: A. Apare in special la adultul tanar B. Apare in special la sugari C. Macule cu scuame fine de culoare roz/bej D. Maculele pot deveni hipocrome E. Leziunile apar pe partea superioara a trunchiului

125

RASPUNSURI: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

A C BDE ACDE ABDE ABE ACD ABE BCE BCE ABDE ABCE ACDE ABCD ACE BCE AB AB ABDE ACDE

126

DIABET ZAHARAT Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult *1. Care dintre următoarele enunţuri nu permite orientarea diagnosticului către tipul 1 de diabet zaharat? A. Debutul rapid sau supraacut al simptomelor B. Prezenţa obezităţii C. Sindromul poliuro-polidipsic intens D. Tabloul clinic şi biologic de cetoză E. Prezenţa autoanticorpilor antiglutamat decarboxilază (GAD65) *2. Care dintre următoarele afirmaţii nu caracterizează evoluţia diabetului zaharat de tip 1? A. Posibilitatea remisiei parţiale sau totale B. Apariţia cetoacidozei în absenţa tratamentului C. Apariţia complicaţiilor macroangiopatice în caz de tratament insuficient D. Creşterea ponderală importantă E. Apariţia complicaţiilor microangiopatice în caz de tratament insuficient *3. La un pacient cu diabet zaharat de tip 1, peptidul C pozitiv în timpul primilor 5 ani semnifică: A. Instabilitate glicemică mare B. Probabilitate crescută de apariţie a cetoacidozei diabetice C. Echilibru glicemic uşor de obţinut D. Iminenţa apariţiei retinopatiei diabetice E. Prezenţa unei mutaţii a genei HNF1α *4. Pentru diagnosticul diabetului zaharat de tip 2 se vor exclude următoarele, cu o excepţie. Care este aceasta? A. Diabetul iatrogen B. Cancerul de pancreas C. Citopatia mitocondrială D. Diabetul insipid E. Diabetul genetic 5. Pe baza cărora dintre următoarele valori se poate defini diabetul zaharat? A. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,2 g/l într-o zi B. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,2 g/l – în două ocazii diferite C. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,26 g/l într-o zi D. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,26 g/l – în două ocazii diferite E. Glicemie în orice moment al zilei mai mare de 2 g/l

127

6. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cetoacidoza diabetică sunt adevărate? A. Poate fi manifestarea inaugurală a diabetului zaharat, mai ales la copii B. Pacienţii sunt întotdeauna comatoşi C. Pacienţii prezintă comă în formele severe de acidoză (pH 7,4 B. Corpi cetonici urinari prezenţi C. Glicemie plasmatică >1,50 g/dl D. pH arterial 250 mg/dl B. Bicarbonat plasmatic > 20 mmol/l C. Nivelul de lactat sangvin peste 5-6 mmol/l D. Corpi cetonici urinari prezenţi în cantitate crescută E. pH între 7,35 şi 7,45 27. Modificarile anatomice intalnite in microangiopatia diabetica sunt: A. Formarea de anevrisme B. Porozitate excesiva a membranei bazale C. Ruptura peretelui capilar D. Tromboza capilarelor anormale E. Placa de aterom 28. Stadiile evolutive ale retinopatiei diabetice sunt: A. Retinopatia diabetica neproliferativa B. Retinopatia hipertensiva C. Retinopatia diabetica preproliferativa si proliferativa D. Retinopatia pigmentara E. Retinopatia diabetica proliferativa complicata 131

*29. Forma cea mai severa de afectare oculara in diabetul zaharat este: A. Retinopatia neproliferativa B. Retinopatia preproliferativa C. Retinopatia proliferativa D. Maculopatia ischemica E. Retinopatia hipertensiva 30. Tratamentul retinopatiei diabetice consta in: A. Controlul bun al glicemiei B. Controlul bun al tensiunii arteriale C. Controlul bun al greutatii corporale D. Fotocoagulare cu laser in retinopatia diabetica preproliferativa cu risc de agravare rapida si proliferativa E. Vitrectomie in caz de hemoragii intravitreene *31. Dupa debutul diabetului zaharat, varful incidentei nefropatiei diabetice este intre: A. De la debut B. 3-5 ani C. 5-7 ani D. 7-9 ani E. 15-25 ani 32. Prima etapa a nefropatiei diabetice se caracterizeaza prin: A. Tensiune arteriala crescuta B. Tensiune arteriala normala C. Microalbuminurie crescuta D. Microalbuminurie normala E. Filtrat glomerular scazut 33. Nefropatia diabetica patenta se caracterizeaza prin: A. Glomeruloscleroza Kimmelstiel si Wilson B. Tensiune arteriala crescuta C. Microalbuminurie D. Macroalbuminurie E. Tensiune arteriala normala 34. Tratamentul nefropatiei diabetice cuprinde: A. Renuntarea la fumat B. Reducerea aportului proteic C. Controlul glicemic cat mai apropiat de ideal D. Controlul strict al valorilor tensiunii arteriale E. Cresterea aportului de sare 132

*35. Valorile tinta ale tensiunii arteriale in nefropatia diabetica patenta trebuie sa fie sub: A. 130/80 mmHg B. 140/90 mmHg C. 135/85 mmHg D. 145/95 mmHg E. 150/100 mmHg 36. Neuropatia diabetica se poate manifesta prin: A. Mononevrita B. Polineuropatie C. Hemipareza D. Parapareza E. Neuropatie vegetativa 37. Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin: A. Afectare unilaterala B. Afectare bilaterala C. Afectare distala initial D. Debut prin parestezii E. Evolutie progresiva spre partea proximala a membrelor inferioare *38. Simptomatologia dureroasa din cadrul polineuropatiei diabetice se exacerbeaza predominant: A. Diurn B. Nocturn C. La mers D. In ortostatism E. Postprandial 39. Manifestarile clinice intalnite in neuropatia diabetica vegetativa sunt: A. Hipotensiunea arteriala ortostatica B. Tahicardia sinusala C. Ejacularea retrograda D. Sindromul diareic nocturn E. Parestezii la nivelul membrelor inferioare 40. Macroangiopatia diabetica cuprinde: A. Insuficienta coronariana B. Accidentele vasculare cerebrale C. Arteriopatia membrelor inferioare D. Retinopatia diabetica E. Nefropatia diabetica 133

41. Stadiile arteriopatiei membrelor inferioare sunt: A. Stadiul 1: fara simptome B. Stadiul 2: claudicatie intermitenta C. Stadiul 3: durere de decuit D. Stadiul 4: necroza E. Stadiul 5: mal perforant plantar 42. Complicatiile pe termen lung ale diabetului zaharat sunt: A. Microangiopatia diabetica B. Macroangiopatia diabetica C. Tulburarile trofice D. Cetoacidoza diabetica E. Complicatiile oculare 43. Malul perforant plantar se caracterizeaza prin: A. Ulceratie cutanata B. Aparitie in punctele de presiune ale plantei piciorului C. Marginile plagii sunt atone D. Necroza distala E. De obicei este nedureroasa prin prezenta neuropatiei diabetice 44. Infectiile urinare in diabetul zaharat se pot manifesta prin: A. Cistita B. Pielonefrita acuta C. Glomerulonefrita acuta D. Sindrom nefrotic E. Insuficienta renala acuta *45. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul diabetului propriu-zis sunt adevarate, cu exceptia: A. Regim sarac in alimente cu indice glicemic crescut B. Antidiabetice orale si/sau insulina C. Echilibrarea cat mai buna a diabetului prin incercarea de a scadea HbA1c sub 7% (recomandarile americane ale Asociatiei Diabetologilor Americani, ADA) D. Regim bogat in alimente cu indice glicemic crescut E. Echilibrarea diabetului cu obtinerea unei HbA1c sub 6,5% (recomandarile internationale ale Federatiei Internationale de Diabet, IDF si ale Inaltei Autoritati de Sanatate franceze, HAS) *46. Principiile generale ale atitudinii terapeutice in diabetul de tip 1 cuprind urmatoarele, cu exceptia: A. Transferul cunostintelor prin educatie individuala sau de grup B. Verificarea comportamentului C. Definirea obiectivelor terapeutice personalizate si acceptate 134

D. Obiectiv ideal: HbA1c 80 cm, la femei, este normală E. >94 cm, la bărbaţi, este normală 9. Evaluarea pacientului cu obezitate include: A. Numai ancheta alimentară B. Cântărirea şi calcularea IMC C. Măsurarea circumferinţei abdominale D. Determinarea glicemiei E. Bilanţ lipidic *10. Care este valoarea indicelul de masa corporala (IMC) ce defineste statusul de supraponderal: A. 18,5-24,9 kg/m2 B. < 18,5 kg/m2 C. 25-29,9 kg/m2 D. > 40 kg/m2 E. 35-39,9 kg/m2 11. Sindromul metabolic include: A. Obezitate androida B. Insulinorezistenta C. Hiperuricemie D. Steatoza hepatica E. Intoleranta la glucoza sau diabet zaharat

136

12. Cauzele obezitatii secundare: A. Hipotiroidism B. Hipertensiune arteriala C. Hiperuricemie D. Genetica E. Hipercorticism 13. Care dintre cele de mai jos fac parte din complicatiile endocrine ale obezitatii: A. Micoze ale pliurilor B. Diabet zaharat tip 2 C. Hipogonadism masculin D. Sindrom metabolic E. Gonartroza *14. Obezitatea morbida este definita prin: A. 25-29,9 kg/m2 B. 35-39,9 kg/m2 C. < 18,5 kg/m2 D. > 40 kg/m2 E. 30-34,9 kg/m2 15. Complicatiile obezitatii sunt: A. Cardio-vasculare B. Respiratorii C. Hematologice D. Osteoarticulare E. Cutanate *16. Greutatea normala este definita printr-un IMC de: A. 18,5-24,9 kg/m2 B. 25-29,9 kg/m2 C. < 18,5 kg/m2 D. > 40 kg/m2 E. 35-39,9 kg/m2 17. Ce complicatii respiratorii poate determina obezitatea la adult: A. Hipersudoratie B. Sforait nocturn C. Sindrom de apnee in somn D. Hipogonadism masculin E.Dispnee de efort

137

18. Ce tipuri de cancer poate determina obezitatea la femei: A. Colon B. San C. Col uterin D. Endometru E. Prostata 19. Complicatiile cardiovasculare ale obezitatii cuprind: A. Accidente vasculare cerebrale B. Hipertensiune arteriala C. Dificultati erectile D. Boli tromboembolice E. Hipersomnolenta diurna

138

RASPUNSURI DIABET : 1. B 2. D 3. C 4. D 5. DE 6. ACE 7. CD 8. BD 9. BCE 10.BE 11.ABCE 12.CDE 13.BCD 14.AE 15.ABD 16.AC 17.BD 18.C 19.BDE 20.BE 21.B 22.E 23.BCE 24.BCDE 25.AD 26.C 27.ABCD 28.ACE 29.D 30.ABDE 31.E 32.BD 33.ABD 34.ABCD 35.A 36.ABE 37.BCDE 38.B 39.ABCD 40.ABC 41.ABCD

42.ABCE 43.ABCE 44.AB 45.D 46.D OBEZITATE : 1. ABCD ( pag 1279 ) 2. ACDE ( pag 1279 ) 3. BCDE ( pag 1279 ) 4. ABCE ( pag 1279 ) 5. ABCD ( pag 1279 ) 6. ABCD ( pag 1279 ) 7. D ( pag 1279 ) 8. A ( pag 1278 ) 9. BCDE ( pag 1278 ) 10.C ( pag 1276 ) 11.ABE ( pag 1276 ) 12.ADE ( pag 1276 ) 13.BCD ( pag 1277 ) 14.D ( pag 1276 ) 15.ABDE ( pag 1276-1277 ) 16.A ( pag 1276 ) 17.BCE ( pag 1276-1277 ) 18.BCD ( pag 1277 ) 19.ABD ( pag 1276 )

139

ENDOCRINOLOGIE COMPLEMENT SIMPLU: 1.*Testul de confirmare a hipertiroidiei este reprezentat de: A. Concentratia scazuta a FT4 plasmatic B. Valoarea scazuta a TSH-ului seric C. Scintigrafia tiroidiana cu I123 sau Tc99m D. Valoarea crescuta a TSH-ului seric E. Valoarea scazuta a FT3 2.*Tratamentul hipertiroidiei consta in: A. Administrarea de antitiroidiene de sinteza (ATS) toata viata B. Administrarea tratamentului supresiv cu L-Thyroxin in cazul adenomului toxic C. Administrarea timp de 18 luni a ATS, in cazul bolii Graves-Basedow D. Tratament cu antiinflamatorii in cazul hipertiroidismului din sarcina E. Iod radioactiv in tiroidita de Quervain 3.*Nodulul tiroidian: A. Reprezinta o tumefiere difuza a tiroidei B. Este frecvent la copii C. Exclude prezenta unui cancer tiroidian D. Poate prezenta hipertiroidie E. Scintigrafia tiroidiana evidentiaza intotdeauna un „nodul rece” 4.*Principalele cauze de hipotiroidism sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia uneia: A. Dupa nastere B. Excesul de iod C. Hemoragie la nivel tiroidian D. Autoimuna E. Administrarea antitiroidienelor de sinteza 5.* Gusa simpla reprezinta: A. Cresterea focala din cauza unor structuri nodulare B. Cresterea difuza in volum a tiroidei C. Prezenta gusii la copii de varsta scolara, cu o prevalenta sub 10% D. Prezenta nodulilor tirodieni la nivelul ambilor lobi ai tiroidei E. Prezenta gusii la copii de varsta scolara, cu o prevalenta peste 10% 6.*Schimbarea posologiei in cadrul tratamentului hipotiroidiei impune determinarea TSH-ului dupa: A. 2 luni B. 2 saptamani 140

C. 4-5 saptamani D. 2-3 saptamani E. 10 zile 7.* Consistenta gusii (apreciata palpatoric) din boala Basedow este: A. Moale, pufoasa B. Omogena, parenchimatoasa C. Ferma, cu suprafata regulata D. Dura, cu suprafata neregulata E. Nici o varianta corecta 8.* In insuficienta tireotropa ( mixedemul central), diagnosticul hormonal releva: A. TSH normal sau scazut, asociat cu FT4 scazut B. TSH crescut, asociat cu FT4 scazut C. TSH scazut, asociat cu FT4 crescut D. TSH crescut, asociat cu FT4 crescut E. nici una de mai sus 9.* Principalele cauze de mixedem la adult sunt: A. Tiroidita cronica autoimuna B. Tiroidectomia C. Tratamentul cu iod radioactiv D. Excesul sau carenta de iod E. Toate de mai sus 10.*Diagnosticul hormonal de certitudine pentru depistarea hipertiroidismului: A. TSH frenat B. TSH normal C. FT4 scazut D. FT4 crescut si TSH normal E. FT3 scazut 11.*Tratamentul de substitutie cu levotiroxina in hipotiroidie se face astfel: A. La debut se administreaza doze de atac B. Se scad progresiv dozele C. Administrarea este matinala D. Administrarea se face inainte de culcare E. Se administreaza in trei prize 12.*Diagnosticul diferential al nodulului tiroidian se face cu: A. Chist tiroidian B. Chist de duct tireoglos C. Tumora cervicala extratiroidiana D. Tiroidite cronice sau subacute cu varianta nodulara 141

E. Toate variantele de mai sus sunt corecte 13.*Caracteristicile nodulilor tiroidieni suspecti sunt: A. Nodul hipoecogen, imprecis delimitat B. Prezenta microcalcificarilor in nodul C. Hipervascularizat la ecografia Doppler D. Toate variantele de mai sus sunt corecte E. Toate variantele de mai sus nu sunt corecte 14. *Scintigrafia tiroidiana arata un nodul cald fixant izolat in: A. Boala Basedow B. Gusa hipertiroidizata C. Adenomul toxic D. Carcinomul tiroidian diferentiat E. Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto. 15. *Complicatiile tiroidectomiei sunt: A. Hipoparatiroidia temporara B. Hipoparatiroidia definitiva C. Paralizia de recurent D. Hemoragii E. Toate de mai sus INTREBARI COMPLEMENT MULTIPLU: 1. Semnele si simptomele hipotiroidiei sunt reprezentate de: A. Palpitatii B. Astenie C. Termofobie D. Scadere ponderala cu apetit crescut E. Bradicardie 2. In tiroidita cronica autoimuna: A. Anticorpii anti- TPO sunt pozitivi B. Anticorpii anti-receptor TSH sunt negativi C. Gusa este difuza D. Anticorpii anti-calcitonina sunt pozitivi E. Gusa poate fi absenta 3. In hipotiroidie, tratamentul de substitutie cu hormoni tiroidieni: A. Se administreaza in 3 prize zilnice B. Initial se administreaza in doza de incarcare, care apoi se scade treptat C. Se administreaza toata viata D. Se administreaza doar pana la normalizarea TSH-ului seric, apoi se intrerupe 142

E. Preparatele de electie sunt cele de levo-tiroxina 4. Care din urmatoarele afirmatii privind gusa endemica sunt adevarate? A. Apare in excesul de iod B. Poate sa apara postpartum C. Prezinta ca si complicatie cretinismul D. Se defineste ca prezenta gusii la scolari, in proportie de >10% E. Apare la >20% dintre varstnici 5. Complicatiile gusii sunt reprezentate de: A. Disfonie B. Sindrom de vena cava inferioara C. Hipertiroidie D. Disfagie E. Afazie 6. Tratamentul gusii consta in: A. Administrarea de L-Thyroxin B. Medicamente care blocheaza secretia de hormoni tiroidieni C. Corticoterapie D. Tiroidectomie E. Administrarea de iod 7. Semnele suspecte pentru un nodul tiroidian malign sunt reprezentate de: A. Nodul moale, aderent B. Dimensiuni < 1 cm C. Prezenta adenopatiilor cervicale D. Prezenta semnelor de compresie E. Cresterea rapida a nodulului 8. Evaluarea unei gusi nodulare cuprinde in mod uzual: A. Ecografia tiroidiana B. Dozarea tireoglobulinei serice C. Radiografia tiroidiana D. Punctia biopsie cu ac fin E. Toate cele de mai sus 9. Care dintre urmatoarele afirmatii privind hipertiroidia indusa de amiodarona sunt adevarate: A. In tipul I exista o patologie tiroidiana preexistenta B. Tipul II se trateaza cu antitiroidiene de sinteza C. Tipul I necesita intreruperea amiodaronei D. Scintigrafia tiroidiana si ecografia tiroidiana ajuta la stabilirea tipului patogenic 143

E. In tipul I se poate continua administrarea amiodaronei 10. Monitorizarea tratamentului cu antitiroidiene cuprinde determinarea urmatorilor parametri: A. TSH, FT4 B. Creatinina serica C. ASAT, ALAT D. Glicemie E. Hemograma 11. Examenul clinic al gusii prin palpare poate evalua: A. Simetria lobilor B. Dinamica evolutiva C. Prezenta durerii D. Contextul familial E. Prezenta adenopatiilor satelite 12. Complicatiile tiroidectomiei pot fi urmatoarele: A. Hipocalcemia B. Hipoglicemia C. Paralizia recurentiala D. Edemul laringian E. Hiperpartiroidismul 13. Semnele specifice bolii Basedow sunt: A. Durerea cervicala acuta B. Gusa uninodulara C. Gusa cu suflu la auscultatie D. Mixedemul pretibial E. Gusa polinodulara 14. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza se recomanda in: A. Nodulul toxic tiroidian B. Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto C. Gusa simpla difuza D. Tiroidita De Quervain E. Boala Basedow 15. Urmatoarele semnele clinice pot fi intalnite in hipotiroidism: A. Infiltratia cutanata B. Vergeturi violacee C. Bradicardie D. Tahicardie sinusala E. Disparitia treimii externe a sprancenelor 144

16. Hipotiroidismul poate avea urmatoarele cauze: A. Autoimuna B. Excesul de iod C. Iatrogena D. Traumatisme abdominale severe E. Carenta de iod 17. Urmatoarele medicamente pot induce hipotiroidie iatrogena: A. Prednison B. Amiodarona C. Bisoprolol D. Interferon E. Calcitonina 18. In boala Graves Basedow apar urmatoarele semne: A. Crestere in greutate B. Constipatie C. Gusa cu suflu la auscultatie D. Exoftalmie E. Mixedem pretibial 19. Tratamentul hipertiroidiei cuprinde: A. Beta-blocante B. Amiodarona C. Tratament chirurgical D. Radioiod-terapie E. Toate cele de mai sus 20. Diagnosticul hormonal al hipotiroidismului presupune : A. TSH scazut, FT4 crescut B. FT3 nu are nici o relevanta C. TSH crescut, FT4 scazut D. TSH scazut E. FT4 crescut 21. In hipotiroidie pot aparea urmatoarele complicatii : A. Fibrilatie atriala B. Insuficienta coronariana C. Blocuri de ramura D. Coma mixedematoasa ( foarte rara) E. Depresie

145

22. In cretinismul endemic apar: A. Retard statural, mixedem B. Predominant tulburari neurologice C. Surditate D. Hipertiroidie E. Retard mintal reversibil 23. In cazul unui nodul tiroidian, factorii de risc pentru malignitate sunt reprezentati de: A. varsta sub 20 ani sau peste 60 ani B. sexul masculin C. antecedente familiale de carcinom medular sau MEN tip2 D. consistenta parenchimatoasa, mobilitatea cu deglutitia E. antecedente de iradiere cervicala in copilarie 24. In nodulii tiroidieni sunt necesare urmatoarele explorari: A. Ecografia tiroidiana B. Scintigrama tiroidiana (selectiv) C. Dozarea TSH D. Punctie aspirativa cu ac subtire E. Toate afirmatiile de mai sus nu sunt corecte 25. Diagnosticul clinic in hipotiroidism cuprinde: A. Astenie B. Bradicardie C. Tegumente infiltrate D. Tahicardie E. Neliniste psiho-motorie 26. In hipotiroidie pot sa apara urmatoarele modificari: A. Hipercolesterolemie B. Cresterea CK C. Anemie macrocitara D. Hiperglicemie E. Hiponatremie 27. Complicatiile cardiace ale mixedemului la adult sunt reprezentate de: A. Pericardita mixedematoasa B. Blocuri de ramura C. Tahiaritmie D. Insuficienta coronariana E. Toate de mai sus

146

28. Durata tratamentului in hipertiroidii: A. Depinde de tipul de hipertiroidism B. Se face toata viata C. Consta in administrare de antitiroidiene de sinteza (ATS), aproximativ 18 luni in boala Basedow D. 1-2 luni de antiinflamatorii in tiroidita De Quervain E. Nici o varianta corecta 29. In evaluarea completa a unui nodul tiroidian intra: A. Dozarea TSH-ului. B. Ecografia tiroidiana C. Punctia aspirativa cu ac fin la toti nodulii de peste 1 cm D. Scintigrafia tiroidiana cu Tc 99 sau I123, in cazul in care TSH-ul este scazut E. Nici o varianta corecta 30. Scintigrafia “ alba” ( absenta captarii) se intalneste in: A. Tiroidita De Quervain B. Hipertiroidia factitia C. Hipertiroidia dupa amiodarona tip II D. Adenomul toxic E. Boala Basedow 31. Scintigrafia fixanta se intalneste in: A. Boala Basedow B. Adenomul toxic C. Gusa multiheteronodulara D. Hipertiroidismul dupa interferon E. Toate de mai sus 32. Tratamentul specific al hipertiroidiei cuprinde : A. Repaus cu intreruperea activitatii profesionale B. Sedare C. Beta blocante D. Antitiroidiene de sinteza E. Solutie Lugol 33. Monitrorizarea tolerantei tratamentului cu ATS se face prin : A. Bilant hepatic regulat B. Bilant renal regulat C. Hemograma D. TRAb E. Toate de mai sus 147

34. Hipertiroidismul indus de amiodarona tip I are urmatoarele caractere: A. nu presupune o patologie tiroidiana preexistenta B. scintigrafia este cel mai adesea fixanta C. ecografia Doppler arata hipervascularizatie tiroidiana D. tratamentul nu presupune intreruperea drogului E. tratamentul impune ATS 35. In hipertiroidia indusa de amiodarona tip II: A. scintigrafia tiroidiana este hipercaptanta B. scintigrafia tiroidiana este “ alba” C. ecografia Doppler este normala D. ecografia Doppler arata hipervascularizatie E. nici una de mai sus

148

RASPUNSURI: Complement Simplu 1 B 2 C 3 D 4 C 5 B 6 C 7 B 8 A 9 E 10 A 11 C 12 E 13 D 14 C 15 E Complement multiplu 1 BE 2 ABCE 3 CE 4 CD 5 ACD 6 ADE 7 CDE 8 AD 9 ACD 10 ACE

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

ACE ACD CD AE ACE ABCE BD CDE ACD BC BCDE ABC ABCE ABCD ABC ABCE BD ACD ABCD ABC ABC DE AC BCE BC

149

GASTROENTEROLOGIE Hemoragia digestiva 1. * Următoarele afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară sunt adevărate, cu excepţia : A. se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenă şi/sau rectoragie dacă este foarte abundentă B. deseori este gravă C. provine din tubul digestiv situat în aval de unghiul duodenojejunal D. cauze dominate de patologia ulceroasă şi hipertensiunea portală E. se poate manifesta prin rectoragie dacă este foarte abundentă 2. Printre diagnosticele diferenţiale ale hemoragiei digestive superioare se numără: A. hemoptizie B. epistaxis C. sângerare de origine bucală D. consum de tomate E. consum de sfeclă roşie 3. În cazul pacienţilor cu hemoragie digestivă superioară, măsurile de reanimare cuprind: A. eliberarea căilor aeriene superioare şi chiar poziţie laterală de securitate B. oxigenoterapie C. două căi venoase periferice sau cale centrală în funcţie de gravitate D. monitorizarea saturaţiei centrale a oxigenului E. transfuzii indiferent de valoarea hemoglobinei iniţiale 4.

În caz de suspiciune de hemoragie digestivă superioară, conduita cuprinde: A. iniţierea cât mai rapidă a unui tratament farmacologic empiric cu inhibitori de pompă de protoni în doze crescute B. endoscopie digestivă superioară în urgenţă la pacienţii instabili hemodinamic C. endoscopie digestivă superioară la pacientul a jeun de 4 ore D. endoscopia digestivă superioară în scop diagnostic şi terapeutic (hemostază endoscopică) E. droguri vasoactive splahnice (octreotid), cu administrare subcutană, în caz de hipertensiune portală cunoscută sau suspectată

5. Metodele de hemostază endoscopică în caz de hemoragie digestivă superioară cuprind: A. injectarea de adrenalină B. injectare de vasopresină C. metode termice D. montarea de clipuri în cazul varicelor esofagiene 150

E. montarea de ligaturi elastice pentru leziunile ulcerate 6. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea Forrest a hemoragiei digestive superioare de cauză ulceroasă sunt adevărate: A. Clasificarea IA cuprinde hemoragia în jet B. Clasificarea IIA cuprinde ulcer acoperit cu cheag aderent C. Pentru Forrest IIC tratamentul cuprinde IPP IV timp de 72 de ore D. Pentru Forrest III tratamentul cuprinde IPP per os E. Leziunile IA-IIA necesită hemostază endoscopică Ulcerul gastric şi duodenal. Gastrita 1. *Următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastric sau duodenal sunt adevărate, cu excepţia: A. se remarcă o scădere semnificativă a incidenţei după anii 1990 şi după aplicarea strategiilor de eradicare a Helicobacter pylori B. ulcerul duodenal este de aproximativ 3 ori mai frecvent C. infecţia cu Helicobacter pylori este întâlnită mai frecvent în ulcerele gastrice D. consumul de aspirină sau AINS reprezintă factori ce pot determina apariţia ulcerului E. apariţia ulcerului este rezultatul unui dezechilibru între factorii de agresiune ai mucoasei şi factorii de protecţie 2.

Tabloul clinic şi biologic al ulcerului peptic poate cuprinde: A. durere epigastrică de tip crampă sau „foame dureroasă”, ritmată de mese B. asimptomatic, descoperire întâmplătoare la o endoscopie efectuată pentru alt motiv C. relevat prin apariţia unei complicatii D. dureri atipice localizate retrosternal E. anemie megaloblastică

3.

Anamneza şi examenul clinic al pacienţilor cu ulcer peptic includ: A. consum de AINS B. consum de antibiotice C. se evaluează alterarea stării generale, prezenţa maselor abdominale,a adenopatiilor (excluderea unei neoplazii) D. examenul clinic relevă apărare musculară în caz de ulcer necomplicat E. este prezent întotdeauna clapotajul

4.

La pacienţii cu ulcer peptic, endoscopia digestivă superioară: A. este examenul cheie pentru diagnostic B. permite efectuarea de biopsii gastrice pentru identificarea infecţiei cu H.pylori 151

C. permite biopsierea ulcerelor gastrice şi duodenale, cu scopul de a exclude un cancer D. permite precizarea sediului leziunii ulceroase E. are valoare similară examenului baritat 5.

Evaluarea posttratament a ulcerului peptic include: A. Controlul eradicării Helicobacter pylori printr-un test respirator invaziv B. efectuarea unui control endoscopic la 6 săptămâni, în caz de ulcer duodenal C. efectuarea unui control endoscopic pentru a evalua cicatrizarea ulcerului gastric şi pentru a preleva noi biopsii (din cicatrice) pentru excluderea unui cancer D. posibilitatea verificării eradicării Helicobacter pylori prin prelevarea endoscopică de biopsii gastrice E. efectuarea unui control endoscopic la 3 săptămâni, în caz de ulcer gastric

6.

Complicaţiile ulcerului duodenal sunt reprezentate de: A. hemoragia digestivă superioară B. malignizarea C. perforaţia D. stenoza E. pancreatita

7. Următoarele afirmaţii referitoare la stenoză, ca şi complicaţie a ulcerului peptic, sunt adevărate, cu excepţia: A. este o complicaţie rară, cu localizare piloroduodenală preferenţială B. se manifestă prin vărsături alimentare postprandiale precoce C. diagnostic endoscopic, cu prelevare de biopsii pentru excluderea unui cancer D. tratamentul este exclusiv chirurgical E. se administrează tratament medical de primă intenţie (IPP doză mare per os) Icterul 1. Printre cauzele principale ale icterului cu bilirubină neconjugată se numără: A. hemoliza B. sindromul Gilbert, deficit parţial de glucuronoconjugare a bilirubinei cu transmitere autozomal dominantă C. sindromul Gilbert care afectează 5% din populaţie D. sindromul Gilbert, ce necesită aplicarea de tratament specific E. sindromul Gilbert, caracterizat prin creşterea moderată a bilirubinei neconjugate, Hb normală, bilanţ hepatic normal 152

2. * Cauzele icterului de origine extrahepatică includ următoarele afecţiuni, cu excepţia: A. cancerul cefalic pancreatic B. litiaza biliară C. ciroza biliară primitivă D. colangita sclerozantă primitivă E. colangiocarcinomul 3.

Cauzele icterului de origine intrahepatică sunt reprezentate de: A. obstrucţia căilor biliare intrahepatice de origine tumorală sau infiltrativă B. ciroza hepatică C. colangita sclerozantă primitivă D. litiaza biliară E. distrugerea canaliculelor biliare

Hepatite 1. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la virusurile hepatotrope sunt adevarate? A. virusul Delta este un virus defectiv B. VHE este foarte des intalnit in tarile occidentale C. VHA poate fi la originea unei hepatite cronice D. VHA si VHE sunt responsabile de hepatite acute care pot fi in mod exceptional fulminante E. toate variantele de mai sus sunt corecte 2. * Faza fulminanta a unei hepatite acute virale are urmatoarele caracteristici: A. indicele de protrombina este frecvent >25% B. encefalopatia hepatica apare la mai mult de 2 saptamani dupa aparitia icterului C. mortalitate in absenta tratamentului prin insuficienta hepatica D. tratamentul nu necesita spitalizare E. tratamentul nu ia in considerare niciodata transplantul hepatic 3. In hepatita acuta virala A urmatoarele afirmatii sunt false: A. infectia este cel mai adesea asimptomatica B. intotdeauna se cronicizeaza C. contaminarea este posibila pe cale parenterala D. incubatia dureaza intre 2 si 6 saptamani E. nu exista tratament specific 4. Contaminarea cu virusul B se poate produce pe urmatoarele cai: A. materno-fetala B. sexuala C. fecal-orala 153

D. parenterala E. toate variantele de mai sus sunt corecte 5. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta virala B sunt adevarate? A. trecerea la cronicitate este frecventa la adult B. se recomanda supravegherea serologiei pentru a verifica vindecarea spontana C. prezenta Ac anti-HBs este semn de vaccinare ineficienta D. nu exista un tratament specific pentru hepatita virala acuta B la adult E. Ag HBs este absent 6. In hepatita cronica virala B urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. nu este necesar cuantificarea AND-ului viral prin PCR B. punctia biopsie hepatica ramane standardul de aur pentru evaluarea activitatii si a fibrozei C. bilantul biologic include si cautarea virusului Delta D. se va cere ecografie abdominala odata la 3 ani E. ecografia abdominala este utila si pentru depistarea unui carcinom hepatocelular 7. Masurile nespecifice de tratament in hepatita cronica virala B includ: A. vaccinarea anturajului B. interzicerea fumatului C. limitarea consumului de alcool D. raporturi sexuale protejate in cazul persoanelor nevaccinate E. alimentatia bogata in proteine 8. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala C sunt adevarate? A. nu are manifestari extrahepatice B. se cronicizeaza in aproximativ 70% din cazuri C. incubatia dureaza 2 saptamani D. contaminare pe cale fecal-orala E. infectia initiala este adesea asimptomatica 9. Efectele secundare ale tratamentului cu interferon si ribavirina sunt urmatoarele: A. trombocitoza B. anemie feripriva C. sindrom pseudogripal dupa injectie D. anemie hemolitica E. trombocitopenie

154

10. * Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita Delta este falsa? A. punctia biopsie hepatica este indicata pentru a aprecia activitatea si fibroza B. infectia acuta este cel mai adesea asimptomatica C. tratamentul se bazeaza pe interferon pegilat si ribavirina D. exista un risc mare de recidiva la intreruperea tratamentului E. diagnosticul se bazeaza pe detectarea Ac anti-Delta in ser 11. Hepatita virala E are urmatoarele caracteristici: A. contaminarea este pe cale parenterala B. incubatia dureaza 2-6 saptamani C. infectia acuta este cel mai adesea asimptomatica D. trecerea la cronicitate apare doar la subiectii imunodeprimati E. diagnosticul este serologic: Ac anti-VHE si ARN viral in sange sau scaun 12. Cauzele frecvente de citoliza 10N sunt urmatoarele: A. sindromul Budd Chiari B. steatohepatita nonalcoolica C. hepatita data de paracetamol, daca este ingerata o doza > 15 g D. hepatita acuta virala B E. hepatita acuta virala A 14. Care dintre urmatoarele sunt cauze benigne de colestaza extrahepatica? A. pancreatita cronica B. colangiocarcinomul C. ampulomul vaterian D. litiaza caii biliare principale E. colangita sclerozanta primiva 15. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze maligne de colestaza extrahepatica? A. colangita sclerozanta primitiva B. colangiocarcinomul C. adenocarcinomul pancreatic cefalic D. pancreatita cronica E. parazitoze ale cailor biliare

155

16. Cresterea izolata a ү-GT apare in urmatoarele situatii: A. pancreatita acuta B. intoxicatia alcoolica cronica C. litiaza biliara D. consum cronic de medicamente inductoare enzimatice E. hepatita acuta B CIROZA HEPATICĂ 1. Cauze rare ale cirozei hepatice A. hepatite virusale A sau B B. hepatita autoimună C. ciroza biliară primitivă D. boală Wilson E. deficit de lactază 2. Etiologia cirozei hepatice A. colestază extrahepatică prelungită B. deficit de alpha1 antitripsină C. steatohepatita D. hipercolesterolemia E. chistul biliar 3. În ciroza hepatică apare următoarea simptomatologie A. circulaţie colaterală abdominală B. hipertensiune pulmonara C. ascită D. encefalopatie E. icter 4. Clasificarea Child-Pugh cuprinde următorii parametri A. gradul varicelor esofagiene B. INR C nr. de trombocite D gradul encefalopatiei E. bilirubina 5. Complicaţiile ascitei din ciroza hepatică pot fi A. peritonita bacteriană spontană B. ascita refractară la tratament C. ocluzie intestinală D. abces renal E. hemoragie cerebrala

156

6. .* Encefalopatia hepatică A. poate apare ca o complicaţie a cirozei hepatice B. pacientul prezintă afazie motorie C. deficitul motor e mai frecvent pe stanga D. frecvent apare deviaţie oculară la dreapta E. este indusă de creşterea hipertensiunii intracraniene 7. Diagnosticul diferenţial al encefalopatiei hepatice include A. accidentul vascular cerebral B. hematomul subdural C. etilismul acut D. coma mixedematoasa E. meningita 8. * Sindromul hepatorenal A. apare la debutul cirozei hepatice B. apare la pacienţii cu pielonefrită cronică C. poate fi declansat de o infectie D. este caracteristic sindromul nefrotic E. apare hematuria macroscopică 9. *În sindromul hepatorenal A. Dializa este obligatorie B. singurul tratament eficient este transplantul hepatic C. Se tratează cu aminoglicozide D. Se administrează albumină E. Se administrează vasopresoare PATOLOGIA HEMOROIDALĂ 1. Umatoarele afirmatii despre hemoroizi sunt adevarate; A. Hemoroizii externi sunt situati prin definitie sub linia pectinee B. Hemoroizii interni sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee C. Hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee D. Hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee E. Se vorbeste despre boala hemoroidala atunci cand hemoroizii devin simptomatici sau se manifesta clinic 2. Factorii favorizanti pentru aparitia hemoroizilor: A. Sunt putini factori favorizanti incriminati, dar foarte bine demonstrati B. Numerosi factori favorizanti sunt incriminati, dar foarte putini au fost demonstrati C. Rolul probabil al tulburarilor de tranzit si in special al constipatiei asociate eforturilor de defecatie 157

D. Perioadele vietii genitale (sarcina si post-partum) care pot favoriza aparitia manifestarilor clinice E. Rolul discutabil al antecedentelor familiale 3. Tabloul clinic in patologia hemoroidala: A. Diagnosticul unei patologii hemoroidale este exclusiv clinic B. Tromboza hemoroidala externa se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune , care nu provoaca trezirea din somn C. Tromboza hemoroidala externa se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, ritmata de scaune , care provoaca trezirea din somn D. Tromboza hemoroidala interna se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune , care nu provoaca trezirea din somn E. Sangerarile si/sau prolapsul sunt manifestarile cele mai frecvente ale patologiei hemoroidale interne 4. * Dupa clasificare lui Goligher hemoroizii interni sunt descrisi: A. In 3 stadii B. In 5 stadii C. In 4 stadii D. in 2 stadii E. Clasificarea lui Goligher nu se foloseste pentru clasificarea hemoroizilor interni 5. Tromboza hemoroidala interna: A. Este mai rara fata de tromboza hemoroidala externa B. Este mai frecventa fata de tromboza hemoroidala externa C. Tuseul rectal precum si anuscopia trebuie evitate in urgenta pentru ca sunt inutile si dureroase D. Tuseul rectal precum si anuscopia sunt obligatorii in urgenta E. Tuseul rectal releva unul sau mai multi noduli fermi si durerosi corespunzand unor trombi 6. Tratamentul medicamentos de prima intentie in majoritatea cazurilor in tromboza hemoroidala externa: A. Antalgice/AINS B. Reglarea tranzitului C. Topice (creme si/sau supozitoare) D. Venotonice cu utilitate discutabila E. Interventia chirurgicala nu se recomanda

158

7. Dintre tratamentele patologiei hemoroidale interne: A. Sunt patru atitudini posibile B. Topicele locale si venotonicele au utilitate discutabila C. Exista trei tehnici instrumentale care trebuie cunoscute: scleroza, fotocoagularea cu infrarosii si ligatura elastica D. Nu este necesara limitarea eforturilor excesive de defecatie E. Tratamentele chirurgicale nu sunt recomandate BOALA CROHN ŞI RUH 1. *Următoarele afirmaţii despre rectocolita ulcerohemoragică sunt adevărate A. este o afecţiune inflamatorie a peretelui gastric B. leziunile tipice sunt la nivelul intestinului subţire C. este indusă de deficitul de lactază D. tutunul este factor protector E. evoluează cu ulcere profunde şi stenoze strânse 2. În rectocolita ulcero-hemoragică A. inflamaţia este transmurală B. leziunile încep din rect C. leziunile sunt limitate superior la nivelul colonului D. leziunile sunt discontinue, cu zone de mucoasă normală E. pot apare ulceraţii superficiale 3. Rectocolita ulcero-hemoragică A. evoluează fără fistule sau stenoze B. histologic apare granulomul epiteloid C. are risc de apariţie a cancerului colorectal D. supravieţuirea la 5 ani de la diagnostic este sub 50% E. poate evolua cu megacolon toxic 4. Indicaţia de colectomie la pacienţii cu rectocolită ulcero-hemoragică A. RUH rezistentă la tratament B. Neoplasm de colon C. Proctita ulcero-hemoragică D. Colita acuta grava E. Displazia uşoară 5. Complicaţiile posibile ale rectocolitei ulcero-hemoragice sunt A. denutriţia B. megacolonul toxic C. perforaţia D. tromboza de carotide E. cancerul colorectal 159

6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Boala Crohn evoluează cronic, în pusee B. E posibilă modificarea fenotipului bolii de la un puseu la altul (poate deveni fistulizantă sau stenozantă) C. Recidiva este frecventă D. Tutunul este protector E. Supravieţuirea la 5 ani este sub 10% 7. Complicaţiile posibile ale bolii Crohn sunt A. fistule B. abcese C. tromboza de sinus cavernos D. stenoze E. cancer colorectal 8. Manifestările extradigestive ale bolilor inflamatorii cronice ale intestinului subtire sunt: A. uveite B. mastite C. artrite D. eritem nodos E. purpură trombocitopenică 9. Indicatorii unei forme severe de colita acuta grava A. peste 6 scaune/zi B. temperatura normala C. hemoglobină sub 10,5g/dl D. tahicardie E. VSH peste 30mm/h 10. Criteriile endoscopice de gravitate în bolile inflamatorii intestinale sunt A. ulceraţii extinse B. ulceraţii delabrante C. ulceraţii profunde D. neoplasm E. diverticulită

160

RASPUNSURI Hemoragia digestiva 1. C 2. A, B, C, E 3. A, B, C 4. A, D 5. A, C, D 6. A, D, E Ulcerul gastric şi duodenal. Gastrita 1. C 2. A, B, C 3. A, C 4. A, B, D 5. C, D 6. A, C, D 7. B, D Icterul 1. A, C, E 2. C 3. A, B, E Hepatite 1. A, D 2. C 3. B, C 4. A, B, D 5. B, D 6. B, C, E 7. A, C, D 8. B, E 9. C, D, E 10.C 11.B, C, D, E 12.A, B, D 13.C, D, E

14.A, D, E 15.B, C 16.B, D Ciroza hepatica 1. B, C, D 2. A, B, C 3. A, C, D, E 4. D, E 5. A, B 6. A 7. A, B, C, E 8. C 9. D Patologia hemoroidala 1. A, B, E 2. B, C, D, E 3. A, B, E 4. C 5. A, C, E 6. A, B, C, D 7. A, B, C Boala Crohn si RUH 1. D 2. B, C, E 3. A, C, E 4. A, B, D 5. A, B, C, E 6. A, B, C 7. A, B, D, E 8. A, C, D 9. A, C, D, E 10.A, B, C

161

GERIATRIE 1. Care sunt stadiile îmbătrânirii, după vârstă? A. Bătrâni tineri 65-75 ani B. Bătrâni 75-85 ani C. Bătrâni bătrâni (longevivi) peste 85 ani D. Presenescenţă 40-60 ani E. Vârstnici 60-65 ani 2. Cauzele înbătrânirii la nivel celular sunt: A. Glicozarea proteinelor B. Stresul oxidativ C. Acumularea de radicali liberi D. Alterarea ADN-ului E. Alungirea telomerelor ADN 3. La îmbătrânirea vasculară întâlnim: A. Diminuarea calităţii şi cantităţii fibrelor elastice în peretele arterelor mari B. Scăderea sensibilităţii receptorilor alfa adrenergici C. Scăderea sensibilităţii baroreceptorilor D. Scăderea sensibilităţii receptorilor beta adrenergici E. Scăderea sensibilităţii chemoreceptorilor 4. Consecinţele clinice ale îmbătrânirii vasculare: A. Creşterea presiunii arteriale sistolice B. Diminuarea presiunii arteriale diastolice C. Creşterea presiunii arteriale medii D. Tendinţe de hipotensiune ortostatică E. Tendinţe de colaps vascular 5. Hipotensiunea ortostatică este accentuată de: A. Hiperhidratare B. Medicamente C. Deshidratare D. Fumat E. Probleme venoase 6. Modificările degenerative cardiace la nivel celular sunt: A. Diminuarea progresivă a numărului de miocite B. Hipertrofia miocitelor restante C. Fibroză micardică D. Tumescenţa grăsoasă a miocitelor E. Fibre elastice în exces 162

7. Răspunsul la efort ȋn îmbătrânirea cardiacă este dat de : A. Compensarea prin scăderea volumului bătaie B. Scăderea sensibilităţii receptorilor adrenergici C. Compensarea prin creşterea volumului bătaie D. Creşterea mai puţin accentuată a frecvenţei cardiace E. Debit cardiac normal la efort 8. Modificările anatomice ȋn îmbătrânirea aparatului respirator sunt: A. Diminuarea amplitudinii mişcărilor cutiei toracice B. Diminuarea funcţiilor ciliare C. Cresterea suprafeţelor de schimb gazos D. Prezenţa cifozei E. Prezenţa anchilozei articulaţiilor condro-costale 9. Consecinţele îmbătrânirii aparatului respirator sunt: A. Diminuarea volumului expirator (VEMS) B. Diminarea accentuată a PO2 C. Diminuarea eficacităţii tusei D. Toleranţă scăzută la febră E. Toleranţă scăzută la infecţii 10. Caracteristici ale îmbătrânirii funcţiei renale: A. Diminuarea fluxului sanguin renal B. Diminuarea numărului de nefroni C. Diminuarea capacităţii de diluţie şi concentrare D. Diminuarea activităţii eritropoetinei E. Diminuarea activităţii sistemului renină-angiotensină-aldosteron 11. Consecinţele clinice ale îmbătrânirii renale sunt: A. Frecvenţa crescută a hiper sau hiponatremiei B. Frecvenţa crescută a deshidratărilor extracelulare C. Toleranţa crescută la regim desodat D. Absenţa complicaţiilor renale iatrogene E. Insuficienţă renală acută în caz de afecţiuni extrarenale 12. Imbătrânirea neurocognitivă anatomică constă din: A. Diminuarea numărului de neuroni din coarnele posterioare B. Rarefierea substanţei albe C. Diminuarea neuronilor corticali D. Diminuarea numarului de neuroni din nucleul bazal E. Ingustarea suprafeţei ventriculare

163

13. Imbătrânirea neurocognitivă funcţională constă din: A. Diminuarea capacităţii de învăţare B. Creşterea atenţiei C. Creşterea timpului de reacţie D. Creşterea gradului de percepţie pentru nou E. Creşterea gradului de adaptare socio-profesională 14. Sindroamele confuzionale se întâlnesc în: A. Orice fel de stress B. Preoperator C. Administrarea de medicamente tonice-cerebrale D. Patologia medicală acută E. Intervenţii chirurgicale prelungite 15. La îmbătrânirea sistemului muscular intâlnim: A. Creşterea masei musculare B. Diminuarea progresivă a forţei musculare C. Mărirea masei grăsoase D. Prezenţa sarcopeniei E. Redistribuirea masei musculare 16. Consecinţele fizice ale îmbătrânirii sistemului muscular: A. Mărirea tensiunii musculo-tendinoase B. Dificultăţi de deplasare C. Mers rapid după repaus D. Deplasare dificilă după imobilizare E. Risc mărit de cădere 17. Principiile fundamentale ale prevenţiei îmbătrânirii sunt: A. Creşterea duratei somnului diurn B. Activitatea fizică prelungită C. Reducerea activităţii intelectuale D. Stimularea activităţii sociale E. Izolarea de familie şi prieteni 18. Principiile prevenirii patologiei la vârstnici: A. Tratarea tardivă a afecţiunilor cronice evolutive B. Vaccinare C. Profilaxia bolilor cardio-vasculare D. Alimentaţie bogată în proteine E. Consumul sistematic de alcool şi tutun

164

19. Efectele îmbătrânirii patologice sunt: A. Prezenţa patologiilor evolutive B. Diminuarea progresivă a autonomiei C. Prezenţa a diverse handicapuri D. Diminuarea afecţiunilor acute E. Prezenţa acţiunilor intelctuale performante 20. Cele mai frecvente afecţiuni ale vârstnicului sunt: A. Afecţiuni cardio-vasculare B. Hipertensiunea arterială C. Fibrilaţia atrială D. Diabetul E. Infecţii acute streptococice 21. Alte afecţiuni frecvente ale vârstnicului sunt: A. Reumatism articular acut B. Diabet zaharat C. Boli neuro-degenerative D. Osteoartroze multiple E. Intoleranţă la fructoză 22. Vulnerabilitatea vârsticului se caracterizează prin: A. Creşterea capacităţii de adaptare B. Diminuarea rezervelor funcţionale C. Motilitate mărită D. Micşorarea gradului de dependenţă E. Adaptare limitată la stresul psihic 23. Regulile managementului la vârstnicul bolnav sunt: A. Identificarea rapidă a patologiilor acute B. Identificarea patologiilor rare C. Activitatea în echipă multidisciplinară D.Aadaptarea la calitatea şi speranţa de viaţă a pacientului E. Evitarea decompensărilor afecţiunilor cronice în cascadă 24. Managementul vârstnicului bolnav cuprinde: A. Omiterea automedicatiei B. Reconstituirea anamnezei C. Cunoasterea tratamentului pacientului D. Examen clinic complet E. Ignorarea antecedentelor

165

25. Alte date privind managementul pacientului vârstnic: A. Examenul clinic complet B. Contactarea medicului curant (de familie şi /sau specialist) C. Ignorarea automedicaţiei D. Evaluarea tratamentelor anterioare E. Studierea factorilor psiho-sociali asociaţi acestuia 26. Se pot întâlni la pacientul varstnic spitalizat: A. Complicaţii nosocomiale B. Regres psihomotor C. Crestere in greutate D. Depresie reacţională E. Accidente iatrogene medicamentoase 27. Riscul iatrogen la vârstic este cauzat de: A. Modificări ale mucoasei bucale B. Supradozarea medicamentelor liposolubile C. Modificări farmacocinetice ale medicamentelor prescrise D. Modificarea volumelor de distribuţie E. Subdozarea medicamentelor hidrosolubile 28. Reguli de prescriere în geriatrie: A. Lipsa de comunicare şi coordonare între medicii prescriptori B. Lipsa reevaluarii tratamentelor prescrise C. Urmărirea administrării medicamentelor conform posologiei D. Trierea medicamentelor E. Utilizarea medicamentelor expirate 29. In momentul prescrierii reţetei trebuie: A. Să se stabilească data următorului control B. Reţeta scrisă de mână să fie lizibilă C. In reţetă să nu apară modul de administrare a medicaţiei D. Să nu se ia in considerare patologiile asociate E. Să fie asigurată informarea corectă a tuturor medicilor implicaţi în consultarea pacientului 30. După prescrierea reţetei trebuie: A. Să se renunţe la supravegherea pacientului B. Să se înceteze tratamentul la atingerea rezultatelor estimate C. Să se continue tratamentul în cazul apariţiei efectelor adverse D. Să se verifice raportul beneficiu/risc în mod regulat E. Să se mărească doza fără a se verifica modul de administrare

166

RASPUNSURI 1. ABC 2. ABCD 3. ACD 4. ABD 5. BCE 6. ABC 7. BCD 8. ABDE 9. ACDE 10.ABCE 11.ABE 12.BC 13.AC 14.ADE 15.BCD 16.BDE 17.BD 18.BC 19.ABC 20.ABCD 21.BCD 22.BE 23.ACDE 24.BCD 25.ABDE 26.ABDE 27.CD 28.CD 29.ABE 30.BD

167

NEUROLOGIE 1. * Sindromul Wallenberg este A. un sindrom cu afazie si apraxie B. un model de sindrom altern C. deficit senzitivomotor crural D. sindrom frontal E. prima cauza de handicap dobandit 2. * Infarctul sylvian superficial presupune A. Hemiplegie masiva proportionala B. Sindrom cerebelos C. Diplegie faciala D. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial E. Tetraplegie 3. * Bolile de artere mici sunt responsabile de A. Infarcte prin embolizare B. Infarcte de dimensiuni mici numite “lacunare” C. Infarcte situate in general superficial D. Infarcte masive E. Hemoragii subdurale 4. * Care din urmatoarele examinari paraclinice nu se efectueaza de urgenta în cazul unui infarct cerebral A. Electromiografie B. Eco-Doppler cervical C. ECG D. Hemoleucograma E. Ionograma 5. * Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa A. Antiplachetare B. Tratament antitrombotic C. Preventia hiperglicemiei D. Trombolitic E. Anticoagulant 6. * Complicatiile precoce ale hemoragiei meningiene cuprind: A. Vasospasm arterial B. Epilepsie C. Complicatii de decubitus D. Epilepsie secundara E. Sechele motorii 168

7. * Complicatiile pe termen mediu ale hemoragiei meningiene sunt A. Moarte subita in timpul rupturii de anevrism B. Complicatii de decubitus C. Hidrocefalie acuta D. Hidrocefalie cu presiune normala E. Sechele motorii sau cognitive 8. * Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din sindromul pseudobulbar A. Mersul cu paşi mici B. Tulburarile sfincteriene C. Diplegia faciala D. Rasul si plansul spasmodic E. Sindromul piramidal bilateral 9. Infarctul sylvian complet presupune: A. Ocluzia arterei cerebrale mijlocii B. Ocluzia arterei carotide interne C. Deficit senzitivomotor predominant faciobrahial D. Dizartrie si mana neindemanatica E. Starea de constienţa este normală 10. Infarctul arterei cerebrale anterioare presupune: A. Deficit senzitivomotor crural (predominant membru inferior) B. Deficit senzitivomotor crural (predominant membru superior) C. Sindrom frontal D. Agnozie vizuala E. Alexie 11. Infarctul cerebral posterior superficial presupune: A. Hemianopsie laterala omonima controlaterala B. Cecitate corticala daca infarctul este bilateral C. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial D. Alexie E. Confuzie 12. Sindroamele alterne sunt A. Consecutive afectarii trunchiului cerebral B. Consecutive afectarii unui emisfer cerebral C. Asociate cu afectare senzitiva si/sau motorie in hemicorpul controlateral D. Asociate cu afectare senzitiva si/sau motorie in hemicorpul de aceeasi parte cu leziunea E. Afectarea nervilor cranieni de aceeasi parte cu leziunea

169

13. Sindromul Wallenberg A. Este un sindrom cu hemiplegie masiva proportionala B. Presupune hemiplegie pura in caz de afectare a capsulei itnerne C. Anestezie termoalgezica hemicorporala de partea opusa leziunii D. Anestezia hemifetei de partea leziunii E. Vertij si nistagmus rotator 14. Sindromul “locked-in” presupune A. Tetraplegie cu diplegie faciala si mutism B. Tetrapareza cu dipareza faciala si autism C. Stare de constienta normala D. Stare de constienta alterata E. Persistenta clipitului pleoapelor si a miscarilor orizontale ale globilor oculari 15. Infarctul lacunar presupune: A. Hemiplegie pura in caz de afectare a capsulei interne B. Hemianestezie isolata in caz de afectare a talamusului C. Hemipareza si ataxie in caz de afectare protuberantiala sau a coroanei radiata D. Tetaplegie E. Diplegie faciala si mutism 16. Sindromul pseudobulbar presupune: A. Sindrom piramidal bilateral B. Mers cu pasi mici C. Tulburari sfincteriene D. Dementa E. Cecitate corticala 17. Mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral presupun: A. Ateroscleroza B. Boala arterelor mici C. Boala de aorta abdominala D. Insuficienta renala E. Cardiopatii emboligene 18. Bolile arterelor mici sunt A. La originea infarctelor de dimensiuni mici B. Legate cel mai adesea de HTA C. Legate cel mai adesea de diabet dezechilibrat D. Responsabile de formarea de placi de aterom E. Responsabile de infarcte cerebrale profunde 170

19. Emboliile de origine cardiaca sunt: A. Consecutive cardiopatiilor emboligene B. Consecutive insuficientei cardiace cel mai adesea C. Consecutive infarctului miocardic recent D. Consecutive unor boli ale atriului stang E. Responsabile de 50% din infarctele cerebrale 20. Cauze care trebuiesc cautate la adultul tanar ( 25ng/ml D. Durere violentă sincopală, tahicardie, hipotensiune, apărare abdominală E. Vizualizarea unui sac gestaţional extrauterin 2. Contraindicaţiile tratamentului medical în sarcina extrauterină sunt: A. Hemodinamică instabilă B. Beta hCG seric > 2000UI/l C. Hematosalpinge > 4cm la ecografie D. Scor Fernandez 6 E. Dureri abdominale severe 3. Factorii de risc pentru sarcina extrauterină sunt: A. Vârsta > 35 ani B. Antecedente de salpingită C. Antecedente de intervenţii chirurgicale tubare d. Alcoolismul E. Menarha precoce 4.* Modificările fiziologice în timpul sarcinii sunt următoarele, cu excepţia: A. Scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor: VSH B. Proteinurie < 300 mg/l C. Creşterea fosfatazei alcaline D. Leucocite < 14-16000 mmc E. Trombocite > 150000/mmc 5. Care sunt semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcină în primul trimestru A. Col violaceu, gleră cevicală absentă B. Creşterea volumului uterului, cu uter moale, mai accentuat la nivelul istmului C. Ascultaţia bătăilor cordului fetal cu stetoscopul Pinard D. Greţuri matinale, polakiurie, tensiune la nivelul sânilor E. Palparea fundului uterin la nivelul ombilicului 6. Care sunt examenele paraclinice obligatorii în timpul primei consultaţii a femeii ȋnsărcinate : A. Grupa sanguină şi factorul Rh B. VDRL şi TPHA C. Depistarea biochimică a sarcinilor cu risc de trisomie 21 178

D. Serologia rubeolei şi a toxoplasmozei, cu excepţia cazurilor deja imunizate E. Proteinuria şi glicozuria 7. EcografiA la 11-13 săptămâni de amenoree are următoarele indicatii : A. Stabilirea exactă a vârstei de sarcină B. Diagnosticul sarcinilor multiple C. Depistarea trisomiei 21 prin măsurarea translucenţei nucale D. Diagnosticul precoce al retardului de creştere intrauterină E. Depistarea precoce a unor malformaţii severe 8.* Suplimentarea cu acid folic ȋn sarcină se face în felul următor: A. Se va administra acid folic tuturor gravidelor în doza de 5 mg/zi B. Nu este necesară administrarea tuturor gravidelor C. Nu se administrează femeilor cu medicaţie antiepileptică D. Se va administra preconcepţional acid folic 0.4mg/zi femeilor fără antecedente de defecte de tub neural E. Pentru a fi eficientă prevenţia trebuie începuta de la 11-13 săptămâni de amenoree 9. Următoarele afirmaţii definesc o cardiotocografie normală: A. Ritm bazal: 120-160 bătăi/min B. Prezenţa decelerărilor tardive C. Prezenţa oscilaţiilor de 10-20 bătăi/min D. Ritmul bazal 100-180 bătăi/min E. Prezenţa acceleraţiilor 10. Următoarele afirmaţii despre delivrenţă sunt adevărate: A. Delivrenţa spontană – placenta iese fără nici o intervenţie externă B. Delivrenţa spontană – placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului ombilical C. Delivrenţa dirijată – extracţia manuală a placentei şi membranelor D. Delivrenta naturală – placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului ombilical E. Delivrenta dirijata – placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului ombilical 11.* Următoarele elemente se monitorizează în timpul travaliului, cu excepţia: A. Culoarea lichidului amniotic B. Prezenţa globului uterin C. Pulsul, tensiunea arterială, temperatura D. Ștergerea şi dilataţia colului E. Dilataţia colului şi altitudinea prezentaţiei

179

12. Preeclampsia severă este definită: Tas ≥160 mmHg şi/sau Tad ≥ 110 mmHg sau asociată cu unul dintre semnele următoare: A. Dureri în epigastru, greţuri, vărsături B. Trombocite > 150000 C. Sindrom HELLP D. Cefalee pesistentă, hiperreflectivitate osteotendinoasă, tulburări de vedere E. Dureri în lombă, greţuri, vărsături 13 Indicaţiile extracţiei fătului în caz de preeclampsie sunt: A. Trombocitopenie < 50000 B. Hematom subcapsular hepatic C. Eclampsie D. Retard de creştere intrauterină uşor fără anomalii Doppler E. ASAT de 3 ori mai mare decât valoarea normală 14.* Următoarele afirmaţii despre eclampsie sunt adevărate, cu excepţia: A. Poate fi prima manifestare a preeclampsiei B. Se tratează în funcţie de rezultatul CT sau IRM C. Se administrează tratament anticonvulsivant D.Sulfatul de magneziu este metoda de elecţie pentru prevenirea recidivelor E. Se aşează pacienta în poziţie laterală de siguranţă 15. Care poate fi etiologia unei metroragii în primul trimestru de sarcină: A. Sarcina extrauterină B. Sarcina oprită în evoluţie C. Placenta praevia centrală D. Mola hidatiformă E. Avort în curs 16. Consecinţele fetale şi neonatale ale diabetului gestaţional sunt: A. Avort spontan B. Malformaţii fetale C. Hipoglicemie neonatală D. Retard de creştere intrauterină E. Exces de lichid amniotic 17. Cauzele morţii fetale intrauterine sunt: A. Diabetul B. Chorioamniotita C. Sindromul transfuzor – transfuzat în sarcinile monocoriale D. Sindromul transfuzor – transfuzat în sarcinile dicoriale E. Anomalii cromosomiale fetale

180

18. Următoarele afirmaţii despre hematomul retroplacentar sunt adevărate: A. Simptome: metroragie, contracţii B. Simptome: metroragie fără contracţii C. Se însoţeste rar de preeclampsie D. Complicaţii: şoc hemoragic, coagulare intravasculară diseminată E. Este o complicaţie a preeclampsiei severe 19. Sindromul HELLP se caracterizează prin: A. Hemoliză, citoliză, trombocitopenie B. Uneori poate fi incomplet C. Este o complicaţie a preeclampsiei D. Nu apare niciodată post – partum E. Se tratează doar cu hipotensoare 20. Suspicionăm o preeclampsie în cazul unei HTA de novo, asociate cu unul din semnele următoare: A. Retard de creştere intrauterină B. Trombocite < 150000 C. Anemie de diluţie D. Exces de lichid amniotic E. Creşterea ASAT peste valoarea normală 21. Cauzele uterine ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt: A. Cancer endometrial B. Polip endometrial C. Cancer ovarian D. Fibromul uterin E. Chistul ovarian 22*. Sângerarea genitală între perioadele menstruale se numește: A. Menometroragie B. Spaniomenoree C. Metroragie D. Hipomenoree E. Menoragie 23. Hematomul retroplacentar se caracterizează prin: A. Uter de lemn B. Anomalii ale ritmului cardiac fetal C. Metroragie redusa negricioasa D. Hemoragie genitala deseori abundenta E. Ritm cardiac fetal normal

181

24.Sindromul premenstrual se caracterizează prin : A. Mastodinie ciclică B. Dureri pelvine C. Dismenoree D. Iritabilitate E. Diagnosticul nu se pune niciodata clinic 25*. La femeile aflate în menopauză este vorba despre o hipertrofie endometrială dacă acesta este : A. >8 mm B. >5 mm C. 1 cm E. >7 mm 26*. Factorul major de risc pentru cancerul endometrial este: A. Obezitatea B. Hipertiroidismul C. Endometrioza D. Hirsutismul E. Coxartroza 27. Etiologia metroragiei specifică sarcinii ar fi: A. Sarcina molară B. Fibromul uterin C. Sarcina extrauterină D. Cancerul de col uterin E. Placenta praevia 28. Tratamentul sindromului de ovar polichistic consta în: A. Reducerea greutății B. Drilling ovarian C. Anticoncepționale orale D. Antihipertensive E. Antidiabetice orale 29. Tratamentul fibroamelor uterine constă în: A. Miomectomie prin laparotomie sau laparoscopie în cazul fibroamelor interstițiale și subseroase B. Embolizarea arterelor uterine C. Histeroscopie cu rezecția fibromului submucos intracavitar dacă acesta este > 4cm D. Ovarectomie E. Agoniști de GNRH 182

30. Bilanțul în caz de sângerare genitală în afara sarcinii constă în: A. Examinare clinică B. Eco pelvin abdominal și transvaginal C. Frotiu cervicovaginal D. Hemograma E. Feritinemia 31. În cazul vaginitei bacteriene (Gardnerella vaginalis): A. Leucoreea este albă, inodoră B. Leucoreea este gri, urât mirositoare (peste putred) C. Aspectul colului este normal D. Exocervicita este prezentă E. Tratamentul este cu Metronidazol 2g per os, doză unică 32. În vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis: A. Leucoreea este verde, urât mirositoare B. Sunt prezente arsurile vaginale și dispareunia C. Aspectul colului uterin este normal D. Poate apare metroragie E. Sunt necesare raporturi sexuale protejate până la vindecare 33. În cadrul micozei vaginale (Candida albicans): A. Leucoreea este verde, inodoră B. Este prezent eritemul vaginal C. Tratamentul este cu metronidazol 2g per os, doza unică D. Apare disuria și dispareunia E. Pruritul este intens *34. În caz de vaginoză bacteriană (Gardnerella + bacterii anaerobe), testul pentru anaerobi se face cu: A. Hidroxid de sodium (NaOH) B. Clorura de potasiu (KCl) C. Hidroxid de potasiu (KOH) D. Clorura de sodiu (NaCl) E. Iodura de potasiu (KI) 35. Elementele de diagnostic clinic ale salpingitei sunt: A. Dureri abdominopelvine de localizare și intensitate variabile B. febra C. Metroragie abundentă D. Leucoree purulentă sau murdară E. Amenoree

183

*36. Diagnosticul diferențial al salpingitei se face cu: A. Sarcina ectopică B. Chisturile ovariene C. Cistita D. Apendicita E. Toate variantele de mai sus 37. Tratamentul salpingitei implică: A. Bi – antibioterapie cu spectru larg, activă pe bacteriile aerobe și anaerobe B. Administrare de analgezice și antiinflamatoare C. Spitalizare D. Chiuretaj uterin hemostatic E. La femeile tinere se recomandă o laparoscopie înainte de începerea antibioterapiei 38. Elementele clinice sugestive în diagnosticul endometritei sunt: A. Prezența unei formațiuni dureroase laterouterine B. Febra C. Dureri la mobilizarea uterină D. Dureri în hipocondrul drept E. Prezența unui context post – partum sau post – avort 39. În cazul abcesului trompei uterine (piosalpinge), se va efectua: A. Histerectomie totală B. Laparoscopie cu drenaj și evacuare a puroiului C. Puncția fundului de sac Douglas D. Extragerea DIU, dacă este instalat E. Histerosalpingografie 40. Complicațiile pe termen mediu și lung ale infecțiilor genitale înalte sunt: A. Aderențele pelvine însotite de dureri cronice B. Apariția chistului dermoid C. Infertilitatea tubară D. Atrofia mucoasei vaginale E. Sarcina extrauterină 41. *Prezența unuia din următoarele semne evocă natura organică a chistului ovarian: A. Una sau mai multe vegetatii intrachistice B. Diametrul chistului mai mare sau egal cu 6cm, indiferent de aspectul ecografic C. Componența solidă D. Caracter multilocular E. Toate răspunsurile sunt corecte 184

42. Semne ecografice ale malignității: chist organic însoțit de unul sau mai multe semne: A. Ascita B. Importanța componentei solide C. Existenta vegetațiilor D. Vascularizație centrală și indice de rezistență Doppler scăzut E. aspect ecografic hipoecogen 43. Piosalpinxul: A. Este un abces tubar sau tubo-ovarian B. Reprezintă o complicație a salpingitei și apare de mai multe ori pe sterilet C. Simptome: dureri, febră sau subfebrilitate D. Sindrom biologic neinflamator E. Poate apărea ȋn caz de imunosupresie 44. Particularități ale chisturilor dermoide: A. Chisturi dermoide = teratoame mature B. Tumori benigne ale ovarelor C. Conține grasime, fanere, dinți, fragmente de os D. La radiografia simplă se pot vedea opacități (dinți) E. La ecografie aspect hipoecogen 45. Cancerul ovarian – semne de depistare: A. Vârsta medie a femeii 60 – 65 de ani B. Metroragie C. Colecție pleurală D. Dureri pelvine E. Fără anomalii citologice în frotiul de depistare 46. Bilanț preterapeutic în caz de masă ovariană suspectă: A. Markeri tumorali CA 125, ACE±, CA19-9 B. Marker tumoral PSA 124 C. CT toraco – abdominal și pelvin D. RMN abdomino – pelvin E. ecografie abdomino – pelvină 47. Semne clinice ale tumorilor mamare benigne: A. Formațiune rotundă B. Mobilă C. Fără retragere cutanată supraiacentă D. Bine delimitate E. Cu margini neregulate

185

48. Lipomul mamar: A. Proliferare benignă a țesutului adipos înconjurat de o capsulă B. Masă moale, mobilă, nedureroasă C. Vârsta medie 45 de ani D. Mamografic – o zonă hiperclară înconjurată de o capsulă fină și opacă E. Tratament chirurgical – mastetctomie 49. Factori de risc pentru cancerul mamar: A. Antecedente personale de cancer mamar B. Prima sarcină tardivă C. Absența alăptării D. Absența tratamentului de substituție hormonală E. Obezitate

186

RASPUNSURI 1. C 2. ACE 3. ABC 4. A 5. ABD 6. ABDE 7. ABCE 8. D 9. ACE 10.AD 11.B 12.ACD 13.ABC 14.B 15.ABDE 16.ABCE 17.ABCE 18.ADE 19.ABC 20.ABE 21.ABD 22.C 23.ABC 24.ABCD 25.B 26.A 27.ACE 28.ABCE 29.ABE 30.ABDE 31.BCE 32.ABE 33.BDE 34.C 35.ABD 36.E 37.ABCE 38.BCE 39.BD 40.ACE 41.E 42.ABCD

43.ABCE 44.ABCD 45.ABCD 46.ACDE 47.ABCD 48.ABCD 49.ABCE

187

ONCOLOGIE 1. Oncogenele sunt: A. gene supresoare tumorale B. gene care codifică proteine implicate în reglarea ciclului celular C. gene care codifică proteine implicate în semnalizarea celulară D. gene care pot transforma o celulă normală într-una malignă dacă sunt afectate E. gene recesive 2. Genele supresoare tumorale sunt: A. antioncogene B. oncogene C. regulatori pozitivi ai creşterii celulare D. gene dominante E. gene care pot fi afectate somatic sau germinal 3. Care din următoarele alterări moleculare sunt caracterstice unei celule maligne: A. potenţialul invaziv şi metastatic B. rezistenţa la apoptoză C. potenţialul de neoangiogeneză D. potenţialul de transmitere de la mamă la făt E. potenţialul de imortalizare 4. Neoangiogeneza: A. reprezintă capacitatea tumorii de a elabora vase de neoformaţie sanguine în interiorul ei B. devine indispensabilă când tumora atinge dimensiuni de peste 5 cm C. poate fi inhibată cu ajutorul bevacizumab-ului D. poate fi inhibată cu ajutorul interferonului alpha şi interleukinei-2 E. este controlată de anumiţi factori cum sunt VEGF, FGF sau PDGF 5. Terapiile moleculare ţintite: A. reprezintă o revoluţie a tratamentului oncologic clasic B. sunt citostatice de ultimă generaţie C. au apărut după al doilea război mondial D. se adresează unor anomalii moleculare tumorale E. sunt tot mai puţin utilizate astăzi 6. *În funcţie de tipul histologic, cancerele pot fi clasificate în: A. tumori bine diferenţiate, mediu diferenţiate sau nediferenţiate B. carcinoame, sarcoame, tumori embrionare, de origine ectodermică sau mixte C. tumori G1, G2 sau G3 188

D. tumori invazive vascular, limfatic sau perineural E. tumori localizate, avansate locoregional sau metastatice 7. *Markerii tumorali au valoare diagnostică şi prognostică doar în: A. sarcoame B. cancere de cap şi găt C. tumori germinale D. tumori de origine ectodermică E. nici o variantă nu este corectă 8. *Cancerele de ovar şi uter se clasifică pe stadii conform clasificării: A. Dukes B. FIGO C. Breslow D. Clark E. toate variantele sunt corecte 9. Clasificarea TNM: A. poate fi clinică sau histopatologică B. tumora se clasifică în funcţie de mărime sau profunzimea invaziei C. absenţa invaziei ganglionare se notează N1 D. este esenţială în majoritatea cancerelor E. permite stabilirea strategiei terapeutice 10. *Care este cel mai important factor de risc oncologic: A. alcoolul B. tutunul C. infecţiile virale D. factorii profesionali E. radiaţiile solare 11. *Tutunul creşte riscul de cancer în anumite localizări, cu EXCEPŢIA: A. cancerului din sfera ORL B. cancerului gastric C. cancerului de vezică urinară D. cancerului de pancreas E. cancerului de corp uterin 12. Care din următorii factori sunt recunoscuţi ca factori de risc profesional: A. azbestul B. alcoolul C. arsenicul D. tutunul E. hepatita C 189

13. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte referitor la factorii de risc profesional: A. azbestul poate determina cancer mamar B. aminele aromatice pot determina cancer de vezică urinară C. radiaţiile ionizante pot determina leucemie D. praful de lemn poate determina cancer al pancreasului E. hepatita C profesională poate determina cancer renal 14. Alimentaţia joacă rol în apariţia cancerului: A. gastric B. mamar C. de col uterin D. colorectal E. cutanat 15. *În carcinogeneza umană sunt implicate o serie de virusuri cu EXCEPŢIA: A. virusurilor papiloma umane B. virusului HIV C. virusurilor hepatitice B şi C D. virusului variolic E. virusului Ebstein Barr 16. *Care din următoarele infecţii sunt factor de risc pentru cancerele din sfera anală: A. infecţia cu virusurile papiloma umane B. infecţia cu Helicobacter pylori C. infecţia cu virusul HIV D. infecţia cu virusurile hepatitice B şi C E. infecţia cu virusul Ebstein Barr 17. Factorii hormonali sunt implicaţi în cancerele: A. testiculare B. mamare C. de prostată D. de penis E. de col uterin 18. Care din următorii factori reprezintă factori de risc pentru cancerele cutanate: A. expunerea excesivă la soare B. obezitatea C. fumatul D. fototipul deschis la culoare E. infecţiile cu HTLV1 şi 2

190

19. Pentru a fi eficiente, metodele de depistare precoce a cancerelor trebuie să fie: A. fiabile B. ieftine C. sensibile D. specifice E. neinvazive 20. *Cele mai importante politici de screening se desfăşoară pe următoarele localizări de cancer, cu EXCEPŢIA: A. cancerului mamar B. cancerului colorectal C. cancerului hepatic D. cancerului de prostată E. cancerului de col uterin 21. Prevenţia oncologică poate fi: A. primară – evitarea factorilor de risc B. primară – depistarea precoce a unui cancer C. secundară – împiedicarea apariţiei unui al doilea cancer prin chimioprofilaxie D. terţiară – depistarea precoce a unei recidive E. quaternară – comportament social oncopreventiv 22. LAM pot fi: A. de novo B. secundare unui sindrom mielodisplazic C. secundare unui sindrom mieloproliferativ D. induse de agenţi citotoxici E. nici o variantă nu este corectă 23. Semne clinice care pot fi întâlnite la un pacient cu leucemie acută sunt: A. febră B. splenomegalie C. hepatomegalie D. sindrom hemoragic E. nici o variantă nu este corectă 24. *Pentru diagnosticul leucemiei acute este obligatorie prezenţa în măduva osoasă a cel puţin : A. 20% blaşti B. 80% blaşti C. 50% blaşti D. 100% blaşti E. prezenta blaştilor nu este obligatory 191

25. Diagnosticul leucemiilor acute se bazează pe: A. hemoleucogramă B. tomografie computerizată C. rezonanţă magnetică nucleară D. mielogramă E. imunofenotipare 26. *LAM 7 reprezintă: A. leucemie acută mielomonocitară B. leucemie acută promielocitară C. leucemie acută monoblastică D. leucemie acută mieloblastică E. leucemie acută megacarioblastică 27. În leucemia acută: A. hemoleucograma este întotdeauna anormală B. leucocitoza este obligatorie C. anemia este obligatorie D. trombocitoza este caracteristică E. numărul leucocitelor poate varia de la leucopenie la hiperleucocitoză 28. *Fenotipul leucemiei limfatice cronice este: A. B în 5% din cazuri, T în 95% din cazuri B. B în 95% din cazuri, T în 5% din cazuri C. B în 75% din cazuri, T în 25% din cazuri D. B în 25% din cazuri, T în 75% din cazuri E. B în 50% din cazuri, T în 50% din cazuri 29. Leucemia limfatică cronică stadiul C se caracterizează prin : A. prognostic bun B. anemie şi/sau trombocitopenie C. supravieţuire medie de 12 ani D. nu necesită tratament specific E. prognostic prost 30. Hemoleucograma unui pacient cu leucemie limfatică cronică poate prezenta: A. anemie B. trombocitopenie C. limfocitoză D. hemoleucograma este întotdeauna normală E. niciuna din variante nu este corectă

192

31. Diagnosticul diferential al leucemiei limfatice cronice se face cu: A. leucemia cu tricoleucocite B. limfoame C. boala Waldenstrom D. limfocitoza reacţională E. leucemiile acute 32. Diagnosticul pozitiv al leucemiei limfatice cronice se bazează pe: A. hemoleucogramă B. mielogramă C. demonstrarea clonalităţii limfocitelor D. biopsie ganglionară E. biopsie osteomedulară 33. *Următoarele semne şi simptome pot să apară în limfoame: A. febră B. transpiraţii nocturne C. scădere ponderală D. adenopatii E. toate variantele de mai sus 34. Formele histologice ale bolii Hodgkin sunt: A. scleroza nodulară B. bogată în limfocite C. celularitate mixtă D. depleţie limfocitară E. mycosis fungoides 35. * Stadiul I în clasificarea Ann Arbor a limfoamelor Hodgkin presupune: A. un singur teritoriu ganglionar afectat B. cel puţin 2 teritorii ganglionare afectate de aceeaşi parte a diafragmului C. cel mult 2 teritorii ganglionare afectate de aceeaşi parte a diafragmului D. afectare ganglionară supra- şi subdiafragmatică E. afectare visceral

193

RASPUNSURI 1. B, C, D 2. A, E 3. A, B, C, E 4. A, C, E 5. A, D 6. B 7. C 8. B 9. A, B, D, E 10.B 11.E 12.A, C, E 13.B, C 14.A, B, D 15.D 16.A 17.B, C 18.A, D 19.A, B, C, D 20.C 21.A, D 22.A, B,C, D 23.A, B, C, D 24.A 25.A, D, E 26.E 27.A, E 28.B 29.B, E 30.A, B, C 31.A, B, C, D 32.A, B, C 33.E 34.A, B, C, D 35.A

194

ORL 1. Care din urmatoarele afirmatii despre otalgie sunt corecte: A. Otalgia este durerea localizata de pacient la nivelul sau In interiorul urechii B. Inervatia senzoriala a urechii externe este asigurata de nervul auriculotemporal C. Nervul auriculotemporal este o ramura a nervului facial D. Otalgia poate apare prin stimularea fibrelor nociceptive care inerveaza urechea externa și urechea medie E. Otalgia poate reprezenta localizarea eronata a unei dureri provenite dintr-o structura limitrofa acesteia 2. Urmatoarele reprezinta otalgii de origine otologica: A. Miringita virala B. Artrita temporo-mandibulara C. Osteita osului temporal D. Mastoidita E. Parotiditele 3. Urmatoarele date despre otita medie acuta (OMA) a adultului sunt false: A. OMA este rara B. Cazurile de febra sunt frecvente C. Formele produse de modificarile de presiune sunt rare D. Tabloul clinic este dominat de otalgie E. Asocierea febra > 38,5°C + otalgie importanta = suspiciune virus Coxsackie 4. Urmatoarele date depsre complicatiile otitei medii acute (OMA) sunt adevarate: A. OMA este principala cauza de paralizie faciala la copii B. Abcesul cerebral nu reprezinta o complicatie a OMA C. Tromboflebita sinusului cavernos reprezinta o complicatie a mastoiditei D. Labirintita reprezinta complicatia senzitiva a OMA E. Meningita apare prin diseminarea germenilor In LCR 5. Urmatoarele afirmatii despre otita externa sunt adevarate: A. Otita externa este o inflamatie acuta a tesuturilor cutanate și conjunctive ale urechii externe B. Otita externa afecteaza portiunea osoasa a CAE (conduct auditiv extern) C. Otita externa afecteaza pavilionul urechii D. Otita externa este determinata de infectie bacteriana E. Otita externa este determinata de infectie micotica (aspergillus) 195

6*. Urmatoarea afirmatie despre otita externa este falsa: A. Otalgia este elementul principal al tabloului clinic B. Otlagia este intensa și cauzatoare de insomnii C. De obicei, pacientul prezinta febra D. In urma examenului clinic se observa otoree purulenta asociata cu edem al conductului auditiv extern CAE E. In unele cazuri examenul otoscopic este imposibil de realizat din cauza edemului care oblitereaza complet conductului auditiv extern CAE 7*. Urmatoarea afirmatie despre complicatiile otitei seromucoase este falsa: A. Pot apare devieri de comportament la copii B. Timpanoscleroza poate determina blocarea oscioarelor C. Printr-un puseu de suprainfectie al otitei seromucoase poate apare otita medie acuta D. Colesteatomul reprezinta complicatia frecventa a otitei seromucoase E. Pot apare Intârzieri In achizitia vorbirii la copii 8. Urmatoarele afirmatii despre tratamentul otitei medii acute sunt false: A. Alegerea antibioticului este probabilistica B. La un copil sub 2 ani antibioterapia este de prima intentie C. Otitele In stadiul congestiv necesita administrarea antibioticului pe cale sistemica D. In cadrul masurilor adjuvante intra: antibioterapia, antalgicele și tratamentul local E. Tratamentul local nu aduce niciun beneficiu 9. Dureri asemanatoare otalgiilor (durere proiectata) pot fi produse de: A. Tumora maligna a sinusului piriform B. Esofagita C. Angina acuta D. Osteita temporalului E. Faringita acuta 10. Angina acuta eritemato-pultacee reprezinta forma determinata: A. De șancru sifilitic B. De Herpes Virus - Herpangina C. De Streptococ - Streptococica D. De virusuri, dintre care mononucleoza infectioasa MNI E. De difterie 11. Agentul patogen In angina acuta eritemato-pultacee este: A. Virus In cele mai multe cazuri B. Bacterii In cele mai multe cazuri C. Streptococ beta hemolitic de grup A 196

D. Haemophilus influenzae E. Bacilul Loeffler 12. Angina acuta eritemato-pultacee se manifesta clinic prin: A. Febra B. Faringita eritematoasa C. Hipertrofia amigdalelor D. Depozite punctiforme aderente pe amigdale E. Depunere pultacee albicioasa 13. In tratamentul anginei acute eritemato-pultacee daca testul direct rapid (TDR) este negativ: A. Se administreaza antibiotice fara efectuarea culturii B. Si nu exista factori de risc ai RAA (reumatismului articular acut) se administreaza tratament simptomatic C. Si daca exista factori de risc ai RAA (reumatismului articular acut), iar cultura este negativa se administreaza tratament simptomatic D. Cultura fiind pozitiva, se administreaza antibioterapie E. Nu se administreaza antibiotice 14*. Urmatoarea nu reprezinta o forma clinica de angina acuta: A. Eritemato-pultacee B. Sicca C. Pseudomembranoasa D. Ulcero-necrotica E. Veziculara 15*. Care din urmatoarele afirmatii este falsa: A. Angina acuta eritemato-pultacee este determinata de virusuri B. Angina acuta eritemato-pultacee este determinata de streptococul beta hemolitic de grup A C. Angina acuta pseudomembranoasa este determinata de mononucleoza infectioasa D. Angina veziculara este determinata de virusul Herpes E. Angina veziculara afecteaza zona nervului X 16. Indicatiile paracentezei pentru precizare diagnostica: A. Copii < 3 luni B. Fond imunodepresiv sever C. Otita medie acuta – faza congestiva D. In caz de complicatii E. Eșec al primei Incercari de tratament

197

17. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul otitei medii acute sunt false: A. Otitele In stadiul congestiv sunt fie de origine virala, fie bacteriana B. In stadiul supurativ etiologia este fie virala, fie bacteriana C. Indicatiile antibioterapiei de prima intentie sunt copii peste 2 ani D. In cazul adultilor se instituie antibioterapie de prima intentie E. Durata tratamentului antibiotic per os la adulti este de 5 zile 18. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul otitei medii acute sunt adevarate: A. Alegerea antibioticului este probabilistica, legata de etiologia bacteriana B. Monoterapia per os: oxacilina C. Durata tratamentului per os la copii sub 2 ani este de 8-10 zile D. Alternativa la tratamentul per os: ceftriaxona IM sau IV In monodoza E. Durata tratamentului per os la adulti este de peste 14 zile 19. Care din urmatoarele afirmatii legate de otita seromucoasa sunt adevarate: A. In cazul formelor unilaterale nu este necesara efectuarea nazofibroscopiei B. Blocarea oscioarelor In timpanoscleroza este o consecinta a otitei cronice C. Nu apare devierea comportamentului la copii D. Poate aparea Intârzierea vorbirii la copii E. Otita seroasa la copii este cea mai frecventa forma 20. Semne generale mai marcate ale flegmonului periamigdalian sunt: A. Incurbarea valului palatin B. Tinitus C. Edemul uvulei D. Trismus E. Voce nazonata 21. Urmatoarele afirmatii despre flegmonului periamigdalian sunt corecte: A. Dupa doua episoade se propune amigdalectomie B. Este de origine micotica C. Se trateaza cu amoxicilina-acid clavulanic D. Amigdalectomia este tratamentul de prima alegere E. Se parctica punctie/drenaj sub anestezie locala 22. Tratamentul flegmonului periamigdalian consta in: A. Amigdalectomie in puseu acut B. Punctie/drenaj sub anestezie locala C. Seroterapie de urgenta D. Antalgice E. Antibioterapie 198

23. * Agentul patogen In angina difterica este: A. virus In cele mai multe cazuri B. Corynebacterium diphteriae C. streptococ beta hemolitic de grup A D. Haemophilus influenzae E. Bacilul Koch 24. Care din urmatoarele afirmatii despre difterie sunt corecte: A. Este o angina cu membrane false ingrosate, gri, cu aderenta si sangerande B. Poate produce paralizie velopalatina C. Este data de un bacil gram negative D. Reactia Paul-Bunnel-Davidsohn pune diagnosticul de certitudine E. Apare mai frecvent la pacienti nevaccinati 25. Mononucleoza infectioasa(MNI) se trateaza cu: A. Penicilina de grup A B. Antalgice C. Antimicotice D. Antipiretice E. Penicilina G 26. Clinic, mononucleoza infectioasa (MNI) este caracterizata prin: A. Angina pseudomembranoasa cu false membrane neconfluente, exclusive amigdaliene B. Hepatosplenomegalie C. Paralizie velopalatina D. Adenopatie cervicala unilaterala E. Astenie persistenta 27. * Agentul patogen In mononucleoza infectioasa (MNI) este: A. Bacilul Loeffler B. Corynebacterium diphteriae C. virusul Epstein Barr D. Haemophilus influenzae E. Bacilul Koch 28. Care din urmatoarele afirmatii despre angina Vincent sunt corecte: A. Este virala B. Este bilaterala C. Se caracterizeaza clinic prin ulceratie amigdaliana foarte dureroasa, neindurata D. Este asociata cu respiratie urat mirositoare si stare bucodentara proasta E. Antibioticul de electie utilizat in tratament este Penicilina V 199

29. Care din urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt corecte: A. Nu necesita tratament B. Poate fi suspectat la pacienti cu comportament sexual riscant C. Tratamentul este simptomatic (antipiretice, antiinflamatorii) D. Antibioticul de electie utilizat in tratament este Benzatina BenzilpenicilinaG E. Se trateaza cu antivirale 30. Clinic, angina din sifilis este caracterizata prin: A. Ulceraţie indurata foarte dureroasa B. False membrane gri confluente C. Ulceraţie indurata nedureroasa D. Leziune unilaterala E. False membrane aderente 31. Angina veziculara in primoinfectia herpetica (HSV1): A. Este caracterizata prin: febra, disfagie intensa B. Ulceraţie amigdaliana dureroasa C. Gingivostomatita marcata D. Tratamentul este simptomatic E. Tratamentul de electie este antibioterapia 32 . Care din urmatoarele afirmatii despre herpangina sunt corecte: A. Debuteaza lent in context febril, cu prezenta vomei B. Apare la copii sub 7 ani C. Clinic este o erupţie veziculara unilaterala D. Este o angina virala E. Se trateaza cu antibiotic si seroterapie de urgenta 33. In tratamentul epistaxisului se utilizeaza: A. Heparina si AVK B. Tamponament anterior C. Compresie bidigitala D. Ligatura vaselor responsabile este de prima intenţie E. Tratament hemostatic general 34. *Cauze ale epistaxisului sunt urmatoarele, cu excepţia: A. Boala Rendu-Osler B. Prizarea de substanţe toxice C. Utilizarea de heparina D. Hipotensiunea E. Traumatismele

200

35. *Examinari efectuate in epistaxis sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Examen clinic al foselor nazale B. Prelevare exudat faringian C. Nazofibroscopie D. Bilant al factorilor de coagulare E. Bilant factori de risc cardio-vascular 36. Cauze locale ale epistaxisului sunt: A. Tumori B. Flegmonul periamigdalian C. Traumatisme locale D. Gripa E. Corp strain 37. Urmatoarele afirmatii despre epistaxisul esenţial sunt corecte: A. Este favorizat de suflarea nasului B. Este favorizat de efort C. Este mai frecvent la femei D. Apare in insuficienta hepatica E. Este favorizat de expunerea la soare

201

RASPUNSURI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

ADE ACD BCE ACE ACDE C D CD ABCE CD ACD ABCE BCD B E ABDE BCE ACD BDE ACDE ACE BDE B ABE BD ABE C CDE BD CD ACD BD BCE D B ACE ABE

202

ORTOPEDIE 1. Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult: A. Etiologic este produsa pe os osteoporotic la batrani B. Etiologic este produsa prin mechanism de inalta energie la tineri C. Cauza caderii la batrani poate fi cardio-vasculara/cerebrala D. Cauza caderii la batrani poate fi simpla cadere ‘mecanica’ E. Diagosticul pozitiv si tratamentul nu necesita radiografii 2. Complicatiile initiale si postoperatorii ale fracturii extremitatii inferioare a radiusului sunt: A. Deschidere cutanata B. Compresia nervului median C. Infectia zonei operate D. Sindrom de compartiment al lojelor E. Sindrom de derapare si castigare a autonomiei 3. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult se clasifica in: A. Fracturi cervicale B. Fracturi ale masivului trohanterian C. Fracturi diafizare D. Fracturi ale femurului distal E. Fracturi supra si intercondiliene 4. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Se insotesc de hemartroza si hipertensiune intracapsulara C. Nu au risc de necroza secundara a capului femural D. Nu intrerup vascularizatia principala a capului femural (artera circumflexa posterioara) E. Nu au risc crescut de pseudartroza 5. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Se insotesc de hemartroza si hipertensiune intracapsulara C. Nu au risc de necroza secundara a capului femural D. Nu intrerup vascularizatia principala a capului femural (a. circumflexa posterioara) E. Nu au risc crescut de pseudartroza 6. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt extraarticulare B. Nu au risc de necroza secundara a capului femural C. Nu interfera cu vascularizatia capului femural 203

D. Sunt intraarticulare E. Sunt frecvent usor decelabile pe radiografia de fata bazin sau sold 7. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult pot fi: A. Pertrohanteriene (oblice, de la marele la micul trohanter) B. Intertrohanteriene (orizontale, intre cele doua trohantere) C. Subtrohanteriene D. Trohanterodiafizare, ale caror despicaturi separa un segment diafizar E. Supratrohanteriene 8. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Sunt extraarticulare C. Specific, pot evolua spre necroza secundara a capului femural D. Specific, pot evolua spre pseudartroza E. Interfera cu vascularizatia capului femural (artera circumflexa posterioara) 9. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult pot fi: A. Pe fond tumoral (metastaza, mielom, limfom) B. Pe os osteoporotic, la batrani, cand trebuie diferentiata si cauza cardiovasculara/cerebrala de cea simpla‚ mecanica’ a caderii C. Fractuă provocată de mecanismul de înaltă energie la pacientul tânăr D. Tratate conservator prin repaus cu rezultate functionale foarte bune E. Tratate exclusiv chirurgical 10.* Complicatiile fracturilor extremitatii superioare a femurului sunt: A. Deshidratarea B. Decompensarea afectiunilor asociate C. Pierderea autonomiei la pacientul vârstnic D. Leziuni de decubit E. Toate variantele sunt corecte 11.Tratamentul frecvent ortopedic, prin imobilizare gipsata la copii se explica prin: A. Riscul de epifiziodeza postoperatorie B. Buna toleranta a fixarii vicioase prin remodelare C. Absenta complicatiilor de rigiditate D. Absenta flebitei sub gips E. Ignoranta 12.Clasificarea Salter si Harris a leziunilor cartilajului de crestere: A. 1. Linia de fractură trece integral prin cartilajul de crestere B. 2. Urma se prelungeşte spre metafiza C. 3. Urma se prelungeşte spre epifiza 204

D. 4.Angulare diafizară E. 5. Compresiune axiala si lezare a cartilajului de crestere 13.Particularitati diagnostice si terapeutice ale fracturilor la copil includ: A. Deformare plastica (angulare diafizara) B. Impactare diafizara C. Dezlipire metafizara D. Corectia spontana a malrotatiilor, nu si a angularilor vicioase prin remodelare pe parcursul cresterii E. Risc de epifiziodeza daca este afectat stratul germinativ 14.Infectiile acute ale partilor moi: A. Abcesul este o infectie propagata intr-un compartiment anatomic B. Panaritiul este o inflamare/colectare periunghiala C. Flegmonul este o colectare localizata D. Preventia extinderii septice in absenta colectarii se face cu antibiotice si bai antiseptice E. Preventia extinderii septice in prezenta colectarii se face prin incizie, drenaj, debridare sau excizie 15.In caz de abces al partilor moi: A. Daca apare colectarea se va face tratament antibiotic urmat de debridare B. In absenta colectarii se va face tratament antibiotic urmat de debridare C. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice dupa excizia completa in absenta semnelor generale D. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice dupa excizia completa insotita de prezenta semnelor generale E. . In absenta colectarii terapie cu penicilina 10 zile si bai antiseptice de 2ori/zi

205

RASPUNSURI CORECTE 1. A, B, C, D 2. A, B, C, D 3. A, B 4. A, B 5. C, D, E 6. A, B, C, E 7. A, B, C, D 8. A, C, D, E 9. A, B, C, E 10.E 11.A, B, C, D 12.A, B, C, E 13.A, E 14.B, D, E 15.C, E

206

PEDIATRIE Boli de nutriţie: diabet, obezitate 1. Cetoacidoza diabetica se defineste prin: A. polipnee (respiratie Kussmaul) B. deshidratare C. greturi, varsaturi D. tulburari de constienta E. foame 2. Diagnosticul de diabet zaharat poate fi confirmat astfel: A. Semne clinice evocatoare B. glicemie plasmatica >200mmol/l C. glicozurie +cetonurie D. anticorpi anti- insulina E. pH,7,30 3. Confirmarea caracterului insulinodependent al diabetului zaharat se face prin: A. corpi cetonici in sange si urina B. glicozurie C. insulinemie redusa (inainte de tratament) D. peptid C redus(inainte de tratament) E.rezerva alcalina percentila 85 B. IMC > percentila 90 C. IMC >30Kg/mp (la varsta de 18 ani) D. IMC > percentila 97 (sub 18 ani) E. IMC > percentila 95 9. Complicatiile metabolice in obezitate la copil NU sunt: A.steatoza hepatica B.dislipidemie C. hiperinsulinism D. insulinorezistenta E.anemie 10. In obezitatea copilului, complicatiile respiratorii sunt reprezentate de: A.pneumonii B. bronhopneumonii C. astm bronsic D. apnee obstructiva de somn E. toate raspunsurile sunt corecte 11 *. Managementul medicamentos sau chirurgical (inel gastric) se recomanda in obezitatea copilului in urmatoarele situatii : A. la toti copiii cu obezitate comuna B. la copiii cu obezitate genetica C. la adolescentul cu obezitate morbida dupa esecul celorlalte masuri terapeutice D. numai dupa varsta de 10 ani E. toate raspunsurile sunt valabile 12. Managementul dietetic in obezitatea copilului se obtine prin: A. instituirea unui regim restrictiv B.modificarea de durata a comportamentului alimentar al copilului C. modificarea comportamentului alimentar al familiei D. stimularea consumului de fructe si legume E. toate raspunsurile sunt corecte 208

Infecţii ale tractului respirator 1. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rinofaringită sunt adevărate: A. Afectează mai ales şcolarii şi adolescenţii B. Evoluează spontan favorabil în mai puţin de o săptămână C. Se poate complica cu otită medie sau sinuzită D. Tusea productivă predominant diurnă este caracteristică E. Pot fi prezente adenopatii cervicale reactive 2. La pacientul cu rinofaringită, tratamentul antibiotic sistemic se recomandă în următoarele situaţii: A. Febră persistentă mai mult de 3 zile B. Complicaţie bacteriană dovedită (otită, sinuzită) C. Conjunctivită purulentă izolată D. Evoluţie prelungită peste 10 zile E. Rinoree anterioară seroasă, obstrucţie nazală şi faringită 3. Tabloul clinic al anginelor este constituit din: A. Febră absenta B. Adenopatii cervicale bilaterale C. Odinofagie D. Tulburări digestive E. Otalgie reflex 4. * Precizaţi care dintre următoarele aspecte locale evocă implicarea virusului Coxackie A ca agent etiologic al anginei la copil: A. Peliculă albicioasă care acoperă parţal amigdalele eritematoase B. Simpla congestie eritematoasă a amigdalelor C. False membrane groase şi aderente pe amigdale, pilieri şi luetă D. Vezicule pe fond eritematos pe amigdale şi vălul palatin E. Ulceraţii unilaterale ale amigdalelor 5. Managementul anginei la copil constă din: A. Administrare de Amoxicilină timp de 6 zile în caz de TDR pozitiv B. În caz de alergie la Amoxicilină se prescrie Ampicilină C. În caz de alergie la Amoxicilină se prescrie o cefalosporină de generaţia a doua sau a treia timp de 4 sau 5 zile D. Iniţierea antibioterapiei în decurs de 9 zile de la primele simptome E. În caz de alergie la toate betalactaminele se prescrie un macrolid timp de 3 sau 5 zile

209

6. Precizaţi care dintre următoarele reprezintă criterii de gravitate în bronşiolita acută la sugar: A. Hipoxemia B. Polipneea superficială C. Transpiraţiile care evocă hipercapnia D. Hipertonia E. Dificultăţile alimentare 7. * Care dintre următoarele examinări complementare este necesară în caz de suspiciune de suprainfecţie în bronşiolita acută la sugar: A. Electrocardiograma B. VSH C. Exudat faringian D. CRP E. Exudat nazal 8. * Menţionaţi care dintre următoarele măsuri terapeutice se aplică pacientului pediatric cu bronşită acută: A. Bronhodilatator inhalator B. Oxigenoterapie C. Antibioterapie în caz de afectare alveolară clinică (raluri crepitante) D. Administrare de Ampicilină E. Corticoterapie 9. Menţionaţi care dintre următoarele sunt criterii de diagnostic pentru pneumonie: A. Tuse B. Febră C. Dureri abdominale în febrilitate D. Raluri crepitante E. Accentuarea murmurului vesicular 10. * Precizaţi care dintre următoarele semne clinice pledează pentru Mycoplasma pneumoniae ca agent etiologic al pneumoniei: A. Debut brusc B. Febră înaltă C. Asocierea otitei medii acute D. Erupţie polimorfă asociată E. Astenie marcată 11. * Precizaţi care dintre următoarele se aplică în tratamentul pneumoniei la copilul sub 3 ani: A. Antibioterapia se administrează doar la cazurile cu insuficienţă respiratorie B. Iniţierea antibioterapiei se impune în caz de eşec al tratamentului simptomatic 210

C. Amoxicilina se administrează timp de 3-5 zile, 50 mg/kg/zi D. Amoxicilina se administrează în 3 prize, timp de 10 zile E. În caz de gravitate se administrează cefalosporine de generatia a II-a 12. Pneumonia la copilul mai mare de 3 ani beneficiază de următoarele măsuri terapeutice: A. Amoxicilina 100-120 mg/kg/zi 10 zile dacă tabloul clinic evocă pneumococ B. Reevaluare la 5-7 zile de la iniţierea terapiei C. Eşecul terapiei cu Amoxicilină impune înlocuirea acesteia cu un macrolid D. Claritromicina este recomandată când tabloul clinic evocă Mycoplasma E. Pristinamycine se administrază copilului mai mare de 6 ani alergic la penicilină ITU, Leucocituria 1. Următoarele afirmaţii despre pielonefrită sunt adevarate: A. Este cea mai frecventă infecţie bacteriană severă B. Este cea mai frecventă infecţie virală severă C. Diagnosticul este suspicionat în toate cazurile de febră prelungită fără o cauză clinică decelabila D. Tratamentul antibiotic durează 3-5 zile în total, iniţial intravenos, apoi oral E. Asocierea aminoglicozidului în tratamentul de atac în caz de uropatie malformativă cunoscută 2. Pielonefrita impune efectuarea ecografiei renale pentru: A. Evidenţierea agentului etiologic B. Depistarea unui abces renal C. Diagnosticul de certitudine a refluxului vezico-ureteral D. Depistarea unei anomalii a căilor excretoare E. Depistarea unei uropatii subiacente 3. * În pielonefrită, antibiograma se efectuează în următoarele situaţii: A. Valoare anormală a ureei şi creatininei B. Urocultură pozitivă C. Leucocitoză cu polinucleare crescute D. Prezenţa sindromului inflamator E. Toate răspunsurile sunt corecte 4. * Pielonefrita acută impune următoarele principii terapeutice cu excepţia: A. Cotrimoxazolul reprezintă tratamentul de primă intenţie B. Spitalizarea când copilul are vârsta sub 3 luni C. Spitalizarea când copilul prezintă semne de infecţie severă D. Durata tratamentului antibiotic este de 10 zile E. Tratamentul antibiotic se efectuează iniţial intravenos, apoi oral 211

5.* Tratamentul de atac în pielonefrită impune asocierea unui aminoglicozid în caz de: A. Vârstă peste 3 luni B. Organism imunocompetent C. Tract urinar integru anatomo-funcţional D. Sindrom septicemic E. Toate variantele de mai sus sunt corecte 6. Tratamentul cistitei impune: A. Cotrimoxazol pentru 3-5 zile B. Ceftriaxon pentru 3-5 zile C. Asocierea unui aminoglicozid D. Cefixim pentru 3-5 zile E. Prevenirea constipaţiei Evaluarea şi îngrijirea nou-născutului la termen 1. * Realizarea unei examinari complete a nou-nascutului la termen presupune urmatoarele,cu exceptia: A. Identificarea antecedentelor familiale B. Date despre istoricul sarcinii C. Date despre nivelul socio-economic al mamei D. Date despre nastere E. Efectuarea examenului nou-nascutului la nastere 2. Examinarea nou-nascutului la nastere presupune: A. Determinarea greutatii, lungimii, perimetrului cranian B. Determinarea scorului Apgar C. Determinarea scorului Silverman D. Examenul clinic complet E. Administrarea de vitamina K 3. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre scorul Apgar: A. Scorul Apgar evalueaza adaptarea la viata intrauterina B. Scorul Apgar evalueaza adaptarea la viata extrauterina C. Scorul Apgar se apreciaza la 0, 1, 3, 5 si 10 minute D. Scorul Apgar se apreciaza la 0, 1, 3 si 10 minute E. Parametrii de evaluare ai scorului Apgar sunt: activitate cardiaca, respiratie, culoare, tonus, reactivitate 4. * Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la examenul clinic complet al nounascutului sunt false: A. Evaluarea starii clinice reale B. Determinarea temperaturii corpului C. Depistarea malformatiilor 212

D. Verificarea aspectului normal al organelor genitale interne E. Examen cardio-vascular 5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre depistarea malformatiilor in cadrul examenului clinic al nou-nascutului: A. Depistarea fantei labiale sau labio-palatine B. Verificarea permeabilitatii choanale C. Verificarea coloanei vertebrale D. Depistarea malformatiilor de cord E. Depistarea unei displazii de sold 6. Urmatoarele afirmatii despre interventiile care se efectueaza sistematic la nastere sunt adevarate: A. Administrarea de vitamina K B. Administrarea de vitamina D C. Administrarea de colir oftalmic antibiotic D.Administrarea vaccinului BCG E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore 7. * Urmatoarele afirmatii despre managementul in primele zile sunt adevarate, cu exceptia: A. Verificarea calitatii alimentatiei B. Supravegherea curbei ponderale C. Depistarea precoce a icterului D. Depistarea celor mai frecvente boli congenitale E. Examinare clinica in ziua a 5-a inainte de iesirea din maternitate 8. Cauzele prematuritatii pot fi: A. Cauza materna B. Cauza fetala C. Poate fi legata de decizia de extragere a fatului din cauze materne sau placentare D. Poate fi legata de decizia de extragere a fatului din cauze materne sau fetale E. Cauza este intotdeauna descoperita Alergiile respiratorii la copil 1. La copilul sub 36 de luni, astmul persistent uşor spre moderat se caracterizează prin următoarele: A. Simptome diurne > 2 zile/săptămână B. Simptome nocturne < 1 noapte/lună C. Repercusiuni asupra activităţilor zilnice – uşoare D. Folosirea de beta-2-mimetice cu durată scurtă de acţiune – 1 sau 2 zile/săptămână E. ≥ 2 exacerbări în ultimele 6 luni 213

2. Care dintre următoarele investigaţii complementare nu sunt indicate diagnosticul astmului alergic la copilul sub 36 de luni: A. Prick-testul cutanat B. Teste multialergice cu răspuns global pentru alergeni respiratori C. Teste multialergice cu răspuns global pentru alergeni alimentar D. IgE totale E. Ancheta alergologica personala

în

3. Care dintre următorii factori endogeni reprezintă factori de risc în astmul copilului sub 36 de luni: A. Terenul genetic B. Factori emotionali C. Stresul psihologic D. Efortul fizic E. Obezitatea 4. Care dintre următoarele afirmaţii privind rinita alergică la la copil sunt adevărate: A. Este o rinită acută indusă de alergeni B. Se asociază frecvent cu simptome bronşice C. Simptomele includ cel puţin: obstrucţie nazală, secreţii posterioare, strănut, rinoree, prurit nazal D. Debutul este frecvent la pubertate E. Atinge 5-10% din populaţia general 5. Conform criteriilor GINA 2006, criza uşoară de astm la copil se caracterizează prin: A. Dispnee la mers B. Nu tolerează clinostatismul C. Vorbire normală D. Frecvenţă respiratorie normală E. Somnolenţă 6. Conform criteriilor GINA 2006, criza moderată de astm la copil se caracterizeaza prin: A. Dispnee cu dificutăţi de alimentaţie B. Vorbeşte cu cuvinte izolate C. Frecvenţă respiratorie crescută D. Poziţie preferată în clinostatism E. Agitaţie 7. Conform criteriilor GINA 2006, criza severă de astm la copil se caracterizeaza prin: A. SaO2 între 90-95% B. Puls paradoxal adeseori prezent 214

C. Bradicardie D. Dispnee în repaus E. Somnolenţă, confuzie 8. Tratamentul iniţial al crizei de astm la copil curinde următoarele: A. Oxigenoterapie pentru obţinerea unei SaO2 ≥ 95 B. Nebulizare de β2-adrenergice cu acţiune rapidă continuă timp de o oră C. Administrarea de corticoizi inhalatori în aerosoli D. Corticoterapie generală în absenţa ameliorării imediate E. Administrarea de antihistaminice orale 9. Care dintre următoarele afirmaţii legate de administrarea de anticolinergice în criza de astm la copil sunt adevărate: A. Se recomandă în tratamentul crizei de astm severe B. Se recomandă dacă ameliorarea după o oră de tratament iniţial este redusă sau absentă C. Se recomandă dacă după o oră de tratamenu PEF < 80% din valoarea teoretică sau din cea mai bună valoare obţinută D. Se recomandă în asociere cu β2-adrenergice cu acţiune rapidă în criza severă E. Se recomandă la domiciliu după ameliorarea crizei de astm 10. * Medicaţia indicată de primă intenţie la Nivelul 2 de astm bronşic la copil este: A. Corticosteroizi inhalatori doză mică + β2-adrenergice cu acţiune prelungită B. Corticosteroizi inhalatori doză medie sau mare C. Corticosteroizi inhalatori doză medie + antileucotriene D. Antileucotriene E. Corticoizi per os în criză 11. * Medicaţia indicată de primă intenţie la Nivelul 4 de astm bronşic la copil este: A. Corticosteroizi inhalatori doză mică + β2-adrenergice cu acţiune prelungită B. Corticosteroizi inhalatori doză medie/mare + β2-adrenergice cu acţiune prelungită C. Corticosteroizi inhalatori doză medie + antileucotriene D. Corticoizi per os E. Corticosteroizi inhalatori doză mică + antileucotriene + theofiline retard 12. * Medicaţia Anti-IgE este indicată în tratamentul de fond al astmului la copil: A. La Nivelul 1 B. La Nivelul 2 C. La Nivelul 3 D. La Nivelul 4 E. Nu este indicată 215

RĂSPUNSURI Boli de nutritie 1. A, B, C, D 2. A, C 3. C, D 4. A, B, C 5. D, E 6. E 7. A, B, C, D 8. C, D 9. E 10.C, D 11.C 12.B, C, D Infecţii ale tractului respirator 1. B, C, E 2. A, B, D 3. B, C, D, E 4. D 5. A, C, D, E 6. A, B, C, E 7. D 8. C 9. A, B, D 10.D 11.D 12.A, C, D, E

Evaluarea şi îngrijirea nounăscutului la termen 1. C 2. A, B, D, E 3. B, C, E 4. D 5. A, B, C, E 6. A, C, E 7. E 8. A, B, D Alergiile respiratorii la copil 1. C, D, E 2. B, C, D 3. A, B, C, E 4. B, C, D 5. A, C 6. A, C, E 7. B, D 8. A, B, D 9. A, B, D 10.A 11.D 12.D

ITU, Leucocituria 1. A, C, E 2. B, D, E 3. B 4. A 5. D 6. A, D, E

216

Nutriţie şi alimentaţie pediatrică 1. Care sunt perioadele de alimentatie la sugar si copil: A. alimentatia lactata exclusiva 4-6luni B. perioada diversificarii alimentatiei dupa varsta de 4-6 luni C. alimentatia lactata exclusiva 6-7 luni D. alimentatia diversificata 1-3 ani E. alimentatia mixta 2. Contraindicatiile exceptionale pentru alaptare sunt: A. HIV B. β talasemia minora C. HTA primara D. galactozemie E. fenilcetonurie 3. *Alimentul de electie pentru sugari in primele luni de viata este: A. formule pentru sugari B. lapte de vaca C. lapte de soia D. laptele matern E. lapte antireflux 4. Principiile alimentatiei naturale sunt: A. initierea tardiva a alimentatiei B. la cererea sugarului C. 6-8 mese in 24 de ore D. durata scurta (< 20 min) a suptului la fiecare san E. introducerea cat mai rapida a alimentatiei artificiale 5. Suplimente vitaminice necesare in cazul alimentatiei lactate exclusive sunt: A. vitamina K B. vitamina D C. vitamina B D. vitamina C E. vitamina A 6.* Laptele hipoalergenic obtinut prin hidroliza partiala a roteinelor din laptele de vaca se utilizeaza in caz de: A. gastroenterocolita la copilul sub 3 luni B. alergie la proteinele laptelui de vaca C. atopie familiala D. galactozemie E. glicogenoze 217

7. Care din urmatoarele afirmatii privind laptele de soia sunt adevarate: A. este utilizat ca alternativa in caz de alergie la proteinele laptelui de vaca B. se utilizeaza in caz de reflux gastro-esofagian C. este alimentul ideal la copii cu greutate mica la nastere D. prezinta risc de alergi incrucisate E. poate avea repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni) 8. In ce situatii este indicata alimentatia cu preparate de lapte praf fara lactoza: A. atopie familiala B. intoleranta la lactoza C. boala de reflux gastro-esofagian D. galactozemie E. glicogenoza 9. Aportul de apa de la nastere pana la 6 luni este de: A. 80-100ml/kg la nastere B. 100 – 120 ml/kg la 10 zile C. 120-150 ml/kg la 10 zile D. 80-100 ml/kg la 3-6 luni E. 150ml/kg la 3-6 luni 10. Inceperea diversificarii alimentatiei presupune respectarea urmatoarelor reguli: A. dupa varsta de 4-6 luni B. proteinele animale: carne, ou se introduc de la varsta de 5 luni C. se continua administrarea zilnica de vitamina D D. se cresc treptat numarul de mese E. diversificarea inainte de 4 luni se asociaza cu risc crescut de alergii alimentare 11. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind alimentatia diversificata de la varsta de 1 la 3 ani: A. cuprinde 5 mese principale pe zi B. aportul lactat este de 500ml/zi C. apa este singura bautura recomandata D. se pot consuma bauturi gazoase sau dulci E. sunt necesare 4 mese principale/zi

12. *In caz de gastroenterocolita severa la un sugar sub 3 luni alimentat artificial formula de lape va fii: A. lapte de soia B. lapte fara lactoza C. lapte de vaca 218

D. lapte hipoalergenic extensiv (total) hidrolizat E. lapte de capra 13. * Introducerea proteinelor animale (carne, ou, peste) se face de la varsta de: A. 4-5 luni B. 6-7 luni C. 7-8 luni D. 5-6 luni E. un an Febra acută la copil 1. La sugarul sub 3 luni masurarea temperaturii se face: A. auricular B. inghinal C. rectal D. bucal E. axilar 2. Intre investigatiile ce trebuie efectuate pentru evaluarea unui sugar sub 6 saptamini cu febra acuta se includ: A. hemograma B. examen urina C. Hemocultura D. Exudat faringian E. Creatinina 3.

In febra acuta punctia lombara se indica in urmatoarele situatii: A. sugarul sub 3 luni B. sugarul pina la 1 an in orice situatie febrila C. sugarul si copilul mic (1-3 ani) in orice situatie D. sugarul peste 3 luni si copilul mic (1-3 ani) in situatia in care exista semne de gravitate asociate, inclusiv neurologice sau febra greu tolerata fara o cauza evidenta E. sugarul peste 3 luni si copilul mic (1-3 ani) cand febra greu tolerata la care cauza evidentiata nu justifica toleranta scazuta

4. Pentru managementul febrei acute la sugar si copil sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. se indica atunci cand:temperatura atinge 38 grade Celsius B. se indica atunci cand:temperatura atinge 38, 5 grade Celsius C. se efectueaza masuri fizice de scadere a febrei: dezbracarea copilului, se descopera copilul, aport lichidian suficient D. AINS se asociaza cand febra este rau tolerata E. AINS sunt de prima intentie in tratamentul febrei 219

5.

Masurarea temperaturii la copilul peste 3 ani se face: A. auricular B. la plici C. rectal D. bucal E. axilar

6. Semnele asociate febrei care semnifica infectie urinara la sugarul peste 3 luni si copil, includ: A. durere abdominala B. varsaturi C. inapetenta D. polidipsie E. urini hipocrome 7.

Semnele asociate febrei care semnifica meningita la copil includ: A. Semne neurologice de focar B. Redoare de ceafa C. Fontanela bombata D. Tulburari de constienta E. Adenopatie cervicala

8.

Semnele asociate febrei care semnifica encefalita la copil includ: A. Semne neurologice de focar B. Tulburari de constienta C. Redoare de ceafa D. Varsaturi E. Crize convulsive partiale

9.

Semnele asociate febrei care semnifica artrita/osteoartrita la copil includ: A. varsaturi B. refuzul de a utiliza un membru C. eruptie cutanata D. schiopatare E. tumefierea unui membru sau a unei articulatii

10. Semnele asociate febrei care semnifica Boala Kawasaki la copil includ: A. enantem B. conjunctivita aseptica C. eruptie polimorfa D. adenopatie inghinala E. tuse

220

11. *Atitudinea corecta in fata unui copil cu varsta peste 3 ani cu febra acuta este: A. administrare obligatorie de antibiotice per os B. internarea obligatorie in spital C. administrarea de antitermice in asociere D. administrare obligatorie de antibiotic injectabil E. administrare de antitermic (paracetamol) si cautarea unui punct de plecare Diareea acută la copil 1. Toate datele urmatoare despre deshidratarea extracelulara sunt sunt corecte, in afara de: A. Se asociaza cu pierdere in greutate B. Scurtarea timpului de recolorare C. Tegumente marmorate D. Pliul cutanat este persistent E. Sete puternica 2. La un copil cu deshidratare intracelulara se pot intalni urmatoarele semne clinice: A. Tulburari neurologice B. Depresia fontanelei C. Febra D. Extremitati reci E. Vene jugulare colabate 3. * Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copii : A. Greselile alimentare B. Bacteriile C. Virusii D. Parazitii E. Substantele chimice 4. Criteriile de spitalizare intr-un caz cu diaree acuta sunt: A. Prematuritate B. Toleranta gastric prezenta C. Complianta redusa D. Gemelaritate E. Deshidratare 3% 5. Care sunt agentii bacterieni care determina cel mai frecvent diareea acuta : A. Shigella B. Rotavirus C. E Coli patogen D. Salmonella E. P. aeruginosa 221

6. Care din urmatoarele investigatii se recomanda in deshidratare severa A. Ionograma serica B. Proteinemie si hematocrit C. Functia pancreatica D. Dozare bicarbonat, pH E. Exudat faringian 7. Urmatoarele afirmatii referitoare la diarea acuta sunt adevarate, cu exceptia: A. Boala poate fi produsa de virusuri B. Examinarile complementare sunt utile C. Boala poate fi produsa de citomegalvirus D. Coprocultura se recomanda daca in scaun este prezent sange E. Anamnestic se poate evidentia agentul etiologic 8. Cauze frecvente de varsaturi cronice sunt: A. Reflux gastro-esofagian B. Focar infectios ORL sau pulmonar C. Aminoacidopatii D. Epilepsie E. Cetoacidoza diabetica 9. Printre cauzele de varsaturi acute se numara: A. Hemoragia meningeana B. Insuficienta suprarenala C. Tromboflebita cerebrala D. Constipatia E. Invaginare intestinala acută 10. Printre cauzele chirurgicale de varsaturi acute nu se numara: A. Sindromul ocluziv B. Cetoacidoza diabetic C. Apendicita acuta D. Alergia alimentara E. Stenoza pilorica 11. * Doza corecta de domperidona administrata in varsaturi este: A. Domperidona 0,5-1 mg/kgcorp/12 ore B. Domperidona 0,1-0,2 mg/kgcorp/12 ore C. Domperidona 0,2-0,4 mg/kgcorp/8 ore D. Domperidona 0,5-1 mg/kgcorp/8 ore E. Domperidona 0,3-0,9 mg/kgcorp/6 ore

222

12. Stenoza hipertrofica de pilor se caracterizeaza prin: A. Anorexie B. Varsaturi in jet, abundente C. Apare dupa interval liber de 2-8 saptamani D. Scaune lichide, frecvente E. Apetit pastrat, in contrast cu stagnarea ponderala 13. Investigarea varsaturilor cronice include: A. Bilant hidroelectrolitic si metabolic B. Examen coproparazitologic C. CT cerebral D. Radiografie toracica E. Bilant hepatic Convulsiile şi epilepsia la copil 1. Manifestari convulsive paroxistice neepileptice apar in: A. spasmul hohotului de plans B. sincopa C. tulburari psihologice, ticuri D. hiperglicemie E. sindrom West 2. Encefalita herpetica se caracterizeaza prin: A. alterarea progresiva a constientei B. alterarea brusca a constientei C. hipodensitati difuze la examenul CT D. crize focale brahiofaciale E. evoluţie spre stare de mal epileptic 3. Tratamentul encefalitei herpetice se face cu: A. antibioterapie 15-21 zile B. acyclovir C. medicatie antiedematoasa D. medicatie anticonvulsivanta E. antibioterapie 7-14 zile 4. Convulsiile ocazionale pot sa apara in: A. meningita B. infectie urinara C. hematom subdural D. hiperglicemie E. hipoglicemie

223

5. Convulsiile febrile simple se caracterizeaza prin: A. aparitia la un sugar sau copil cu varsa cuprinsa intre 3 luni si 5 ani; B. criza convulsiva tonico-clonica generalizata C. aparitia la un copil cu antecedente neurologice D. aparitia la un copil fara antecedente neurologice E. dezvoltarea psihomotorie a copilului este deficitara 6. Tratamentul unei convulsii simple consta in: A. plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta B. administrare de valium intrarectal C. administrare de antipiretice D. administrare de diazepam pe cale orala E. plasarea copilului in pozitie Trandelemburg 7. Epilepsia petit mal (absentele copilului) se caracterizeaza prin: A. debuteaza in jurul varstei de 7 ani B. copilul are frecvente pierderi ale contactului cu mediul C. este favorizata de hiperpnee D. prognosticul este rezervat E. nu apar modificari pe EEG 8. Epilepsia grand mal se caracterizeaza prin: A. apare in jurul varstei de 7 ani B. apare la pubertate C. crize tonico-clonice generalizate D. prognosticul este rezervat E. este favorizata de privarea de somn 9. Managementul terapeutic al epilepsiei presupune: A. monoterapie de prima intentie B. tratament chirurgical in caz de epilepsie farmacorezistenta C. regim cetogen D. farmacoterapie combinata cu 3 antiepileptice de prima intentie E. interzicerea practicarii tuturor sporturilor 10. Epilepsiile si sindroamele epileptice generalizate pot fi: A. idiopatice B. criptogenetice C. simptomatice D. focale E. epilepsii cu paroxism rolandic

224

11. * Urmatoarele sindroame se numara printre epilepsiile criptogenetice, cu exceptia: A. sindromul West B. sindromul Dravet C. sindromul Lennox-Gastaut D. sindromul Landau- Klefner E. sindromul Doose 12.* Manifestari convulsive paroxistice neepileptice se intalnesc in umatoarele cazuri, cu exceptia: A. fenomene paroxistice in somn B. hiperglicemie C. spasmul hohotului de plans D. ticuri E. mioclonii si manifestari motorii 13. * Urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile sunt adevarate, cu exceptia: A. apar la copil cu varsta de 5-10 ani B. criza convulsiva este tonico-clonica generalizata C. durata connvulsiei este sub 15 minute D. apar la un copil fara antecedente neurologice E. dezvoltarea psiho-motorie a copilului este normala

225

RĂSPUNSURI Nutriţie şi alimentaţie pediatrică 1. A, B, D 2. A, D 3. D 4. B, C, D 5. A, B 6. C 7. A, D, E 8. B, D, E 9. A, C, E 10. A, C, E 11. B, C, E 12. D 13. C Febra acută la copil 1. C, E 2. A, B, C 3. A, D, E 4. B, C, D 5. A, E 6. A, B, C 7. B, C, D 8. A, B, E 9. B, D, E 10. A, B, C 11. E

13. A, C, E Convulsiile şi epilepsia la copil 1. A, B, C 2. A, D, E 3. B, C, D 4. A, C, E 5. A, B, D 6. A, B, C 7. A, B, C 8. B, C, E 9. A, B, C 10. A, B, C 11. D 12. B 13. A

Diareea acută la copil 1. B, E 2. A, C 3. C 4. A, C 5. A, C, D 6. A, B, D 7. B, E 8. A, C, D 9. A, C, E 10. B, D, E 11. C 12. B, C, E 226

PEDOPSIHIATRIE 1. Cauzele întârzierii în dezvoltare a copilului: A. Paralizie motorie cerebrală B. Miopatia C. Hospitalismul D. Stimulare excesivă din partea părinților E. Deficit de auz 2. Enurezisul nocturn: A. Este mai frecvent la băieți B. Se diagnostichează înainte de vârsta de 4 ani C. Se asociază cu constipația D. Poate fi primar și secundar E. Necesită terapii educaționale și medicamentoase 3. Diagnosticul diferențial al enurezisului nocturn se face cu: A. Epilepsia B. Somnambulismul C. Tulburări pervazive de dezvoltare D. Patologii urologice E. Tulburări psihotice 4. Encoprezisul se caracterizează prin: A. Apariție diurnă B. Diagnostic înaintea vârstei de 4 ani C. Frecvență crescută la fete D. Asociere cu familie disfuncțională E. Defecare involuntară în absența unei afecțiuni organice 5. *Diagnosticul diferențial al encoprezisului se face cu: A. Retard mintal B. Tulburări alimentare C. Depresie D. Malformații ale tubului digestiv E. Sindromul X fragil 6. Autismul infantil se manifestă prin: A. Dezvoltarea limbajului și abilităților de comunicare B. Stereotipii motorii C. Tulburări de somn D. Tulburări de coordonare motorie E. Agresivitate, automutilări 227

7. Copilul cu autism Kanner: A. Are dificultăți în interacțiunile sociale B. Prezintă cecicate C. Are comportament opoziționist D. Prezintă tulburări alimentare E. Are o dezvoltare normală a limbajului 8. Diagnosticul diferențial al Autismului se face cu: A. Tulburările de învățare B. Schizofrenia cu debut precoce C. Encoprezisul D. Sindromul X fragil E. Depresia 9. Diagnosticul de autism necesită ca invetigații suplimentare: A. RMN cerebral B. Examen oftalmologic C. Examen ORL D. EKG E. Examinare psihologică 10.Relația perturbată mamă-copil se caracterizează prin: A. Stimulare necorespunzătoare din partea mamei B. Interacțiune precoce, bidirecțională mamă-copil C. Stimulare excesivă din parte mamei D. Interacțiuni comportamentale reciproce între mamă și copil E. Fenomene de regresie 11.Dificultățile de citire se caracterizează prin: A. Dificultăți de utilizare a conceptelor aritmetice B. Perturbări emoționale C. Nivel de citire inferior capacităților intelectuale D. Greșeli de ortografie, gramatică, punctuație E. Asocierea tulburărilor de limbaj 12.*Dificultățile de calcul matematic se manifestă prin: A. Dificultări de lectură inferior capacităților intelectuale B. Dificultăți de utilizare a conceptelor aritmetice C. Exprimare în scris incorectă D. Tulburări de limbaj expresiv E. Folosirea unor cuvinte greșite, inadecvate

228

13.Dificultățile de scris se caracterizează prin: A. Exprimare prin scris incorectă B. Afectarea competențelor aritmetice C. Eșec școlar D. Citire lentă E. Tulburări emoționale 14.Dificultățile de învățare se pot asocia cu: A. Eșec școlar B. Retard mintal C. Depresie D. Stereotipii motorii E. Tulburări de limbaj 15.Afirmațiile de mai jos sunt adevărate: A. Dificultățile de citire se asociază cu un intelect normal B. Copilul cu întârziere în dezvoltare stă în șezut la 6 luni C. Coșmarul se asociază cu amnezia episodului D. Deficitul auditiv sau vizual poate conduce la întârzierea achizițiilor psiho-motorii E. Autismul se asociază cu tulburări de somn 16.Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate? A. Diagnosticul diferențial al autismului se face cu sindromul X fragil B. Copilul cu întârziere în achiziții nu achiziționează mersul înaintea vârstei de 2 ani C. Pavorul nocturn (teroarea nocturnă) se manifestă în a doua parte a somnului D. Stimularea excesivă a copilului duce la relație perturbată mamă-copil E. Dificultățile de calcul matematic se asociază cu retard mintal 17.Care din afirmațiile de mai jos sunt false? A. Dificultățile de scris se asociază cu eșec școlar B. RMN cerebral este necesar în diagnosticul tulburărilor de învățare C. Autismul infantil se asociază cu tulburări de coordonare motorie D. Enurezisul nocturn este voluntar E. Encoprezisul se asociază cu afecțiuni organice 18.Întârzierea în achizițiile psiho-motorii are drept cauze: A. Boli genetice B. Epilepsia C. Deficite senzoriale D. Retardul mintal E. Parasomniile 229

19.Terapia tulburărilor de învățare cuprinde: A. Logopedia B. Medicație antipsihotică C. Reguli igieno-dietetice D. Psihoterapie E. Consilierea părinților 20.* Următoarele afirmații sunt adevărate A. Enurezisul nocturn se asociază cu deficite motorii B. Encoprezisul se tratează cu Desmopresinum C. Autismul infantil presupune o comunicare normală D. Dificultățile de învățare se asociază cu tulburări emoționale E. Teroarea nocturnă debutează după vîrsta de 15 ani 21.Următoarele afirmații sunt adevărate: A. Relația părinți-sugar se bazează pe procese unidirecționale-doar părintele influențează și oferă B. Relația dintre părinți-sugar se bazează pe procese bidirecționale, de influență reciprocă dintre părinți și copii C. Interacțiunea dintre mamă și nou-născut se creează la 1 săptămână după naștere D. Primele zile după naștere reprezintă perioada în care mama stabilește în mod particular relația de atașament cu bebelușul E. Interacțiunea dintre mama și nou-născut se creează în timpul nașterii și imediat după aceasta 22.Perturbarea relației părinte-copil apare în cazul: A. Unei stimulări excesive B. Unei stimulări corespunzătoare C. Unei mame depresive D. Unei mame psihotice E. Lipsei reciprocității relației la nivelul contactului vizual, fizic și verbal 23.Pica presupune: A. Regurgitarea alimentelor parțial digerate B. O vârstă de debut de 12-24 luni C. Ingerarea de ghips, vopsele, păr, pământ, hârtii, excremente de animale D. Timp de cel puțin o lună, copilul ingerează substanțe nealimentare, de calități și cantități variabile E. Diverse metode de controlare a greutății

230

24.La naștere: A. Activitatea motrică e subordonată reflexelor primare B. Dispare graspingul C. Tonusul segmentar al membrelor e slab, tonusul axial fiind puternic D. Tonusul segmentar al membrelor este puternic, tonusul axial fiind diminuat E. Motricitatea e spontană, anarhică, asimetrică 25. Mericismul: A. Apare la sugari în vârstă de 3-12 luni B. Presupune regurgitarea alimentelor parțial digerate, în absența unei stări de greață sau a unei patologii gastrointestinale C. Presupune ingerarea de substanțe nealimentare D. Se poate asocia cu iritabilitatea sugarului E. Se asociază cu defecarea involuntară în absența unei afecțiuni organice la copilul de cel puțin 4 ani 26.* Un copil în vârstă de 3 ani cu o dezvoltare psihomotorie normală: A. Copiază rombul B. Copiază triunghiul C. Construiește propoziții corecte D. Construiește primele cuvinte-frază E. Prezintă un tonus segmentar al membrelor puternic și un tonus axial diminuat

231

RĂSPUNSURI: 1. ABCE 2. ADE 3. ABD 4. ADE 5. D 6. BCDE 7. AD 8. BDE 9. ABCE 10.ACE 11.BCE 12.B 13.ACE 14.ACE 15.ADE 16.ABD 17.BDE 18.ACD 19.ADE 20.D 21.BDE 22.ACDE 23.BCD 24.ADE 25.ABD 26.C

232

PSIHIATRIE 1. Care din afirmaţiile următoare referitoare la Tulburarea de panică sunt adevărate? A. Se caracterizează prin atacuri de panică în general spontane şi previzibile B. Se însoţeşte de modificarea comportamentului pacientului în viaţa cotidiană C. Este mai frecventă la femei D. Se poate asocia cu anxietatea intercritică E. Debutează mai frecvent dupa 40 ani 2. Principalele complicaţii ale Tulburării de anxietate generalizată sunt: A. Dependenţele B. Apariţia ticurilor C. Dismorfofobia D. Izolarea socială E. Fuga disociativă 3.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la managementul Tulburării de anxietate generalizată este falsă: A. Presupune tratament medicamentos si psihoterapie B. Tratamentul simptomatic presupune administrarea de benzodiazepine sau hidroxizin pe o durata limitata C. Tratamentul curativ este pe bază de neuroleptice D. Se poate utiliza terapia cognitiv- comportamentală E. Se recomandă psihoterapie de susţinere 4. afirmaţii referitoare la fobia socială sunt adevarate: A. Nu determină dificultăţi in plan social, profesional si afectiv B. Se caracterizează prin teama de mulţime, locuri publice sau spaţii largi C. Se caracterizează prin teama de a vorbi, a scrie sau a răspunde la întrebări în public D. Prezintă evoluţie variabilă cu remisie E. Se poate complica cu depresia sau cu dependenţele (alcool, anxiolitice, cannabis) 5.* Care din următoarele afirmaţii referitoare la agorafobie este falsă? A. Afectează în special sexul feminin B. Se caracterizează prin teama de a tremura, de a roşi, de a se bâlbâi în public C. Se însoţeşte de conduite de evitare D. In cazul expunerii la situaţia fobogenă anxietatea se poate transforma în atac de panică E. Prezintă evoluţie variabilă cu remisie

233

6. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la obsesii sunt adevărate? A. Sunt gânduri, impulsuri sau imagini recurente şi persistente B. Sunt comportamente sau acte mentale repetitive C. Sunt resimţite ca fiind intruzive şi neadecvate D. Determina anxietate sau detresă considerabilă E. Cele mai frecvente sunt cele de contaminare, de ordonare sau îndoielile repetate 7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la compulsii sunt adevărate? A. Sunt gânduri, impulsuri sau imagini recurente B. Pacientul se foloseşte de ele pentru a reduce anxietatea sau pentru a preveni un eveniment sau o situaţie jenantă C. Sunt resimţite ca fiind excesive şi/sau neadecvate D. Nu au consecinţe asupra activităţilor sociale, profesionale, şcolare E. Determină o pierdere de timp importantă (cel puţin o oră pe zi) 8. Următoarele afirmaţii referitoare la Tulburările conversive sunt adevărate: A. Absenţa unei cauze organice B. Poate lua aspectul oricărei patologii somatice C. Simptomele sunt simulate D. Pacientul nu urmareşte un “beneficiu secundar” E. Poate apare indiferenţa pacientului faţă de tulburările sale 9.Un diagnostic de Tulburare conversivă este susţinut de următoarele argumente clinice: A. Personalitatea obsesivă (anankastă) B. Simptomatologia histrionică atipică C. Bilanţul somatic perfect normal D. Relaţia comprehensibilă dintre tulburările prezentate şi contextul psihologic E. Personalitatea histrionică 10.Următoarele afirmaţii referitoare la starea de stres post-traumatică sunt false: A. Apare in prelungirea starii de stres acut B. Se caracterizează prin insomnie, hipervigilenţă, anxietate C. Se caracterizează prin apariţia ideilor paranoide D. Pacientul evita situaţiile asociate cu trauma E. Necesită tratament cu antipsihotice 11.Menţionaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la Tulburările de adaptare sunt adevarate: A. Sunt mai frecvente la sexul masculin B. Sunt tulburări tranzitorii C. Sunt tulburări cronice 234

D. Se caracterizează prin simptome emoţionale, cognitive, somatice şi comportamentale E. Nu apar ca răspuns la unul sau mai multe evenimente sau factori stresanti 12.Care din următoarele tulburări pot fi caracteristice perioadei de sarcină? A. Depresia B. Tulburările anxioase C. Tulburarea conversivăq D. Tulburările psihopatologice minore şi tranzitorii E. Mania 13.* Una dintre afirmaţiile următoare, referitoare la depresia post-partum este falsă: A. Survine la 2-8 săptămâni de la naştere B. Se poate caracteriza prin astenie, plâns repetat, iritabilitate C. Nu alterează relaţia precoce mamă-copil D. Prezintă ca şi factor de risc antecedentele psihiatrice de depresie E. Necesită psihoterapie 14.Care din următoarele afirmaţii referitoare la psihoza puerperală sunt adevarăte? A. Poate prezenta ca şi prodrom: insomnia, coşmaruri, manifestari anxioase B. Tabloul clinic este al unei stari delirante acute, nesistematizate, cu tematică centrată pe copil C. Nu prezintă risc de suicid sau infanticid D. Debutează înainte de naşterea copilului E. In general evoluţia este favorabilă 15.* Specificaţi care din următoarele tulburări aparţin tulburărilor anxioase: A.Tulburare de panică cu agorafobie B.Tulburare de panică fără agorafobie C.Agorafobie cu tulburări de panică D.Agorafobie fără tulburări de panică E.Toate răspunsurile sunt corecte. 16.Care din următoarele sunt tulburări anxioase? A.Tulburare de panică cu agorafobie B.Schizofrenie C.Tulburare depresivă recurentă D.Tulburare anxioasă generalizată E.Tulburare de panică fără agorafobie. 17.* Alegeţi afirmaţia corectă pentru tulburarea de panică: A.Este mai frecventă la bărbaţi B.Apare în mod egal la ambele sexe C.Nu poate fi declanşată de factori stresanţi 235

D.Bolnavul evită anumite situaţii pentru a preveni declanşarea unui nou atac de panică E.Nu poate fi tratată medicamentos. 18.* Care din următoarele simptome nu apare în tulburarea de anxietate generalizată? A.Insomnie B.Palpitaţii C.Simptome gastro-intestinale D.Halucinaţii auditive comentative E.Tensiune musculară. 19.* Care din simptomele de mai jos corespunde manifestărilor cronice motorii din tulburarea conversivă? A.Diplopia B.Cecitatea C.Anosmia D.Surditatea E.Nici un răspuns corect. 20.Alegeţi afirmaţiile corecte pentru tulburarea conversivă: A.Absenţa unei cauze organice B.Simptomele sunt simulate C.Poate lua aspectul oricărei patologii psihiatrice sau somatice D.Bilanţ somatic anormal E.Indiferenţa pacientului faţă de tulburările sale (“la belle indifference”) 21.*.Stresul acut se caracterizează prin următoarele, cu excepţia: A.Apare imediat după un eveniment traumatizant B.Flash-back, coşmaruri, gânduri obsedante C.Simptome disociative D.Apare după un interval de latenţă de 3-4 luni de la un eveniment traumatizant E.Anxietate şi tulburări de somn. 22.*.Starea de stres posttraumatic are următoarele caracteristici: A.Apare imediat după un eveniment traumatizant B.Sexul masculin este un factor de risc C.Nu apare evitarea permanentă a stimulilor asociaţi cu traumatismul D.Sindromul de repetiţie cuprinde coşmaruri, flash-back-uri şi amintiri vivide repetitive E.Apare la mai puţin de o lună de la eveniment.

236

23.*.Alegeţi afirmaţiile corecte privind anxietatea de separare: A.Afectează 1-5% din copii B.Survine în urma unui eveniment traumatizant C.Anxietatea are o intensitate considerabilă, declanşată de separare D.Prezintă conduită de evitare E.Toate răspunsurile sunt corecte. 24.Alegeţi afirmaţiile corecte privind tulburarea de adaptare: A.Sunt afectate ambele sexe, cu o predominanţă evidentă la sexul feminin B.Apare la 3 luni după evenimentul stresant C.Nu trebuie să persiste mai mult de 6 luni după dispariţia factorului de stres D.Nu se indică terapie comportamentală şi cognitivă E.Se face terapie de grup în caz de expunere normală la un factor de stres. 25.Factorii de stres în tulburarea de adaptare sunt: A.Dificultăţile sociale B.Performanţele şcolare crescute C.Conjugopatiile D.Problemele profesionale E.Relaţiile familiale armonioase 26.*Tulburările psihopatologice minore şi tranzitorii din perioada sarcinii sunt următoarele, cu excepţia: A.Labilitate emoţională B.Anxietate la începutul sarcinii C.Perioadă disforică de scurtă durată D.Tematică delirantă centrată pe copil E.Dependenţă afectivă. 27.Preocupările frecvente care apar înainte de sarcină se referă la: A.Riscurile genetice de transmitere a unei tulburări bipolare, a schizofreniei sau a unei addicţii B.Impactul maternităţii asupra evoluţiei bolii psihiatrice C.Alegerea atentă a produselor de îngrijire corporală a copilului D.Modul în care boala va afecta capacităţile de îngrijire a copilului E.Riscul de instituţionalizare a copilului. 28.*.Fobia de impulsie (teama de a nu face rău copilului) şi conduitele contrafobice apar în: A.Post-partum blues B.Depresia post-partum C.Melancolia delirantă D.Psihoza puerperală (bufeul delirant acut confuzo-oniric) E.Nici un răspuns corect. 237

29.* Care din următoarele afirmații referitoare la managementul atacului de panică este falsă? A. Căutarea și tratarea unei cauze organice acute și/sau comorbidități organice, psihiatrice sau adictologice B. Tratament simptomatic cu benzodiazepine (diazepam, alprazolam…) atunci când este necesară instituirea unui control gradat pe termen lung al simptomatologiei C. Tratament curativ cu antidepresive, după efectuarea bilanțului preterapeutic: antidepresive inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei D. Durata de tratament cu antidepresive este cuprinsă între 6 și 12 luni E. Psihoterapie de susținere, terapie cognitivă și comportamentală sau psihoterapie de inspirație analitică 30.Care din următoarele afirmații referitoare la managementul terapeutic al tulburării anxioase generalizate sunt adevărate? A. Vitaminoterapia în special cu vitamine de grup B B. Tratarea crizei de angoasă acută C. Tratament simptomatic: administrarea de benzodiazepine sau de hidroxizin pe o perioadă limitată de timp, pentru a controla manifestările anxioase acute D. Administrarea de antipsihotice de nouă generație E. Psihoterapie de susținere, terapie cognitivă ți comportamentală sau psihoterapie de inspirație analitică 31.* Care din următoarele afirmații referitoare tabloul clinic al anxietății sau fobiei sociale sunt adevărate? A. Tulburări de somn ca element central al tabloului clinic B. Teama de înălțime C. Teama de a vorbi, a scrie, de a răspunde la întrebări în public, de a susține examene orale D. Dezinhibiție comportamentală E. Lipsa conștientizării caracterului morbid al tulburării 32. * Care din următorii factorii sugerează un prognostic nefavorabil al tulburării obsesiv-compulsive? A. Prezența specifică a tulburărilor de somn în tabloul clinic B. Prezența delirului paranoid în tabloul clinic C. Severitatea inițială a tulburării, răspuns slab la tratamentul inițial D. Existența antecedentelor heredocolaterale de schizofrenie E. Prezența conștientizării caracterului morbid al tulburării

238

33.* Care din următoarele afirmații referitoare tipurile de intervenție folosite în managementul terapeutic a patologiei posttraumatice (stresul acut și starea de stres posttraumatic) este falsă? A. Terapie de susținere B. Terapie de susținere, terapie cognitivă și comportamentală C. Terapie electroconvulsivantă D. Administrare de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei E. Asociații de pacienți, asociații de victime 34. * Următoarele afirmații cu privire la depresia cu debut în perioada sarcinii sunt adevărate: A. Apare la 60 % din cazuri B. 15% din cazuri apar în primul trimestru de sarcină C. Cel mai frecvent apare sub forma episodului depresiv major cu elemente melancolice D. Printre simptomele depresive putem întâlni: astenie, disforie, plâns, autodepreciere, anhedonie, ruminații anxioase E. Nu este necesară abordarea sa terapeutică deoarece de regulă se produce remisiunea spontană 35.Managementul tulburărilor psihice cu manifestare clinică în perioada sarcinii ar trebui să cuprindă următoarele principii terapeutice: A. Evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope în primul trimestru de sarcină B. Spitalizarea în caz de simptomatologie delirantă sau risc suicidar C. Supravegherea mamei și a copilului la naștere (psihotropele trec bariera placentară) D. Efectuarea la gravidă a psihoterapiei de sprijin E. Prezența acestora impune internarea și tratamentul lor în secția de obstetrică până la remisiunea simptomelor 36.* Următoarele afirmații cu privire la post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sunt adevărate: A. Are severitate clinică semnificativă și se poate afirma că este malign B. Apare între a 3-a și a 5-a zi după naștere la 50 – 80 % din femei C. Durează între 2 săptămâni și până la 12 luni D. Prezența simptomelor delirante este absolut necesară pentru diagnosticarea acestui sindrom E. Odată diagnosticat, administrarea tratamentului medicamentos este obligatorie 37. * Referitor la tulburarea anxioasă generalizată, care afirmaţie este incorectă ? A. Include preocupări pe care pacientul nu reuşeşte să le controleze B. Afectează în special persoanele de sex feminin C. Alte tulburări anxioase pot fi comorbide D. Simptomele includ palpitaţii, astenie şi insomnie 239

E. Depresii şi adicţii pot fi comorbide 38.* Referitor la tulburările fobice, care afirmaţie este adevărată ? A. Fobia socială afectează 50-60 % din adulţi B. În fobia socială subiecţii nu conştientizează caracterul morbid al tulburării C. Agorafobia afectează 30 % din populaţia adultă D. Complicaţiile posibile în agorafobie includ simptome psihotice E. Agorafobia are o evoluţie variabilă cu remisii 39.* Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tulburările conversive este falsă? A. Simptomatologia poate lua aspectul oricărei patologii somatice sau psihiatrice B. Simptomatologia este reversibilă C. Simptomele sunt simulate D. Subiecţii urmăresc beneficii secundare E. Personalitatea subiecţilor este histrionică sau pasiv dependentă 40.* Care dintre următoarele variante reprezintă tulburări psihopatologice minore din perioada sarcinii? A. Inversiune afectivă B. Tocire afectivă C. Aplatizare afectivă D. Ambivalenţă afectivă E. Labilitate emoţională

240

RASPUNSURI 1. BCD 2. AD 3. C 4. CDE 5. B 6. ACDE 7. BCE 8. ABE 9. CDE 10.CE 11.BD 12.ABD 13.C 14.ABE 15.E 16.ADE 17.D 18.D 19.E 20.ACE 21.D 22.D 23.E 24.ABCE 25.ACD 26.D 27.ABDE 28.B 29.B 30.BCE 31.C 32.C 33.C 34.D 35.ABCD 36.B 37.B 38.E 39.C 40.E

241

RADIOLOGIE 1. Care sunt avantajele examenului radiografic: A.disponibilitate B.doza mica de iradiere C.costuri reduse D.se poate efectua la gravide E.este o metoda rapida 2. Ecografia are ca principale avantaje: A.simpla B.doza mica de iradiere C.neinvaziva D.se poate efectua la patul bolnavului E.fara contraindicatii 3*. Care dintre urmatoarele de mai jos nu reprezinta un avantaj in examinarea prin Computer Tomografie: A.disponibila B.iradianta C.cost moderat D.rapida E.rezolutia spatial 4*. In examinarea prin rezonanta magnetica nucleara care sunt contraindicatiile absolute din cele enuntate mai jos: A.sarcina B.pace maker cardiac C.coma diabetica D.fractura de bazin nestabilizata chirurgical E.abcesul cerebral 5. Examinarea computer tomografica de urgenta este indicata in: A.traumatism cranian B.coma C.pancreatita cronica D.embolie pulmonara E.litiaza renala 6*. Care este metoda de electie in suspiciunea de tumora cerebrala: A.radiografie B.angiografie cerebrala C.computer tomografie D.rezonanta magnetica nucleara cerebrala 242

E.scintigrafie 7*. Pielonefrita complicata are ca metoda de prima intentie urmatoarele: A.ecografia B.cistografia C.computer tomografie D.urografia E.radiografia de coloana lombara 8. Pentru examinarea cailor biliare care sunt metodele de examinare: A.angiografia hepatica B.ecografia hepato-biliara C.computer tomografie D.radiografia abdominala fara substanta de contrast E.scintigrafia 9*. Examenul de electie pentru meningoencefalite este: A.angiografia cerebrala B.computer tomografia C.rezonanta magnetica nucleara cerebrala D.tomografia cu emisie de pozitroni E.ecografia 10*. Invaginatia acuta intestinala la copil se evalueaza cel mai bine prin: A.examen clinic B.examen cu bariu C.rezonanta magnetica nucleara D.computer tomografie E.ecografia 11. Care sunt avantajele tomografiei cu emisie de pozitroni: A.metoda sensibila B.neiradianta C.bilant global pentru intreg organismul D.se poate face si in sarcina E.nu influenteaza alaptarea 12*. La pacienti cu traumatism medular ce este indicat: A.angiografie B.scintigrafie C.rezonanta magnetica nucleara de coloana D.ecografie E.tomografia cu emisie de pozitroni 243

13. In caz de embolie pulmonara ce indicati: A.angiografie computer tomografie B.scintigrafie pulmonara C.rezonanta magnetica nucleara D.ecografie transtoracica E.ecografie Doppler membre inferioare 14. La un pacient cu insuficienta renala acuta care din urmatoarele metode de examinare sunt indicate: A.computer tomografie cu substanta de contrast B.ecografie C.urografie D.computer tomografie fara substanta de contrast E.rezonanta magnetica nucleara 15*. Pancreatita acuta este evaluata cel mai bine prin: A.scintigrafie B.ecografie C.radiografie D.tomografie cu emisie de pozitroni E.computer tomografie

RĂSPUNSURI 1. A, C, E 2. A, C, D, E 3. B 4. B 5. A, B, D 6. D 7. C 8. B, C 9. C 10.E 11.A, C 12.C 13.A, B, D, E 14.B, D, E 15.E

244

REUMATOLOGIE 1*.Tratamentul cheie al spondiloartropatiei este reprezentat de: A. AINS B. Sulfasalazina C. Saruri de aur D. Analgezice E. Infiltratii cu corticosteroizi 2*. Spondilita anchilozanta: A. Este la mult mai frecventa ca si poliartrita reumatoida B. Sensibilitatea la sulfasalazina este un test de diagnostic C. Pozitivitatea antigenului HLA – B27 este un argument cert in favoarea diagnosticului D. Afectarea radiologica sacroiliaca este un argument cert de diagnostic E. Semnul Romanus si sindesmofitele sunt evenimente precoce. 3. Spondilartropatiile includ: A. Sindromul Sjogren B. Sindromul Felty C. Artritele reactive D. Artrita psoriazica E. Spondilita anchilozanta 4.Sindromul SAPHO include: A. Sinovita B. Acnee C. Pustuloza D. Hiperostoza E. Osteoporoza 5*.Indicele Schober evalueaza: A. Redoarea lombara B. Redoarea dorsala C. Expansiunea cutiei toracice D. Redoarea cervicala E. Nici o varianta din cele de mai sus nu este corecta 6. Diagnosticul spondilitei anchilozante foloseşte urmatoarele criterii A. Istoric de durere inflamatorie lombosacrata B. Limitarea mişcarilor coloanei lombare In plan sagital şi frontal C. Erodarea corpilor vertebrali la marginea discului D. Sacroileita definita radiologic E. Artrita inflamatorie a articulaţiilor interapofizare 245

7. In artritele periferice din spondilita anchilozanta se recomanda tratament cu A. Sulfasalazina B. Sarurile de aur C. Penicilamina D. Metotrexat E. Glucocorticoizii sistemici 8. Tratamentul medical general de fond in spondilita anchilozanta cu afectari ale entezelor si/sau ale coloanei vertebrale se efectueaza: A. In caz de esec succesiv a trei AINS, luate in dozaj corect si pentru cel putin doua saptamani B. In caz de esec al unui singur AINS, luat in dozaj corect si pentru cel putin doua luni, C. In caz de majorare a rigiditatii, D. In caz de impact familial si profesional major E. In caz de esec succesiv a doua AINS, luate in dozaj corect si pentru cel putin doua saptamani 9. Diagnosticul spondilitei anchilozante este in principal clinic si se bazeaza pe: A. Antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale, spondilartropatii, psoriazis B. Istoric personal sugestiv de psoriazis, uveita, artrita reactiva C. Prezenta antigenului HLA - B27 D. Afectare sacroiliaca E. Sensibilitatea durerilor la AINS 10*. Modificarile imagistice precoce in spondilita anchilozanta sunt: A. Afectarea radiologica sacroiliaca B. Afectarea sacroiliacelor vizibila pe RMN in absenta unei afectari radiografice C. Prezenta de sindesmofite D. Aspectul de „vertebre patrate” E. Semnul Romanus 11.Factori de prognostic ai severitaţii PR: A. Debut acut monoarticular; B. Afectare extraarticulara; C. Absenta de eroziuni radiografice la diagnostic; D. Sindrom inflamator ridicat; E. Raspuns slab la tratamentul iniţial 12.Complicaţiile sistemice din PR includ: A. Vasculita reumatoida B. Sindromul Sjogren primar C. Fibroza pulmonara 246

D. Noduli reumatoizi E. Endocardita 13.In tratamentul specific al poliartritei reumatoide se pot utiliza: A. Antibiotice B. Terapia anti TNF-alfa C. AINS D. Corticosteroizi E. Inhibitori de limfocite T 14.Tratamentul de fond conventional in poliartrita reumatoida include: A. Etanercept B. Metotrexat C. Infliximab D. Rituximab E. Leflunomid 15.Urmatoarele firmatii referitoare la poliartrita reumatoida sunt adevarate: A. Este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent; B. Diagnosticarea sa precoce este esenţiala C. Afecteaza de obicei persoanele varstnice D. Orice PR trebuie sa primeasca tratament de fond; E. Afecteaza predominant barbatii 16*.Foarte specifici pentru diagnosticul poliartritei reumatoide sunt anticorpii: A. Anti-ADN B. Anti-CCP C. Anti-nucleari D. Anti-SSA E. Anti-SSB 17.Osteoporoza primara: A. Este caracterizata prin deteriorarea microarhitecturii tesutului osos si cresterea masei osoase B. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa C. Este asociata cu inaintarea in varsta D. Nu este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei E. Poate fi consecinta tratamentului cu corticosteroizi 18.Care din urmatoarele reprezinta cauze de osteopatie fragilizanta nonosteoporotica: A. Metastaze osoase B. Mielom C. Mastocitoza sistemica 247

D. Sindromul Ehler-Danlos E. Maladie Marfan 19.Urmatoarele medicamente apartin clasei bifosfonati: A. Raloxifen B. Ibandronat C. Alendronat D. Ranelat de strontiu E. Risedronat 20.Urmatoarele afirmatii cu privire la raloxifen sunt adevarate: A. Apartine clasei serms B. Reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormono-dependent C. Creste riscul dezvoltarii cancerului de san hormono-dependent D. Reduce riscul fracturilor vertebrale E. Reduce riscul fracturilor de sold 21.Estimarea riscului individual de fractura necesita asocierea rezultatelor masurarii densitaţii osoase cu factori de risc ai fracturii: A. Antecedente personale de fracturi datorate fragilitaţii B. Varsta > 60 de ani C. Antecedente de fractura a femurului proximal (extremitatea superioara) la o ruda de gradul II D. Greutate corporala > 19 kg/m2 E. Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de ani) 22.Ranelatul de strontiu are urmatoarele caracteristici: A. Se administreaza pe cale orala B. Reduce riscul de fracturi vertebrale dar nu şi de şold C. Reduce riscul de fracturi vertebrale şi de şold D. A demonstrat eficacitatea antifractura la pacienţi peste 80 de ani E. La apariţia unei erupţii cutanate/rash se impune intreruperea definitiva a tratamentului 23.Urmatoarele afirmatii cu privire la bifosfonati sunt adevarate: A. Reduc riscul fracturilor vertebrale şi de şold B. Nu reduc riscul fracturilor vertebrale C. Produc frecvent osteonecroza de mandibula D. Nu reduc riscul fracturilor de sold E. Au ca efecte advers sindromul pseudogripal pentru formele cu administrare iv 24.Urmatoarele afirmatii privind osteoporoza sunt adevarate: A. Osteoporoza primara este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa B. Se produce deteriorarea microarhitecturii tesutului osos 248

C. Tratamentul necesita si masuri igieno-dietetice D. Osteoporoza este dureroasa E. Osteoporoza nu afecteaza sexul masculin 25. Osteoporoza primara: A. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa B. Este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei C. Poate fi consecinta tratamentului cu corticosteroizi D. Poate fi consecinta gastrectomiei sau unei rezentii intestinale extinse E. Este caracterizata prin scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii tesutului osos. 26. Argumente in favoarea originii osteoporotice a fracturilor vertebrale A. Nu prezinta simptome / semne neurologice B. Neafectarea coloanei cervicale C. Fracturi vertebrale mai sus de T4 D. Liza pediculului (vertebra „suspecta”) E. Asimetrie vizibila din fata a vertebrei. 27. Pentru prevenirea osteoporozei primare este necesara A. Lupta impotriva fumatului si a alcoolismului B. Mentinerea unei greutati si a unui IMC normale C. Activitate fizica D. Aport vitamino-calcic: calciu 1.000 la 1.200 mg/zi si vitamina D 400-800 UI/zi pentru adulti si cel putin 800 UI/zi la varstnici E. Aport vitamino-calcic: calciu 500 mg/zi si vitamina D 300 UI/zi. 28. In tratamentul osteoporozei masculine se indica tratament medicamentos cu A. Alendronat B. Risedronat C. Zoledronat D. Ranelat de strontiu E. Teriparatid. 29. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Inainte de 70 de ani, predomina riscul de fracturi vertebrale B. Inainte de 70 de ani tratamentul poate fi ales intre raloxifen, un bisfosfonat sau ranelatul de strontiu C. Dupa 70 de ani, riscul de fractura dde sold este dominant D. Dupa 70 de ani se administreaza un bifosfonat sau ranelatul de strontiu E. Durata tratamentului: cel putin 4 ani, cu exceptia ranelatului de strontiu (24 luni)

249

30.Tratamentul pe termen scurt cu AINS se indica in urmatoarele cazuri: A. Guta B. Artroza C. Poliartrita reumatoida D. Bursita E. Tendinite 31.Combinatia dintre AINS si corticosteroizi se poate prescrie in: A. Guta B. Bursite C. Poliartrita reumatoida D. Artroza E. Colagenoze 32.Indicatiile infiltratiilor cu corticoizi sunt urmatoarele: A. Artroza B. Bursite C. Artrita septica D. Lomboradiculalgii comune E. Gonartroza 33.Complicatiile specifice ale infiltratiilor cu corticosteroizi cuprind: A. Hemartroza B. Artrita acuta microcristalina C. Ruptura de tendon in caz de infiltrare periarticulara D. Artrita aseptica E. Hipersensibilitate imediata 34*.Aspirina face parte din urmatoarea clasa de AINS A. Salicilati B. Oxicami C. Coxibi D. Pirazoli E. Indolice 35*.Fenilbutazona face parte din urmatoarea clasa de AINS A. Indolice B. Salicilati C. Pirazoli D. Oxicami E. Coxibi

250

36*.Piroxicamul face parte din urmatoarea clasa de AINS: A. Indolice B. Oxicami C. Salicilati D. Pirazoli E. Coxibi 37.AINS au urmatoarele efecte adverse: A. Bronhospasm B. Dispepsie C. Citoliza severa cu progresie spre hepatita D. Aplazie medulara E. Nastere prematura 38.Complicatiile renale ale AINS includ A. Hiperkaliemie B. Hipokaliemie C. Leziuni glomerulare minime D. Leziuni glomerulare majore E. Insuficienta renala functionala 39. Indicatii de tratament pe termen scurt cu AINS A. Artroza (un caz de puseu congestiv sau esecul analgezicelor singure) B. Patologii microcristaline (CCA, guta) C. Patologii periarticulare (bursita, tendinita) D. Reumatisme inflamatorii cronice (spondilita, PR) E. Patologii rahidiene si radiculare 40. Contraindicatiile tratamentului cu AINS A. Astm la aspirina si/sau alergie incrucisata la alte AINS (sindrom Widal) B. Astm C. Sarcina (trimestrul III) si alaptare D. Guta E. Colagenozele 41. Situatii ce necesita adaugarea unui IPP la AINS neselectivi: A. Varsta peste 65 de ani B. Antecedente de ulcer gastroduodenal C. Antecedente de intoleranta la AINS D. Cand se asociaza doua sau mai multe AINS E. La toti pacientii tratati cu AINS.

251

42. Efectele secundare posibile ale administrarii AINS in sarcina: A. Inchiderea canalului arterial (trimestrul III) B. Hipertensiune de sarcina C. Nastere precoce (risc de prematuritate) D. Nastere intarziata E. Scaderea fertilitatii. 43. Contraindicatiile infiltrarii de corticosteroizi: A. Infectie activa B. Tulburari de coagulare C. Imunodeficienta D. Hipersensibilitate la oricare din excipienti E. Tulburari circulatorii si de vascularizatie 44.In sindromul de tunel carpian apar: A. Acroparestezie nocturna B. Manevra Tinel pozitiva C. Manevra Phalen negativa D. In formele avansate: hiperestezie in teritoriul nervului ulnar. E. In formele avansate: hipoestezie in teritoriul nervului median 45.Unele radiculalgii sunt simptomatice pentru ca: A. Releva o spondilodiscita infectioasa B. Releva o fractura patologica legata de o metastaza osoasa C. Nu releva o fractura patologica legata de o metastaza osoasa D. Sunt uneori asociate cu semne generale (febra, alterarea starii generale) E. Nu au un orar inflamator 46. In afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern avem A. Absenta durerii rahidiene B. Lipsa afectarii fetei externe a coapsei si a muschiului gluteus medius C. Prezenta durerii rahidiene D. Afectarea fetei externe a coapsei si a muschiului gluteus medius E. Contractura musculara paravertebrala 47. Sindromul de tunel carpian necesita A. Tratamentul cauzei B. Tratament medicamentos local C. Infiltratie cu corticosteroizi D. Corticoterapie pe cale orala E. Atela de repaus

252

48. Cauze ale sindromului de tunel carpian A. Idiopatice B. Microtraumatisme repetate C. Reumatismele inflamatorii D. Amiloidoza E. Osteoporoza 49. In stenoza de canal vertebral: A. Durerile lombare cresc la extensia rahidiana B. Durerile lombare scad la extensia rahidiana C. Durerile apar dupa o anumita distanta de mers pe jos D. Durerile cedeaza dupa o anumita distanta de mers pe jos E. Durerile sunt adesea bilaterale si multiradiculare.

253

RASPUNSURI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

A D CDE ABCD A ABD AD ACD ABDE B BDE ACD BCDE BE ABD B BC ABDE BCE ABD ABE ACDE AE ABC ABE

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

AB ABCD ABCE ABCD ABDE CE ABDE ABCE A C B ABD ACE ABCE ABC ABC ADE ABD ABE ABD AB ABCE ABCD ACE

254

HEMATOLOGIE ANEMIA *1) Care dintre valorile următoare ale hemoglobinei, definesc anemia la femei: a)