Fazele de dezvoltare a copilului Rudolf Steiner - Sebastian ...

Suport de curs pentru uz intern la prelegerile și seminarele de pedagogie. Material realizat de Sebastian Stănculescu - www.sebastianstanculescu.ro

Fazele de dezvoltare a copilului - prelucrare după concepția lui Rudolf Steiner Stadiul 0-7 ani (Dezvoltarea fizică) - Lumea este bună Etapă destinată structurării corpului și organelor care vor fi suportul activității sufletești și spirituale a copilului de-a lungul vieții. Alimentația și input-ul provenit din influențele exterioare sociale, tehnice și media au un efect puternic pentru întreaga viață psihică și spirituală ulterioară. În tot acest stadiu, părinții și educatorii pot și este necesar să fie autoritatea iubită care oferă copiilor cu fermitate ceea ce este bine și sănătos pentru dezvoltarea lor interioară, regulile nefiind discutate, mai ales în raport cu alimentația, expunerea la filme, TV sau calculator, capacitatea copilului de a decide în mod just și nu pe baza plăcerii fiind legată de dezvoltarea ulterioară a gândirii. o

Etapa 0-30 luni (Dezvoltarea sistemului nervos) Liniștea și prezența mamei - absolut necesare pentru o dezvoltare sănătoasă; Spațiul personal al copilului trebuie protejat până la dob. poziției verticale.

o

Etapa 30 luni – 5 ani (Dezvoltarea sistemului cardio-respirator) Se dezvoltă vorbirea și apare încăpățânarea lui „nu” și primele scânteieri ale „eu”- lui; copilul vorbește despre el la persoana I; Apar imaginația și jocul creativ liber, teatrul cu păpuși și personaje imaginare; Copilul are nevoie de povești și de mijloace de a-și hrăni fantezia activ.

o

Etapa 5-7 ani (Dezvoltarea membrelor și oaselor, puseu de creștere) Adultul devine model urmat cu mai multă atenție și cu venerație; Crește focusarea pe detalii și încep marile întrebări „de ce”; copilul căruia i se oferă răspunsuri intelectuale și raționale își pierde forțele fanteziei, abandonând mai repede jocul creativ; răspunsurile potrivite vârstei trebuie să fie exprimate în imagini frumoase și povești. În jurul vârstei de 6 ani apare o criză a pregătirii pentru următorul stadiu, unde se intensifică conflictul cu regulile impuse de adulți și curiozitate despre propriul trup (masturbare) și al altora.

Stadiul 7-14 ani (Dezvoltarea ritmurilor vieții, întâlnirea cu socialul) - Lumea este frumoasă Al doilea stadiu de șapte ani constituie întâlnirea copilului cu mediul social de la școală, unde se formează noi obiceiuri, noi ritmuri și noi scheme de adaptare la regulile lumii extra-familiale. Copilul are nevoie de frumos, de artistic, de creativ, pentru a-și valorifica la maxim potențialul, dezvoltând o gândire liberă și încrederea de sine de care are nevoie în viața de adult. La finalul acestui stadiu apare sexualitatea care modifică percepția propriei corporalități și interesul pentru cei de aceeași vârstă, realizând trecerea spre al treilea mare stadiu al dezvoltării. o

Etapa 7-9 ani (Rubiconul – dezvoltarea gândirii abstracte) - Apare interesul pentru învățător-profesor, pentru a cunoaște mai multe, pentru abilități; - Crește puterea de concentrare și dorința de a fi apreciat de cei din mediul social și școlar;

1


-

Spre nouă ani urmează criza contestării părinților, când crește spiritul critic și independența, odată cu dezvoltarea gândirii abstracte; depărtare de copilărie: poveștile mor treptat, oscilație agresivă între vreau să fiu mare și vreau să revin la copilăria anterioară.

o

Etapa 9-12 ani (Prepubertatea) - După criza din jurul vârstei de 9 ani crește interesul pentru înțelegerea naturii mai ales, dar și a relațiilor sociale dintre copii/colegi și adulți copii; - Se dezvoltă interesul pentru un domeniu anume al cunoașterii, cel mai des fiind deschis de personalitatea model al unui dascăl favorit; - Devin importante modelele de comportament ale adulților, care sunt urmăriți cu atenție.

o

Etapa 12-14 ani (Dezvoltarea organelor sexuale, puseu de creștere) - Continuă căutarea modelelor autentice în adulți, la începutul etapei; - Criza conștientizării sexualității, ca legătură cu propria corporalitate, crește interiorizarea; - Contestarea și critica adulților apare ca revoltă la neadaptarea interioară la propriul trup în schimbare; modificările hormonale și psihice produc o creștere a intensității afective: apar iritabilitatea, emotivitatea, entuziasmul, furia cu grade mai ample de manifestare și labilitate.

Stadiul 14-21 ani (Dezvoltarea spațiului personal și vieții afective) - Lumea este adevărată Al treilea stadiu de șapte ani are sarcina de a forma spațiul personal, identitatea și concepțiile de bază care vor face trecerea de la copilărie la viața de adult. Este o perioadă de maxime schimbări și treceri de la o extremă la alta, care au rolul de a forma și modela propria lume interioară, în raport cu libertatea și inițiativa. Când acestea au putut să se manifeste și au fost direcționate corect vom întâlni un adult liber, independent, empatic, când ele sunt reprimate sau direcționate greșit întâlnim adultul pasiv/fără voință sau inițiativă ori rebelul egoist, fără responsabilitate pentru actele sale. o

Etapa 14-16 ani (Întâlnirea cu sine) - Pentru fete are loc o orientare spre parteneri și relații, un interes pentru viața interioară și posibiltățile ei; pentru băieți are loc acomodarea cu modificările corpului propriu, afișând, în paralel cu criza adaptării și cunoașterii de sine, superficialitate și egoism în exterior; - Fetele caută în acest stadiu stabilitatea, exersând posibile profesiuni viitoare și idealuri despre rolul feminin în viața de cuplu; - Băieții caută trăiri și provoacă situații spre a experimenta propria afectivitate; neînțelegând încă fetele și interesul lor pentru viața interioară, ei se îndreaptă spre integrarea în grupuri și spre clădirea unor raporturi stabile în grupurile de băieți, spre a fi vizibili.

o

Etapa 16-18 ani (Întâlnirea cu ceilalți) - Se echilibrează decalajul dintre dezvoltarea fizică a băieților și fetelor, interesul reciproc apropiindu-se de aceleași praguri de vârstă; - Adolescentul la acest stadiu își dorește să cunoască lumea, să împărtășească experiențele sale altora și să afle cum trăiesc alții de aceeași vârstă; devin importante momentele în care tinerii pot sta împreună, ca într-un suflet grup, fără să aibă o activitate concretă;

2


-

o

Perioadă în care cei mai mulți tineri își încep viața sexuală, discuțiile despre teme sexuale sunt importante atât în grupuri de adolescenți cât și cu adulții din jur, dacă aceștia pot fi deschiși și firești în raport cu sexualitatea.

Etapa 18-21 ani (Căutarea propriei identități) - Identitatea profesională devine importantă pentru tineri, care caută modul în care își doresc să clădească viața lor de adulți, în raport cu vocația lor, dacă o pot identifica; - Identitatea de sine este cristalizată pe baza modelelor de adevăr și autenticitate pe care le-a avut în adolescență, găsind propria concepție despre viață și sine, care primește update-uri pe parcursul întregii vieți; - Idealurile de bine, frumos și adevăr, sau dezamăgirile privind lumea vor contribui semnificativ la modul în care se structurează acum propria atitudine în fața vieții; - Spre 20-21 ani, tânărul își ia viața în mâini mai mult sau mai puțin conștient, adoptând o atitudine generală în fața vieții, o identitate a eului său, care poate rămâne constantă până la sfârșitul vieții.

Bibliografie orientativă:

Carlgren, Frans & Arne Klingborg, Educaţie pentru libertate, Editura Triade, Cluj-Napoca,1994; Lanz, Rudolf, Pedagogia Waldorf. Un drum către un învăţământ mai uman, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1994; Leber, Stefan, Die Menschenkunde der Waldorfpädagogik, Verlag Freies Geistesleben, Stuttgart, 1993; Lievegoed, Bernard, Fazele de dezvoltare a copilului, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2012; Bucureşti – 1994; Steiner, Rudolf, Teosofie, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2011; Steiner, Rudolf, Antropologia ca bază a pedagogiei, Editura Triade, Cluj-Napoca, 1998.

3