Grile orientative pentru examenul de licenta – MEDICINA

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GRILE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA 1. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Care sunt fracturile articulare la nivelul exrtremitatii inferioare a radiusului? (Pg, 653 ) a) [x] Marginala anterioara b) [x] Fractura in T c) [x] Cuneana externa d) [ ] Cuneana interna e) [ ] Fractura in L 2. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultDiagnosticul in caz de fractura a extremitatii inferioare de radius la adult se pune pe urmatoarele (Pg 653 ): a) [x] Deformarea pumnului in dos de furculita b) [ ] Rotatia externa a membrului superior c) [x] Durere si impotenata functionala d) [x] Edem e) [x] Radiografie 3. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Ce se verifica pe radiografia de pumn fata, in caz de fractura extremitatii inferioare de radius? (Pg 653) a) [ ] Analiza orientatiei glenei radiale b) [x] Analiza interliniei articulare c) [x] Analiza interliniei bistiloidiene d) [x] Analiza indicelui radio-ulnar e) [ ] Edemul 4. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Cu ce se poate asocia o fractura a extremitatii inferioare a radiusului (Pg. 653)? a) [x] Cu o fractura colului ulnei b) [x] Cu o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio ulnare distale c) [x] Fractura lui Gerard- Marchand d) [ ] Fractura in cruce e) [ ] Nici un raspuns corect 5. [S] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultCare din urmatoarele este fractura de cruce a extremitatii inferioare de radius (Pg 653)? a) [ ] Fractura a lui Pouteau-Colles b) [ ] Fractura a lui Gerald-Marchand c) [x] Fractura a lui Destot d) [ ] Fractura a lui Gayrand-Smith e) [ ] Fractura cuneana externa 6. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Care sunt cauzele etiologice ale fracturii extremitatii inferioare ale radiusului (Pg 653 )? a) [x] Accident sportiv b) [x] Politraumatism cauzat de accident c) [ ] Carenta de vitamine d) [ ] Carenta de Ca e) [x] Cadere pe os osteoporotic 7. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultCare sunt complicatiile initiale ale fracturii extremitatii inferioare de radius (Pg 654 )? a) [x] Compresie a nervului median b) [ ] Deshidratare c) [ ] Compresie pe vena cefalica d) [ ] Fractura ulnei e) [x] Decompensare a tarei la pacientul varsnic 8. [S] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Care sunt complicatiile postoperatoare in caz

de fractura a extremitatii inferioare a radiusului (Pg 654)? a) [ ] Infectie a zonei operate b) [ ] Pierderea autonomiei la pacientul varstnic c) [ ] Depresiere actionala/ sindrom de alunecare d) [ ] Sindrom de compartiment al lojelor e) [x] Toate rasunsurile de mai sus sunt corecte 9. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultCare sunt fracturile extraarticulare ale extremitatii inferioare ale radiusului (Pg 653 )? a) [ ] Fractura in T b) [x] Deplasarea posterioara c) [ ] Marginala anterioara d) [ ] Cuneana externa e) [x] Deplasarea anterioara a lui Goyrand-Smith 10. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultCare sunt fracturile extrimitatii inferioare ale radiusului produse prin mecanism de inalta energie la pacientul tanar (Pg 653)? a) [x] Accidente sportive b) [ ] Boala articulara c) [x] Politraumatism produs in accident d) [ ] Raspunsurile a si e sunt corecte e) [ ] Nici un raspuns corect 11. [S] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult Diagnosticul pozitiv in fractura extremitatii superioare a femurului la adult este dat de urmatoarele cu exceptia: (Pg 655) a) [x] Fractura cadrului obturator b) [ ] Rasucire, aductie, si rotatie externe cu exceptia fracturii angrenate c) [ ] Impotenta functional si durere cu exceptia fracturii angrenate d) [ ] Radioagrafii seriate de bazin fata e) [ ] Radiografii sold fata si sold chirurgical al lui Arcelin 12. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adultCare sunt cauzele etiologice in caz de fractura extremitatii superioare a femurului la adult (Pg 656 )? a) [x] Mielom b) [x] Politraumatism cauzat de accidente c) [x] Limfom d) [ ] Zdrobire a membrului e) [x] Cadere pe os osteoporotic 13. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult Care sunt complicatiile preoperatorii in caz de fractura a extremitatii superioare a femurului la adult (Pg 656 )? a) [ ] Osteoporoza b) [x] Deshidratarea c) [x] Decompensarea afectiunilor asociate d) [ ] Raspunsul a si c sunt corecte e) [ ] Raspunsul a si b sunt corecte 14. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adultCare sunt complicatiile post operatoare in caz de fractura a extremitatii superioare a femurului la adult (Pg656 )? a) [x] Leziuni de decubit b) [x] Infectarea zonei operate c) [x] Alunecarea d) [x] Pierderea autonomiei la pacientul varsnic. e) [ ] Fractura tardiva in acelasi punct 15. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adultCare sunt fracturiile ale extremitatii superioare a femurului la adult care au posibilitatea consolidarii vicioase (Pg 655)? a) [x] Fractura subtrohanteriana b) [ ] Fractura capului femural c) [x] Fracturi pretrohanteriene d) [x] Fracturi intertrohanteriene e) [ ] Fracturi trohantero-epifizare 16. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult1. Care din urmatoarele fac parte din

clasificarea Garden corecta (Pg 656)? a) [ ] Garden III fara deplasare b) [x] Garden I valgus c) [x] Garden IV varus cu ruptura completa d) [x] Garden II fara deplasare e) [ ] Garden III varus cu ruptura completa 17. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adultCare sunt incidentele radiografice care se fac pentru a pune diagnosticul de fractura a extremitatii superioare a femurului la adult (Pg 655)? a) [x] Sold profil chirurgical al lui Arcelin b) [x] Sold fata c) [x] Bazin fata d) [ ] Incidenta antero-posterioara a genunchiului e) [ ] Nu se face radiografie pentru diagnostic 18. [S] Capitol: Fracturi la copilParticularitatile epidemiologice ale traumatologiei pediatrice sunt, cu exceptia (Pagina 664): a) [ ] Maltratare; b) [ ] Fragilitate genetica; c) [x] Sindrom Rayanud; d) [ ] Jocuri diverse; e) [ ] Practica sportiva. 19. [M] Capitol: Fracturi la copil Fracturile specifice ale copilului sunt (Pagina 664): a) [ ] Fracturi cervicale reale; b) [x] Fractura in butoias de unt; c) [ ] Fracturi parcelare; d) [x] Dezlipire epifizara; e) [x] Deformare plastica (angulare diafizara). 20. [M] Capitol: Fracturi la copilIn fracturile prin dezlipire epifizara de la nivelul cartilajului de crestere la copil, urma liniei se poate prelungi spre (Pagina 664): a) [x] Metafiza de o parte si spre epifiza de cealalta parte ; b) [x] Metafiza ; c) [x] Compresie axiala cu leziunea cartilajului de crestere; d) [x] Epifiza ; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 21. [S] Capitol: Fracturi la copilConform clasificarii lui Salter si Harris urma liniei se poate prelungi spre (Pagina 664): a) [ ] Metafiza de o parte si spre epifiza de cealalta parte ; b) [ ] Metafiza c) [ ] Compresie axiala cu leziunea cartilajului de crestere; d) [ ] Epifiza ; e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte. 22. [M] Capitol: Fracturi la copilParticularitatile terapeutice in patologia fracturilor la copil sunt legate de crestere, acestea pot fi (Pagina 664): a) [x] Leziunea la distanta de cartilajul de crestere; b) [ ] Leziunea in apropierea cartilajului de crestere; c) [x] Leziunea cartilajului de crestere; d) [ ] Leziunea metafizara; e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte. 23. [M] Capitol: Fracturi la copilDaca, prin fractura la copil, este lezat cartilajul de creştere (dezlipire epifizara), exista riscul (Pagina 664): a) [ ] De a dezvolta tumori; b) [x] De stopare a cresterii prin formarea unui punct osos; c) [x] De stopare a cresterii prin afectarea stratului germinativ; d) [ ] Sinovita; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 24. [M] Capitol: Fracturi la copilAfectarea stratului germinativ din cartilajul de crestere al copilului, poate determina (Pagina 664):

a) [x] Epifiziodeza parţială cu defromare axiala a segmentului osos (deformare intraarticulara); b) [x] Epifiziodeza completa cu o rasucire a segmentului osos (diferente de lungime a membrelor); c) [ ] Epifiziodeza parţială cu deformare totala; d) [ ] Epifiziodeza completa cu egalitate intre membre; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 25. [M] Capitol: Fracturi la copilIn leziunea la distanta de cartilajul de crestere, remodelarea se poate produce la (Pagina 664): a) [x] Deformatiile angulare fata sau profil; b) [x] Epifizele fertile departe de cot; c) [x] Epifizele fertile aproape de genunchi; d) [ ] Deformatii angulare in rotatii; e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte. 26. [S] Capitol: Fracturi la copil. Care este cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil (Pagina 664)? a) [ ] Preventia trombembolica; b) [ ] Kinetoterapia; c) [x] Imobilizare ortopedica in ghips (cu sau fara reductie sub anestezie); d) [ ] Interventia chirurgicala; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 27. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiCe simptome locale apar in flegmonul digital (Pagina 669-670): a) [ ] Durere pulsatila b) [x] Durere electiva c) [x] Deget incovoiat d) [x] Cresterea volumului degetului e) [ ] Durere la flexia pasiva a degetului 28. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiCe complicatii apar in infectiile acute de parti moi (Pagina 669670)? a) [x] Endocardita b) [x] Artrita c) [x] Tetanos d) [ ] Pericardita e) [ ] Miocardita 29. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiIn cazul unui flegmon digital stadiul 3 se efectueaza (Pagina 669670): a) [ ] Deschidere in Z a degetului b) [x] Excizia tendonului c) [x] Reconstructia degetului d) [ ] Sinovectomie digitala e) [x] Antibioterapie cu spectru larg 21 zile 30. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiIn artrita tratamentul consta in (Pagina 669-670): a) [x] Ablatii articulare chirurgicale b) [x] Antibioterapie cu spectru larg timp de 45 de zile c) [ ] Antibioterapie timp de 21 de zile d) [x] Sinovectomie e) [ ] Bai antiseptice 31. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiTratamentul initial al partilor moi pentru a preveni extinderea septica consta in (Pagina 669-670): a) [x] Terapie cu antibiotic timp de 10 zile b) [x] Bai antiseptic c) [ ] Antibiotic obligatoriu dupa excizia completa indifferent de starea generala d) [x] Chirurgie de debridare e) [ ] Doar tratament medicamentos 32. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataHipertrofia benigna de prostata se gaseste cel mai des la (Pag. 1316): a) [x] Barbat de peste 50 de ani b) [ ] Barbat sub 50 de ani c) [ ] Barbat intre 25 si 50 de ani

d) [ ] Poate fi prezenta la orice varsta e) [ ] Barbat sub 25 de ani 33. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataSemnele functionale urinare prezente in hipertrofia benigna de prostata sunt (Pag. 1316): a) [x] Obstructive si iritative b) [ ] Obstructive: disurie, jet urinar normal, retentie urinara cronica c) [x] Iritative: urgenturie, polakiurie, nicturie d) [x] Obstructive: disurie, jet urinar intrerupt, picaturi retardate, retentive vezicala cronica e) [ ] Sunt numai obstructive: jet urinar intrerupt si retentie vezicala cronica 34. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataSemnele functionale obstructive prezente in hipertrofia benigna de prostata sunt (Pag. 1316): a) [x] Disurie b) [x] Jet urinar intrerupt c) [ ] Jet urinar normal d) [ ] Nicturie e) [ ] Jet slab in picatura 35. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataLa tuseul rectal, in hipertrofia benigna de prostata, se observa (Pag. 1316): a) [x] Prostata neteda, regulata b) [x] Prostata marita in volum c) [ ] Prostata de dimensiuni normale d) [ ] Prostata neteda, neregulata si indolora e) [x] Sant median sters 36. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataExplorarile paraclinice in hipertrofia benigna de prostata (Pag. 1316): a) [x] PSA total, functie renala uree/creatinina b) [x] ECBU, ecografie reno-vezico-prostatica c) [ ] PSA total si ecografia reno-vezico-prostatica nu sunt necesare d) [ ] Numai ecografia reno-vezico-prostatica e) [x] Debitmetrie si masurare a reziduului postmictional 37. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataEvolutia hipertrofiei benigne de prostata poate fi (Pag. 1316): a) [x] Stabilizarea simptomelor, agravarea simptomelor, aparitia complicatiilor b) [ ] Hipertrofia benigna de prostata se indreapta intotdeuna spre agravare c) [ ] Hipertrofia benigna de prostata se indreapta intotdeauna spre aparitia cancerului d) [ ] Evolutia nu poate duce spre agravare e) [ ] Intotdeauna se stabilizeaza simptomele 38. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataComplicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact asupra aparatului urinar superior sunt (Pag. 1317): a) [x] Insuficienta renala cronica obstructiva b) [x] Hidronefroza c) [ ] Hematurie d) [ ] Mictiuni prin revarsare e) [ ] Retentie acuta de urina 39. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataComplicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact asupra aparatului urinar superior sunt (Pag. 1317): a) [ ] Hematuria b) [ ] Numai hidronefroza c) [x] Insuficienta renala cronica obstructiva si hidronefroza d) [ ] Numai insuficienta renala cronica obstructiva e) [ ] Retentie acuta de urina 40. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataComplicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact vezical sunt (Pag. 1317): a) [ ] Proteinurie b) [x] Vezica de lupta, diverticuli vezicali c) [x] Litiaza de staza d) [x] Mictiuni prin revarsare

e) [x] Retentie acuta de urina, infectii urinare cu repetitie 41. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataAbtinerea de la terapie si supraveghere in hipertrofia benigna a prostatei se face in urmatoarele indicatii (Pag. 1317): a) [x] Scor IPSS mic b) [ ] Scor IPSS mediu c) [x] Jena simptomatica usoara sau acceptabila pentru pacient d) [ ] Jena simptomatica medie e) [ ] Scor IPSS mic sau mediu 42. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataAbtinerea de la terapie si supraveghere in hipertrofia benigna a prostatei nu se face in urmatoarele conditii (Pag. 1317): a) [ ] Scor IPSS mic b) [x] Scor IPPS mediu c) [ ] Jena simptomatica usoara d) [x] Jena inacceptabila pentru pacient e) [x] Scor IPSS mare 43. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataTratamentul hipertrofia benigna a prostatei medical, simptomatic se face cu (Pag. 1317): a) [x] Alfa blocante b) [ ] Beta blocante c) [x] Fitoterapie d) [x] Inhibitor de 5-alfa-reductzei e) [ ] Numai cu alfa blocante 44. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataTratamentul chirurgical in hipertrofia benigna a prostatei presupune (Pag. 1318): a) [x] Rezectie transuretrala a prostatei b) [x] Adenomectomie transvezicala c) [ ] Sonda vezicala a demeure d) [ ] Endoproteza uretrala fabian e) [x] Incizie cervicoprostatica 45. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataIndicatiile tratamentului alternative in hipertrofia benigna a prostatei (Pag. 1318): a) [ ] HBP necomplicata b) [ ] HBP cu complicatii minore c) [x] HBP complicata si pacient inoperabil d) [ ] Scor IPSS mediu e) [ ] HBP nesimptomatica 46. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataMonitorizarea in hipertrofia benigna a prostatei se face prin (Pag. 1318): a) [x] Tuseu rectal b) [x] Scor IPSS, c) [ ] Glicozurie d) [x] PSA, ECBU, creatinina e) [ ] Ecografie reno-vezico-prostatica 47. [M] Capitol: Infectii urinare la adultFactori favorizanti pentru aparitia infectiei urinare la adult sunt (Pag.1286): a) [x] Sarcina b) [x] Menopauza c) [ ] Hipertiroidismul d) [ ] Obezitatea e) [x] Litiaza renala 48. [S] Capitol: Infectii urinare la adultExamenul citobacteriologic de urina (ECBU) se efectueaza (Pag.1286): a) [x] Inaintea oricarei antibioterapii b) [ ] Dupa antibioterapie c) [ ] In timpul antibioterapiei d) [ ] Si inainte si in timpul antibioterapiei e) [ ] La mai mult de 10 ore de la ultima mictiune

49. [M] Capitol: Infectii urinare la adultLa un pacient unde la interpretarea examenului citobacteriologic de urina (ECBU) avem doar bacteriurie ne putem gandi la (Pag.1287): a) [x] Inceput de infectie urinara b) [ ] Litiaza renala c) [x] Pacient imunodeprimat d) [x] Contaminarea in prezenta mai multor germeni e) [ ] Infectie urinara sub tratament 50. [S] Capitol: Infectii urinare la adultEpidemiologia infectiei urinare (Pag.1286): a) [x] Afecteaza cel mai des femeile b) [ ] Afecteaza cel mai des barbatii c) [ ] Afecteaza in mod egal ambele sexe d) [ ] Barbatii afectati sunt majoriattea >20 ani e) [ ] Femeile afectate sunt majoritatea peste 30 ani 51. [M] Capitol: Infectii urinare la adultCistita acuta simpla este (Pag.1287): a) [x] Infectia aparatului urinar inferior b) [x] Inflamarea peretelui vezical c) [ ] Infectia aparatului urinar superior d) [x] Se produce pe cale retrograda e) [ ] Germenii sunt absenti 52. [S] Capitol: Infectii urinare la adultCare este cauza pentru care cistita acuta simpla este specifica femeilor (Pag.1287)? a) [ ] Fiziologica b) [ ] Anatomica, lungimea mare a ureterului c) [ ] Anatomica, lungimea medie a ureterului d) [x] Anatomica, lungimea mica a uretrei e) [ ] Imunologica 53. [M] Capitol: Infectii urinare la adultSemnele locale in cistita acuta simpla (Pag.1287): a) [x] Arsuri mictionale b) [x] Imperiozitate mictionala c) [x] Poliakiurie d) [ ] Febra inalta e) [x] Hematurie 54. [M] Capitol: Infectii urinare la adultCriteriile de cistita acuta complicata include (Pag.1287): a) [x] Diabet b) [x] Imunodepresie c) [ ] Femeie13 ani e) [x] Insuficienta renala 55. [M] Capitol: Infectii urinare la adultTratamentul ambulatoriu al cistitei acute simple consta in (Pag.1287): a) [x] Antibioterapie cu buna eliminare urinara b) [x] Bauturi abundente c) [ ] Stergerea dinapoi- inainte d) [ ] Mictiuni dese e) [x] Stergerea dinainte - inapoi 56. [S] Capitol: Infectii urinare la adultComplicatii ale cistitei acute simple sunt (Pag.1288): a) [ ] Prostatita acuta b) [ ] Prostatita cronica c) [x] Pielonefrita acuta d) [ ] Pielonefrita cronica e) [ ] Cistita cronica 57. [M] Capitol: Infectii urinare la adultPielonefrita acuta este (Pag.1288): a) [ ] Infectia aparatului urinar inferior b) [x] Infectia aparatului urinar superior c) [x] Infectia parenchimatoasa renala d) [ ] Infectia peretelui vezical e) [ ] Inflamatia parenchimului renal

58. [M] Capitol: Infectii urinare la adultFactori de risc pentru pielonefrita acuta primitiva (Pag.1288): a) [x] Sexul feminin b) [ ] Sexul masculin c) [x] Antecedentele personale de infectie urinara d) [ ] Raporturi sexuale neprotejate e) [ ] Contraceptivele orale 59. [M] Capitol: Infectii urinare la adultClinic in pielonefrita acuta avem (Pag.1288): a) [x] Semne functionale urinare, cistita b) [ ] Fara febra c) [x] Febra, frison d) [ ] Bandeleta reactiva urinara negativa e) [x] Dureri lombare cu durere la percutia fosei lombare 60. [M] Capitol: Infectii urinare la adultExaminari in pielonefrita acuta (Pag.1288): a) [x] Examenul citobacteriologic de urina (ECBU) b) [x] Evaluarea inflamatiei: hemoleucograma , PCR c) [x] Ecografie renala sistematica d) [x] Radiografie abdominala simpla e) [ ] Biopsie renala 61. [M] Capitol: Infectii urinare la adultIngrijirea pacientilor cu pielonefrita acuta simpla se face ambulatoriu cu exceptia (Pag.1289): a) [x] Sarcina b) [ ] Litiaza renala c) [x] Vomei d) [ ] Reflux vezico- ureteral e) [x] Imunodepresivi, diabetul 62. [M] Capitol: Infectii urinare la adultTratamentul pielonefritei acute consta in (Pag.1289): a) [x] Antibioterapie cu buna eliminare urinara b) [ ] Punctie renala c) [x] Antialgice d) [ ] Drenaj al urinei e) [x] Cura de diureza 63. [M] Capitol: Infectii urinare la adultProstatita acuta este (Pag.1289): a) [x] Infectia a glandei prostatice pe cale ascendenta b) [ ] Inflamatia glandei prostatice c) [x] Infectia glandei prostatice pe cale retrograda d) [ ] Inflamatia glandei prostatice pe cale retrograde e) [ ] Infectie urinara superioara 64. [M] Capitol: Infectii urinare la adultDiagnosticul clinic de prostatita acuta se bazeaza si pe urmatoarele simptome (Pag.1289): a) [x] Disurie b) [x] Arsuri mictionale c) [ ] Subfebrilitati d) [x] Febra, frison e) [ ] Incontinenta urinara 65. [M] Capitol: Infectii urinare la adultExaminarile necesare pentru a pune diagnosticul de prostatita acuta sunt (Pag.1290): a) [ ] CT b) [x] Examenul citobacteriologic de urina (ECBU) c) [x] Hemoculturi d) [x] Hemoleucograma, PCR e) [x] Ecografia pelvina postmictionala 66. [M] Capitol: Infectii urinare la adultComplicatiile prostatitei acute sunt (Pag.1290): a) [ ] Pielonefrita acuta b) [x] Retentia acuta de urina c) [x] Soc septic d) [x] Abcedarea

e) [ ] Incontinenta urinara 67. [M] Capitol: Infectii urinare la adultModificarile mecanice care apar in timpul sarcinii sunt (Pag.1290): a) [ ] Alcalinizarea urinei b) [x] Compresia uterului drept prin dextrorotatie uterina c) [ ] Inhibitia peristaltismul cailor urinare d) [x] Reflux vezical ureteral bilateral prin intinderea ureterelor e) [ ] Glicozurie fiziologica 68. [M] Capitol: Infectii urinare la adultInfectile urinare nozocomiale sunt (Pag.1291): a) [x] Infectii dobandite intr-un centru de ingrijire b) [ ] Infectii dobandite genetic c) [ ] Infectii dobandite congenital d) [x] Infectii cu germeni multirezistenti cel mai adesea e) [x] Este infectia nosocomiala cea mai frecvent intalnita 69. [M] Capitol: Infectii urinare la adultFactori de risc pentru infectiile urinare nosocomiale sunt (Pag.1291): a) [x] Sondaj vezical b) [ ] Sarcina c) [ ] Menopauza d) [x] Diabetul e) [x] Diareea 70. [M] Capitol: Infectii urinare la adultPreventia infectiei urinare nozocomiale se face (Pag.1291): a) [x] Limitarea indicarii si duratei sondajului b) [x] Punerea in asepsie stricta si sistem inchis c) [x] Intretinerea regulata d) [ ] Punerea in antisepsie e) [ ] Indicarea sondajului vezical 71. [M] Capitol: Litiaza urinaraCare sunt cauzele principale ale litiazei urinare (Pag. 1312): a) [x] Diureza slaba b) [ ] Alimentatia necorespunzatoare c) [x] Infectia urinara d) [x] Uropatii e) [ ] Tulburari de mictiune 72. [S] Capitol: Litiaza urinaraCare este cea mai frecventa forma de litiaza urinara (Pag. 1312): a) [ ] Litiaza urica b) [ ] Litiaza fosfoamoniacomagneziana c) [ ] Litiaza cistinica d) [ ] Litiaza medicamentoasa e) [x] Litiaza calcica 73. [S] Capitol: Litiaza urinaraIn cazul unei litiaze calcice, calculi sunt (Pag. 1312): a) [ ] Calculi radiotransparenti b) [x] Calculi radioopaci c) [ ] Calculi coraliformi d) [ ] Calculi netezi e) [ ] Calculi slabi radioopaci 74. [M] Capitol: Litiaza urinaraCare sunt factorii favoriazanti litiazei calcice (Pag. 1312): a) [ ] Hiperuricozurie b) [x] Hipercalciurie c) [x] Hiperuricemie d) [ ] pH urinar alcalin (>8) e) [x] Hiperoxalurie 75. [M] Capitol: Litiaza urinaraIn cazul unei colici renale principalele manifestari sunt (Pag. 1312, 1313): a) [x] Durere lombara acuta b) [x] Iradiere spre organele genitale externe c) [ ] Durere periombilicala d) [x] Semne functionale urinare (polakiuria, disuria) e) [x] Absenta pozitiei antalgice 76. [M] Capitol: Litiaza urinaraDiagnosticul clinic de litiaza urinara se pune pe baza urmatoarelor aspecte (Pag.

1313): a) [x] Hematurie b) [x] Infectii urinare recidivante c) [ ] Astenie si fatigabilitate d) [ ] Infectii urinare nozocomiale e) [x] Anuria 77. [M] Capitol: Litiaza urinaraCare sunt examinarile care se folosesc in cazul litiazei urinare (Pag. 1313): a) [ ] Electroforeza b) [x] Radiografia abdominal simpla c) [ ] Hemoleucograma d) [ ] RMN e) [x] Urografia intravenoasa 78. [M] Capitol: Litiaza urinaraCare sunt principalele semne de gravitate in litiaza urinara (Pag. 1313): a) [ ] Greturile si varsaturile b) [x] Febra c) [ ] Durerea lombara d) [x] Anuria e) [x] Hiperalgie 79. [M] Capitol: Litiaza urinaraTratamentul in colica renala simpla (Pag. 1313): a) [x] AINS (tip ktoprofen) b) [x] Antialgice c) [x] Antispasmodice d) [ ] Montarea de sonda ureterala e) [x] Restrictie hidrica in timpul fazelor dureroase daca nu, cura de diureza 80. [M] Capitol: Litiaza urinaraIn cazul unei colici renale complicate se practica (Pag. 1313): a) [ ] Tratament ambulatoriu b) [x] Spitalizarea obligatorie c) [ ] Filtrarea urinii d) [x] Drenajul de urgenta prin montarea de sonda ureterala e) [x] Oprirea alimentatiei orale 81. [M] Capitol: Litiaza urinaraAblatia unui calcul se face in urmatoarele situatii (Pag. 1313, 1314): a) [ ] Febra inalta b) [ ] Daca sunt radiotransparenti c) [x] Dimensiune > 6 mm d) [x] Calculi bilaterali sau pe rinichi unic e) [x] Durere rezistenta la tratamentul medical bine efectuat 82. [M] Capitol: Litiaza urinaraAncheta etiologica a unei litiaze urinare cuprinde (Pag. 1314): a) [x] Interogatoriu b) [x] Urina pe 24 h c) [x] Spectofotometrie in infrarosu a calculului d) [ ] Dozarea PSA e) [x] PH-metrie, densitatea, bandeleta reactiva 83. [M] Capitol: Litiaza urinaraMijloace de tratament in litiaza urinara (Pag. 1314): a) [ ] Urografie intravenoasa b) [x] Litotritie extracorporeala c) [ ] Uro-CT d) [x] Nefrolitotomie percutanata e) [x] Ureteroscopie flexibila 84. [M] Capitol: Litiaza urinaraDiagnosticul diferential al durerilor lombare din litiaza urinala (Pag. 1314): a) [x] Colecistita acuta b) [x] Pancreatita acuta c) [ ] Gastrita d) [x] Pielonefrita acuta e) [x] Pneumopatie 85. [M] Capitol: Litiaza urinaraCalcificarile extrarenale sunt (Pag. 1314): a) [x] Calcificarile ganglionare

b) [x] Calcificarile condrocostale c) [x] Litiaza biliara d) [ ] Litiaza calcica e) [x] Flebolitii 86. [M] Capitol: Litiaza urinaraComplicatiile litiazei urinare (Pag. 1315): a) [x] Insuficienta renala acuta b) [ ] Retentia cronica completa de urina c) [x] Colica nefritica complicate d) [x] Ruptura cailor excretoare e) [ ] Rupturi vezicale 87. [S] Capitol: Retentia acuta de urinaRetentia acuta de urina este (Pag. 1295): a) [ ] Imposibilitatea partiala de a urina b) [x] Imposibilitatea totala de a urina c) [ ] Imposibilitatea de a retine urina d) [ ] Infectie urinara e) [ ] Pielonefrita acuta 88. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaDiagnosticul clinic de retentie acuta de urina se pune pe baza (Pag. 1295): a) [x] Nevoii dureroase de a urina b) [ ] Incontinentei urinare c) [x] Glob vezical d) [ ] Imposibilitatea partiala de a urina e) [x] Identificarea unui factor declansant/ factori favorizanti 89. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaGlobul vezical se manifesta prin (Pag. 1295): a) [x] Bombarea regiunii hipogastrice b) [x] Mat, convex c) [ ] Mat, cancav d) [x] Dureros e) [ ] Nedureros 90. [S] Capitol: Retentia acuta de urinaIn cazul persoanelor obeze pentru punerea diagnosticului de retentie acuta de urina mai avem nevoie pe langa semnele clinice si de (Pag. 1295): a) [ ] CT b) [x] Ecografie vezicala c) [ ] RMN d) [ ] ECBU e) [ ] Hemoleucograma 91. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaSondajul ureteral este contraindicat in (Pag. 1295): a) [x] Prostatita acuta b) [ ] Retentie de urina c) [x] Stenoza a uretrei d) [x] Traumatism de bazin si uretra e) [ ] Menopauza 92. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaContraindicatiile pentru cateter suprapubian (Pag. 1295): a) [ ] Prezenta de glob vezical b) [x] Absenta de glob vezical c) [x] Tulburari ale hemostazei d) [ ] Menopauza e) [x] Tumora de vezica 93. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaMasuri asociate in retentia acuta de urina (Pag. 1295): a) [x] Punerea unui dispozitiv de drenaj sub asepsie b) [x] Golirea vezicii progresiva cu clampare c) [ ] Golirea vezicala rapida d) [x] Buna hidratare a pacientului e) [x] Examen citobacteriologic de urina (ECBU) pe urina drenata 94. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaMonitorizarea pacientilor cu retentie acuta de urina (Pag. 1296): a) [x] Diureza b) [x] Ionograma sanguina

c) [x] Culoarea urinii d) [ ] Hemoleucograma e) [ ] ECBU 95. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaInconveniente in efectuarea de sondaj ureteral (Pag. 1295): a) [x] Risc de falsa ruta ureterala b) [ ] Usor de efectuat c) [x] Proba de clampare imposibila d) [ ] Obstructie frecventa e) [ ] Greu de efectuat 96. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaAvantajele folisirii cateterului suprapubian (Pag. 1295): a) [x] Proba de clampare posibila b) [x] Posibila opacifiere a aparatului inferior c) [x] Este imposibila lezarea uretrei d) [ ] Obstructia frecventa a ureterului e) [ ] Proba de clampare imposibila 97. [S] Capitol: Tumori de prostataTumorile de prostata sunt mai frecventa la (Pag. 1319): a) [x] Barbat peste 60 de ani b) [ ] Barbat sub 60 de ani c) [ ] Barbat intre 30-60 de ani d) [ ] Barbat sub 30 de ani e) [ ] Barbat sub 20 de ani 98. [M] Capitol: Tumori de prostataFactori de risc in tumorile de prostata sunt (Pag. 1319): a) [x] 3 rude de gradul 1 sau 2 rude de gradul 1 au fost afectate de 55 de ani b) [x] Tratament cu androgeni c) [ ] Rude de gradul 2 sau 3 d) [x] Antedecente personale sau familial de cancer de san, de prostate e) [x] Afro-americani, antilezi 99. [M] Capitol: Tumori de prostataDiagnosticul de tumoare de prostata se pune pe baza (Pag. 1319): a) [x] Crestere izolata a PSA-ului total b) [ ] Scaderea izolata a PSA-ului total c) [ ] Tuseu rectal normal d) [x] Anomalie la tuseu rectal e) [x] Hematurie/hemospermie 100. [M] Capitol: Tumori de prostataIn tumorile de prostata, la tuseu rectal se observa (Pag. 1319): a) [x] Identificarea unei asimetrii de consistenta a prostatei b) [ ] Tuseul rectal nu poate fi normal c) [x] Tuseul rectal poate fi normal d) [x] Identificarea unui nodul dur e) [ ] Identificarea unui nodul moale 101. [S] Capitol: Tumori de prostataDiagnosticul de certitudine in tumorile de prostata, se pune pe baza (Pag. 1320): a) [ ] Ecografiei reno-vezico-prostatice b) [ ] PSA total c) [ ] ECBU d) [ ] Debitmetrie e) [x] Biopsii prostatice 102. [M] Capitol: Tumori de prostataDiagnosticul de certitudine in tumorile de prostata se bazeaza pe (Pag. 1320): a) [ ] Biopsii prostatice neecoghidate b) [x] Biopsii prostatice ecoghidate c) [ ] Biopsii transrectale, fara anestezie d) [x] Biopsii transrectale sub anestezie locala (xilocaina) e) [x] Biopsii multiple, cel putin 10, 5 in fiecare lob, pentru a realiza o cartografie prostatica in caz de cancer multifocal 103. [M] Capitol: Tumori de prostataPrincipalele grupe de risc pentru progresia D AMICO a cancerului de prostate sunt (Pag. 1320): a) [ ] Risc scazut: PSA mai mare sau egal cu 10 ng/ml

b) [x] Risc intermediar: PSA intre 11 si 20 ng/ml, scor Gleason=7, stadiu clinic T2b c) [ ] Risc intermediar: PSA intre 5-10 ng.ml, scor Gleason=6, stadiu clinic T2a d) [x] Risc scazut: PSA mai mic sau egal cu 10ng/ml scor Gleason mai mic sau egal cu 6 si stadiu clinic T1c sau T2a e) [x] Risc ridicat: PSA mai mare de 20 sau scor Gleason de la 8 la 10 sau stadiu clinic T2c 104. [M] Capitol: Tumori de prostataEfectele secundare prostatectomiei totale in tumorile de prostata pot fi (Pag. 1321): a) [x] Anejaculare constanta b) [x] Disfunctie erectila frecventa c) [ ] Functie erectila normala d) [x] Incontinenta urinara cel mai adesea tranzitorie e) [ ] Nu se cunosc efecte sedundare protatectomiei totale 105. [M] Capitol: Tumori de prostata Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul curative al cancerului de prostate sunt adevarate (Pag. 1322):: a) [x] se aplica in stadiu avansat local T3 M0 N0 b) [ ] se aplica in stadium metastatic T4 M1 c) [x] se aplica in stadium localizat T1/T2 N0 M0 d) [ ] cuprinde doar hormonoterapie e) [ ] cuprinde doar radioterapie 106. [M] Capitol: Tumori de prostataCe este efectul flare up si cum poate fi evitat? (Pag. 1322)? a) [x] Cresterea tranzitorie a secretiei de LH la inceputul tratamentului cu agonist LHRH b) [ ] Scadera tranzitorie a secretiei LH la inceputul tratamentului cu agonist LHRH c) [x] Antreneaza o crestere a masei tumorale, care poate avea consecinte grave d) [x] Orice hormonoterapie cu agonist LHRH trebuie sa inceapa cu 15 zile de tratament cu antiandrogeni e) [ ] Orice hormonoterapie cu agonist LHRH trebuie sa inceapa cu 2 zile de tratament cu antiandrogeni 107. [M] Capitol: Tumori de prostataTratamentul simptomatic asociat, in stadiu metastatic T4 M1 al tumorilor de prostata este (Pag. 1322): a) [x] Antialgice de palier 3 b) [x] Radioterapie cu scop antalgic c) [x] Decompresie medulara chirurgicala d) [x] Rezectie transuretrala prostatica e) [ ] Obligatoriu prescriere de bifosfonati 108. [M] Capitol: Tumori de prostataMonitorizarea tumorilor de prostata se face (Pag. 1322): a) [x] Prin tuseu rectal b) [ ] Nu se face monitorizare c) [ ] Numai dozaj PSA d) [x] PSA regulat e) [x] In stadiu metastatic, CT toraco-abdomino-pelvin si scintigrafie osoasa anuala 109. [M] Capitol: Tumori de prostataEfectele secundare din cadrul hormonoterapiei din stadiu metastatic T4, M1 in tumorile de prostata sunt (Pag. 1322): a) [ ] Cresterea libidoului b) [x] Bufee de caldura c) [x] Impotenta d) [x] Ginecomastie e) [x] Accidente trombotice 110. [S] Capitol: Tumori de prostataRadioterapia prostatica conformationala se face cu cati Gy (Pag. 1322)? a) [ ] Mai putin de 55 Gy b) [ ] 65 Gy c) [ ] Mai putin de 65 Gy d) [ ] Mai putin de 60 Gy e) [x] Cel putin 65 Gy 111. [M] Capitol: Tumori de prostataStadiile cancerului de prostata include: (Pag. 1321): a) [x] Stadiul IV: T4/N0 sau N1 (indiferent deT) sau M1 (indiferent de T/N) b) [ ] Stadiul II: T3/N0 c) [x] Stadiul I: T1, T2a/N0 d) [ ] Stadiul I: T1, T2a/N1

e) [x] Stadiul III: T3/N0 112. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareCare dintre următorii factori reprezintă factori de risc în tumorile de rinichi (Pag. 1323)? a) [x] Tabagismul b) [x] Dializa cronică c) [x] Transplantul renal d) [ ] Alcoolul e) [ ] Drogurile 113. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareDiagnosticul clinic in tumorile renale se pune pe baza următoarelor semne (Pag. 1323): a) [x] Hematurie macroscopică şi cel mai adesea totală b) [x] Dureri lombare c) [x] Contact lombar d) [x] Varicocel e) [ ] Ameţeli 114. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareIn sindroamele paraneoplazice pot sa apara (Pag. 1323): a) [x] Hipercalcemia b) [x] HTA c) [x] VSH>30mm la prima oră d) [x] Anemie e) [ ] Subfebrilitate 115. [S] Capitol: Tumori renale si testiculareDiagnosticul de certitudine intr-o tumora renala se pune pe baza cărei examinări (Pag. 1324): a) [ ] Ecografie renală b) [ ] Ecografie abdominală c) [ ] Uro-CT d) [ ] Urografie e) [x] Histopatologic 116. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareIndicaţiile pentru puncţie biopsie renală pentru diagnosticul de tumoră renală sunt (Pag. 1324): a) [ ] Afectarea organelor de vecinătate b) [x] Dublu diagnostic, suspiciune de limfom sau de metastază intrarenală c) [x] Înaintea unui tratament adjuvant în formele metastatice extinse d) [x] Pacienţi cu risc crescut (rinichi unic) e) [x] Suspiciune de tumoră benignă la imagistică 117. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareÎn caz de nefrectomie lărgită, vom monitoriza, obligatoriu (Pag. 1326): a) [x] Creatinina b) [x] VSH c) [ ] Proteinuria d) [ ] Acidul uric e) [ ] Ureea 118. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareCare din următoarele reprezintă tumori renale benigne (Pag. 1326): a) [x] Angiomiolipom b) [ ] Tumora solidă a rinichiului c) [x] Oncocitom d) [x] Chist renal e) [ ] Carcinom chistic 119. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareAngiomiolipomul este (Pag. 1326): a) [x] Tumoră mezenchimatoasă benignă b) [x] Cea mai frecventă tumoră solidă a rinichiului c) [x] Poate să fie bilaterală d) [ ] Este unică e) [ ] Afectează bărbaţii 120. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareChistul renal este (Pag. 1327): a) [x] Tumoră benignă

b) [ ] Tumoră malignă c) [x] Asimptomatică d) [x] Cu conţinut lichidian hipodens e) [ ] Cu contur neregulat 121. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareFactorii de risc în tumorile de testicul sunt următorii (Pag. 1328): a) [ ] Bărbat tânar b) [x] Criptorhidie c) [x] Disgenezie testiculară d) [x] Atrofie testiculară posttraumatică sau infecţioasă e) [x] Antecedente de cancer testicular 122. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareDiagnosticul clinic de cancer testicular se pune pe baza următoarelor (Pag. 1328): a) [x] Anamneză b) [x] Examen testicular bilateral şi comparativ c) [ ] Ecografie Doppler d) [ ] Markeri serici e) [ ] Examen histologic 123. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareIn caz de tumora testiculara la examenul testicular se observă (Pag. 1328): a) [x] O masă dură, indoloră b) [ ] O masă moale, indoloră c) [x] Conservarea şanţului epididimotesticular d) [x] Leziune opacă la transiluminare e) [ ] Ştergerea şanţului epididimotesticular 124. [S] Capitol: Tumori renale si testiculareCare din următoarele este o tumoră germinală (Pag. 1329): a) [x] Seminom b) [ ] Tumori ale cordoanelor sexuale şi ale stromei gonadale c) [ ] Tumori renale d) [ ] Tumori ale anexelor e) [ ] Tumori ale ţesutului de susţinere 125. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiPrincipalii factori de risc implicati in tumorile stomacului sunt reprezentati de (Pag. 479): a) [x] Ulcerul gastric, maladia Menetrier b) [x] Infectia cu Helicobacter pylori: cauzatoare de gastrita cronica atrofica c) [ ] Rectocolita ulcerohemoragica d) [x] Antecedente familiare de cancer gastric e) [x] Antecedente personale de gastrectomie. 126. [S] Capitol: Tumorile stomaculuiUrmatoarele afirmatii sunt false despre tumorile stomacului , cu exceptia (Pag. 479): a) [x] Mai mult de 90 % din cazuri din tumorile stomacului sunt reprezentate de adenocarcinoame b) [ ] Adenomul reprezinta aproximativ 35% dintre toate tumorile maligne c) [ ] Majoritatea tumorilor gastrice (85%) apar intr-un stomac cu hiperclorhidrie d) [ ] Toate variantele de mai sus sunt adevarate e) [ ] Nici una din variantele de mai sus nu sunt adevarate 127. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiTabloul clinic din tumorile stomacului se caracterizeaza prin (Pag. 479): a) [ ] Cresterea poftei de mancare cu cresterea curbei ponderale b) [x] Dureri epigastrice, hematemeza, melena c) [ ] Durerea din neoplasmul gastric este ameliorata de alimente sau alcaline d) [x] Disfagie, varsaturi postprandiale, alterarea starii generale e) [ ] Durere abdominala surda, sub forma de arsura localizata in deosebi in abdomenul inferior 128. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiCare din urmatoarele semne clinice obiective releva extensia tumorala in caz de tumori ale stomacului (Pag. 480): a) [x] Adenopatia supraclaviculara stanga- ganglionul Virchow- Troiser b) [ ] Hemoragia digestiva inferioara c) [x] Masa abdominala epigastrica d) [x] Hepatomegalie

e) [x] Carcinomatoza depistata la tuseul rectal 129. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiIn caz de tumori ale stomacului cea mai importanta investigatie specifica este endoscopia superioara, ea permite (Pag. 480): a) [x] Biopsie asociata cu examen anatomopatologic b) [ ] Evidentierea infiltrarii peretelui gastric c) [x] Localizarea cancerului d) [ ] Identicarea metastazelor hepatice e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt adevarate 130. [S] Capitol: Tumorile stomaculuiIn caz de tumori ale stomacului metoda de electie pentru identificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza este (Pag. 480): a) [ ] Ecoendoscopia b) [x] CT-cervico-toraco-abdomino-pelvin c) [ ] Endoscopia superioara d) [ ] Radiografia e) [ ] Toate variantele de mai sus 131. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiTratamentul cancerului gastric in caz de tumora rezecabila este (Pag. 480): a) [ ] Chimioterapie ca unic tratament b) [x] Chimioterapie perioperatorie (3 cicluri inainte si 3 cicluri dupa) c) [x] Gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic d) [x] Aport suplimentar cu vitamina B12 intramuscular toata viata e) [ ] Aplicarea unei endoproteze 132. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiTratamentul cancerului antral vizeaza (Pag. 480): a) [x] Gastrectomie de 4/5 si anastomoza gastrojejunala b) [ ] Chimioterapie ca unic tratament c) [x] Chimioterapie perioperatorie d) [x] Limfadenectomie e) [x] Examen anatomopatologic 133. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiMonitorizarea pe termen lung in caz de tumora rezecabila din cadrul tumorilor de stomac cuprinde (Pag. 480): a) [x] Markeri tumorali, endoscopie superioara b) [ ] RMN c) [x] Examen clinic, CT toraco-abdominal d) [x] Monitorizarea complicatiilor gastrectomiei (anemie macrocitara, malabsorbtie) e) [ ] Monitorizarea alimentatiei 134. [S] Capitol: Tumorile stomaculuiTratamentul eficient in caz de tumora metastatica din cadrul tumorilor de stomac este reprezentat de (Pag. 480): a) [ ] Radioterapia b) [ ] Gastrectomia totala asociat cu limfadenectomie c) [x] Chimioterapie ca unic tratament d) [ ] Toate variantele de mai sus e) [ ] Nici una din variantele de mai sus 135. [S] Capitol: Tumorile stomaculuiIn cazul unei tumori nerezecabile din cadrul tumorilor de stomac responsabila de disfagie, tratamentul vizeaza (Pag. 480): a) [ ] Chimioterapie ca unic tratament b) [ ] Gastrectomie totala c) [ ] Limfadenectomie d) [ ] Anastomoza esojejunala e) [x] Aplicarea unei endoproteze 136. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiDiagnosticul de tumora a stomacului se pune paraclinic pe (Pag. 480): a) [x] Endoscopie superioara b) [x] CT- cervico-toraco-abdomino-pelvin c) [ ] RMN d) [x] Ecoendoscopie e) [ ] Nici una din variantele de mai sus 137. [M] Capitol: ApendicitaApendicita poate evolua spre (Pag. 499): a) [x] Apendicita supurativa

b) [ ] Pancreatita c) [x] Apendicita flegmonoasa d) [x] Abces abdominal e) [x] Peritonita pelvina 138. [S] Capitol: ApendicitaCea mai frecventa pozitie anatomica a apendicelui este (Pag. 499): a) [ ] Retrocecal b) [x] Laterocecal c) [ ] Mezocecal d) [ ] Subhepatic e) [ ] Pelvin 139. [M] Capitol: ApendicitaDiagnosticul clinic de apendicita se pune pe baza (Pag. 499): a) [x] Varsaturi b) [x] Durere in fosa iliaca dreapta c) [ ] Durere in fosa iliaca stanga d) [x] Febra 37.5-38.5°C e) [ ] Febra 38.5-39.5°C 140. [M] Capitol: ApendicitaIn apendicita acuta la ecografie se poate evidentia (Pag. 499): a) [x] Cresterea in diametru al apendicelui >8mm b) [ ] Cresterea in diametru al apendicelui 3mm d) [ ] Peretele apendicelui 500 ng/ml b) [ ] Alfa-fetoproteina > 500 mg/dl c) [ ] Alfa-fetoproteina < 500 ng/dl d) [ ] Alfa-fetoproteina < 500 mg/dl e) [ ] Alfa-fetoproteina > 500 g/ml 276. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiConfirmarea diagnosticului de puctie biopsie hepatica nu este necesara in caz de (Pag. 482): a) [x] Nodul 1-2 cm cu hipervascularizatie evidenta la 2 examinari, in caz de ficat cirotic b) [x] Nodul > 2 cm cu aspect tipic sau alfa - fetoproteina > 200ng/ml c) [ ] Nodul > 2 mm cu aspect tipic d) [x] In caz de dubiu: punctie- biopsie hepatica e) [ ] Nodul < 2 mm cu aspect tipic 277. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiComplicatiile ce pot sa apara in carcinomul hepatocelular sunt (Pag. 482): a) [x] Ruptura/hemoragie, suprainfectie b) [x] Metastaze c) [x] Tromboza portala d) [x] Obstructie biliara e) [ ] Nici una din cele de mai sus 278. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiPrincipalii factori de prognostic din carcinomul hepatocelular sunt reprezentati de (Pag. 483): a) [x] Dimensiunea si numarul tumorilor, prezenta metastazelor b) [x] Ascita, albuminemie, bilirubinemie c) [x] Starea generala a pacientului d) [x] Scorul Child, functia hepatica e) [ ] Punctia biopsie-hepatica 279. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiTratamentul profilactic al carcinomului hepatocelular vizeaza (Pag. 483): a) [x] Depistarea carcinomului hepatocelular (eco + alfa -fetoproteina) la fiecare 6 luni b) [ ] Transplant hepatic c) [x] Vaccinarea anti - VHB d) [ ] Rezectie chirurgicala e) [x] Tratamentul hepatitei cronice B si C 280. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste tratamentul curativ al carcinomului hepatocelular (Pag. 483): a) [ ] Vaccinarea anti - VHB b) [x] Transplant hepatic

c) [x] Rezectie chirurgicala d) [x] Distrugere locala (radiofrecventa, crioterapie, alcoolizare) e) [ ] Tratamentul hepatitei cronice B sau C 281. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiIn tratamentul non curativ al carcinomului hepatocelular se include (Pag. 483): a) [ ] Rezectia chirurgicala b) [x] Chimioembolizarea c) [x] Sorafenib d) [ ] Vaccinarea anti - VHB e) [ ] Tratamentul hepatitei B sau C 282. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiDin categoria tumorilor primitive digestive care dau metastaze hepatice fac parte (Pag. 483): a) [x] Tumorile colorectale b) [ ] Tumorile de prostata c) [x] Tumorile de stomac d) [x] Tumorile de pancreas e) [ ] Tumorile de plaman 283. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiUrmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste diagnosticul tumorilor hepatice secundare (Pag. 484): a) [ ] De cele mai multe ori asimptomatice,cu bilant hepatic anormal b) [x] De cele mai multe ori asimptomatice, cu bilant hepatic normal c) [ ] Frecvent durere, febra d) [x] Rareori: durere, icter prin compresia cailor biliare, alterarea starii generale, hepatomegalie e) [ ] Nici una din variantele de mai sus nu sunt adevarate 284. [S] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiCe nu se recomanda atunci cand aspectul si tabloul clinic sunt tipice in cadrul tumorilor hepatice secundare (Pag. 484): a) [ ] Endoscopie superioara b) [ ] CT- cervico-toraco-abdomino-pelvin c) [ ] RMN d) [ ] Ecoendoscopie e) [x] Punctie - biopsie sistematica 285. [S] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiTratamentul tumorilor hepatice secundare cuprinde (Pag. 484): a) [ ] Chimioterapie preoperatorie b) [ ] Rezectie completa c) [ ] Asocierea unor tehnici de distrugere localizata d) [ ] In unele cazuri, embolizarea portala pentru a determina hipertrofia ficatului e) [x] Toate variantele de mai sus sunt adevarate 286. [M] Capitol: Insuficienta renala acutaInsuficienta renala acuta se caracterizeaza prin ( pg 1350) : a) [ ] retentie urinara ( glob vezical) b) [x] IRA este deseori insotita de oligoanurie c) [ ] cresterea filtrarii glomerulare d) [x] scaderea brusca si importanta a filtrarii glomerulare, responsabila de cresterea uremiei e) [ ] ecografie renala modificata 287. [M] Capitol: Insuficienta renala acutaEpurarea extrarenala de urgenta este necesara in ( pg 1350): a) [x] edem pulmonar rezistent la tratament medicamentos b) [x] encefalopatie uremica c) [x] hiperkalemie periculoasa ( > 6,5 mmol/L) d) [ ] acidoza lactica e) [ ] hipokalemia severa ( < 6,5 mmol/L) 288. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Care este cauza cea mai frecventa de insuficienta renala acuta ( pg 1351): a) [x] prerenala ( functionala) b) [ ] renala ( organica) c) [ ] hiperkaliemia d) [ ] hiperfosfatemia

e) [ ] obstructive ( postrenala) 289. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Care este cauza cea mai frecventa de insuficienta renala acuta organica ( pg 1351) a) [ ] obstructia acuta a cailor urinare b) [ ] deshidratarea extracelulara c) [x] necroza tubulara acuta d) [ ] nefropatia interstitial acuta e) [ ] sindromul glomerular 290. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Punctia biopsie renala este indicate in ( pg 1351-1352) a) [ ] deshidratare extracelulara b) [ ] fibroza retroperitoneala c) [ ] litiaza renala d) [ ] in toate cazurile de insuficienta renala acuta la copil e) [x] in caz de incertitudine diagnostic la adult cu IRA 291. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Principalele cauze de insuficienta renala acuta obstructive sunt ( pg 1350) a) [ ] nefropatia intrstitiala acuta b) [ ] glomerulonefrita proliferative c) [x] adenom sau cancer de prostate d) [x] litiaza urinara e) [x] fibroza retroperitoneala 292. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Care din urmatoarele afirmatii despre insuficienta renala acuta de cauza renala sunt adevarate ( pg 1351-1352): a) [x] afectiunea atinge unul din segmentele nefronului : glomerul, tubi, interstitiu sau vase b) [ ] nefropatia interstitial acuta este cauza cea mai frecventa c) [x] punctia biopsie renala nu este necesara atunci cand diagnosticul este evident d) [x] glomerulonefrita rapid progresiva se caracterizeaza prin existenta unei proliferari semilunare e) [ ] cel mai adesa urina este concentrata si hiperaldosteronismul secundar 293. [M] Capitol: Insuficienta renala acutaTratamentul insuficientei renale acute obstructive consta in ( pg 1350): a) [ ] hemodializa b) [x] drenaj urinar de urgenta c) [x] nefrostomie sau ureterostomie in cazul unui obstacol supravezical d) [ ] dializa peritoneala e) [x] clampaj in caz de glob vezical cronic 294. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre necroza tubulara acuta cu exceptia ( 1351): a) [ ] este cea mai frecventa cauza de insuficienta renala acuta organica b) [x] cel mai adesea urina este concentrata si natruireza conservata c) [ ] poate sa apara dupa sunbstante toxice ( aminoglicozide, vancominina, amfotericina B, substante de contrast etc) d) [x] evolutia este cel mai adesea nefavorabila e) [ ] uneori diureza este conservata 295. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta In tratamnetul insuficientei renale acuta, corticoterapia se indica in ( 1350-1352): a) [ ] obstructie acuta a cailor urinare b) [x] nefropatia interstitiala acuta c) [ ] necroza tubulara acuta d) [ ] perturbarea hemodinamicii renale e) [ ] litiaza urinara 296. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Un pacient se prezinta cu hematurie. In urma cu 4 saptamani a fost diagnosticat cu faringita streptococica. Paraclinic se constata diminuarea complementului seric iar PBR releva prezenta de polimorfonucleare in capilarele glomerulare si depozite tipice. Care este diagnosicul in acest caz? ( pg 1350) a) [ ] nefropatie intersitiala acuta b) [ ] necroza tubular acuta c) [ ] microangiopatie trombotica

d) [ ] nefroangioscleroza maligna e) [x] glomerulonefrita rapid progresiva 297. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Ce anticorpi apar in insuficienta renala acuta de cauza glomerulara ( pg 1352): a) [ ] anticorpi anti-muschi neted b) [x] anticorpi indreptati impotriva citoplasmei polinuclearelor neutrofile ( ANCA) c) [x] anticorpi circulanti anti- membrane bazala glomerulara d) [ ] anticorpi anti -AND e) [ ] anticorpi anti-fofolipidici 298. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Pacient in varsta de 50 de ani se prezinta cu febra, rash cutanat, artralgii, diureza conservata. Din anamneza se remarca consumul de rifampicina de peste 15 zile. Conduita in acest caz consta in ( pg 1330-1352): a) [x] corticoterapie b) [x] incetarea administrarii rifampicinei c) [x] PBR in caz de incertitudine diagnostica d) [ ] epurare extrarenala e) [ ] clampaj vezical 299. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Anamneza unei insuficiente renale acute obstructive releva ( pg 1350): a) [ ] tablou clinic de deshidratare extracelulara b) [x] pacienti in varsta, cu antecedente litiazice, vezica neurogena c) [x] dureri lombare, disurie, hematurie microscopica d) [ ] rash cutanat e) [ ] artralgii 300. [S] Capitol: Insuficienta renala cronica In insuficienta renala cronica scade ( pg 1354): a) [ ] creatinina b) [ ] ureea c) [x] rata de filtrare glomerulara ( RFG) d) [ ] potasiu e) [ ] fosforul 301. [S] Capitol: Insuficienta renala cronicaIn insuficienta renala cronica, rata de filtrare glomerulara are o valoare diagnostica de ( pg 1354): a) [ ] sub 60 mg/dl b) [ ] > 70 ml/min/1,73m2 c) [x] sub 60 ml/min/1,73m2 d) [ ] > 120 ml/min e) [ ] sub 80 ml/min/1,73m2 302. [S] Capitol: Insuficienta renala cronicaIn insuficienta renala cronica discreta sau incipienta rata de filtrare glomerulara este de ( pag 1354): a) [ ] > 90 ml/min/1,73m2 b) [x] 60-90 ml/min/1,73m2 c) [ ] 30- 59 ml/min/1,73m2 d) [ ] 15-29 ml/min/1,73m2 e) [ ] < 60 ml/min/1,73m2 303. [S] Capitol: Insuficienta renala cronica Cand se contraindica diuretic diazidic in insuficienta renala cronica ( pg 1355): a) [ ] Ca ionic > 10 mg/dl b) [ ] glicemie 120-199 mg/dl c) [x] RFG < 30 ml/min d) [ ] creatinina 1,3- 1,9 mg/dl e) [ ] RFG >30 ml/min 304. [S] Capitol: Insuficienta renala cronica Cand se incepe epurarea extrarenala (EER) la un pacient diabetic ( pg 1356): a) [ ] RFG > 20 ml/min b) [ ] RFG de 10 ml/min c) [x] RFG de 15 ml/min d) [ ] RFG > 15 ml/min

e) [ ] RFG de 5 ml/min 305. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaIndicatiile absolute pt initierea epurarii extrarenale sunt ( pg 1357): a) [x] sindromul uremic b) [ ] sindromul glomerular c) [ ] sindromul nefrotic d) [x] pericardita uremica e) [x] acidoza metabolic severa 306. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaContraindicatiile principale ale dializei peritoneale sunt ( pg 1356): a) [x] obezitatea b) [x] insuficienta respiratorie cronica c) [ ] diabetul zaharat d) [x] interventii chirurgicale abdominale cu aderente, stoma digestiva e) [ ] HTA 307. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaObiectivele clinice in insuficienta renala cronica sunt ( pg 1355): a) [ ] mentinerea kalemiei > 5, 5 mmol/L b) [x] mentinerea calcemiei si fosfatemiei normale c) [x] evitarea acidozei metabolice d) [x] asigurarea unui bilant hiposodic e) [ ] mentinerea unei concentratii de bicarbonate < 23 mmol/L 308. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaConsecintele insuficientei renale cornice asupra metabolismului fosfocalcic si osos sunt (pg 1353): a) [ ] hipofosfatemie b) [ ] hipercalcemie tardiva c) [x] hiperfosfatemie d) [x] hipocalcemie tardiva e) [ ] hiperkalemie 309. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaNefroprotectia consta in ( pg 1356): a) [x] controlul presiunii arteriale < 130/80 mmHg b) [ ] controlul proteinuriei > 0,5 g/24 h c) [x] echilibru glicemie-diabet d) [x] corectarea factorilor de risc cardio-vasculari e) [ ] terapii de substitutie 310. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaAvantajele dializei peritoneale sunt ( pg 1356): a) [x] tolerabilitate hemodinamica mai buna b) [x] permite crutarea capitalului venos c) [ ] se poate efectua si la pacientii denutriti d) [ ] nu se efectueaza la domiciliu e) [ ] durata nelimitata 311. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaLa un pacient tanar cu insuficienta renala cronica terminala si boala intestinala inflamatorie cronica, se poate lua in considerare ( pg 1356): a) [ ] dializa peritoneala b) [x] transplant renal de electie c) [x] hemodializa d) [ ] colectomie cu anus contra naturii e) [ ] nefrostoma si clampaj vezical 312. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaConsecintele imunohematologice ale insuficientei renale cornice sunt ( pg 1354): a) [ ] deficit imunitar usor b) [x] deficit imunitar moderat c) [x] trombopatie uremica d) [x] anemie prin carenta de eritropoetina e) [ ] anemie prin carenta de fier 313. [M] Capitol: Insuficienta renala cronica1. Markerii afectiunii renale sunt ( pg 1354): a) [x] hematurie b) [x] proteinuria c) [ ] leucocitoza

d) [ ] hipokalemia e) [ ] hipofosfatemia 314. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleLa baza nefropatiilor stau urmatorele leziuni glomerulare (Pagina 1364): a) [x] Alterarea membrane bazale glomerulare b) [x] Proliferarea celulelor endocapilare c) [x] Proliferarea celulelor extracapilare d) [x] Depozite glomerulare cu localizare variabila e) [ ] Nefroscleroza arteriolara 315. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleSindromul glomerular se caracterizeaza prin (Pagina 1364): a) [x] Proteinurie b) [x] Hematurie c) [ ] Leucociturie d) [x] HTA e) [x] Edeme ale membrelor infeioare 316. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Care din urmatoarele elemente apar in sindromul glomerular (Pagina 1364): a) [x] Insuficienta renala b) [x] HTA c) [ ] Leucociturie d) [x] Edeme ale membrelor inferioare e) [ ] Inflamatie glomerulara 317. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleElementul definitoriu pentru sindromul nefrotic este (Pagina 1364): a) [x] Proteinurie peste 3g/24 h cu hipoalbuminemie sub 30 g/l b) [ ] Proteinurie peste 3 mg/24 h cu hipoalbuminemie sub 300mg/dl c) [ ] Proteinurie peste 3g/dl/24 h d) [ ] Proteinurie peste 300 mg/ 24 h cu hipoalbuminemie sub 30g/dl e) [ ] Proteinurie peste 3g/24h cu hiperalbuminemie peste 30g/l 318. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCare din urmatoarele sindroame nu fac parte din categoria sindroamelor glomerulare (Pagina 1364): a) [ ] Sindromul nefrotic b) [ ] Sindromul glomerulonefritei rapid progressive c) [x] Sindromul hemolitico-uremic d) [ ] Sindromul hematuriei macroscopic recidivante e) [ ] Sindromul glomerular nespecific 319. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluralePrintre nefropatiile glomerulare primare se numara (Pagina 1365): a) [x] Nefropatia cu leziuni glomerulare minime b) [x] Hialinoza segmentara si focala c) [x] Glomerulonefrita membranoproliferativa d) [ ] Glomerulonefrita din infectiile cu VHB/VHC/HIV e) [ ] Lupus eritematos diseminat 320. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleDin glomerulopatiile neproliferative fac parte (Pagina 1365): a) [ ] Nefropatia cu IgA b) [x] Leziuni glomerulare minime c) [ ] Lupus eritematos sistemic d) [x] Glomerulonefrita extramembranoasa e) [x] Amiloidoza 321. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleDin categoria glomerulopatiilor primare proliferative fac parte (Pagina 1365): a) [x] Nefropatia cu IgA b) [x] Lupus eritematos sistemic c) [x] Glomerulonefrita membranoproliferativa d) [ ] Leziuni glomerulare minime e) [ ] Glomerulonefrita extramembranoasa

322. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluralePrivind tratmentul glomerulopatiilor sunt adevarate urmatoarele principii (Pagina 1365): a) [x] Restrictie de Na si administrare de diuretice in cazul sindromului edematos b) [x] Tratamentul antiproteinuric cu IEC c) [x] Tratament antiproteinuric cu ARA II d) [ ] Controlul HTA, valori tinta 120/80 e) [ ] Tratament anticoagulant in cazul in care albuminemia este50% din glomeruli afectati) b) [ ] Glomerulonefrita extramembranoasa c) [ ] Glomeruloscleroza avansata (>90% din glomeruli sclerozati) d) [ ] Glomerulopatii proliferative focale(< 50% din glomeruli afectati) e) [ ] Glomerulopatii mezangiale cu leziuni vizibile la MO 326. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleGlomerulonefritele membranoproliferative se caracterizeaza prin (Pagina 1366): a) [ ] Sindrom nefrotic pur b) [x] Sindrom nefrotic impur sau sindrom nefritic c) [x] Proliferare celulara endocapilara si prezenta de depozite d) [ ] Proliferare celulara extracapilara e) [x] Printre formele secundare se numara si glomerulopatia determinata de VHC 327. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleSindromul Alport (Pagina 1366): a) [ ] Este o boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului III b) [x] Transmitere dominanta legata de X in 85% din cazuri c) [x] Transmitere autozomal dominanta sau recesiva d) [x] Evolutie spre insuficienta renala cronica e) [ ] Este o glomerulopatie autoimuna 328. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleDin categoria nefropatiilor vasculare cornice fac parte (Pagina 1367-1368): a) [x] Stenoza arterei renale b) [ ] Boala emboliilor cu cristale de colesterol c) [ ] Sindromul hemolitico-uremic d) [x] Nefroangioscleroza "benigna" e) [ ] Nefroangioscleroza maligna 329. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Urmatoarele leziuni stau la baza stenozei arteriale renale (Pagina 1367): a) [x] Stenoza ateromatoasa b) [x] Displazie fibromusculara c) [ ] Proliferare miofibroblastica a arterelor arcuate si interlobulare d) [ ] Microangiopatie trombotica e) [ ] Ocluzia lumenelor arteriolare prin trombi fibrinosi 330. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. In ceea ce priveste simptomatologia stenozei arterei renale nu se caracterizeaza prin (Pagina 1367):

a) [ ] HTA severa rezistenta la terapie b) [ ] Agravarea unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC/ARA2 c) [ ] Suflu abdominal d) [ ] Edeme pulmonare acute severe e) [x] Insuficienta renala, proteinurie>3g/24 h 331. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Metoda de diagnostic contraindicata la pacientii cu implant metalic, utila in diagnosticarea stenozei arteriale renale (Pagina 1367): a) [ ] Arteriografie b) [ ] Angio-CT spiral c) [ ] Ecografie Doppler d) [x] Angio-RMN cu injectare de gadoliniu e) [ ] Radiografie abdominal simpla 332. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCare din urmatoarele afectiuni fac parte din nefropatiile vasculare acute: (Pagina 1368) a) [x] Sindromul hemolitico-uremic b) [x] Ocluzia acuta a arterei renale c) [x] Nefroangioscleroza maligna d) [x] Boala emboliilor cu cristale de cholesterol e) [ ] Nefroangioscleroza benigna 333. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleUrmatoarele afirmatii sunt adevarate privind nefroangioscleroza maligna (Pagina 1368): a) [ ] Face parte din grupul nefropatiilor vasculare cronice b) [x] Reprezinta o urgenta medicala care necesita spitalizare la terapia intensiva c) [x] In 50% din cazuri este esentiala d) [x] Leziunile histologice consta in proliferare miofibroblastica a arterelor arcuate si interlobulare si microangiopatie trombotica e) [ ] Se instituie tratament anticoagulant 334. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCare elemente nu fac parte din tabloul clinic al nefroangiosclerozei maligne (Pagina 1368): a) [ ] Encefalopatie b) [ ] Proteinurie c) [x] Hiperkaliemie d) [ ] Retinopatie hipertensiva stadiul III sau IV e) [ ] Insuficienta renala 335. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleBoala emboliilor cu cristale de cholesterol are etiologie (Pagina 1368): a) [ ] Esentiala in 50% din cazuri b) [x] Consecinta a unei manopere endovasculare c) [x] Tratament anticoagulant d) [ ] Hipertensiune arterial maligna e) [ ] Diabet zaharat 336. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Care din urmatoarele variante fac parte din cortegiul simptomatologic al bolii emboliilor cu cristale de colesterol (Pagina 1368): a) [x] Mialgii b) [x] Dureri abdominale c) [x] Livedo, purpura la degetele de la picior d) [ ] Insuficienta renal cu agravare lenta e) [x] Insuficienta ventriculara stanga 337. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleTratamentul in boala emboliilor cu cristale de colesterol consta in (Pagina 1369): a) [ ] Tratament anticoagulant b) [x] Statine c) [x] Inhibitori ai enzimei de conversie d) [x] Corticoterapie e) [x] Antagonisti de receptori ai angiotensinei 338. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCe etiologie poate avea ocluzia acuta a arterei renale (Pagina

1369)? a) [ ] HTA maligna b) [x] Cardiopatia emboligena c) [x] Disectie arteriala d) [x] Tromb aortic e) [ ] Idiopatica 339. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleOcluzia acuta a arterei renale se manifesta clinic prin (Pagina 1369): a) [x] Durere lombara b) [x] HTA acuta c) [ ] HTA cronica severa, presiunea arterial distolica>130mm Hg d) [x] Insuficienta renala acuta cu hematurie macroscopic e) [ ] Retinopatie hipertensiva stadiul III sau IV 340. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleTratamentul ocluziei acute a arterei renale consta in (Pagina 1369): a) [ ] Tratament anticoagulant de prima intentie b) [ ] Statine de prima intentie c) [x] Revascularizare chirurghicala d) [x] Angioplastie percutanata e) [ ] Corticoterapie 341. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCare din urmatorii factori sunt implicati in etiologia sindromului hemolitico-uremic (Pagina 1369): a) [x] Tacrolimus b) [x] HIV c) [x] Preeclampsia d) [x] Mutatia proteinelor reglatoare ale caii alternative a complementului e) [ ] Aspirina 342. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Sindromul hemolitico-uremic tipic post-infectios se caracterizeaza prin (Pagina 1369): a) [x] Insuficienta renala acuta b) [x] Hematurie c) [x] Proteinurie d) [x] Diaree mucosanguinolenta si icter e) [ ] Mialgii 343. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleIn sindromul hemolitico-uremic apar urmatorele elemente (Pagina 1369): a) [x] Cresterea bilirubinei libere b) [ ] Cresterea concentratiei de haptoglobina c) [ ] Testul Coombs pozitiv d) [x] Cresterea LDH e) [x] Insufcienta renala acuta cu hematurie si poteinurie 344. [S] Capitol: Imbatranirea normalaPrecizati care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta o imbatranire reusita (Pag. 776): a) [ ] Imbatranire cu patologii cronice evolutive ce duc handicap si dependenta b) [ ] Imbatranire cu patologii cronice evolutive dar care nu duc la dependenta c) [x] Trecerea timpului fara a avea loc patologii evolutive si cu conservarea capacitatilor functionale d) [ ] Imbatranire fara patologii evolutive dar cu limitarea capacitatilor functionale e) [ ] Conservarea capacitatii functionale a creierului indiferent de starea celorlalte organe 345. [S] Capitol: Imbatranirea normalaGeriatria se ocupa de pacientii cu varsta de peste (Pag. 776): a) [ ] 65 de ani b) [ ] 70 de ani c) [x] 75 de ani d) [ ] 80 de ani e) [ ] 85 de ani 346. [M] Capitol: Imbatranirea normalaPrecizati care dintre urmatorii factori metabolici reprezinta cauze ale imbatranirii (Pag. 776):

a) [ ] Dieta vegetariana b) [ ] Sinteza de microtubuli in celulele tesutului conjunctiv c) [ ] Hiperuricemia d) [x] Glicozilarea proteinelor si pierderea elasticitatii tesutului conjunctiv e) [x] Stresul oxidativ si acumularea radicalilor liberi 347. [S] Capitol: Imbatranirea normalaPrecizati ce tip de alterare a ADN are un rol special in imbatranire (Pag. 776): a) [ ] Translocatiile b) [ ] Mutatiile punctiforme c) [ ] Deletia a 100 kb de pe cromozomul 19 d) [ ] Insertiile e) [x] Scurtarea telomerelor 348. [M] Capitol: Imbatranirea normalaPrecizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste imbatranirea organelor (Pag. 776): a) [x] Capacitatile functionale in stare bazala sunt conservate b) [ ] Capacitatile functionale in stare bazala sunt reduse c) [ ] Capacitatile functionale in stare bazala sunt crescute d) [ ] Capacitatile functionale in stare de efort sunt pastrate e) [x] Capacitatile functionale in stare de efort sunt reduse 349. [M] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii privind imbatranirea cardiaca sunt false (Pag. 776): a) [ ] Adaptare la imbatranirea vasculara cu hipertrofie ventriculara stanga b) [x] Adaptare la imbatranirea vasculara cu hipertrofie ventriculara dreapta c) [x] Cresterea progresiva a numarului de miocite d) [ ] Diminuarea progresiva a numarului de miocite si hipertrofia miocitelor restante e) [ ] Fibroza miocardica 350. [M] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii privind imbatranirea vasculara sunt adevarate (Pag. 777): a) [ ] Scaderea cantitatii si calitatii fibrelor elastice si a celor de colagen duce la diminuarea compliantei vasculare b) [x] Scaderea cantitatii si calitatii fibrelor elastice si cresterea colagenului duc la diminuarea compliantei vasculare c) [ ] Cresterea cantitatii de fibre elastice dar de calitate scazuta, si cresterea colagenului duc la diminuata compliantei vasculare d) [x] Scade sensibilitatea receptorilor beta-adrenergici vasculari e) [ ] Creste sensibilitatea receptorilor beta-adrenergici vasculari 351. [M] Capitol: Imbatranirea normalaConsecintele clinice ale imbatranirii cardiace sunt (Pag. 776): a) [x] Debitul cardiac in repaus este normal b) [ ] Debitul cardiac in repaus este redus c) [x] Exista risc de insuficienta cardiaca in cazul pierderii sistolei atriale d) [x] La efort are loc cresterea mai putin accentuata a frecventei cardiace e) [x] Creste volumul-bataie 352. [M] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii sunt adevarate privind imbatranirea aparatului respirator (Pag. 777): a) [x] Diminuarea eficacitatii tusei datorita diminuarii functiilor ciliare b) [x] Diminuarea suprafetei schimburilor gazoase c) [x] Toleranta scazuta la febra si infectii d) [x] Scaderea VEMS e) [ ] Cresterea amplitudinii miscarilor cutiei toracice 353. [S] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii privind imbatranirea neuro-cognitiva sunt false (Pag. 777): a) [ ] In conditii de stres apar frecvent sindroame confuzionale b) [ ] Creste timpul de reactie c) [x] Cresterea substantei albe d) [ ] Diminuarea capacitatii de invatare e) [ ] Diminuarea neuronilor corticali 354. [M] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii privind imbatranirea sistemului muscular sunt adevarate (Pag. 777, 778): a) [ ] Cresterea masei grase cu repartitie ginecoida

b) [x] Scade masa musculara c) [x] Scade forta musculara d) [x] Dupa un repaus prelungit la pat sau dupa o cadere apar frecvent dificultati de deplasare e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate 355. [S] Capitol: Imbatranirea normalaCare din urmatoarele afirmatii nu este un principiul al prevenirii imbatranirii patologice (Pag. 778): a) [ ] Intretinerea capitalului de baza fizic cum ar fi practicarea regulata de exercitii fizice b) [ ] Intretinerea capitalului de baza intelectual c) [ ] Renuntarea la tutun d) [x] Renuntarea totala la consumul de alcool e) [ ] Prevenirea bolilor infectioase 356. [S] Capitol: Pacientul vartsnicPacientul varstnic sufera in medie de (Pag. 779): a) [ ] 1-2 boli cronice b) [ ] 3-4 boli cronice c) [x] 5-7 boli cronice d) [ ] 8-10 boli cronice e) [ ] Peste 10 boli cronice 357. [M] Capitol: Pacientul vartsnicDintre cele mai frecvente patologii ale varstnicului fac parte (Pag. 779): a) [x] Artroza b) [x] HTA c) [x] Fibrilatia atriala d) [x] Diabetul e) [ ] Rubeola 358. [S] Capitol: Pacientul vartsnicVulnerabilitatea se defineste ca (Pag. 779): a) [ ] O diminuare a rezervelor functionale dar o crestere a a capacitatilor de adaptare b) [ ] O crestere a rezervelor functionale si a capacitatilor de adaptare c) [ ] O crestere a rezervelor functionale si o diminuare a capacitatilor de adaptare d) [x] O diminuare a rezervelor functionale si a capacitatilor de adaptare e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 359. [S] Capitol: Pacientul vartsnicPacientul varstnic de regula ajunge sa fie examinat in stadiul (Pag. 780): a) [ ] De incubatie b) [ ] Boala inaparenta c) [ ] La primele modificari biochimice datorita screeningului frecvent d) [x] De decompensare e) [ ] In convalescenta 360. [M] Capitol: Pacientul vartsnicUrmatoarele reguli de management sunt adevarate pentru un pacient varstnic bolnav (Pag. 780, 781): a) [x] Management global, efectuat de o echipa multidisciplinara b) [x] Se tine cont de speranta de viata si de calitatea vietii c) [ ] Identificarea tarzie a patologiilor acute si tratarea lor d) [x] Evaluarea si adaptarea tratamentului pe termen lung al patologiilor cronice e) [x] Evitarea complicatiilor nosocomiale. 361. [M] Capitol: Pacientul vartsnicManagementul pacientului varstnic trebuie sa cuprinda (Pag. 781): a) [x] Analiza situatiei cu studierea factorului declansator b) [ ] Urmarirea ecogrfica anuala a timusului c) [x] Reconstituirea tuturor antecedentelor d) [x] Examen clinic complet e) [x] Cunoasterea tratamentului pacientului inclusiv automedicatia 362. [M] Capitol: Pacientul vartsnicRiscul iatrogen este mai crescut la persoanele in varsta din urmatoarele motive (Pag. 781): a) [x] Modificari ale capacitatii de eliminare a medicamentelor b) [x] Probleme de respectare a tratamentului c) [x] Creste riscul interactiunii dintre medicamente datorita polimedicatiei d) [x] Modificari ale volumelor de distributie e) [ ] Automedicatia incorecta 363. [M] Capitol: Pacientul vartsnicInainte de a prescrie un medicament unui pacient varstnic medicul trebuie sa

(Pag. 781): a) [x] Cunoasca indicatiile fiecarui medicament b) [x] Sa inlocuiasca medicamentele care s-au dovedit ineficiente c) [x] Sa ierarhizeze patologiile d) [x] Sa-i explice pacientului efectele si riscurile medicamentelor prescrise e) [ ] Niciuna din variantele de mai sus 364. [M] Capitol: Pacientul vartsnicMedicamentul administrat unui pacient varstnic trebuie sa (Pag. 781): a) [x] Sa aiba cat mai putine efecte secundare b) [x] Eficacitatea sa sa fi fost demonstrata stiintific c) [ ] Sa nu fie generice d) [x] Sa nu interactioneze cu alte medicamente administrate deja e) [x] Sa fie intr-o forma farmaceutica adaptata la particularitile pacientului 365. [M] Capitol: Pacientul vartsnicDupa prescrierea unui medicament unui pacient varstnic (Pag. 782): a) [x] Se va continua supravegherea bolnavului b) [ ] Se va trimite o copie a retetei casei de pensii. c) [x] Se va opri tratamentul cand acesta nu mai este indicat d) [x] Se va opri tratamentul daca apar reactii adverse e) [x] Se va verifica in continuare daca raportul beneficiu/risc este favorabil 366. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualSe poate vorbi de menoragie daca scorul Higham este (pag.560): a) [x] >100 b) [ ] ≤100 c) [ ] ≥50 d) [ ] ≤50 e) [ ] Scorul Higham nu se folosește pentru evaluarea menoragiilor 367. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual Aparitia menoragiei la o femeie aflata la menopauza evoca, in prima instanta ?(pag.561): a) [ ] Cancer de col uterin b) [x] Cancer endometrial c) [ ] Polip endometrial d) [ ] Cancer ovarian e) [ ] Chist ovarian 368. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual La o femeie aflata la menopauza vorbim de o hipertrofie a endometrului , daca endometrul este (pag.561): a) [ ] 3-4 mm b) [ ] 2-3 cm c) [ ] ≥5cm d) [x] >5mm e) [ ] ≥7mm 369. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual In caz de metroragie, următoarele investigatii sunt inutile (pag.561): a) [ ] Hemograma si trombocite b) [ ] Histeroscopie c) [x] Histerosalpingografia d) [x] Frotiu Papanicolau e) [ ] Test de sarcina 370. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualIn cazul unei metroragii apăruta la o femeie aflata la vârsta fertila (≤50 ani) , vom face următoarele investigatii (pag. 559): a) [x] Examinarea cu specul al colului uterin b) [x] Tuseu vaginal c) [x] Ecografie pelvină abdominal si vaginala d) [ ] Histerosalpingografia e) [x] Feritinemie 371. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual Care dintre următoarele afectiuni pot determina metroragii (pag.560): a) [x] Sarcina molara b) [ ] Infectie gonococica

c) [x] Fibrom uterin d) [x] Sarcina extrauterina e) [x] Cancer ovarian 372. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualCare dintre următoarele afectiuni pot determina metroragii, cu exceptia (pag.560): a) [ ] Placenta praevia b) [ ] Polip endometrial c) [ ] Chist ovarian d) [x] Infectie trichomoniazica e) [ ] Sarcina molara 373. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualSpaniomenoreea reprezintă (pag.559): a) [ ] Menstruatie in cantitate mica b) [ ] Menstruatie abundenta in cantitate sau durata c) [ ] Absenta menarhăi d) [x] Cicluri prea neregulate si prea rare ( >45 zile) e) [ ] Sângerare in afara menstruației 374. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualSindromul ovarului polichistic poate asocia (pag.559): a) [ ] Hipertiroidism b) [ ] Scădere in greutate c) [x] Hiperandrogenism clinic sau biologic d) [x] Infertilitate e) [x] Avorturi spontane recurente 375. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualSindromul ovarului polichistic poate fi asociat cu următoarele , cu exceptia (pag.559): a) [ ] Hiperandrogenism (hiperpilozitate) b) [ ] Infertilitate c) [x] Hipertiroidism d) [ ] Avorturi spontane recurente e) [ ] Spaniomenoree sau amenoree 376. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualCauzele metroragiei in timpul sarcinii sunt (pag. 560): a) [x] Sarcina extrauterina b) [ ] Fumatul c) [x] Sarcina molara d) [x] Placenta praevia e) [ ] Consumul de alcool 377. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual In sindromul premenstrual pot apărea următoarele (pag. 561): a) [x] Dureri pelviene b) [x] Tulburări de somn c) [ ] Diaree d) [x] Iritabilitate e) [ ] Toate variantele sunt corecte 378. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie. Simptomele ce pot insoti o formatiune tumorala pelvina la femeie, pot fi (Pagina 587): a) [ ] Durere cu caracter colicativ; b) [x] Dureri lombare prin compresie ureterala; c) [x] Subfebrilitati; d) [x] Dureri pelvine; e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate. 379. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieIpotezele diagnostice inainte de descoperirea unei formatiuni tumorale pelvine la femeie pot fi (Pagina 587): a) [ ] Tumori benigne sau maligne ale colecistului; b) [ ] Tumori benigne uterine (cancer endometrial, sarcom); c) [x] Tumori benigne ovariene (chist ovarian, hematosalpinge, piosalpinge, hidrosalpinge, endometrioza); d) [x] Carcinoza peritoneala; e) [x] Tumori retroperitoneale (cancer urologic, anevrism arterial). 380. [S] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieIn patolologia formatiunilor pelvine la femeie, bilantul

clinic poate include, cu exceptia (Pagina 587): a) [ ] Identificarea semnelor de inflamatie sau infectie; b) [ ] Examinarea cu specul pentru identificarea unei mase cervicale si a metroragiei; c) [x] ECG; d) [ ] Tuseu pelvin - identificarii formatiunii tumorale; e) [ ] Prezenta sau absenta adenopatiilor periferice - cautarea lor. 381. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieInvestigatiile complementare din patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie sunt (Pagina 587- 588): a) [x] Beta-hCG (urinara sau plasmatica) pacienta fertila; b) [x] RMN pelvin (non-sistematic); c) [x] Ecografia pelvina; d) [ ] Ecodopler abdominal; e) [x] CT abdominopelvin (non-sistematic). 382. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieChistul organic descoperit ecografic, in patologia tumorilor maligne pelvine la femeie, poate fi insotit de mai multe semne. Acestea sunt:(Pagina 588); a) [x] Structura solida a acestuia b) [ ] Durerea pelvina; c) [x] Ascita; d) [x] Vegetatii prezente; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 383. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie. In patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie, chistectomia prin laparoscopie este indicatie operatorie, in caz de (Pagina 588): a) [ ] Scadere in volum a chistului; b) [x] Crestere in volum al chistului; c) [x] Chist cu aspect organic, evidentiat ecografic; d) [x] Modificari morfologice ale chistului; e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte. 384. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie. Post-ecografic, in caz de suspectarea unui cancer ovarian, managementul acestuia poate fi (Pagina 589): a) [x] RMN pelvin; b) [x] CT toracoabdominal; c) [ ] c) CA 19-8; d) [x] CA 125 e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 385. [S] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie. In cazul suspectarii unor tumori maligne pelvine sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia (Pagina 589): a) [ ] Efectuarea unei explorari chirurgicale laparoscopice; b) [ ] Efectuarea explorarii chirurgicale laparoscopice la 10-15 zile dupa descoperirea tumorii; c) [ ] Scopul explorarii chirurgicale laparoscopice este de a realiza si o anexectomie; d) [x] Prezenta ascitei identifica diagnosticul de tumora maligna pelvina; e) [ ] Din lichidul ascitic punctionat se pot evidentia celule carcinomatoase. 386. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieAdenomioza prezenta, in patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie, poate fi (Pagina 589): a) [x] Tesut endometrial infiltrat la nivelul jonctiunii miometriale; b) [x] Una dintre cauzele hipertrofiei uterine; c) [x] Poate insoti fibromul uterin; d) [ ] Poate insoti fibroza peritoneala; e) [ ] Patologie rara. 387. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeiePiosalpinxul in patologia tumorilor pelvine la femeie, este caracterizat prin (Pagina 589): a) [ ] Abces rectal; b) [x] Abces tubo-ovarian; c) [x] Dureri pelvine, febra, colectie latero-uterina dureroasa vizibila ecografic; d) [x] Sindrom biologic inflamator; e) [x] Poate aparea la femeile cu sterilet. 388. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeieCuantificarea sangerarii in hemoragia genitala la femeie, consta in

(Pagina 583): a) [x] Scorul Higham pentru menoragie; b) [x] Examinarea cu specul; c) [x] Hemograma; d) [x] Anamneza: numarul de tampoane, haine patate de sangerare, prezenta cheagurilor; e) [ ] Nici un raspuns nu este adevarat. 389. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Semnele de anemie greu tolerabila din hemoragia genitala la femeie, sun (Pagina 583)t: a) [x] Paloare mucotegumentara inclusiv a conjuctivelor; b) [ ] Bradicardie; c) [x] Dispnee; d) [ ] Cefalee usoara; e) [x] Tahicardie. 390. [S] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Semnele de soc din hemoragia genitala la femeie, sunt (Pagina 583): a) [ ] Hipotensiunea arteriala; b) [ ] Extremitati reci; c) [ ] Lipotimie; d) [ ] Marmorare, transpiratii; e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate. 391. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Conduita terapeutica in prezenta semnelor de soc si a anemiei greu tolerabile, este (Pagina 583) a) [x] Spitalizare, incalzire; b) [ ] Repaus la domiciliu; c) [x] Oxigenoterapie prin sonda nazala; d) [x] Doua cai venoase de calibru bun; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 392. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Hematomul retroplacentar poate avea ca etiologie (Pagina 584) a) [ ] Pielonefrita; b) [ ] Apendicita; c) [x] Preeclamsia; d) [x] Consumul de cocaina; e) [x] Accident rutier. 393. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeiePlacentei praevia este caracterizata prin (Pagina 584) a) [ ] Cefalee; b) [ ] Uter de lemn; c) [x] Hemoragii genitale deseori abundente insotite de contractii uterine; d) [ ] Hematocolpos prin himenul neperforat; e) [x] Placenta inserata la mai putin de 4 cm de orificiul intern al colului uterin evidentiata ecografic. 394. [S] Capitol: Hemoragia genitala la femeieCauzele hemoragiei genitale in afara sarcinii pot fi: cervicale, uterine tubare, sau oavariene. Dintre acestea cauzele uterine sunt, cu exceptia (Pagina 584) a) [ ] Endometrita; b) [ ] Adenomioza; c) [ ] Polipul endometrial; d) [x] Ectropion; e) [ ] Fibromul uterin. 395. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeieBilantul in caz de sangerare genitala in afara sarcinii, cuprinde (Pagina 585) a) [x] Feritinemia; b) [x] Ecografia pe cale abdominala si transvaginala; c) [x] Examinarea clinica a colului cu specul si tuseu vaginal; d) [x] Histerescopia diagnostica asociata cu biopsia endometriala; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 396. [S] Capitol: Hemoragia genitala la femeieTratamentul fibroamelor interstitiale si ale fibroamelor subseroase, cuprinde (Pagina 585) a) [ ] Mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa;

b) [ ] Embolizarea arterelor uterine; c) [ ] Miomectomia prin laparatomie sau laparoscopie; d) [ ] Agonisti GnRH; e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte. 397. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeieTratamentul menometroragiei asociate cu adenomioza consta in (Pagina 585-586 a) [x] Antifibrinolotice; b) [x] Sterilet Mirena cu eliberare de progesteron; c) [x] Fier per os asociat cu viramina C; d) [ ] Heparinice; e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte. 398. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Tratamentul hemoragiilor genitale cataclismice, cuprinde (Pagina 586) a) [x] Estrogeni in doze mari prin plasture transdermic aplicat pentru 72 de ore; b) [x] Antifibrinolitic; c) [x] Embolizarea arteriala sub angiografie; d) [x] Histerectomia de hemostaza ca ultima solutie; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 399. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiVulvovaginitele (Pag. 576): a) [x] sunt infectii genitale joase b) [ ] sunt infectii genitale inalte c) [ ] sunt insotite de febra inalta d) [x] nu sunt insotite de febra e) [x] aparitia lor poate fi favorizata de un tratament antibiotic 400. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Trichomonas vaginalis sunt false (Pag. 576): a) [x] leucoree gri, urat mirositoare b) [ ] este o infectie cu transmitere sexuala c) [ ] tratament :Metronidazol 2g per os in doza unica d) [x] tratament :Metronidazol 2g per os 2X1 /zi timp de 7 zile e) [ ] apar arsuri vaginale, dispareunie 401. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Trichomonas vaginalis sunt adevarate (pag. 576): a) [ ] nu este acompaniata de prurit b) [x] leucoree verde, urat mirositoare c) [x] este acompaniata de prurit d) [x] dispareunie e) [x] apar arsuri vaginale 402. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la infectia cu Candida albicans sunt false (Pag. 576): a) [x] nu poate fi favorizata de tratamentul antibiotic b) [ ] este prezenta leucoreea alba, zgrunturoasa c) [ ] apar depozite albicioase cu aspect de lapte batut d) [ ] se insoteste de eritem vaginal e) [x] poate sa apara febra si duriri pelvine 403. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la endometrita sunt adevarate (Pag.577): a) [ ] nu este insotita de febra b) [x] apar durerile abdominale pelvine c) [x] leucoree purulenta sau murdara d) [x] poate fi favorizata de avort sau nastere e) [x] dureri la mobilizarea uterina 404. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la endometrita sunt false (Pag.577): a) [x] poate fi favorizata de tratamentul cu antibiotic b) [x] nu este insotita de febra

c) [x] leucoree gri, urat mirositoare d) [ ] apare mai fracvent postpartum e) [x] fara durere abdominopelvina 405. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la salpingita sunt adevarate (Pag.577): a) [ ] evolutie fara febra b) [x] leucoree purulenta, murdara c) [x] dureri abdominale d) [ ] aparitia este favorizata de spalaturi vaginale inadecvate, diabet e) [ ] tratamentul consta in administrarea de antibiotice pentru anaerobe 406. [S] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la salpingita sunt false (Pag.577): a) [ ] leucoree purulenta, murdara b) [ ] evolueaza cu dureri pelvine c) [ ] durerea poate fi intensificate de efort fizic d) [x] lipsa febrei si dispareuniei sugereaza o infectie genitala inalta e) [ ] poate sa apara un sindrom Fitz-Hugh-Curtes asociat 407. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiDiagnosticul diferential al salpinfitei se faca cu (Pag.577): a) [x] peritonita de origine digestiva b) [x] chisturi ovariene c) [ ] pancreatita d) [x] sarcina ectopica e) [x] apendicita 408. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiPiosalpingele (Pag.577): a) [x] este un abces al trompei uterine b) [ ] evolueaza fara febra c) [x] dureri pelvine, uneori pulsative d) [x] leucoree murdara sau purulenta e) [x] masa latero-uterina dureroasa palpabila la tuseu vaginal. 409. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiHipertensiunea arteriala gestationala (Pagina 525): a) [x] Este hipertensiunea izolata TAs >= 140 mmHg si/sau Tad >=90 mmHg b) [ ] Proteinurie >300 mg/zi sau > 2 cruci pe bandeleta c) [x] Fără proteinurie d) [x] Începând cu săptămâna 20 de amenoree e) [ ] Edeme apărute brutal 410. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarcinii Este justificata suspectarea unei preeclampsii , in cazul unei HTA de novo, asociate cu unul din semnele următoare: (Pagina 525) a) [x] Trombocite < 150.000/mm3 b) [x] Uricemia < 350 micromoli/l c) [x] Edeme apărute brutal sau agravate rapid d) [ ] Cresterea ASAT peste valoarea normal e) [x] Retard de crestere intrauterina (RCI) 411. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiFactorii de risc ai preeclampsiei sunt (Pagina 525): a) [x] Antecedente de preeclampsia la mama sau la o sora b) [x] Obezitatea c) [x] Vârsta înaintata a mamei d) [ ] Insulinodependenta e) [x] Trombofilia,afectiuni autoimune 412. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiManagementul cazurilor de preeclampsie cuprinde (Pagina 526): a) [ ] Administrarea de diuretice b) [x] Nasterea,singurul factor ce va determina vindecarea in câteva zile c) [x] Internarea in urgent d) [ ] Supravegherea materno-fetala nu este esentiala e) [ ] Indicarea tratamentului antihipertensiv daca Tad >90 sau TAs >140 mm Hg 413. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarcinii Indicatii pentru întreruperea sarcinii (inducerea travaliului

sau operatia cezariana) sunt (Pagina 527): a) [ ] HTA cu Tad>110 sau TAs>160 mmHg b) [x] Trombocitopenie < 50.000 c) [x] EPA d) [x] Eclampsie e) [x] Sindrom Hellp 414. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiMonitorizarea materna la femeia cu preeclampsia consta in (Pagina 527) : a) [x] Măsurarea semi-continua a tensiunii arteriale b) [ ] Doppler matern si fetal c) [x] Supravegherea electrocardiogramei si a oximetriei pulsului d) [ ] Ecografie obstetrica si fetala e) [x] Bilant biologic al HTA repetat 415. [S] Capitol: Principalele complicatii ale sarcinii Preventia medicamentoasa a recidivei preeclampsiei se face cu ajutorul (Pagina 527): a) [ ] Antihipertensivelor b) [ ] Corticoizilor c) [ ] Labetalolului d) [x] Aspirinei e) [ ] Sulfatului de magneziu 416. [S] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiSindromul Hellp reprezintă (Pagina 528): a) [ ] Hemoliza + citoliza prehepatică +trombocitopenie b) [ ] Hemoliza + citoliza prehepatică +trombocitoza c) [ ] Hemoliza +citoliza posthepatica +trombocitoza d) [ ] Hemoliza + citoliza hepatica +trombocitoza e) [x] Hemoliza + citoliza hepatica + trombocitopenie 417. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiIn Hematomul retroplacentar avem următoarele semne (Pagina 528): a) [ ] Menoragie b) [x] Metroragie c) [x] Contractii d) [x] Suferinta fetala e) [x] Anomalii ale ritmului cardiac fetal 418. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiMetroragiile primului trimestru si întreruperea spontana de sarcina pot sa apăra in (Pagina 529): a) [ ] Cancerul uterin b) [x] Sarcina extrauterina c) [ ] Fibromul uterin d) [x] Avortul spontan e) [x] Sarcina oprita in evolutie 419. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiDiagnostice posibile pentru hemoragie genitala in al doilea si al treilea trimestru al sarcinii sunt (Pagina 529): a) [ ] Sarcina extrauterina b) [x] Moarte fetala intrauterina c) [x] Placenta Praevia d) [x] Hematom retroplacentar sau ruptura uterine e) [ ] Avort spontan 420. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiRuptura uterina (Pagina 530): a) [x] Survine cel mai frecvent in timpul travaliului, la nivelul unei zone slăbite a peretelui b) [ ] Survine cel mai frecvent pe uter indemn c) [ ] Uterul se deformează in urma rupturii si ia forma unei piramide d) [x] Uterul se deformează in urma rupturii si ia forma unei clepsidre e) [ ] Ruptura declansează a hemoragie intraperitoneala lenta 421. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiSarcina este contraindicata femeii diabetice in cazul aparitiei complicatiilor degenerative grave ca (Pagina 531): a) [ ] HTA gravidică

b) [x] Retinopatia florida c) [x] Nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA severa d) [ ] Sensibilitate la infectii e) [x] Coronaropatie 422. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiConsecintela fetale si neonatael intr-o sarcina cu diabet gestational (): a) [x] Malformatii fetale b) [ ] HTA gravidică c) [x] Exces de lichid amniotic d) [ ] Oligoamniosul e) [x] Distocia umerilor 423. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaCare din metodele enumerate nu este utila pentru diagnosticul sarcinii tubare în evolutie (Pagina 533-536)? a) [x] punctia fornixului posterior b) [ ] testul de sarcina; c) [ ] ultrasonografia ; d) [x] chiuretajul uterin; e) [ ] laparoscopia ; 424. [S] Capitol: Sarcina extrauterinaTratamentul sarcinii tubare consta în (Pagina 533-536): a) [x] înlăturarea sarcinii extrauterine tubară prin salpingotomie sau salpingectomie. b) [ ] chiuretaj uterin; c) [ ] administrarea antibioticelor; d) [ ] administrarea preparatelor estrogen-gestagene; e) [ ] fizioterapie 425. [S] Capitol: Sarcina extrauterinaCare din patologiile enumerate nu favorizeaza dezvoltarea sarcinii ectopice (Pagina 533-536)? a) [ ] endometrioza pelvina b) [ ] antecedente de salpingita ; c) [x] adenomioza d) [ ] tratament cu clomifen citrat e) [ ] antecedente de interventii chirurgicale tubare 426. [S] Capitol: Sarcina extrauterinaDiagnosticul de sarcina tubara rupta se stabileste pe baza simptomelor enumerate, cu exceptia (Pagina 533-536): a) [ ] socului ; b) [ ] aparare abdominala c) [ ] durerilor violente sincopale; d) [x] febra ; e) [ ] semne de anemie (tahicardie) 427. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaTratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine consta în administrarea (Pagina 533-536): a) [x] metotrexatului; b) [x] mifepristonului c) [ ] preparatelor estrogen-gestagene; d) [ ] androgenilor ; e) [ ] prostaglandinelor 428. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaCare dintre urmatoarele sunt factori de risc ai sarcinii extrauterine fara contraceptie (Pagina 533-536): a) [x] Antecedente de sarcini extrauterine b) [x] Endometrioza pelvina c) [x] Antecedente de salpingita d) [ ] Obezitatea e) [x] Tabagismul 429. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaCare dintre urmatoarele sunt efecte secundare ale metotrexatului (Pagina 533-536): a) [x] Stomatite b) [x] Citopenii

c) [x] Citoliza hepatica d) [x] Greturi si varsaturi e) [ ] nici o varianta corecta 430. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaÎn caz de sarcină extrauterină tratamentul este ( Pagina 533-536): a) [x] medicamentos b) [x] .chirurgical c) [ ] antispastic d) [ ] toate de mai sus e) [ ] .nici o varianta corecta 431. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideSemne clinice sugestive pentru diagnosticul de sarcina sunt (Pagina 521): a) [ ] Luare mare in greutate b) [x] Semne simpatice de sarcina,inconstante:cresterea tensiunii sânilor, greturi matinale, vărsături ocazionale , polakiurie, cresterea volumului sânilor cu bombarea areolei si cresterea glandelor sebacee c) [ ] Bătăile inimii fătului auzibile cu stetoscopul Pinard d) [x] La examenul cu speculul : col violaceu,glera cervicala absenta e) [x] La tuseu vaginal: cresterea volumului uterului cu umplerea fundurilor de sac vaginale, uter moale, mai accentuat la nivelul istmului 432. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravide Examenele complementare pentru confirmarea sarcinii in primul trimestru de sarcina (Pagina 521): a) [x] Nu sunt intotdeauna necesare b) [ ] Sunt intotdeauna necesare c) [x] Sunt: beta-HCG urinar sau plasmatic,ecografia pelvină d) [ ] Sunt relevante începând din luna a 3-a e) [ ] Sunt grupa si factorul Rh +- grupa si factorul Rh al sotului 433. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideTermenul teoretic al nasterii se calculează după formula (Pagina 521) a) [ ] Data confirmării sarcinii + 9 luni b) [ ] Data ultimului ciclu + 9 luni c) [ ] Data confirmării sarcinii + 9 luni d) [x] Data ultimului ciclu + 14 zile +9 luni e) [ ] Data ultimului ciclu + 28 zile + 9 luni 434. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideConsultatiile obligatorii sunt (Pagina 522): a) [ ] In număr de 9 b) [x] In număr de 7 c) [ ] In lunile 2,3,4,5,7,8,9 d) [ ] In lunile 1,2,3,4,5,6,7,8,9 e) [x] In lunile 3,4,5,6,7,8,9 435. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideExamenele paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii sunt (Pagina 522): a) [x] Grupa si factorul Rh +- grupa si factorul Rh al sotului daca femeia este Rh negativ b) [x] Serologia rubeolei si a toxoplasmozei, cu exceptia cazurilor deja imunizate c) [ ] Radiografia abdominala simpla d) [x] VDRL si TPHA e) [x] Proteinuria si glicozuria 436. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideExamenele paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii sunt (Pagina 522): a) [x] Grupa si factorul Rh +- , grupa si factorul Rh al sotului daca femeia este Rh negativ b) [ ] Serologie HIV,CMV c) [ ] Depistarea bioclinică a sarcinilor cu risc de Trisomie 21 d) [ ] Hemograma pentru depistarea anemiei e) [x] VDRL si TPHA 437. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideExamenele paraclinice recomandate in timpul primei consultatii sunt (Pagina 522): a) [x] Serologie HIV,CMV

b) [ ] VDRL si TPHA c) [x] Frotiu cervico-vaginal , daca a trecut mult timp de la ultima analiza d) [x] Depistarea biochimica a sarcinilor cu risc de Trisomie 21 e) [x] Hemograma pentru depistarea anemiei recomandata in luna a 6-a 438. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideDaca femeia este Rh negativ si bărbatul Rh pozitiv (Pagina 522-523) a) [x] Se previne imunizarea cu factor Rh b) [x] Se determina factorul Rh fetal la începutul sarcinii c) [ ] Nu este determinarea factorului Rh fetal la începutul sarcinii d) [x] Daca fătul este Rh pozitiv se previne imunizarea Rh a mamei printr-o doza unica injectabila de 300 micrograme antiD la 28 de săptămâni de sarcina e) [x] Preventiv pentru toate femeile cu Rh negativ al căror sot este Rh pozitiv se injecteaza o doza unica de 300 micrograme antiD la 28 de săptămâni 439. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideRiscul pierderii fătului după biopsia trofoblastului sau amniocenteza pentru diagnosticarea Trisomiei 21 este (Pagina 523): a) [ ] 10% b) [ ] 3-4% c) [x] 1-2% d) [ ] 0-1% e) [ ] 5% 440. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideBilantul paraclinic in luna a 6-a se efectuează cu ajutorul următoarelor examinări (Pagina 523): a) [x] AgHbs b) [x] Hemograma, trombocite c) [x] Serologia toxoplasmozei la nevoie d) [x] Depistarea diabetului in sarcina la cazurile cu risc e) [ ] Identificarea albuminei si a glucozei in plasma 441. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideConsultatia si bilantul preanestezic se vor efectua in luna (Pagina 523): a) [ ] Luna a 9-a b) [ ] Săptămâna 40 c) [ ] Săptămâna 38 d) [x] Luna a 8-a e) [ ] Luna a 7-a 442. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideRecoltarea vaginala pentru portajul streptococului B (Pagina 523): a) [ ] Se efectuează cu ocazia fiecărei consultatii b) [x] Se efectuează in luna a 8-a c) [ ] In luna a 9-a d) [ ] Daca rezultatul este pozitiv ,se recomanda nasterea prin operasie cezariana e) [x] Daca rezultatul este pozitiv , se recomanda tratament antibiotic in timpul travaliului , pentru a preveni riscul infectiei neonatale cu streptococ B 443. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideNecesitătile nutritionale in timpul sarcinii (Pagina 524): a) [ ] 3500 calorii b) [ ] 2000-3500 calorii c) [ ] 1500-2000 calorii d) [ ] Peste 3500 calorii e) [x] Alimentatie variata la femeia cu o stare de sănătate buna, fără alte resurse suplimentare 444. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalPerioadele travaliului sunt urmatoarele, cu exceptia (pag 549): a) [x] preliminara; b) [ ] de dilatare a colului uterin; c) [x] postnatala precoce; d) [ ] de delivrenta; e) [ ] perioada de expulzie a fatului.

445. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalCardiotocografia monitorizeaza (pag 550): a) [x] Ritmul cardiac fetal si contractiile uterine; b) [ ] Ritmul cardiac fetal si miscarile fetale; c) [ ] contractiile uterine si miscarile fetale; d) [ ] frecventa batailor cordului gravidei si a ritrmului cardiac fetal; e) [ ] contractiile uterine si tensiunea arteriala. 446. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalConsultatia postnatala se realizeaza dupa o perioada de (pag 551): a) [ ] 4-6 saptamâni; b) [x] 6-8 saptamâni; c) [ ] 8-9 saptamâni ; d) [ ] 2-4 saptamâni; e) [ ] 3-6 saptamâni. 447. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalMonitorizarea in timpul travaliului cuprinde (pag.550): a) [x] Culoarea lichidului amniotic b) [ ] Se urmareste starea lohiilor c) [x] Pulsul, tensiunea arterial d) [ ] Toate cele de mai sus e) [x] Dilatatia cervical si inaltimea prezentatiei fetale 448. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalMonitorizarea in timpul travaliului cuprinde urmatoarele, cu exceptia (pag 550): a) [ ] Pulsul, tensiunea arterial b) [ ] Dilatatia cervical si inaltimea prezentatiei fetale c) [x] Se urmareste starea lohiilor d) [ ] Constienta e) [ ] Culoarea lichidului amniotic 449. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalCare dintre afirmatiile urmatoare privind prezentatia sunt adevarate (pag.549): a) [ ] Reprezinta partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului b) [x] Reprezinta partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea superioara a bazinului c) [x] In prezentatia cefalica capul fatului este in flexie maxima d) [ ] In prezentatia pelvina incomplete se prezinta cu picioarele inainte e) [x] In prezentatia transversal fatul se prezinta cu umarul,oblic 450. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalDelivrenta naturala reprezinta (pag.550): a) [ ] Extragerea manula a placentei si a membranelor b) [ ] Delivrenta facilitata de o injectie de oxitocina c) [x] Delivrenta ajutata detragerea cordonului ombilical pentru a facilita iesirea acesteia din vagin d) [ ] Delivrenta in care placenta iese din tractul genital fara nici o interventie externa e) [ ] Nici o varianta corecta 451. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalLa ce interval de timp dupa nastere se reinstaleaza menstuatia (pag.551)? a) [ ] La 8-10 sapt. dupa nastere, in orice caz b) [x] La 6-8 sapt dupa nastere, in absenta alaptarii c) [ ] Dupa 2 luni , daca femeia alapteaza d) [x] Dupa 3 luni , daca femeia alapteaza e) [ ] La 6-8 sapt dupa nastere, in orice caz 452. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalHipertonia uterina reprezinta (pag.550): a) [x] Uterul nu se relaxeaza intre contractii b) [ ] Uterul se relaxeaza exagerat in afara contractiilor c) [ ] Uterul se contracta exagerat in timpul contractiilor si se relaxeaza exagerat intre contractii d) [ ] Uterul are o consistenta crescuta datorita ingrosarii peretelui uterin e) [ ] Nici una dintre variantele de mai sus 453. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalRitmul cardiac fetal (RCF) normal (pag 550): a) [ ] 100-140 batai /minut b) [ ] 120-140 batai/ minut

c) [x] 120-160 batai /minut d) [ ] ≤120 batai/ minut e) [ ] 150-170 batai/ minut 454. [M] Capitol: Tumorile mamareTumorile mamare benigne sunt (pag.601): a) [x] Adenofibromul mamar b) [ ] Tumora Wilms c) [x] Mastoza = distrofia fibrochistică a sânului d) [ ] Bezoart e) [x] Chisturile mamare solitare 455. [M] Capitol: Tumorile mamareTumorile mamare benigne sunt (pag.601): a) [x] Adenofibromul mamar b) [ ] Tumora Wilms c) [x] Mastoza = distrofia fibrochistică a sânului d) [ ] Bezoart e) [x] Chisturile mamare solitare 456. [M] Capitol: Tumorile mamareTumorile mamare benigne sunt (pag.601): a) [ ] Bezoart b) [ ] Sindromul Ogilvie c) [x] Papilomul intraductal d) [x] Abcesul mamar e) [x] Lipomul 457. [M] Capitol: Tumorile mamareAfirmatiile corecte despre tumorile mamare benigne sunt (pag.601): a) [x] In majoritatea cazurilor mamografia si ecografia confirma caracterul benign b) [x] In caz de dubiu se realizează puncție sau biopsie sub ghidaj ecografic c) [x] Mastoza asociază leziuni: scleroza, chisturile, adenoza d) [ ] Mastoza nu creste riscul pentru cancerul de sân e) [x] Adenofibromul mamar este constant indiferent de momentul ciclului 458. [M] Capitol: Tumorile mamareAfirmatiile corecte despre tumorile mamare benigne sunt (pag.601-602): a) [x] Adenofibromul mamar apare la tinere intre 15-35 ani b) [x] Mastoza creste riscul de cancer de sân × 2,8 c) [x] Lipomul apare in medie la vârsta de 45 ani, si reprezintă tesut adipos înconjurat de o capsula d) [x] Abcesul mamar complica alăptarea, este favorizat de fumat e) [ ] Chisturile mamare solitare sunt intotdeauna nedureroase 459. [M] Capitol: Tumorile mamarePapilomul intraductal (pag.602): a) [x] Tumora benigna care se dezvolta din canalele galactofore b) [x] Determina scurgere mamelonara uneori hemoragica (galactoragie) c) [x] In caz de suspiciune se efectuează: mamografie, ecografie, galactografie, citologie a scurgerii d) [ ] Nu prezintă niciodată scurgere mamelonara e) [x] Se îndepărtează chirurgical întreaga zona glandulara (piramidectomie) si se efectuează examen anatomopatologic 460. [S] Capitol: Tumorile mamareCare dintre urmatoarele afirmații NU reprezintă factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602): a) [x] IMC (indice de masa corporala) normal b) [ ] Pubertate precoce. Nuligestitate c) [ ] Prima sarcina tardiva d) [ ] Absenta alăptării. Menopauza tardiva e) [ ] Terapia de substituție hormonala 461. [S] Capitol: Tumorile mamareCare dintre urmatoarele afirmații NU reprezintă factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602): a) [ ] Antecedente personale de patologie a sânului cu atipii b) [ ] Antecedente personale patologice de cancer mamar c) [ ] Antecedente familiale in caz de cancer precoce al pacientei d) [ ] Mutatia genelor BRCA1 si BRCA 2 e) [x] Antecedente personale si familiale negative (nesemnificative) 462. [M] Capitol: Tumorile mamareCare dintre urmatoarele afirmatii reprezintă factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602):

a) [ ] Conditiile socio-economice defavorabile b) [x] Antecedente de radioterapie toracica c) [x] Conditiile socio-economice favorabile d) [x] Obezitatea e) [ ] Lipsa mutatiei genelor BRCA1 si BRCA 2 463. [M] Capitol: Tumorile mamareTipuri anatomopatologice de cancer mamar (pag. 602): a) [x] Adenocarcinom b) [x] Carcinom in situ (canalicular sau lobular) c) [x] Carcinom infiltrant (canalicular sau lobular) d) [ ] Carcinom seros e) [ ] Carcinom cu celule de tranzitie 464. [M] Capitol: Tumorile mamareDepistarea cancerului mamar se face prin (pag. 603): a) [x] Screening populațional b) [x] Mamografie începând de la 50 de ani, si după aceea tot la 2 ani c) [x] Depistarea individuala d) [x] Identificarea mutatiilor BRCA 1 si BRCA 2 e) [ ] Nici o varianta nu este corecta 465. [S] Capitol: Tumorile mamareNU sunt adevărate despre cancerul mamar palpabil depistat la examenul clinic urmatoarele (pag. 603): a) [ ] La autoexaminare depistarea unei umflături > 20 mm, fixa la planul profund, cu atractie cutanata b) [x] Nu poate fi depistat prin autoexaminare ci doar de către medicul curant c) [ ] Expresia HER 2 prezenta (slab sau supraexpresie puternica) d) [ ] Tratamentul chirurgical ca prima optiune când este posibil si tumora este 6 cm nu se recomanda rezectie chirurgicala 487. [M] Capitol: Tumori ovarieneComplicatiile chisturilor ovariene sunt (pag. 599): a) [x] Hemoragia intrachistică b) [x] Ruptura hemoragica a unui chist c) [x] Torsiunea ovarelor d) [ ] Multiplicarea chistelor e) [ ] Toate variantele sunt corecte 488. [S] Capitol: Tumori ovarieneTorsiunea ovarelor datorita prezentei chisturilor reprezintă (pag.599): a) [x] Răsucirea in jurul propriului pedicul (ligament lombo-ovarian) b) [ ] Răsucirea in jurul propriului pedicul (ligament larg) c) [ ] Răsucirea in jurul propriului pedicul (ligament galben) d) [ ] Răsucirea in jurul propriului pedicul (ligament ovo-ovarian) e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt false 489. [S] Capitol: Tumori ovarieneDurerea de tip „lovitura de pumnal" insotită de vărsături, apărare

abdominopelvină este caracteristica in (pag.599): a) [ ] Tumori ovariene endometrioide b) [ ] Hemoragia intrachistică c) [ ] Tumori ovariene mucinoase d) [ ] Ruptura hemoragica a unui chist e) [x] Torsiune de ovar 490. [M] Capitol: Tumori ovarieneUrmătoarele afirmatii sunt adevărate despre cancerul ovarian (pag. 599-600): a) [ ] Metroragia nu este semn de depistare b) [x] Mutatia BRCA 1 sau BRCA 2 (factori de risc) c) [x] Dureri pelvine, tulburări digestive (constipație, diaree) d) [ ] Citologie normala in frotiul de depistare e) [x] Adenopatii periferice inghinal 491. [M] Capitol: Tumori ovarieneDespre tumora aparent complet rezecabila spontan sunt corecte(pag.600): a) [x] Laparotomie mediana in caz de confirmare a tumorii epiteliale maligne b) [x] Apendicectomie (in special daca este mucinos) c) [x] Limfadenectomie pelvină si lombo-aortica d) [x] După operatie se face chimioterapie adjuvanta 6 cure Paclitaxel + Carboplatin e) [ ] După operatie se face chimioterapie adjuvanta 4 cure Paclitaxel + Carboplatin 492. [M] Capitol: Tumori ovarieneBilantul preterapeutic in suspiciunea de masa (tumora) ovariana priveste (pag. 600): a) [x] Examenul clinic, ecografia abdomino-pelvină de referinta b) [x] CT (toraco)-abdominal si pelvin, RMN abdomino-pelvin cu injectie c) [ ] Markeri tumorali CA 120, CA 19-9, ACE d) [ ] Markeri tumorali CA125,CA 19-1, ACE e) [x] Markeri tumorali CA 125, ACE±, CA19-9, 493. [M] Capitol: Tumori ovarieneAfirmatiile corecte despre tumora aparent nerezecabila spontan sunt (pag. 600): a) [x] Necesita chimioterapie neoadjuvanta (Paclitaxel-Carboplatin) b) [ ] Se vindeca complet după 4 cicluri de chimioterapie c) [x] Reevaluare clinica după 3 cicluri: CT sau RMN, markeri (CA125) d) [x] Răspuns bun duce la „chirurgie de interval" cu scopul rezecării complete e) [x] După 3 cicluri daca nu este înregistrat nici un răspuns se administrează a doua linie de chimioterapie 494. [M] Capitol: Tumori ovarieneChisturile ovariene benigne funcţionale: a) [x] Sunt foliculare sau de corp luteal b) [ ] Prezintă caracteristici sugestive pentru malignitate c) [x] Dispar spontan în 1-3 luni d) [ ] Necesită intervenţie chirurgicală e) [x] Nu necesită administrarea de anticonceptionale 495. [M] Capitol: Tumori ovarieneChisturile ovariene benigne organice: a) [x] Vor fi operate b) [x] Pot prezenta caracteristici sugestive pentru malignizare c) [ ] Dispar spontan după câteva luni d) [ ] Dispar după administrarea de anticoncepţionale e) [x] Anexectomia este de primă intenţie când există caracteristici sugestive pentru malignizare 496. [M] Capitol: Tumori ovarieneChisturile dermoide: a) [ ] Sunt tumori maligne b) [x] Existenţa lor reală se confirmă la CT sau RMN c) [x] Se pot elimina prin chistectomie laparoscopică d) [x] Conţin fanere e) [ ] Dispar în urma tratamentului cu anticoncepţionale 497. [S] Capitol: Tumori ovarieneCare din următoarele nu este semn clinic al torsiunii de ovar? a) [ ] Subfebrilitate b) [ ] Durere severă de tip "lovitură de pumnal" c) [x] Metroragia d) [ ] Durerea iradiază în zona lombară şi inghinală e) [ ] Vărsături 498. [M] Capitol: Tumori ovarieneCare sunt semnele clinice ale cancerului ovarian?

a) [x] Metroragie b) [ ] Colectie pericardica c) [x] Dureri pelvine d) [x] Tulburări digestive e) [x] Adenopatie inghinală 499. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul aparitiei unei anomalii brutale a vederii cu ochi alb si nedureros sunt implicate urmatoarele afectiuni ale nervului optic (Pag. 678): a) [x] Neuropatia optica retrobulbara b) [ ] Ocluzia arterei centrale a retinei c) [x] Neuropatia optica ischemica acuta anterioara si posterioara d) [x] Compresiune nervoasa e) [ ] Cecitate monoculara tranzitorie 500. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn care din urmatoarele situatii poate aparea o anomalie a vederii cu ochi alb, nedureros de cauza vasculara (Pag. 678): a) [ ] Glaucoma acut cu unghi inchis b) [x] Ocluzia arterei centrale a retinei c) [x] Complicatia neovascularizatiei din cadrul unei degenerescente maculare legate de varsta d) [ ] Cataracta nucleara e) [x] Ocluzia venei centrale a retinei 501. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuCare sunt cauzele afectarii brutale a vederii cu ochi rosu si dureros (Pag. 678, 679): a) [ ] Dezlipire de retina b) [x] Keratita acuta c) [x] Context traumatic d) [x] Glaucoma neovascular e) [ ] Glaucoma acut cu unghi deschis 502. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul ocluziei arterei centrale a retinei la examenul fundului de ochi se observa (Pag. 686): a) [x] Edem papilar b) [x] Edem retinian ischemic c) [x] Artere subtiri si filiforme d) [ ] Hemoragii peripapilare e) [ ] Papilla normala 503. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuCare este etiologia ocluziei arterei centrale a retinei (Pag. 679): a) [x] Ateroscleroza: tromboze, emboli b) [ ] Hipertensiune arteriala c) [ ] Hipertonie oculara d) [x] Spasm arterial, deficit de perfuzie e) [x] Boala Horton 504. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuTratamentul ocluziei arterei centrale a retinei este (Pag. 679): a) [ ] Masurarea TA b) [x] Corticoterapie intravenoasa in caz de boala Horton c) [ ] Terapie anticoagulanta in caz de sechele dupa AVC recente d) [x] Terapie anticoagulanta in caz de cardiopatie emboligena e) [x] Managmentul factorilor de risc cardio-vasculari 505. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul ocluziei venei centrale a retinei etiologia este urmatoarea (Pag. 680): a) [ ] Sindrom de ochi uscat b) [ ] Boala Horton c) [x] Diabet si alti factori de risc vasculari d) [x] HTA e) [x] Stenoze si ocluzii ale carotidei interne 506. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul ocluziei venei centrale a retinei apar urmatoarele semne clinice (Pag. 680): a) [x] Vene dilatate si sinuoase

b) [x] Noduli albi, pufosi c) [ ] Disparitia reflexului fotomotor direct d) [x] Hemoragii retiniene striate (superficiale) sau rotunde (profunde) e) [ ] Fund de ochi normal 507. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuEtiologia in cazul neuropatiei optice retrobulbare este (Pag. 682): a) [x] Scleroza multipla b) [x] Sarcoidoza, lupus, infectii (sifilis, HIV) c) [ ] Retinopatie diabetica proliferativa d) [ ] Stenoza carotidiana stransa e) [x] Medicamentoasa (etambulol, chinina) 508. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul glaucomului acut prin inchiderea unghiului, semnele functionale sunt (Pag. 682): a) [ ] Metamorfopsii b) [x] Scaderea acuitatii vizuale c) [x] Durere oculara intensa d) [x] Semne generale: cefalee, greturi, varsaturi e) [ ] Fotopsii 509. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuCe modificari clinice apar in keratita acuta (Pag. 683): a) [ ] Ochi alb, nedureros b) [x] Leziuni localizate superioare ce impune cautarea unui corp strain subpalpebral c) [ ] Pupila midriatica d) [x] Leziune centrala ce sugereaza o ocluzie palpebrala defectuoasa e) [x] Leziune corneana ce se coloreaza cu fluoresceina 510. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuTratamentul oftalmologic in asociere cu cel etiologic in cazul uveitei anterioare acute este (Pag. 684): a) [x] Corticoizi locali (dexametazona) 1 pic./ora timp de 48 ore b) [x] Unguent antibiotic + corticoid (oxitetraciclina + dexametazona) 1 aplicare/zi c) [ ] Coliruri epitelizante d) [x] Coliruri midriatice (atropine) cu scop analgezic e) [ ] Tratamentul neovascularizatiei: fotocoagulare panretiniana 511. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuOchiul rosu si dureros cu afectarea segmentului anterior apare in (Pag. 678, 679): a) [ ] DMLV + neovase b) [x] Keratita epiteliala: virala sau bacteriana c) [x] Glaucom neovascular d) [ ] Afectare retrochiasmatica sau chiasmatica e) [x] Contuzie a globului ocular +/- plaga 512. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuOchiul alb si nedureros cu afectarea segmentului posterior apare in (Pag. 678): a) [x] Hemoragie intravitreana b) [ ] Glaucoma acut c) [ ] Uveita anterioara d) [x] NORB e) [x] OACR 513. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuEtiologia NOIA acuta este (Pag. 681): a) [x] Ateroscleroza: NOIA acuta non-arteritica b) [ ] Stenoze si ocluzii ale carotidei interne c) [ ] Hipertonie oculara d) [ ] Intoxicatie alcoolo-tabagica e) [ ] Idiopatica 514. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul unui AVC semnul functional este (Pag. 682): a) [ ] Dureri perioculare intense b) [x] Amputarea brutala si nedureroasa a campului visual c) [ ] Lacrimare d) [ ] Ochi rosu dureros

e) [ ] Cerc perikeratic 515. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuEtiologia glaucomului acut prin inchiderea unghiului este (Pag. 683): a) [x] OVCR (forma ischemica) b) [x] OACR c) [ ] Cauze iatrogene d) [x] Retinopatie diabetica proliferative complicate e) [ ] Sindrom de ochi uscat 516. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuPrima manifestare oftalmologica a bolii Horton este (Pag. 685): a) [ ] OACR b) [ ] OVCR c) [x] NOIA acuta d) [ ] Glaucoma acut cu unghi deschis e) [ ] Keratita acuta 517. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuOchiul rosu putin dureros sau nedureros fara scaderea acuitatii vizuale apare in (Pag. 686): a) [x] Hemoragie sub-conjunctivala b) [x] Conjunctivita c) [ ] Sclerita d) [x] Alergii e) [ ] Glaucoma neovascular 518. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul unei conjunctivite apar urmatoarele semne functionale (Pag. 686): a) [ ] Durere oculara intensificata de miscarile ocular b) [ ] Scaderea acuitatii vizuale nedureroasa c) [ ] Scaderea acuitatii vizuale dureroasa d) [x] Senzatie de corp strain +/- lacrimare e) [ ] Semne generale: cefalee, greturi, varsaturi 519. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul unei conjunctivite virale, tratamentul este urmatorul (Pag. 686): a) [ ] Fluorochinolone ca prima intentie b) [ ] Coliruri midriatice: atropine c) [ ] Corticoizi locali: dexametazona 1 pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile d) [ ] Tratament hipotonizant local si general e) [x] Colire antiseptice: picloxydine 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile 520. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul episcleritei, roseata localizata dispare dupa aplicarea (Pag. 687): a) [x] Vasoconstrinctor b) [ ] Evitarea alergenului c) [ ] Vasodilatator d) [ ] Anticoagulant e) [ ] Lavaj ocular 521. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuRoseata localizata dispare dupa aplicarea unui vasoconstrintor in cazul (Pag. 687): a) [ ] Sclerita b) [x] Episclerita c) [ ] Conjunctivita d) [ ] Hemoragie sub-conjunctivala e) [ ] Hemoragie intravitreana 522. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul unei sclerite, etiologia este urmatoarea (Pag. 687): a) [ ] Boli vasculare: periarterita nodoasa, boala Behcet b) [ ] Boli infectioase: sifilis, zona-zoster, herpes c) [ ] Alergica d) [x] Traumatica e) [ ] Idiopatica

523. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuOchiul rosu dureros fara scaderea acuitatii vizuale apare in (Pag. 687): a) [ ] Keratita acuta b) [ ] Uveita acuta c) [x] Sclerita d) [ ] Endoftalmita e) [ ] Glaucoma acut cu unghi inchis 524. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuTratamentul in cazul conjunctivitei bacteriene este (Pag. 686): a) [x] Colir antiseptic: Picloxydine 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile b) [x] Colir antibiotic de prima intentie: rifampicina 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile la copii c) [x] Colir antibiotic de prima intentie: rifampicina 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile la adulti d) [ ] Corticoterapie locala in doza redusa e) [ ] Fluorochinolone de prima intentie 525. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuTratamentul episcleritei este (Pag. 687): a) [ ] Colire antiseptice b) [ ] Colire antibiotic cu rifampicina local c) [ ] Fluorochinolone d) [x] Corticoterapie locala in doza redusa (Vexol- Rimexolonum) e) [ ] Bolus intravenous de metilprednisolon 1g/zi timp de 3-5 zile 526. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiCopilul dezvoltat normal la nastere, prezinta (Pag. 995 997): a) [ ] Motricitate spontana, anarhica, asimetrica b) [ ] Reflex fotomotor, percepe formele si lumina c) [ ] Tresariri, reflexul cohleo-palpebral inca de la nastere d) [ ] Modulatii ale tipetelor in functie de conditiile fiziologice e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate 527. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiCopilul dezvoltat normal la varsta de 9 luni (Pag. 995 997): a) [x] Sta in sezut fara sprijin b) [x] Sta in picioare fara sprijin c) [x] Priveste in toate directiile d) [ ] Construieste propozitii corecte e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 528. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiLa varsta de 24 de luni un copil dezvoltat normal, efectueaza (Pag. 995 - 996): a) [x] Sta in picioare fara sprijin b) [x] Se catara, alearga, coboara, loveste cu piciorul in minge c) [ ] Copiaza rombul d) [ ] Mananca singur e) [ ] Copiaza cercul 529. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiCauzele intarzaierii patologice in dezvoltarea unui copil, pot fi (Pag. 997): a) [ ] Encefalopatii dobandite b) [ ] Deficit auditiv, vizual c) [ ] Paralizie motorie cerebrala d) [ ] Tulburari psihotice e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 530. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiEncoprezisul prezinta urmatoarele afirmatii adevarate, cu exceptia (Pag. 998): a) [ ] Defecare involuntara in absenta unei afectiuni organice la copilul de cel putin 4 ani b) [x] Encoprezisul apare mai frecvent nocturn c) [ ] Dispare adeseori in timpul separarilor de familie d) [ ] Baietii prezinta afectiunea mai frecvent e) [ ] Tratamentul si psihoterapia de sustinere duc la amelioararea afectiunii 531. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDintre tulburarile de conduita alimentara, pica inseamna

(Pag. 998): a) [ ] Ingerarea de pamant, hartii, excremente de animale, vopsele, etc la un copil cu varsta cuprinsa intre 7-10 ani b) [x] Ingerarea de pamant, hartii, excremente de animale, vopsele, etc la un copil cu varsta cuprinsa intre 1-6 ani, fara nici o tulburare mentala c) [x] Ingerarea de pamant, hartii, excremente de animale, vopsele, etc, la un copil cu varsta cuprinsa intre 1-6 ani timp de cel putin o luna d) [ ] Ingerarea de lichide: lapte, sucuri, ceai, bauturi alcoolice, etc., la un copil de 1-6 ani timp de cel putin o luna e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 532. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDespre mericism urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 998): a) [x] Reprezinta regurgitarea alimentelor partial digerate si remestecarea lor, in absenta unei stari de greata sau a unei patologii gastrointestinale b) [x] Alimentele sunt scuipate, remestecate sau reinghitite c) [x] Pozitia caracteristica: capul pe spate, spatele curbat, incotdat d) [x] Copilul iritabil, coleric intre episoade e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 533. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiCauzele retardului scolar, pot fi (Pag. 999): a) [x] Regresia scolara data de schimbarea scolii b) [x] Doliu sau divortul parintilor sau separarea de parinti c) [x] Patologie psihiatrica sau organica in evolutie d) [x] Fobia scolara e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 534. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiTulburarile psihotice in dezvoltarea patologica a copilului sunt urmatoarele cu exceptia (Pag. 999): a) [ ] Schizofrenia infantila cu debut precoce b) [x] Boala Pott c) [ ] Tulburarea dezintegrativa a copilariei d) [ ] Autismul Kanner e) [ ] Sindromul Asperger 535. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiAutismului Kanner consta in (Pag. 999): a) [x] Tulburari de somn inainte de varsta de 3 ani b) [x] Agresivitate, automutilare, izolare c) [x] Tulburari de limbaj, stereotipii motorii, inflexibilitate d) [ ] Absenta campului vizual e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 536. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDificultatile de citire ale unui copil (Pag. 1001): a) [ ] Apar in jurul varstei de 6 ani b) [x] Apar in jurul varstei de 7 ani c) [x] Copilul prezinta perturbari emotionale d) [x] Citirea lenta, greseli in timpul lecturii cu voce tare, dificultati de memorare e) [x] Dificultati de reproducere si de secventiere a literelor si cuvintelor scrise 537. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDificultatile de calcul matematic la un copil cu varsta cuprinsa intre 7-10 ani sunt (Pag. 1001): a) [ ] Perceptive (recunoasterea si intelegerea simbolurilor) b) [ ] Aritmetice (adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea) c) [ ] Lingvistice (intelegerea termenilor aritmetici si conversia problemelor in simboluri aritmetice d) [ ] Atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor) e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 538. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDificultatile de scris la un copil cu varsta cuprinsa intre 7 10 ani, sunt (Pag. 1001): a) [x] Utilizarea unor cuvinte gresite, inadecvate chiar paragrafe dezorganizate b) [x] Nivelul mult scazut de exprimare in scris pentru varsta lui c) [ ] Exprimare in scris corecta d) [x] Greseli de ortografie, gramatica si punctuatie e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 539. [S] Capitol: Tulburari fobicePentru tulburarea de panica sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia

(Pag. 913): a) [ ] Tulburare mai frecventa la femei b) [ ] Declansata de factori stresanti variati c) [x] Simptomele trebuie sa persiste > 6 luni d) [ ] Comportamentul pacientilor in viata cotidiana este modificat din cauza atacurilor de panica e) [ ] Debuteaza intre 25-35 de ani 540. [S] Capitol: Tulburari fobiceAfirmatiile de mai jos despre compulsii sunt adevarate cu exceptia uneia (Pag. 917): a) [ ] Pacientul se foloseste de acestea pentru a reduce anxietatea sau detresa sau pentru a preveni un eveniment sau o situatie temuta b) [x] Compulsiile sunt ganduri, impulsiuni sau imagini recurente si persistente c) [ ] Constiinta caracterului morbid al tulburarii d) [ ] Consecinte asupra activitatii sociale, profesionale, scolare e) [ ] Compulsiile cele mai frecvente sunt: spalatul mainilor, aranjarea, verificarea 541. [M] Capitol: Tulburari fobiceFobia specifica se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 916): a) [x] Apare in timpul copilariei b) [ ] Anxietate asociata cu teama copilului de a fi separat de mama sa, inainte de 6 ani c) [ ] Simptomatologia prezinta: anxietate cu tulburari de somatice, tulburari de somn, simptome regresive d) [x] Poate sa dispara sau sa se agraveze in contextual unui eveniment stresant e) [x] Anxietate anticipatorie 542. [M] Capitol: Tulburari fobiceCare dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza fobia scolara (Pag. 916): a) [x] Aparita brusca a fricii de a merge la scoala, dupa varsta de 8 ani b) [x] Anxietate asociata cu teama copilului de a fi separate de mama sa inainte de 6 ani c) [ ] Poate sa dispara sau sa se agraveze in contextual unor evenimente stresante d) [x] Pastrarea interesului pentru scoala e) [x] Simptomatologie: anxietate cu tulburari somatice, tulburari de somn, simptome regresive 543. [M] Capitol: Tulburari fobiceDiagnosticul de stress acut in cazul patologiei posttraumatice cuprinde si urmatoarele date (Pag. 919): a) [ ] Factorii de risc care trebuie identificati: sexul feminine, antecedente psihiatrice, tulburari de personalitate, adictiile b) [x] Apare imediat dupa un eveniment traumatizant c) [ ] Apare la cateva saptamani, luni, sau chiar ani dupa evenimentul traumatizant d) [x] Simptomele disociative in traumatismele violente: rataciri, dezorientare, detasare, afectarea constiintei, depersonalizare e) [x] Anxietate, hipervigilenta, tulburari de somn 544. [S] Capitol: Tulburari fobiceStarea de stress posttraumatic se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (Pag. 919): a) [ ] Apare dupa mai mult de o luna de la eveniment b) [ ] Evitarea permanenta a stimulilor asociati cu traumatismul si indiferenta afectiva, tendinta la izolare c) [ ] Anxietate ,hipervigilenta, tulburari de somn, dificultati de concentrare d) [x] Simptome disociative asociate cu un risc crescut de evolutie spre o stare de stres posttraumatic e) [ ] Simdromul de repetitive: cosmaruri, aminitri vivide repetitive, flash-back-uri, retrairi 545. [M] Capitol: Tulburari fobiceTulburarea de adaptare se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 920): a) [ ] Survine in urma unui eveniment traumatizant b) [x] Afecteaza ambele sexe, cu predominenta sexului feminine c) [ ] Anxietate de o intensitate marcata, declansata de o separare d) [x] Poate sa se repete in mod regulat sau sa evolueze constant e) [x] Tulburarea se caracterizeaza prin aparitia unor simptome emotionale, comportamentale sau cognitive, ca raspuns la unul sau mai multe evenimante sau factori stresanti 546. [M] Capitol: Tulburari fobiceIn ce consta managementul tulburarilor de adaptare (Pag. 921): a) [ ] Identificarea si tratarea comorbiditatilor associate b) [x] Tratament medicamentos simptomatic in functie de forma clinica c) [x] Terapie comportamentala si cognitive d) [x] Terapie de grup in caz de expunere normala la un factor de stress e) [ ] Tehnici de hipnoza 547. [S] Capitol: Tulburari fobiceIn managementul patologiilor posttraumatice intra urmatoarele cu exceptia (Pag.

920): a) [ ] Identificarea si tratarea comorbiditatilor asociate b) [ ] Furnizarea de informatii pacientului si antutajului c) [ ] Terapie cognitive si comportamentala d) [ ] Desensibilizari prin miscari oculare e) [x] Nu se administreaza tratament antidepresiv in cazul formei cu dispozitie depresiva 548. [M] Capitol: Tulburari fobicePrecizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt caracteristice agorafobiei (Pag. 915): a) [x] Teama de spatii largi, de multime, de locuri publice, transport in comun b) [x] Anxietate care se poate transforma intr-un atac de panica c) [ ] Teama de a tremura, de a rosi, de a se balbai in public d) [x] Evolutie variabila cu remisii e) [ ] Evitarea situatiilor si a trairilor emotionale foarte intense 549. [M] Capitol: Tulburari fobiceDiagnosticul de fobie sociala se sustine pe baza urmatoarelor afirmatii (Pag. 915): a) [x] Frica de a fi judecat in mod negativ de cei din jur b) [ ] Anxietate care se poate transforma intr-un atac de panica in caz de expunere la situatia fobica c) [x] Teama de a vorbi in public, de a scrie, de a raspunde la intrebari in public d) [x] Evolutia variabila cu remisii e) [x] Bolnavul intampina dificultati pe plan social, profesional si afectiv 550. [M] Capitol: Tulburari fobiceIntre criteriile pe baza carora se stabileste diagnosticul de tulburare anxioasa generalizata sunt urmatoarele (Pag. 914): a) [x] Afecteaza in special persoanele de sex masculin, din copilarie si pana la varsta adulta b) [x] Aparitia involuntara a unei anxietati provocate de anumite evenimente negative din viata pacientului c) [ ] Evitarea anumitor situatii pentru a preveni declansarea unui nou atac de panica d) [x] Asocierea posibila cu depresia e) [x] Simptomele trebuie sa persiste mai mult de 6 luni 551. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiTulburările psihopatologice minore şi tranzitorii in perioada sarcinii constau in (Pag. 922): a) [ ] Perioada distrofica de lunga durata b) [x] Labilitate emotionala c) [x] Anxietate la începutul sarcinii ccare se atenueaza si reapare inaintea termenului de nastere d) [x] Tulburari de comportament alimentar e) [ ] Independenta afectiva 552. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiPost- partum blues si are următoarele elemente diagnostice (Pag. 924): a) [x] Hiperestezie afectiva b) [ ] Stari de veselie inexplicabila c) [x] Anxietate d) [x] Tulburari de somn e) [x] Iritabilitate 553. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiDepresia post-partum recunoaşte intre factorii de risc (Pag. 924): a) [x] Antecedente psihiatrice de depresie b) [x] Complicaţii obstetricale c) [x] Statut socio-economic scazut d) [ ] Statut socio-economic ridicat e) [x] Evenimente stresante 554. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiEvoluţia depresiei postpartum (Pag. 924): a) [x] Alterarea precoce a relatiei mama - copil b) [x] Depresie cronica c) [ ] Nu se pune problema recidivelor d) [ ] Dureaza de cele mai multe ori 15- 30 de zile e) [x] Dureaza de obicei intre 3 si 12 luni 555. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiMelancolia deliranta post -

partum recunoaste si urmatoarele elemente (Pag. 925): a) [x] Risc suicidar b) [x] Anxietate c) [x] Tematica deliranta d) [ ] Nu necesita o atentie deosebita e) [x] Autoacuzare 556. [S] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiPsihoza puerperala se manageriază si prin (Pag. 925): a) [ ] Separarea precoce mama - copil b) [ ] Consiliere psihologica c) [ ] Monitorizare ambulatorie d) [ ] Participarea activa a tatalui la psihoterapie e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 557. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiIntre caracteristicile episodului maniacal post - partum avem (Pag. 925): a) [x] Survine in primele 15 zile post - partum b) [ ] Survine la 3 luni post-partum c) [x] Elemente delirante, halucinatorii d) [ ] Fara elemente depresive e) [ ] Fara elemente delirante sau halucinatorii 558. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiDiagnosticul depresiei postpartum se bazeaza si pe (Pag. 924): a) [x] Astenie b) [x] Plans repetat, iritabilitate c) [x] Fobie de impulsie (teama de a nu face rau copilului) d) [ ] Pacienta nu prezinta idei suicidale e) [ ] Fara alte semne clinice ale depresiei 559. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiManagementul in depresia postpartum consta si in (Pag. 924): a) [ ] Nu necesita terapie medicamentoasa b) [x] Antidepresive c) [x] Psihoterapie de sprijin d) [x] Abordare psihodinamica e) [x] Abordare cogniniva si comportamentala 560. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiFaza prodromala a psihozei puerperale se manifesta si prin (Pag. 925): a) [x] Insomnie b) [ ] Comportament normal c) [x] Comportament bizar d) [x] Manifestari depresive in ultimele saptamani ale sarcinii e) [ ] Debutul este brusc, fara prodrom 561. [S] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiIntre caracteristicele depresiei in perioada sarcinii avem si (Pag. 922): a) [ ] Apare la 15% din sarcini b) [ ] Mai frecvent in primul trimestru de sarcina c) [ ] Atitudine ambivalenta fata de sarcina d) [ ] Simptome ale depresiei e) [x] Toate variantele sunt adevarate 562. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultDefinitia diabetului zaharat (Pag. 1236): a) [x] Glicemia a jeun în sânge a unor valori mai mari de 1,26 g/l - în două ocazii diferite b) [ ] Glicemia a jeum mai mare de 1,5 g/l în doua ocazii diferite c) [x] În orice moment al zilei >2g/l d) [ ] În orice moment >1,8g/l e) [ ] A jeun 1,5 g/l în orice moment 3 g/l 563. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiabetul zaharat de tip 1 este (Pag. 1236): a) [x] Diabet insulinodependent

b) [ ] Nu este insulinodependent c) [ ] Obezitate d) [x] Distrugere autoimună în 95% din cazuri e) [x] Varsta: tineri sub 35 ani 564. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiagnosticul de diferential al DZ de tip II se face cu (Pag. 1237): a) [x] Diabet de tip I. În special (LADA) b) [x] Hemocromotoză c) [ ] Dislipidemie associată (sindrom metabolic) d) [ ] Ereditare familiala I e) [x] Cancer de pancreas 565. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiagnosticul de excludere a DZ tip II (Pag. 1237): a) [x] Diabet iatrogenic (cortico-introdus) b) [ ] HTA c) [x] Citopatie mitocondrială ereditate maternă d) [ ] Citoplasmă ereditare familială I e) [ ] > 40 ani 566. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiabetul MODY este (Pag. 1237): a) [ ] Diabet tip 1 lent b) [x] Diabet genetic c) [ ] Diabet pancreatic d) [ ] Diabet iatrogenic e) [ ] Diabet endocrin 567. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultFenotip clinic în DZ II (Pag. 1238): a) [x] > 40 ani b) [x] HTA c) [ ] Slăbire d) [ ] Sindrom poliuro-polidipsic intens e) [x] Dislipidemie asociată (sindrom metabolic) 568. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultÎn absenta tratamentului DZ tip 1 duce la (Pag. 1236-1255): a) [x] Cetoacidoză b) [x] Comă c) [ ] HTA d) [ ] Sindrom metabolic e) [x] Deces 569. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiabet LADA este (Pag. 1237): a) [ ] Diabet pancreatic b) [ ] Diabet iatrogenic c) [ ] Diabet endocrin d) [ ] Diabet tip II lent e) [x] Diabet tip I lent 570. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultPrintre factorii favorizanti ai cetoacidozei diabetice se numara (Pag.1239): a) [x] Tratamentul cu corticoizi b) [x] Infectii c) [x] Sarcina d) [ ] Patologia respiratorie cronica e) [x] Pacientul a uitat sa isi administreze insulina 571. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultObiectivele tratamentului cetoacidozei diabetice sunt (Pag.1240): a) [ ] Prezervarea functiei renale b) [x] Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice c) [x] Corectarea cetoacidozei d) [x] Restaurarea volemiei e) [x] Corectarea carentei insulinice 572. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultComa hiperosmolara se caracterizeaza prin (Pag. 1241): a) [x] Apare mai ales la persoane in varsta cu diabet de tip 2 necunoscut sau neglijat b) [x] Asociere cu hiperglicemie>33mmoli/l si osmolaritate>350mmoli/l

c) [x] Fara acidoza si cetonurie notabile d) [x] Deficit relativ de insulina e) [ ] Lipoliza si cetogeneza severa 573. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultSunt complicatii legate de coma hiperosmolara urmatoarele (Pag.1242): a) [x] Colaps cardio-vascular cu oligoanurie prin necroza tubular acuta b) [ ] Complicatii digestive (varsaturi hemoragice, pancreatita acuta) c) [x] Infectii favorizate de deshidratare (pneumopatie, infectii urinare) d) [x] Complicatii tromboembolice e) [ ] Dispnee Kussmaul 574. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultIn afara de administrarea de metformin, in etiologia acidozei lactice mai pot fi implicate (Pag.1243): a) [x] Stari de soc b) [x] Ciroza hepatica in stadiu terminal c) [x] Tumori maligne d) [ ] Varsaturi e) [x] Anemie severa 575. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultRetinopatia diabetica proliferativa complicata se caracterizeaza prin (Pag.1244): a) [ ] Dilatare capilara b) [x] Hemoragie in vitros c) [ ] Zone de ischemie d) [ ] Microanevrisme e) [ ] Exudate 576. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultNefropatia diabetica incipienta este caracterizata prin (Pag.1245): a) [x] Filtrare glomerulara normala b) [ ] Microalbuminurie normala c) [x] Tensiune arteriala normala d) [x] Microalbuminurie anormala cuprinsa intre 30mg/24 h si 299mg/24 h e) [ ] Absenta leziunilor anatomice ale glomerulilor si membranei bazale a glomerulilor 577. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultPolineuropatia diabetica se caracterizeaza prin (Pag.1246): a) [ ] Este mai rara decat mononevritele b) [ ] Afectarea este unilaterala asimetrica c) [ ] Sunt afectate aproape exclusiv membrele superioare d) [ ] Debuteaza cu parestezii si dizestezii predominant diurne e) [x] Apare distal si urca progresiv spre partea proximala a membrelor 578. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultInsuficienta coronariana din cadrul macroangiopatiei diabetice poate duce la (Pag.1247): a) [x] Restenozare dupa angioplastie b) [x] Infarct miocardic c) [ ] Afectarea trunchiurilor supraaortice d) [ ] Arteriopatia membrelor inferioare e) [x] Ischemie miocardica silentioasa 579. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultTulburarile trofice care pot aparea la un pacient diabetic sunt (Pag.1248): a) [ ] Arteriopatia membrelor inferioare b) [ ] Micoze cutanate c) [ ] Mal perforant plantar d) [x] Osteoartropatia diabeticului e) [ ] Furuncule 580. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianDimensiunea unui lob a glandei tiroide este de (Pag. 1215): a) [ ] 4 cm inaltime, 2 cm latime, 1 cm grosime b) [ ] 2 cm inaltime. 5 cm latime, 4 cm grosime c) [x] 5 cm inaltime, 3 cm latime, 2 cm grosime d) [ ] 3 cm inaltime, 1 cm latime, 3 cm grosime e) [ ] 1 cm inaltime, 4 cm latime, 5 cm grosime 581. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianMasa glandei tiroide este de (Pag. 1215):

a) [ ] 20 g la femei si 30 g la barbati b) [ ] 10 g la femei si 15 g la barbati c) [ ] 17 g la femei si sub 24 g la barbati d) [x] 18 g la femei si sub 25 g la barbati e) [ ] 15 g la femei si sub 20 g la barbati 582. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianPentru depistarea unor eventuale gusi tiroidiene se vor urmari (Pag. 1215): a) [x] Volumul tiroidei b) [x] Masurarea perimetrului cervical pentru monitorizare c) [x] Simetria lobilor d) [ ] Senzatia de arsura la atingerea tegumentului e) [x] Mobilitatea la deglutitie 583. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianGusa endemica se manifesta prin (Pag. 1216): a) [ ] Carenta de vitamina K b) [ ] Cresterea difuza in volum a tiroidei c) [x] Carenta de iod d) [ ] Noduli unici e) [ ] Noduli functionali 584. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianComplicatii ale gusei tiroidiene pot fi (Pag. 1216): a) [ ] Dispnee inspiratorie b) [ ] Tuse cu expectoratie c) [ ] Otalgii reflexe homolaterale d) [ ] Febra, alterarea starii generale e) [x] Depresie 585. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianComplicatii ale tiroidectomiei sunt (Pag. 1217): a) [x] Hipocalcemia temporara b) [x] Hipoparatiroidie definitiva c) [ ] Paralizia nervului facial d) [ ] Hipercalcemie temporara e) [x] Pneumotorace 586. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianExaminarile complementare pentru nodulul tiroidian sunt (Pag. 1219): a) [ ] Radiografia tiroidiana b) [x] Scintigrafia tiroidiana c) [ ] Radioscopie tiroidiana d) [x] Punctie aspirativa cu ac fin e) [ ] FT4 587. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianCaracteristici ale nodulilor suspecti sunt (Pag. 1219): a) [x] Prezenta adenopatiilor satelite b) [x] Nodul hipoecogen c) [ ] Nodul hiperecogen d) [ ] Halou complet cu umbre marginale "de siguranta" e) [x] Hipervascularizat la ecografia Doppler 588. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianExaminari de laborator efectuate in depistarea nodulilor tiroidieni sunt (Pag. 1219): a) [ ] FT4 b) [x] TSH c) [ ] Anti-TG (antitiroglobulina) d) [ ] Anti-TPO (antitiroperoxidaza) e) [x] Dozarea sistematica a tirocalcitoniei 589. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianTratamentul gusei tiroidiene se face cu (Pag. 1217): a) [x] Tratament frenator al axului tireotrop cu L-tiroxina b) [x] Tiroidectomie c) [ ] Glucocorticoizi d) [x] Suplimentarea cu iod e) [ ] Progesteron 590. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianGusa tiroidiana poate prezenta mai multe forme (Pag. 1215-1216):

a) [x] Gusa endemica b) [x] Gusa simpla c) [ ] Gusa neregulata d) [x] Gusa sporadica e) [x] Gusa multiheteronodulara 591. [M] Capitol: HipertiroidismulSemnele de tireotoxicoză pot fi (Pag. 1221): a) [x] Scădere în greutate b) [ ] Frisoane c) [x] Termofobie d) [x] Semnul taburetului e) [ ] Bradicardie 592. [M] Capitol: HipertiroidismulPrintre cauzele hipertiroidismului includem (Pag. 1221): a) [x] Boala Basedow b) [x] Nodulul toxic tiroidian c) [ ] Hipocalcemia d) [x] Administrarea de amiodarona e) [x] Tiroidita De Quervain 593. [M] Capitol: HipertiroidismulLa efectuarea examenului obiectiv în cazul unui pacient cu hipertiroidism putem decela (Pag. 1221): a) [x] Thrill la palpare şi guşă cu suflu ascultatoric b) [x] Tremor c) [ ] Constipaţie d) [ ] Creştere în greutate e) [x] Durere cervicală acută 594. [M] Capitol: HipertiroidismulExaminări pentru diagnostic etiologic în hipertiroidism (Pag. 1221): a) [x] CRP în contextul unei dureri cervicale şi episod viral b) [x] Scintigrafie tiroidiană în contextul prezenţei mai multor noduli la palpare c) [ ] Radiografie de şa turcească d) [ ] Ecografie abdominală e) [x] Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) 595. [M] Capitol: HipertiroidismulScintigrafia cu I¹²³ este contraindicată în cazul (Pag. 1221): a) [ ] Unui tablou tipic Basedow b) [ ] Unui tablou clinic De Quervain c) [x] Alergiei la iod d) [ ] Nodul toxic tiroidian e) [x] Sarcinii si alaptării 596. [S] Capitol: HipertiroidismulScintigrafia cu I123 sau Tc99 nu este necesară în cazul (Pag. 1221): a) [x] Unui tablou clinic tipic de Basedow sau De Quervain b) [ ] Unui hipertiroidism iatrogen c) [ ] Unei guşe multiheteronodulară d) [ ] Unui nodul toxic e) [ ] Unui hipertiroidism post-partum 597. [S] Capitol: HipertiroidismulDiagnosticul hormonal de certitudine al hipertiroidismului se va pune pe baza dozării (Pag. 1221): a) [ ] ACTH b) [ ] STH c) [x] TSHus d) [ ] Calcemiei e) [ ] Ionilor de K 598. [M] Capitol: HipertiroidismulÎn cazul în care se va doza un FT4 normal asociat unui TSH scăzut suntem în faţa unui (Pag. 1221): a) [ ] Hipertiroidism la amiodaronă b) [ ] Hipertiroidism din sarcină c) [x] Hipertiroidism frust d) [ ] Hipertiroidism iatrogen e) [x] Hipertiroidism T3

599. [M] Capitol: HipertiroidismulAspectele scintigrafiei tiroidiene cu I123 sau Tc99 (Pag. 1222): a) [ ] Scintigrafie fixantă omogenă în adenom toxic b) [x] Scintigrafie fixantă omogenă în Basedow c) [ ] Scintigrafie albă în guşă multiheteronodilară d) [x] Scintigrafie albă în hipertiroidism iatrogen e) [x] Scintigrafie fixantă în nodul „cald" izolat în adenom toxic 600. [S] Capitol: HipertiroidismulTratamentul iniţial în majoritatea cazurilor de hipertiroidism utilizează (Pag. 1222): a) [x] Antitiroidiene de sinteză sau propiluracil b) [ ] Iod radioactiv c) [ ] AINS d) [ ] Chirurgical e) [ ] Antiinflamatoare steroidiene 601. [M] Capitol: HipertiroidismulMonitorizarea toleranţei la tratament cu antitiroidiene de sinteză la o pacientă cunoscută cu boală Basedow va urmări schimbarea valorilor pentru (Pag. 1222): a) [x] FT4 b) [x] Hemograma c) [x] TSH d) [ ] FT3 e) [x] ASAT, ALAT 602. [S] Capitol: HipertiroidismulMonitorizarea toleranţei la tratament cu antitiroidiene de sinteză la un pacient de sex masculin cunoscut cu boala Basedow nu va include (Pag. 1223): a) [ ] Dozarea FT4 b) [ ] Hemograma c) [ ] TSH d) [ ] ASAT, ALAT e) [x] Beta-HCG 603. [M] Capitol: HipertiroidismulTratamentul în hipertiroidismul indus de amiodaronă de tip I se bazează pe (Pag. 1223): a) [x] Întreruperea amiodaronei b) [x] Antitiroidiene de sinteză c) [x] Măsuri simptomatice obişnuite în hipertiroidism (repaus, anxiolitice, betablocante) d) [ ] Chirurgie e) [ ] AINS 604. [M] Capitol: HipertiroidismulDurata tratamentului în funcţie de hipertiroidism va fi de (Pag. 1223): a) [ ] 3 luni în caz de Basedow b) [x] 1-2 luni tratament antiinflamator în boala De Quervain c) [x] Câteva luni până ajunge la eutiroidie în caz de nodul toxic şi guşă multiheteronodulară d) [x] 18 luni în caz de Basedow e) [ ] Hipertiroidismul din sarcină nu se tratează 605. [M] Capitol: HipertiroidismulMonitorizarea tratamentului la un pacient cu hipertiroidism va urmări (Pag. 1223): a) [ ] Dozarea FT4 la 3 luni de la începerea tratamentului b) [ ] Dozarea TSH în primele 2 zile c) [x] Dozarea FT4 la o lună de la începerea tratamentului, apoi la 15 zile-1 lună d) [x] Când FT4 s-a normalizat, TSHus ± FT4 se dozează la 3 luni e) [ ] Când FT4 s-a normalizat, TSHus nu mai trebuie dozat 606. [M] Capitol: HipertiroidismulÎn cazul unui hipertiroidism indus de amiodaronă de tip II care din următoarele afirmaţii sunt adevărate (Pag. 1223): a) [ ] Scintigrafia tiroidiană este fixantă b) [x] Ecografia Doppler tiroidiană este normală (nu există hipervascularizaţie) c) [ ] Tratamentul se bazează pe antitiroidiene de sinteză d) [x] Tratamentul se bazează pe corticoizi e) [x] Scintigrafia tiroidiană este albă 607. [S] Capitol: HipertiroidismulCare afirmaţie e falsă în caz de hipertiroidism la un pacient care ia tratament cu amiodarona si caruia trebuie să se încerce determinarea tipului prin (Pag. 1223):

a) [ ] Căutarea unei patologii tiroidiene preexistente interogatoriului b) [ ] Palparea gâtului în căutarea unei guşi, a unui nodul c) [x] Explorarea funcţiei renale d) [ ] Realizarea unei scintigrafii tiroidiene±ecografie Doppler e) [ ] În funcţie de context dozarea anticorpilor antireceptor TSH pentru confirmarea unei boli Basedow 608. [S] Capitol: HipotiroidismulCare afirmaţie este adevărată în legătură cu hipotiroidismul (Pag. 1224): a) [ ] De cele mai multe ori hipotiroidismul este de origine „înaltă" b) [ ] Cel mai frecvent avem de a face cu o insuficienţă tireotropă c) [x] Originea periferică a hipotiroidismului e cea mai frecventă datorită afectării parenchimului d) [ ] Originea periferică a hipotiroidismului e rară e) [ ] Deseori hipotiroidismul e cauzat de afectarea hipotalamo-hipofizară 609. [M] Capitol: HipotiroidismulSemnele de hipometabolism din hipotiroidism nu includ (Pag. 1224): a) [ ] Încetinirea ideopsihică b) [x] Scăderea în greutate până la caşexie c) [ ] Frilozitate d) [ ] Amenoree e) [x] Tahicardie 610. [M] Capitol: HipotiroidismulInfiltraţia cutanată şi mucoasă din hipotiroidism are ca şi caracteristici (Pag. 1224): a) [x] Ten de ceară b) [x] Faţă rotunjită c) [ ] Vespertilio d) [x] Umplerea foselor supraclaviculare e) [x] Tulburări ale fanerelor 611. [M] Capitol: HipotiroidismulCare din următoarele afirmaţii sunt false în legătură cu diagnosticul hormonal de certitudine al hipotiroidismului (Pag. 1224): a) [x] Examenul de depistare a hipotiroidismului va doza FT4, ACTH b) [ ] Examenul de confirmare a hipotiroidismului se va pune pe baza TSHus-ului crescut c) [ ] Examenul necesar pentru precizarea gravidităţii hipotiroidismului este dozarea t4,,(FT4) care va fi scăzut d) [ ] FT4 normal cu TSH crescut corespunde hipotiroidismului frust e) [x] FT3 e markerul cel mai important în hipotiroidism 612. [M] Capitol: HipotiroidismulPentru a putea preciza etiologia hipotiroidismului ne vom folosi de următoarele examinări (Pag. 1225): a) [x] Anticorpii anti-TPO (tiroperoxidază) b) [x] Anticorpii anti-TG (antitiroglobulină) c) [ ] STH d) [ ] ACTH e) [x] În hipotiroidismul post-partum dacă nu există guşă, nu se face nici o examinare suplimentară 613. [M] Capitol: HipotiroidismulAlte anomalii biologice inconstante asociate hipotiroidismului sunt (Pag. 1225): a) [ ] Hipocolesterolemie b) [x] Hiponatremie c) [x] Anemie macrocitară d) [x] Hipercolesterolemie e) [x] CPK crescute 614. [M] Capitol: HipotiroidismulComplicaţiile hipotiroidismului includ (Pag. 1224): a) [ ] Tahicardie b) [x] Blocuri de ramură, BAV c) [x] Comă mixedematoasă d) [ ] Insuficietă renală e) [x] Depresie 615. [S] Capitol: HipotiroidismulCare afirmaţie este falsă în legătură cu principiile de tratament ale hipotiroidismului (Pag. 1226): a) [ ] În cazul unui pacient în vârstă, coronarian sau cu risc cardiovascular iniţierea tratamentului va avea loc în spital b) [ ] Tratametul de substituţie se face cu levotiroxină c) [ ] Tratamentul se face până la normalizarea TSH

d) [x] Administrarea levotiroxinei se va face seara înainte de culcare e) [ ] Administrarea levotiroxinei se va face dimineaţa a-jeun 616. [M] Capitol: HipotiroidismulMonitorizarea eficienţei tratamentului hipotiroidismului periferic (Pag. 1226): a) [ ] TSH se dozează la 3-4 zile de la schimbarea posologiei b) [ ] TSH trebuie să fie uşor crescut c) [x] TSH trebuie să fie normal d) [x] TSH se face la 4-5 săptămâni după schimbarea posologiei e) [x] Când tratamentul e stabil monitorizarea TSH se face anual 617. [S] Capitol: HipotiroidismulEfectul secundar posibil al levotiroxinei este (Pag. 1226): a) [ ] Aritmii cardiace b) [x] Hipertiroidism prin supradozare c) [ ] Ameţeli d) [ ] Greţuri şi vărsături e) [ ] Insuficienţă renală 618. [M] Capitol: HipotiroidismulCare afirmaţii sunt adevărate în legătură cu scintigrafia tiroidiană la un pacient cu hipotiroidism (Pag. 1225): a) [x] În boala Hashimoto scintigrafia are aspect de tablă de şah b) [ ] Scintigrafia se face doar în caz de boală Hashimoto c) [x] Scintigrafia cu iod e contraindicată în caz de sarcină d) [x] Scintigrafia cu Tc99 e indicată în caz de alergie la iod e) [ ] În caz de boală Hashimoto scintigrafia are aspect de nodul „cald" 619. [S] Capitol: Obezitatea la adultIMC normal este cuprins intre (Pag. 1276): a) [ ] 25-29,9 kg/m

2

b) [x] 18,5-24,9 kg/m c) [ ] 30-34,5kg/m d) [ ] > 40kg/m

2

2

2 2

e) [ ] < 18,5kg/m 620. [M] Capitol: Obezitatea la adultSindromul metabolic (Pag. 1276): a) [x] Obezitate androida b) [x] Intoleranta la glucoza sau diabet c) [ ] Intolerant la gluten d) [x] Insulinorezistenta e) [x] Dislipidemie 621. [M] Capitol: Obezitatea la adultCauzele obezitatii secundare sunt (Pag. 1276): a) [x] Hipotiroidism b) [x] Hipercorticism c) [x] Genetica d) [ ] Alimentara e) [x] Tumora hipotalamica sau hipofizara 622. [M] Capitol: Obezitatea la adultCe fel de complicatii pot aparea in cadrul obezitatii (Pag. 1276): a) [x] Respiratorii b) [x] Osteo-articulare c) [x] Cardio-vasculare d) [x] Cancere e) [ ] Psihoso-economice 623. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare sunt complicatiile care apar la nivelul aparatului cardio-vascular in cadrul obezitatii (Pag. 1276): a) [x] Hipertensiune arteriala b) [x] Accident vascular cerebral c) [x] Insuficienta cardiaca d) [x] Hipertrofie ventriculara e) [ ] Sindrom restrictiv 624. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare sunt complicatiile digestive ce apar in obezitate la adulti (Pag.1277):

a) [x] Hernie hiatala b) [x] Steatoza hepatica c) [ ] Limfedem d) [x] Litiaze biliare e) [ ] Insulinorezistenta 625. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul anamnezei, in evaluarea unui pacient obez, intra (Pag. 1277): a) [x] Istoric ponderal b) [x] Ancheta alimentara c) [ ] Examene sistemice d) [x] Ancheta cu privire la activitatea fizica e) [x] Antecedente familiale de obezitate 626. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul anchetei alimentare, la un pacient obez, avem in vedere urmatoarele (Pag. 1277): a) [x] Exces de grasimi alimentare b) [ ] Nivel obisnuit al activitatii fizice c) [ ] Circumferinta taliei d) [x] Exces de bauturi dulci sau alcoolice e) [ ] Repartitia tesutului adipos 627. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul examenului fizic, la un pacient obez, urmarim (Pag. 1278): a) [x] IMC b) [ ] Dereglari comportamentale c) [x] Repartitia tesutului adipos d) [x] Circumferinta taliei e) [ ] Ancheta alimentara 628. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare dintre urmatoarele examinari complementare se fac la un pacient obez (Pag. 1278): a) [x] Glicemie a jeun b) [x] Hemoleucograma c) [ ] IMC d) [x] Bilant lipidic e) [ ] Glicozurie 629. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare sunt obiectivele tratamentului in cazul persoanelor obeze (Pag. 1279): a) [x] Pierderea in greutate de 5-10% din greutatea maxima b) [ ] Pierderea in greutate de 10-15% din greutatea maxima c) [x] Ameliorarea calitatii vietii d) [x] Mentinerea greutatii pierdute e) [ ] By-pass gastric 630. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare sunt indicatiile privind chirurgia bariatrica la pacientii obezi (Pag. 1279): a) [x] IMC > 40kg/m2 sau IMC > 35kg/m2 cu cel putin o comorbiditate b) [ ] IMC>20kg/m2 c) [x] Esecul unui tratament medical, nutritional, dietetic si psihoterapeutic aplicat corect timp de 6-12 luni d) [ ] Afectiuni care pun in pericol prognosticul vital pe termen scurt si mediu e) [x] Risc=operator acceptabil 631. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare dintre urmatoarele afirmatii sunt contraindicatii pentru chirurgia bariatrica (Pag. 1279): a) [x] Tulburari cognitive sau mentale severe b) [x] Dependenta de alcool si de substante psihoactive licite sau ilicite c) [x] Contraindicatii la anestezia generala d) [ ] IMC > 40kg/m

2 2

e) [ ] IMC > 20kg/m 632. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul monitorizarii continue la pacientii obezi, intra (Pag. 1280): a) [x] Patologia cronica, insotita, pe termen lung, de consultatii regulate b) [x] Spitalizarea in mediu specializat in caz de complicatii somatice care necesita investigatii c) [x] Spitalizarea in mediu specializat in caz de obezitate masiva multicomplicata

d) [ ] Patologia cronica, insotita, pe termen scurt, de consultatii regulate e) [x] Ingrijire multidisciplinara inainte si dupa chirurgia bariatrica 633. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul tratamentului, la un pacient obez intra (Pag. 1279): a) [ ] Insulinoterapie b) [x] Medicamente c) [x] Chirurgia bariatrica d) [x] Tratamentul complicatiilor e) [ ] Fibrati 634. [M] Capitol: Patologii autoimuneCare din urmatoarele afirmatii, privind principalele patologii autoimune, sunt adevarate (Pag. 1136): a) [x] Bolile autoimune sistemice sunt indreptate impotriva antigenelor ubicuitare b) [x] Exista o predispozitie genetica c) [ ] Frecventa crescuta la barbati d) [x] Exista o boala autoimuna pentru fiecare organ e) [ ] Nu exista o implicare a factorilor de mediu 635. [S] Capitol: Patologii autoimuneAnticorpii anti-CCp sau anti-peptid ciclic citrulinat sunt specifici pentru (Pag. 1136): a) [ ] Lupusul eritematos b) [ ] Spondilita anchilozanta c) [x] Poliartrita reumatoida d) [ ] Crioglobulinemie e) [ ] Dermatomiozita 636. [M] Capitol: Patologii autoimuneFactorii favorizanti pentru lupus sunt (Pag. 1136): a) [ ] Alimentatia hipersodata b) [x] Graviditate c) [ ] Consum de AINS d) [x] Expunere la soare e) [x] Contraceptie cu doza mare de estrogeni 637. [S] Capitol: Patologii autoimuneAnticorpii antinucleari (AAN) sunt prezenti in cazurile de LED in proportie de (Pag. 1136): a) [ ] 75% b) [ ] 90% c) [ ] 59% d) [ ] 89% e) [x] 95% 638. [M] Capitol: Patologii autoimuneAnticorpii anti-antigene nucleare solubile, regrupeaza urmatorii anticorpi prezenti in diferite colagenoze (Pag. 1136): a) [ ] Antiproteinaza- 3 b) [x] Antihistone c) [x] Anticentromer d) [x] Anti-RNP e) [x] Anti- Jo-1 639. [S] Capitol: Patologii autoimuneCare din urmatorii anticorpi, sunt asociati sclerodermiei sistemice (Pag. 1136): a) [ ] Anti- Sm b) [ ] Anticardiolipina c) [ ] Anti- ADN d) [x] Anti -SCL-70 e) [ ] Antimieloperoxidaza 640. [M] Capitol: Patologii autoimuneIn cazul sindromului antifosfolipidic se cauta urmatorii anticorpi (Pag. 1137): a) [x] Anticoagulantul lupic b) [ ] Anti- SSA si SSB c) [x] Anticardiolipinele izotipi Ig G si Ig M d) [ ] Anticorpi anti - peptid ciclic citrulinat e) [x] Antibeta-2 glicoproteina 1(beta-2gp-1) izotipi Ig G si Ig M

641. [M] Capitol: Patologii autoimuneTratamentul cu imunosupresoare al bolilor imune este indicat (Pag. 1137): a) [ ] La toti pacientii b) [x] In formele corticorezistente c) [ ] La bolnavii care prezinta alergie la medicatia imunosupresoare d) [x] Pentru a reduce dozele de cortizon e) [ ] La pacientii tineri 642. [M] Capitol: Patologii autoimuneCare din urmatoarele afirmatii, privind dozarea fractiunilor complementului (C3 C4 CH50), sunt adevarate (Pag. 1137): a) [x] Are valoare predictiva pentru puseele de activitate ale lupusului b) [ ] In cursul unui puseu de activitate a lupusului fractiunile complementului cresc c) [x] Este importanta in diagnosticul lupusului d) [x] In cursul unui puseu de activitate a lupusului fractiunile complementului scad e) [ ] Fractiunile complementului cresc in toate bolile autoimune 643. [S] Capitol: Patologii autoimuneUn pic de Ig M, depistat prin electroforeza proteinelor serice este caracteristic pentru (Pag. 1137): a) [ ] Mielom multiplu b) [ ] Limfom c) [x] Boala Waldenstrom d) [ ] Infectii cronice e) [ ] Sclerodermie 644. [M] Capitol: Patologii autoimuneImunoterapia cu anti-TNF-α poate fi utilizata in urmatoarele boli autoimune (Pag. 1137): a) [x] Psoriazis b) [x] Poliartrita reumatoida c) [ ] Cancer mamar d) [x] Spondiloartropatii e) [x] Boli inflamatorii ale tubului digestiv 645. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare sunt cele mai frecvente manifestari clinice in Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1139): a) [ ] Cutanate b) [ ] Renale c) [x] Articulare d) [ ] Cardio-pulmonare e) [ ] Neurologice 646. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare dintre urmatoarele tipuri de autoanticorpi sunt foarte specifici pentru Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1140): a) [ ] Anticorpi antinucleari b) [ ] Anti-ADN c) [x] Anticorpi anti-Sm d) [ ] Antihistone e) [ ] Anti-RNP 647. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatEfectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei, administrata in Lupusul eritematos diseminat este (Pag. 1141): a) [ ] Intoleranta digestiva b) [x] Toxicitate retiniana cumulativa c) [ ] Fibroza pulmonara d) [ ] Aplazie medulara e) [ ] Hepatotoxicitate 648. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatLupusul eritematos diseminat apare mai frecvent (Pag. 1138): a) [ ] La barbat b) [x] La femeile tinere c) [ ] La ambele sexe, in aceeasi proportie d) [ ] La copii de orice sex e) [ ] La sexul feminin, la varsta avansata 649. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatSemnificatia testului pozitiv pentru anticorpi antinucleari in Lupusul eritematos diseminat este (Pag. 1140):

a) [ ] Diagnosticul cert de lupus b) [ ] Diagnostic imposibil c) [ ] Diagnostic improbabil d) [x] Putin specific e) [ ] Diagnostic de specificitate 650. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatPrezenta anticorpilor antihistone se coreleaza cu (Pag. 1140): a) [ ] Lupus eritematos diseminat b) [ ] Prezenta sindromului antifosfolipidic c) [ ] Risc crescut de afectare renala d) [ ] Boala mixta a tesutului conjunctiv e) [x] Lupus indus medicamentos 651. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1140): a) [x] Lupusul eritematos diseminat este mai frecvent intalnit la femei b) [x] Ac anti-RNP sunt specifici pentru boala mixta a tesutului conjunctiv c) [ ] Ac antinucleari sunt cei mai specifici pentru lupus eritematos diseminat d) [x] Ac antifosfolipidici sunt asociati cu risc crescut de tromboza e) [ ] In lupus discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele 652. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatEvolutia in pusee a lupusului eritematos diseminat este influentata de (Pag. 1141): a) [x] Infectii intercurente b) [x] Expunerea la soare c) [x] Sarcina d) [ ] Tratamentul cu hidroxiclorochina e) [x] Stres major 653. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatManifestarile pulmonare din lupus eritematos diseminat, cuprind (Pag. 1139): a) [ ] Formatiuni nodulare b) [x] Pleurezie c) [x] Hipertensiune pulmonara d) [x] Afectare interstitiala fibrozanta este exceptionala e) [ ] Accese bronhospastice 654. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatAnomaliile hematologice ale pacientilor cu Lupus eritematos diseminat includ de regula (Pag. 1138): a) [ ] Trombocitoza b) [ ] Leucocitoza c) [x] Anemie hemolitica autoimuna d) [x] Trombocitopenie e) [x] Limfopenie 655. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatModificarile urinare din Lupus eritematos diseminat includ (Pag. 1139): a) [x] Proteinurie b) [ ] Piurie c) [x] Hematurie d) [ ] Cilindrurie e) [ ] Bacteriurie 656. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatRash-ul malar caracteristic Lupusului eritematos diseminat se localizeaza (Pag. 1138): a) [x] Obraji b) [ ] Gat c) [x] Piramida nazala d) [ ] Membrele superioare e) [ ] Abdomen 657. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatDatele de laborator in nefrita lupica activa include (Pag. 1139): a) [x] Proteinurie/ 24h b) [ ] Cilindrii celulari

c) [x] Hematurie d) [ ] Leucociturie e) [x] Dozarea creatininemiei 658. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatAnomaliile imunologice ale pacientilor cu Lupus eritematos diseminat sunt de regula (Pag. 1138): a) [x] Anticorpi anti-ADN b) [x] Anticorpi anti-Sm c) [ ] Miozita titru normal de anticorpi antinucleari d) [x] Serologia sifilisului disociata (VDRL+,TPHA-) e) [x] Anticorpi anticardiolipina 659. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare din urmatoarele criterii de diagnostic pentru Lupusul eritematos diseminat sunt adevarate (Pag. 1138): a) [x] Anticorpi anti-Sm b) [x] Rash malar c) [ ] Artrite erozive d) [x] Fotosensibilitate e) [x] Anticorpi antinucleari 660. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatCriteriile hematologice pentru Lupus eritematos diseminat sunt (Pag. 1138): a) [x] Leucopenie < 4 G/L b) [x] Limfopenie < 1,5 G/L c) [x] Trombopenie < 100 G/L d) [ ] Vasculita e) [x] Anemia hemolitica autoimuna 661. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare sunt principalii parametri de monitorizare imunologica in Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1141): a) [ ] Hemoleucograma b) [x] Anticorpi anti-ADN c) [ ] Radiografia pulmonara d) [x] Dozarea fractiunilor complementului C3,C4 si CH50 e) [ ] Biopsia renala 662. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatPlanificarea unei sarcini in caz de lupus eritematos diseminat impune (Pag. 1141): a) [ ] Interzicerea sarcinii b) [x] Stabilizarea bolii inainte de sarcina c) [x] Administrare de Prednison d) [x] Administrare de Aspirina e) [ ] Nu impune nici o masura 663. [S] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul (Pag. 737): a) [ ] Nu are niciodată origine în sinusurile paranazale b) [x] Se poate asocia cu paloare și hipotensiune arterială c) [ ] Cunoaște doar cauze locale d) [ ] Este masiv când își are originea în pata vasculară e) [ ] Nu este influențat de valorile tensiunii arteriale 664. [S] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul de cauză generală se poate datora (Pag. 739): a) [ ] Unui corp străin intranazal b) [ ] Unui traumatism nazal c) [x] Bolii Rendu-Osler d) [ ] Unei rinosinuzite e) [ ] Unei ozene 665. [S] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul esențial (Pag. 739): a) [ ] E considerat epistaxis de cauză generală b) [ ] Apare mai frecvent la femei c) [ ] Nu apare la nivelul petei vasculare d) [x] Este favorizat de expunerea la soare e) [ ] Când apare la femei este neinfluențat de modificările hormonale

666. [M] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul de cauză generală (Pag. 739): a) [ ] Nu este influențat de tratamentul antiagregant plachetar b) [x] Poate însoți o criză de eclampsie c) [x] Poate să apară în boala Rendu-Osler d) [ ] Se mai numește epistaxis esențial e) [x] Poate să apară în contextul unei carențe de vitamină K 667. [M] Capitol: EpistaxisulÎn stabilirea diagnosticului unui epistaxis (Pag. 738, 739): a) [ ] Antecedentele patologice nu au nicio relevanță b) [x] Antecedentele personale alergice pot fi relevante c) [x] Obstrucția nazală progresivă poate indica o origine tumorală a epistaxisului d) [ ] Nu are relevanță expunerea la noxe profesionale e) [x] Poate fi necesar un bilanț al coagulării 668. [M] Capitol: EpistaxisulSunt cauze de epistaxis local (Pag. 738): a) [x] Tumori nazosinusale b) [ ] Trombopatia Willebrand c) [x] Ulcerații locale d) [x] Traumatisme e) [ ] Boala Rendu-Osler 669. [M] Capitol: EpistaxisulTratamentul de urgență al epistaxisului include (Pag. 737, 738): a) [x] Limitarea riscului de șoc hemoragic b) [x] Antagonizarea supradozărilor de heparina sau antivitaminice K c) [x] Tratament anxiolitic d) [ ] Tamponament posterior în epistaxisul cu origine în pata vasculară e) [ ] Antibioterapie începută în prima oră de la prezentarea la medic 670. [M] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul (Pag. 737): a) [ ] Își are originea exclusiv în pata vasculară b) [x] Poate fi bilateral c) [x] Poate pune probleme de diagnostic diferențial cu o hemoptizie d) [x] Se poate opri spontan e) [x] Poate pune in pericol prognosticul vital 671. [M] Capitol: EpistaxisulHemostaza în tratamentul unui epistaxis se poate realiza prin (Pag. 737, 738): a) [x] Tamponarea suprafeței vestibulare b) [ ] Tamponament posterior când originea epistaxisului se află în pata vasculară c) [x] Tamponament anterior și posterior d) [x] Cauterizarea sau ligatura vaselor responsabile de sângerare e) [x] Embolizarea vaselor incriminate 672. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiInervatia senzitiva a urechii externe este asigurata de (pag. 716): a) [x] Nervul auriculo-temporal b) [ ] Nervul timpanic c) [ ] Ramuri ale nervului glosofaringian d) [x] Nervul Wrisberg e) [x] Plexul cervical superior 673. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiDurerile asemanatoare otalgiilor pot sa apara in afectiuni ale nervilor (pagina 716): a) [ ] Olfactiv b) [x] Facial c) [x] Trigemen d) [x] Glosofaringian e) [x] Vag 674. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiInervatia senzitiva a urechii medii este asigurata de (pag. 716): a) [ ] Nervul Wrisberg b) [x] Nervul timpanic c) [ ] Plexul cervical superior d) [ ] Ramul auricular al nervului vag e) [x] Ramuri ale nervului glosofaringian 675. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiOtita medie acuta este o inflamatie acuta a mucoasei urechii

medii, cauzata de (pagina 717): a) [x] Infectii virale b) [ ] Infectii micotice c) [x] Infectii bacteriene d) [x] Schimbari brutale de presiune e) [ ] Proteze auditive 676. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn OMA (otita medie acuta), motivele de apelare la serviciile medicale si semnele functionale sunt (pagina 717): a) [ ] Insomniile b) [ ] Intarzierea vorbirii c) [x] Otalgia d) [x] Hipoacuzia e) [x] Febra, la copii 677. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn timpul otoscopiei, in OMA (otita medie acuta) se poate observa (pagina717): a) [x] Prezenta unei colectii retrotimpanice cu aspect purulent b) [x] Perforatie a membranei timpanice prin care iese, de maniera pulsatila, o otoree purulenta posibil amestecata cu sange c) [ ] Timpan translucid cu prezenta unei secretii serosae galbui, albastrui sau sub forma unei mucoase albicioase d) [ ] Ingrosarea membranei timpanice e) [x] Timpanul hiperemiat, cu vase timpanice dilatate 678. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn functie de aspectul otoscopic, stadiile OMA (otitei medii acute) sunt (pagina 717): a) [ ] Stadiul congestiv: membrana timpanica este ingrosata b) [x] Stadiul de colectare: prezenta unei colectii retrotimpanice cu aspect purulent c) [x] Stadiul perforat: perforatie a membranei timpanice d) [ ] Stadiul de colectare: prezenta unei secretii seroase e) [x] Stadiul congestiv: timpanul este hiperemiat cu vasele timpanice dilatate 679. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiComplicatiile OMA (otitei medii acute) sunt (pagina 718): a) [x] Mastoidita b) [x] Paralizia faciala c) [ ] Otita medie cronica d) [x] Meningita e) [x] Tromboflebita sinusului lateral 680. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn OMA (otita medie acuta) indicatiile antibioterapiei sunt (pagina 720): a) [x] Adulti: antibioterapie de prima intentie b) [ ] Copii peste 2 ani: antibioterapie de prima intentie c) [ ] Copii sub 2 ani: este permisa neaplicarea antibioterapiei in anumite conditii d) [x] Copii sub 2 ani: antibioterapie de prima intentie e) [ ] Adulti: este permisa neaplicarea antibioterapiei 681. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn otita externa inflamatia este cauzata de (pag. 718): a) [ ] O infectie virala b) [x] O infectie bacteriana c) [ ] O schimbare brutala de presiune d) [x] O infectie micotica e) [x] Macerarea in interiorul conductului auditiv extern 682. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiPericondrita pavilionului apare in urma (Pag. 719): a) [x] Leziunilor cutanate b) [ ] Infectiilor bacteriene c) [x] Traumatismelor d) [ ] Infectiilor micotice e) [ ] Macerarii in interiorul conductului auditiv extern 683. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiElementul principal al tabloului clinic in otita externa este (pagina 718): a) [ ] Hipoacuzia

b) [ ] Febra c) [ ] Insomniile d) [x] Otalgia e) [ ] Intarzierea vorbirii 684. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiComplicatiile otitei externe sunt (pagina 719): a) [ ] Otita medie acuta b) [x] Otita externa maligna c) [ ] Otita externa micotica d) [ ] Pericondrita pavilionului e) [ ] Paralizia faciala 685. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiDisfunctia permeabilitatii trompei lui Eustachio apare in (pag 719): a) [x] Otita sero-mucoasa b) [ ] Otita medie acuta c) [ ] Otita externa d) [ ] Pericondrita pavilionului e) [ ] Mastoidita 686. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiOtita sero-mucoasa se manifesta in principal prin (pag 719): a) [ ] Otalgie b) [ ] Febra c) [x] Hipoacuzie d) [ ] Insomnia e) [ ] Intarzierea vorbirii 687. [S] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina veziculară este prezentă în (Pag. 722): a) [x] Zona nervului cranian IX b) [ ] Mononucleoza infectioasă c) [ ] Afecțiuni cauzate de rinovirusuri d) [ ] Afecțiuni cauzate de virusul respirator sincițial e) [ ] Afecțiuni cauzate de Haemophilus influenzae 688. [S] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAmigdalectomia (Pag. 727): a) [ ] Se realizează sub anestezie locală b) [ ] Se propune doar după apariția unui flegmon periamigdalian c) [ ] Nu are, ca si indicație, recidiva unui flegmon periamigdalian d) [ ] Se realizează în plină perioadă inflamatorie e) [x] Trebuie precedată de efectuarea unui bilanț al hemostazei 689. [S] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina veziculară (Pag. 727): a) [ ] Este bilaterală în zona faringiană b) [ ] Este unilaterală în herpangină c) [x] E asociată unei gingivostomatite în primoinfectia herpetică d) [ ] Când agentul etiologic este virusul Coxsackie A, această angină apare predominant la varstnici e) [ ] Este asociată în mod caracteristic cu vezicule la nivelul extremităților în primoinfecția herpetică 690. [S] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina ulceronecrotică (Pag. 722): a) [ ] Are aceiași agenți etiologici ca si angina pseudomembranoasă b) [x] Se asociază clinic cu odinofagie și febră c) [ ] Este produsă de bacilul difteric d) [ ] Are etiologie streptococică e) [ ] Etiologia virală este exclusă 691. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina eritematopultacee (Pag. 722): a) [ ] Este caracterizată prin depozite albicioase aderente pe amigdale b) [x] Poate avea ca și agent etiologic virusul Epstein-Barr c) [x] Poate avea etiologie streptococică d) [ ] Nu se asociază cu hipertrofia amigdalelor e) [x] Poate fi produsă de Haemophilus influenzae 692. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiFlegmonul periamigdalian (Pag. 724): a) [x] Se poate asocia cu trismus b) [ ] Este infirmat când există edem al uvulei

c) [x] Necesită antibioterapie cu Amoxicilină-acid clavulanic 3g/zi d) [x] Se tratează chirurgical prin puncție și drenaj sub anestezie locală e) [ ] Imediat după primul episod se recomandă efectuarea amigdalectomiei 693. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiDifteria (Pag. 725): a) [ ] Se caracterizează printr-o angină eritematopultacee b) [x] Se asociază cu o angină pseudomembranoasă c) [x] Se poate asocia cu paralizie velopalatină d) [ ] Este produsă de un bacil Gram-negativ e) [ ] Respectă întotdeauna laringele 694. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiDifteria (Pag. 725): a) [x] Se caracterizează printr-o angină eritematopultacee b) [ ] Se asociază cu o angină pseudomembranoasă c) [x] Se poate asocia cu paralizie velopalatină d) [x] Este produsă de un bacil Gram-negativ e) [ ] Respectă întotdeauna laringele 695. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiMononucleoza infecțioasă (Pag. 725): a) [x] Apare mai frecvent la adultul tânăr b) [x] Se poate manifesta și cu angină ulceronecrotică c) [x] Prezintă false membrane neconfluente d) [x] Se poate asocia cu hepatosplenomegalie e) [ ] Se tratează cu predilecție cu Penicilină 696. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina lui Vincent (Pag. 726): a) [ ] Se caracterizează printr-o ulcerație nedureroasă, unilaterală b) [x] Se asociază cu stări bucodentare proaste c) [x] Este dată de către o asociere fusospirilară d) [x] Se tratează cu Penicilină V 3MU/zi, 10 zile e) [ ] Se caracterizează printr-o ulcerație identică cu ulcerația din sifilis 697. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiM Angina ulceroasă din sifilis (Pag. 726): a) [ ] Se caracterizează printr-o leziune identică cu cu leziunea din angina Vincent b) [x] Se caracterizează printr-o ulcerație nedureroasă, superficială, îndurată c) [ ] Prezintă în general leziuni bilaterale d) [x] Diagnosticul pozitiv se pune pe evidențierea treponemei în leziune și pe testele serologice e) [ ] Necesită doar tratament simptomatic 698. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina veziculară (Pag. 727): a) [x] Este bilaterală când este produsă de către virusul Coxsackie A b) [ ] Necesită tratament etiologic când însoțește primoinfecția herpetică c) [ ] Este bilaterală în zona faringiană d) [x] Este una din componentele sindromului mână-picior-gură e) [ ] Când este cauzată de către virusul Coxsackie A se mai numește zona faringiana 699. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilCare din afirmatiile de mai jos reprezinta factori de risc endogeni in alergiile respitarorii la copil (Pag. 1092): a) [ ] infectii respiratorii b) [x] Obezitate c) [x] Teren genetic d) [ ] Poluarea atmosferica e) [x] Factori emotionali 700. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilFactorii de risc exogeni in alergiile respiratorii la copil sunt reprezentati de (Pag. 1092): a) [ ] Teren genetic b) [x] Tabagism, materiale de constructii c) [x] Dioxid de azot, acid sulfuric, dioxid de sulf d) [x] Acarieni, polen, mucegai, antigene susceptibile sa declanseze un raspuns mediat de IgE e) [x] Infectii respiratorii 701. [S] Capitol: Alergii respiratorii la copilAstmul alergic al copilului sub 36 de luni se defineste ca (Pag. 1092): a) [x] Orice episod dispneic cu raluri sibilante care s-a produs cel putin de 3 ori de la nastere b) [ ] Un episod de dispnee expiratorie

c) [ ] Un episod de dispnee inspiratorie d) [ ] O criza de tuse e) [ ] Toate variantele de mai sus 702. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilFenomenele care insotesc astmul alergic la copil sunt reprezentate de (Pag. 1092): a) [x] Eczema, alergie alimentara b) [ ] Purpura c) [x] Rinita alergica, rinita sezoniera d) [x] Atopie familiara e) [ ] Alopecie cicatriciala 703. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilPentru punerea diagnosticului de astm alergic la copil sunt necesare urmatoarele examinari complementare (Pag. 1092): a) [x] Teste multialergenice cu raspuns global b) [x] Ancheta alergologica personala si familiala c) [x] Prick-test cutanat d) [ ] Dozarea IgE totale la copilul sub 36 de luni e) [ ] Dozarea IgG 704. [S] Capitol: Alergii respiratorii la copilAstmul alergic intermitent la copil se caracterizeaza prin (Pag. 1093): a) [ ] Simptome diurne 1 zi/saptamana, simptome nocturne < 1 noapte/luna b) [x] Simptome diurne < 1 zi/saptamana, Simptome nocturne 2 zile/saptamana, simptome nocturne > 2noapte/luna e) [ ] Exacerbari > 2 in ultimele 3 luni 705. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilElementele caracteristice pentru astmul persistent usor spre moderat la copil sunt urmatoarele (Pag. 1093): a) [ ] Simptome diurne < 1 zi/saptamana, Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna b) [x] Simptome diurne 1 sau 2 zile/saptamana, Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna c) [x] Exacerbari ≥ 2 in ultimele 6 luni d) [ ] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune > 4 zile/luna e) [ ] Toate variantele de mai sus 706. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilCaracteristicile astmului alergic persistent sever la copil sunt (Pag. 1093): a) [ ] Exacerbari ≥ 2 zile in ultimele 6 luni b) [x] Simptome diurne > 2 zile / saptamana c) [x] Simptome nocturne > 2 nopti/luna d) [x] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune > 4 zile/luna e) [x] Repercursiuni asupra activitatilor zilnice - important 707. [S] Capitol: Alergii respiratorii la copilTratamentul de fond eficient in astmul alergic usor la copil este (Pag. 1093): a) [ ] Oxigenoterapie, Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune b) [ ] Corticoizi inhalator in doza mare c) [x] Corticoizi inhalator in doza mica/medie d) [ ] Oxigenoterapie, Corticoizi inhalator in doza mare e) [ ] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune, Oxigenoterapie, Corticoizi inhalator in doza mare 708. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilTratamentul astmului alergic sever la copil vizeaza (Pag. 1093): a) [ ] Corticoizi inhalator doza mica/medie b) [ ] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune c) [x] Corticoizi inhalator in doza mare d) [ ] Oxigenoterapie, Antileucotriene, ± Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune e) [x] Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune 709. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste rinita alergica la copil (Pag. 1093): a) [x] Inflamatia mucoasei nazale indusa de alergeni b) [x] Frecvent asociata cu conjunctivita sau simptome bronsice c) [ ] Rinita acuta

d) [x] Obstructie, stranut, rinoree, prurit nazal, secretii posterioare e) [x] Debuteaza intre 5 si 35 de ani, frecvent la pubertate, manifestari de hipersensibilitate imediata depinzand de IgE 710. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilTratamentul rinitei alergice la copil vizeaza (Pag. 1093): a) [x] Local: corticoizi inhalator, antihistaminice, cromone, decongestionate b) [ ] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune c) [x] Imunoterapie specifica d) [x] Evictiunea alergenica e) [ ] Oxigenoterapie, Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune, corticoizi inhalatori 711. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilDiagnosticul rinitei alergice la copil se bazeaza pe (Pag. 1093): a) [ ] Ancheta alergologica personala si familiala b) [x] Anamneza c) [x] Decelarea simptomelor cronice d) [ ] Dozarea IgE totale la copilul sub 36 de luni e) [x] Teste cutanate de alergie imediata 712. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilDiagnosticul clinic al rinitei alergice persistente la copil se pune pe baza a (Pag. 1094): a) [ ] Prezentei simptomelor < 4 zile/saptamana, timp de mai mult de 4 saptamani consecutiv b) [x] Prezenta simptomelor >4zile/sapt timp de cel putin 4 sapt consecutive c) [x] Simptome de obstructie nazala cronica importante d) [x] Stranut, rinoree, prurit e) [ ] Toate variantele de mai sus 713. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilTratamentul rinitei alergice persistente la copil cuprinde (Pag. 1094): a) [x] Local: corticoizi, antihistaminice H1 b) [x] Evictiune alergica c) [x] Igiena nazala d) [x] Imunoterapie specifica e) [ ] Oxigenoterapie, corticoizi inhalator, antihistaminice H1 714. [S] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micSuplimentele necesare nou-nascutului sunt (Pag. 1028): a) [ ] Mg b) [ ] Ca c) [x] Vit. D d) [ ] Fe e) [ ] Mg si Ca 715. [M] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micBeneficiile alaptarii materne sunt (Pag. 1028): a) [ ] Nu contine acizi grasi esentiali b) [x] Nu contine proteine alergizante c) [x] Costuri inexistente d) [x] Prezenta preteinelor IgA e) [x] Avantaje psiho-afective 716. [M] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micCare sunt contraindicatiile exceptionale alaptarii materne (Pag. 1028)? a) [ ] Infectii acute b) [ ] Viroza respiratorie c) [x] Galactozemia d) [ ] Operatia cezaiana e) [x] HIV 717. [M] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micDe la varsta de 4 luni diversificarea se poate incepe cu (Pag. 1029): a) [x] Legume fierte b) [x] Fructe fierte c) [ ] Peste d) [ ] Ou e) [x] Cereale fara gluten

718. [M] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micNevoile nutritionale la varsta de 6 luni sunt (Pag. 1029): a) [x] Proteine 2g/kg/zi b) [ ] Ca 600mg/zi c) [ ] Apa 110ml/kg/zi d) [x] Apa 120ml/kg/zi e) [x] Fe 8mg/zi 719. [S] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micDe la 1-3 ani aportul lactat necesar este (Pag.1030): a) [x] 500ml b) [ ] 300ml c) [ ] 120ml d) [ ] 250ml e) [ ] 600ml 720. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiUrmătoarele afirmații despre rinofaringita la copii sunt adevărate (Pag: 1068): a) [x] Este cea mai frecventă patologie infecțioasă la copii b) [ ] În peste 60% din cazuri are etiologie bacteriană c) [x] Afectează mai ales copii mici d) [x] Are o evoluție favorabilă în mai puțin de o săptămână e) [ ] Datorită evoluției ușoare nu apar complicații 721. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiRinofaringita la copii poate complica cu (Pag: 1068): a) [x] Otită medie b) [ ] Abces dentar c) [ ] Glomerulonefrită d) [ ] Epiglotita e) [x] Sinuzită 722. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiCare din următoarele semne și simptome caracterizează rinofaringita la copii (Pag: 1068)? a) [x] Rinoree anterioară și/sau posterioară b) [x] Obstrucție nazală c) [ ] Tuse lătrătoare d) [ ] Disfonie e) [x] Adenopatii cervicale reactive 723. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiCare din următoarele afirmații sunt adevărate referitor la tratamentul rinofaringitei la copii (Pag: 1068)? a) [ ] Tratament de primă intenție este ampicilina b) [x] Se face spălătura foselor nazale cu ser fiziologic c) [x] Se administrează antipiretice în caz de febră d) [ ] Este indicată terapia antivirală e) [ ] Se administrează corticosteroizi pe calea inhalatorie 724. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiUrmătoarele afirmații referitor la angina la copii sunt adevărate (Pag: 1068): a) [x] Sunt afectiuni inflamatorii a amigdalelor palatine foarte frecvente la copil b) [ ] În mai puțin de 10% din cazuri apar complicații c) [x] Toate anginele sunt asociate cu febră d) [x] Pot apare tulburări digestive e) [ ] Niciodată nu este însoțită de adenopatie cervicală bilaterală 725. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiCare din următoarele afirmații sunt adevărate referitor la tratamentul anginei la copii (Pag: 1069)? a) [ ] La orice copil sub 3 ani cu angina se administrează antibiotice b) [x] Dacă TDR este pozitiv se inițiează tratament cu amoxicilină c) [x] În caz de alergie la amoxicilină se poate administra cefalosporine de generația II-III d) [x] Dacă TDR este negativ și lipsesc factorii de risc pentru RAA, tratamentul este doar simptomatic e) [ ] Dacă TDR este negativ, dar există factori de risc pentru RAA, toți pacienți necesită tratament obligatoriu cu antibiotice

726. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiFactor de risc pentru RAA la un copil cu angină pot fi următoarele (Pag: 1069): a) [x] Antecedente personale de RAA b) [ ] Antecedente familiale de RAA c) [x] Sejur într-o țară cu endemie ridicată d) [x] Angine repetate cu streptococ e) [ ] Alergie la betalactamine 727. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiÎn care din următoarele situații se recomandă tratament profilactic al contactilor cu risc crescut de infectie severa cu streptococ (Pag: 1069): a) [ ] Vârsta sub 4 ani b) [x] Imunodeprimați c) [x] Antecedente recente de varicelă d) [ ] Copii care frecventeaza colectivitatea e) [ ] Nu se recomandă tratament profilactic 728. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiTratamentul anginei streptococice în caz de alergie la amoxicilină cuprinde (Pag: 1069): a) [ ] Cefalosporina de generația I b) [x] Cefalosporina de generația II c) [x] Cefalosporina de generația III d) [ ] Oxacilina e) [ ] Fluorochinolone 729. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiSimptomele specifice unei angine la copii sunt următoarele, cu EXCEPȚIA (Pag: 1068): a) [ ] Febră b) [x] Tuse latratoare c) [x] Disfonie d) [ ] Otalgie reflexă e) [ ] Adenopatie cervicală 730. [S] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiCare dintre următoarele afirmații în legătura cu anginele veziculoase este falsă (Pag: 1068): a) [ ] Veziculele apar pe un fond eritematos b) [ ] Se întinde pe amigdale și/sau vălul palatin c) [ ] Veziculele se pot asocia cu eroziuni d) [ ] Este specifica etiologiei e) [x] Sugerează mononucleoza infecțioasă cu EBV 731. [S] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiAngina Vincent este o angina (Pag: 1069): a) [x] Ulceroasa sau ulcero-necrotica b) [ ] Pseudomembranoasa c) [ ] Veziculoasa d) [ ] Eritemato-pultacee e) [ ] Eritematoasa 732. [S] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiÎn etiologia anginei veziculoase sunt încriminate cel mai frecvent (Pag: 1068): a) [x] Virusuri b) [ ] Bacterii c) [ ] Paraziți d) [ ] Fungi e) [ ] Mycoplasme 733. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilCriteriile de gravitate ale crizelor de astm bronsic la copil sunt (Pag. 1095): a) [x] Starea de constienta b) [x] Frecventa cardiaca c) [x] Dispneea d) [x] Frecventa respiratorie e) [ ] Hipertensiunea intracraniana 734. [S] Capitol: Astmul bronsic la copilIn practica pediatrica, formele astmului bronsic, pot fi, cu exceptia (Pag.

1095): a) [ ] Astm usor b) [ ] Astm moderat c) [x] Astm moderat inalt d) [ ] Astm sever e) [ ] Stop respirator iminent 735. [S] Capitol: Astmul bronsic la copilFrecventa cardiaca in astmul bronsic sever la copil, este de (Pag. 1095): a) [ ] < 100/min b) [ ] < 120/min c) [ ] Bradicardie d) [x] > 120/min e) [ ] 100/min 736. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilIn cadrul crizelor astmatice severe la copil, chiar stop respirator iminent se determina de urgenta urmatoarele gaze sanguine (Pag. 1095): a) [ ] Sa CO 2 b) [x] Pa CO 2 c) [x] Pa O 2 d) [x] Sa O 2 e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 737. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilParametrii care definesc controlul astmului bronsic la copil, sunt (Pag. 1096): a) [x] Limitarea activitatilor b) [x] Simptome diurne si nocturne c) [x] Exacerbari d) [x] VEMS / PEF e) [ ] Utilizarea cortizonului 738. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilAstmul bronsic necontrolat prezinta urmatoarele caracteristici (Pag. 1096): a) [ ] Simptome diurne fara simptome nocturne b) [x] Utilizarea β 2 agonistilor, ≥ 2/saptamana c) [x] Minim o criza pe saptamana d) [x] Limitarea activitatilor zilnice e) [x] Simptome nocturne frecvente 739. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilEvaluarile specifice in urma tratamentului crizei de astm se fac (Pag. 1097): a) [x] Initial la momentul sosirii in serviciul de urgenta b) [x] La o ora dupa administrarea tratamentului de urgenta c) [x] La 1-2 ore dupa administrarea tratamentului de urgenta d) [ ] Doar in criza severa de astm e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 740. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilTratamentul local al crizei de astm bronsic la copil, cuprinde (Pag. 1097): a) [x] Corticoterapie in caz de criza initial severa b) [x] Oxigenoterapie pentru obtinerea unei Sa O 2 > 95 %; c) [ ] Nebulizare de β 2 - adrenergice cu actiune lenta timp de ora d) [x] Corticoterapie generala in absenta ameliorarii imediate e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate 741. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilAdministrarea tratamentului local in criza de astm bronsic la copil, se face cu (Pag. 1097): a) [x] Oxigenoterapie pentru obtinerea unei Sa O 2 ≥ 95 %

b) [x] Corticoterapie generala in caz de administrare recenta de β 2 - adrenergice c) [x] Nebulizare de β 2 - adrenergice cu actiune rapida continua timp de 1 ora d) [ ] Corticoterapie generala administrata in doza mare in orice conditie e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 742. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilCriza moderat severa in astmul bronsic la copil prezinta caracteristicile (Pag. 1097): a) [ ] Antecedente sau risc de astm acut grav b) [x] PEF 60 - 80 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta c) [ ] PEF < 60 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta d) [ ] Ameliorare redusa sau absenta dupa o ora de tratament e) [x] Semne clinice moderate 743. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilIn criza severa de astm bronsic la copil exista (Pag. 1097): a) [ ] PEF 60 - 80 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta b) [x] PEF < 60 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta c) [ ] Ameliorarea foarte buna dupa tratament d) [x] Semne clinice importante e) [x] Antecedente sau risc de astm acut grav 744. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilRaspunsul la tratamentul crizei de astm bronsic la copil poate fi (Pag. 1097): a) [x] Raspuns slab: detresa respiratorie importanta, tulburari de constienta, somnolenta, PEF < 30 %, PaCO 2 > 45 mmHg, PaO 2 < 60 mmHg b) [x] Raspuns partial: semne clinice usoare sau moderate, PEF < 60 %, SaO 2 < 95 % c) [x] Raspuns bun: persistent o ora dupa initializarea tratamentului, fara semne de detresa respiratorie, PEF > 70 %, SaO 2 ≥ 95 % d) [ ] Raspuns partial bun: semne clinice agravante, PEF < 80 %, SaO 2 < 85 %, semne insuficiente de detresa respiratorie e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 745. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilTratamentul astmului bronsic la copil in sectia de terapie intesiva cuprinde (Pag. 1097): a) [ ] Monitorizare de scurta durata b) [x] Administrarea de β 2 - adrenergice cu actiune rapida asociate cu anticolinergice c) [x] Administrarea de β 2 - adrenergice i.v., ± asistenta ventilatorie d) [x] Oxigenoterapie, corticoterapie i.v. e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 746. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmătoarele caracteristici definesc encefalită herpetică la copii (Pag: 1079): a) [x] Apar la vârsta de sub 1 an b) [x] Debutează prin sindrom febril c) [ ] Convulsiile apar precoce, sub 24 de ore d) [x] Convulsiile apar întârziat, la 48-72 de ore e) [ ] Conștiența nu este alterată 747. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmătoarele caracteristici definesc convulsiile febrile simple (Pag: 1080): a) [x] Apar la sugar sau copil, între 3 luni și 5 ani b) [x] Durata sub 15 minute c) [ ] Apar semne de infecție intracraniană d) [ ] Apar la copii cu antecedente neurologice e) [x] Apar la copii cu dezvoltare psihomotorie normală 748. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmătoarele afirmații sunt corecte în encefalita acută herpetica la copii (Pag: 1079):

a) [x] Tratamentul este de urgență b) [x] Debutează progresiv, convulsii intarziate c) [x] Tratamentul se face cu aciclovir 500mg/m2/8h, timp de 15-21 zile d) [ ] Tratamentul se face cu aciclovir 500mg/m2/4h, timp de 7 zile e) [x] Măsuri adjuvante sunt: anti-edematos, anticonvulsiv 749. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmătoarele afirmații despre encefalita post-infecțioasă sunt adevărate (Pag: 1080): a) [x] Debutează peste 5 ani b) [ ] Debutează sub 1 an și în adolescență c) [x] Are debut acut d) [ ] Are debut progresiv e) [x] Prezintă febră moderată 750. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmătoarele afirmații sunt adevărate referitor la encefalită postinfecțioasă (Pag: 1080): a) [x] Anomaliile neurologice sunt puțin importante b) [x] Pe EEG sunt unde lente, difuze c) [ ] Pe EEG sunt unde lente, complexe lente periodice d) [ ] CT: hipodensități focale e) [x] CT: hipodensități difuze 751. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilCare din următoarele tulburări hidroelectrolitice cauzează convulsii ocazionale (Pag: 1080)? a) [x] Hipoglicemia b) [x] Hipocalcemia c) [ ] Hiperglicemia d) [ ] Hipopotasemia e) [ ] Hipercalcemia 752. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilExaminările complementare în criza epileptică in caz de suspiciune de anomalii cerebrale cuprind (Pag: 1081): a) [x] CT în urgență b) [ ] RMN în urgență c) [x] EEG în primele 72 ore d) [ ] CT la distanță e) [x] RMN la distanță 753. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilConvulsiile ocazionale pot fi determinate de urmatoarele intoxicatii endogene (Pag: 1080): a) [x] Insuficiența renală b) [x] Boli metabolice ale ciclului ureei c) [ ] Hematom subdural d) [ ] AVC la sugar e) [ ] Sindrom de sevraj la nou născut 754. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilDupă clasificarea internațională, crizele epileptice generalizate la copii pot fi (Pag: 1080): a) [x] Absențe tipice b) [x] Absențe atipice c) [x] Crize mioclonice d) [ ] Convulsiile psihomotorii de lob temporal e) [ ] Convulsiile senzoriale 755. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilLa copii convulsiile ocazionale nu pot fi declanșate de (Pag: 1080): a) [ ] Traumatisme b) [ ] Meningită c) [x] Hiperglicemie d) [ ] Hipoglicemia e) [x] Hipercalcemia 756. [S] Capitol: Convulsiile la sugar si copilDespre convulsiile febrile simple următoarele afirmații sunt corecte, cu EXCEPȚIA (Pag: 1080): a) [ ] Diagnosticul de convulsie febrilă simplă este un diagnostic de eliminare

b) [ ] În criză apar manifestări motorii de tip tonico-clonică generalizată c) [ ] Durata sub 15 minute d) [ ] Apar la sugar sau copil între 3 luni și 5 ani e) [x] Debut exclusiv la sugari 757. [S] Capitol: Convulsiile la sugar si copilConvulsiile ocazionale se pot clasifica în următoarele, cu EXCEPȚIA (Pag: 1080): a) [ ] Infecțioase b) [ ] Intoxicații endogene c) [ ] Intoxicații exogene d) [ ] Vasculare e) [x] Epilepsie 758. [S] Capitol: Convulsiile la sugar si copilConvulsiile ocazionale infecțioase sunt următoarele, cu EXCEPȚIA (Pag: 1080): a) [ ] Meningită b) [ ] Infectia cu rotavirus c) [ ] Infectia cu Shigella d) [x] AVC e) [ ] Sindrom hemolitic uremic cu E. coli O 157 759. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilUrmătoarele bacterii produc diaree acută la sugari si copii, cu EXCEPȚIA (Pag.1051): a) [ ] Vibrio cholerae b) [x] Clostridium tetani c) [ ] Shigella d) [ ] E. coli patogen e) [ ] Salmonella 760. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din următoarele tipuri de E. coli, care provoacă diaree acută la copii, este încriminat în producerea sindromului hemolitic uremic (Pag.1050): a) [ ] E.coli O139-H5 b) [ ] E. coli enterotoxigen c) [x] E. coli O 157-H7 d) [ ] E. coli enteroinvaziv e) [ ] E. coli O147-H7 761. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din următoarele virusuri este cel mai frecvent incriminat în etiologia diareei acute la sugari si copii (Pag.1051): a) [ ] Norwalk virus b) [ ] Adenovirus c) [x] Rotavirus d) [ ] CMV e) [ ] Herpes virus simplex 762. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilDeshidratarea extracelulară la un copil cu diaree acută se caracterizează prin (Pag.1049): a) [ ] Sete puternică b) [ ] Febră c) [ ] Bradicardie d) [ ] Tulburări neurologice e) [x] Semne de hipovolemie 763. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilDeshidratarea intracelulară la un copil cu diaree acută se caracterizează prin (Pag.1050): a) [ ] Oligurie b) [ ] Extremităti reci c) [ ] Tegumente marmorate d) [ ] Vene jugulare colabate e) [x] Febră 764. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din următoarele situatii reprezintă indicatii pentru efectuarea coproculturii în diareea acută la copii (Pag.1051): a) [x] Prezenta de sânge în scaun

b) [ ] Steatoree abundentă c) [x] Revenirea dintr-o zonă endemică d) [x] Imunodepresia e) [ ] Prezenta anorexiei 765. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din următoarele situatii reprezintă criterii de spitalizare la un copil cu diaree acută (Pag.1050): a) [x] Prematuritatea b) [x] Vârsta sub 3 luni c) [x] Boală cronică preexistentă d) [ ] Vârsta sub 6 luni e) [x] Deshidratare mai mare de 10% 766. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCăror categorii de sugari li se indică lapte fără lactoză (Pag.1051): a) [ ] Celor eutrofici b) [x] Celor cu teren fragil c) [x] Celor cu diaree persistentă d) [ ] Sugarilor alăptați e) [ ] Sugari sub 4 luni, alimentați artificial 767. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din următoarele bacterii poate cauza diaree acută la sugari si copii (Pag.1051): a) [x] Salmonella b) [x] Shigella c) [ ] Legionella d) [ ] Vibrio fischeri e) [ ] Clostridium septicum 768. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilUrmătoarele virusuri pot determina diaree acută la sugari si copii (Pag.1051): a) [ ] Virusul Epstain Barr b) [x] Rotavirus c) [ ] Herpes virus simplex d) [x] Adenovirus e) [x] CMV 769. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilUrmătorii paraziti pot determina diaree acută la sugari si copii (Pag.1051): a) [x] Giardia intestinalis b) [x] Criptosporidium hominis c) [ ] Enterobius vermicularis d) [ ] Echinococcus granulosus e) [x] Entamoeba hystolytica 770. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilUrmătoarele afirmatii despre diareea acută la copii sunt adevărate (Pag.1051): a) [x] Se recomadă realimentarea precoce b) [x] Se administrează lapte fără lactoză în caz de diaree persistentă c) [x] Se asociază medicamente antisecretorii d) [ ] Se administrează antibiotice la toti pacientii e) [ ] Realimentare după 2-3 sătămâni 771. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilDacă un copil cu diaree acută, pierde ≥ 10% din greutatea corporală, conduita terapeutică va consta în (Pag.1050): a) [ ] Solutii de rehidratare orală în cantităti mici b) [x] Rehidratare pe cale intra venoasă c) [ ] Administrarea de antibiotice cu spectru larg d) [x] Expansiune volemică în caz de hipovolemie e) [ ] Solutii de rehidratare orală în cantitate mare 772. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilLa examenul clinic al unui sugar cu diaree acută putem observa (Pag.1050): a) [x] Semne de deshidratare

b) [x] Semne de sepsis c) [x] Semne de denutritie d) [ ] Poliurie e) [ ] Polachiurie 773. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilÎn cazul unui copil cu deshidratare severă se recomandă următoarele examinări complementare (Pag.1051): a) [x] Ionograma sanguină b) [x] Ionograma urinară c) [x] pH sanguin d) [ ] Coprocultură e) [x] Hematocrit 774. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele semne nu sunt semne neuroglicopenice evocatoare ale hipoglicemiei (Pag. 1111): a) [ ] Astenie b) [ ] Convulsii c) [ ] Tulburari de vedere d) [ ] Tulburari de constienta e) [x] Tahicardie 775. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele complicatii nu apar in caz de dezechilibru glicemic (Pag. 1111): a) [ ] Retinopatie b) [ ] Nefropatie c) [x] Pneumopatie d) [ ] Coronaropatie e) [ ] Neuropatie 776. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele afirmatii legate de managementul terapeutic al DZ. Tip 1 si 2 la un copil autonom nu sunt adevarate (Pag. 1111): a) [ ] Fara gustari b) [ ] 3 sau 4 injectii/zi c) [ ] Insulina cu actiune rapida inainte de mese d) [ ] 50% glucide cu absorbtie lenta din ratia calorica e) [x] 2 injectii/zi (1 UI / kg / zi) 777. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele afirmatii legate de managemenetul terapeutic al DZ. Tip 1 si 2 la un copil neautonom nu sunt adevarate (Pag. 1111): a) [ ] 2 injectii/zi b) [ ] 2/3 din doza dimineata , 1/3 seara c) [ ] Gustare la ora 10 d) [ ] 1/3 insulina rapida , 2/3 insulina lenta e) [x] 3-4 injectii /zi 778. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele criterii ale cetoacidozei diabetice nu sunt criterii de severitate (Pag. 1110): a) [ ] Varsta < 5 ani b) [ ] Hipocapnie c) [x] Varsaturi d) [ ] Deshidratare severa e) [ ] Tulburari hemodinamice 779. [M] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele criterii ale cetoacidozei diabetice sunt criterii de severitate (Pag. 1110): a) [x] Acidoza severa b) [x] Deshidratarea severa c) [x] Hiperglicemie majora d) [x] Tulburari de constienta e) [ ] Greturi 780. [M] Capitol: DZ la copilExaminarile complementare din cetoacidoza diabetica cuprind (Pag. 1110): a) [ ] Ecografie b) [x] Confirmarea cetoacidozei

c) [x] Ionograma sangvina d) [x] EKG e) [x] Evaluarea deshidratarii 781. [M] Capitol: DZ la copilManagementul terapeutic in faza initiala a cetoacidozei diabetice cuprinde (Pag. 1110): a) [x] NaCl 9‰, 20ml/kg in 20min b) [ ] G 5% + NaCl + KCl c) [x] Insulina cu actiune rapida, iv. continuu d) [x] NaCl 9‰ + KCl e) [ ] Insulina subcutanata 782. [M] Capitol: DZ la copilSindromul cardinal din cadrul DZ Tip 1 si 2 la copil este caracterizat prin (Pag. 1109): a) [x] Polifagie b) [x] Polidipsie c) [x] Poliurie osmotica d) [ ] Pirozis e) [x] Scadere in greutate, deshidratare globala 783. [M] Capitol: DZ la copilCetoacidoza, urgent terapeutica in DZ. Tip 1 si 2 la copil se caracterizeaza prin (Pag. 1109): a) [x] Respiratie de tip Kussmaul b) [x] Greturi,varsaturi c) [ ] Disfagie d) [x] Astenie e) [x] Deshidratare globala 784. [M] Capitol: DZ la copilDiagnosticul cert in caz de DZ. Tip 1 si 2 la copil se pune in caz de semne clinice evocatoare si (Pag. 1109): a) [x] Glicozurie + cetonurie b) [x] Glicemie plasmatica > 11mmol/l c) [ ] Glicemia a jeune intre 6-7 mmol/l , in absenta semnelor clinice d) [ ] Necesitatea realizarii unei hiperglicemii provocate e) [x] 2 glicemii a jeune > 7mmol/l 785. [M] Capitol: DZ la copilConfirmarea cetoacidozei din DZ Tip 1 si 2 la copil in cadrul analizelor de laborator se face prin (Pag. 1110): a) [x] pH < 7,3 si /sau rezerva alcalina < 15mEq/l b) [ ] Glicemia plasmatica < 6 mmol/l c) [ ] Anticorpi anticelule insulare d) [x] Corpi cetonici in sange e) [x] Corpi cetonici in urina 786. [M] Capitol: DZ la copilCauzele cetoacidozei diabetice sunt: a) [x] Cetoacidoza "inaugurala" b) [ ] Exercitiu fizic intens c) [ ] Regim alimentar inadecvat d) [x] Oprirea insulinoterapiei e) [x] Infectie intercurenta 787. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatorele afirmatii, privind clasificarea internationala simplificata a epilepsiilor la copil sunt corecte (Pag. 1083)? a) [x] Sindromul Dravet b) [ ] Crize generalizate complexe c) [x] Epilepsia petit mal d) [x] Epilepsia grand mal e) [x] Sindromul West 788. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare sunt obiectivele in evaluarea initiala a epilepsiei la copil (Pag. 1082): a) [x] Cautarea argumentelor clinice care sa permita diagnosticul sindromic b) [x] Cautarea argumentelor paraclinice care sa permita diagnosticul sindromic c) [ ] Descrierea clinica a crizei d) [x] Se va elimina o afectiune ce poate da aceste simptome

e) [x] Se va preciza, evolutia, gravitatea, complicatiile sindromului 789. [S] Capitol: Epilepsia copiluluiAnuntarea diagnosticului de epilepsie la copil se bazeaza pe (Pag. 1082): a) [ ] CT b) [x] Necesitatea informarii asupra restrictiilor de activitate c) [ ] EEG d) [ ] Ecografie e) [ ] Analize de laborator 790. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatoarele afirmatii privind bilantul clinic in epilepsia la copil sunt corecte (Pag. 1082)? a) [x] Examen neurologic complet cu masurarea perimetrului cranian b) [ ] EEG c) [x] Anamneza d) [ ] Examinari metabolice e) [x] Evaluarea dezvoltarii psihomotorii 791. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare este bilantul paraclinic in epilepsia la copil (Pag. 1082)? a) [ ] Perimetru cranian b) [ ] Test psihometric c) [x] EEG d) [x] RMN cerebrala e) [x] SPECT in caz de epilepsie severa inaite de interventia chirurgicala 792. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatoarele afirmatii privind epilepsia petit mal la copil sunt adevarate (Pag. 1083)? a) [x] Frecvente pierderi ale contactului cu mediul b) [x] EEG: aspect de varf-unda de 3 Hz c) [ ] Crize tonico-clonice d) [x] Este favorizata de hiperpnee e) [ ] Debuteaza in jur de 4 ani 793. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiSindroamele epileptice criptogenice la copil sunt urmatoarele (Pag. 1083): a) [x] Sindromul Lennox-Gastaut b) [ ] Sindromul Asperger c) [x] Sindromul Doose d) [ ] Sindromul Tourette e) [x] Sindromul West 794. [S] Capitol: Epilepsia copiluluiCare dintre urmatoarele afirmatii privind epilepsia grand mal la copil sunt adevarate (Pag. 1083)? a) [ ] Este favorizata de hiperpnee b) [ ] Debuteaza in jur de 7 ani c) [ ] Prognostic rezervat d) [x] Crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate e) [ ] Epilepsie severa in primul an de viata 795. [S] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatoarele afirmatii despre sindromul West la copil sunt adevarate (Pag. 1083)? a) [x] Triada clasica: spasme in flexie + hipsaritmie la EEG + regresia achizitiilor b) [ ] Favorizata de hiperpnee c) [ ] Crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate d) [ ] EEG: anomalii bifrontale e) [ ] Retard intelectual 796. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatoarele afirmatii despre sindromul Dravet la copil sunt adevarate (Pag. 1083)? a) [ ] Encefalopatie epileptica grava cu prognostic sever b) [x] Epilepsie mioclonica severa a sugarului c) [x] Crize mioclonice, tonicoclonice, absente atipice d) [ ] Poate evolua spre sindromul Lennox- Gastaut e) [x] Apar in context febril inainte de 9 luni 797. [S] Capitol: Epilepsia copiluluiCare dintre urmatoarele afirmatii privind sindromul Doose la copil sunt adevarate (Pag. 1083)?

a) [ ] Epilepsie severa in primul an de viata b) [ ] Epilepsie mioclonica severa a sugarului c) [x] Debut in jur de 3 ani cu crize violente generalizate tonico-clonice sau clonice d) [ ] Retard intelectual e) [ ] EEG: anomalii bifrontale 798. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiClasificarea topografica a epilepsiei la copil este urmatoarea (Pag. 1084): a) [x] Epilepsia generalizata b) [x] Epilepsia partiala c) [ ] Epilepsia grand mal d) [x] Epilepsia al carei caracter focal sau generalizat nu este determinat e) [ ] Epilepsia petit mal 799. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiMonitorizarea epilepsiei la copil consta in (Pag. 1085): a) [ ] RMN in caz de modificari ale crizelor b) [x] Consultatii specializate regulate c) [x] Determinari de laborator in cazul tratamentului cu anumite medicamente antiepileptice d) [x] EEG in caz de modificari ale crizelor e) [x] EEG in caz de modificari ale terapiei 800. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenPentru evaluarea adaptarii la iata extrauterina se determina scorul Apgar la (Pag. 1031): a) [x] 5 minute b) [x] 10 minute c) [ ] 6 minute d) [x] 1 minut e) [x] 3 minute 801. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenPentru un scor Apgar normal tegumentele nou-nascutului trebuie sa fie de culoare (Pag. 1031): a) [ ] Rosie b) [x] Roz c) [ ] Cianotice d) [ ] Palide e) [ ] Icterice 802. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenPentru a determina scorul Agar la nou-nascut uramarim (Pag. 1031): a) [x] Culoarea tegumentului b) [x] Respiratia c) [x] Tonusul d) [ ] Lungimea e) [x] Activitatea cardiaca 803. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenEste considerat un scor Apgar normal atunci cand acesta este (Pag. 1032): a) [ ] < 5 b) [ ] ≤ 4 c) [ ] Intre 4 si 7 d) [x] ≥7 e) [ ] < 7 804. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCe se administreaza pentru prevenirea bolii hemoragice a nou-nascutului (Pag. 1032)? a) [ ] Ca b) [ ] Mg c) [ ] Fe d) [ ] Vitamina C e) [x] Vitamina K 805. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare este cauza materna ce determina nasterea prematura a nou-nascutului (Pag. 1032)? a) [x] Malformatie ginecologica b) [x] Consum de substante toxice

c) [x] Boala cronica d) [x] Infectie e) [ ] Sarcina multipla 806. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare este cauza placentara ce determina nasterea premature a unui nou-nascut (Pag. 1032)? a) [x] Toxemie b) [x] Ruptura prematura a membranelor c) [x] Hidramnios d) [ ] Infectie e) [ ] Conditii socio-economice 807. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare este cauza materna ce determina retardul de crestere intrauterina (Pag. 1033)? a) [x] Varsta mamei 40 ani c) [ ] Varsta mamei 65 mmHg c) [ ] 50 mmHg e) [ ] 60-70 mmHg

898. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorMedicatia inotrop pozitiva de prima intentie este (Pag. 221): a) [x] Dobutamina b) [ ] Dopamina c) [ ] Noradrenalina d) [ ] Atropina e) [ ] Efedrina 899. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorMecanismul adaptativ la socul hipovolemic este (Pag. 220): a) [x] Stimulartea simpatica b) [ ] Vagolizal c) [ ] Simpaticoliza d) [ ] Vasodilatatia e) [ ] Cresterea oxigenarii periferice 900. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorIn socul anafilactic medicamentul de prima intentie in hipotensiune este(Pag. 222): a) [ ] Loratadina b) [ ] Cortizonul c) [ ] Atropina d) [x] Adrenalina e) [ ] Ventolinul 901. [M] Capitol: Stop cardio-respiratorStarea de soc se acompanieaza cu urmatoarele semne clinice (Pag. 220): a) [ ] Bradicardie b) [x] Cresterea timpului de recolorare cutanata c) [x] Oligurie d) [x] Polipnee e) [ ] Bradipnee 902. [M] Capitol: Stop cardio-respiratorCa si tratament adjuvant al socului septic se foloseste (Pag. 222): a) [x] Corticoizi b) [ ] Antiinflamatoare c) [x] Proteina C activata d) [ ] Antibiotice e) [ ] Betablocante 903. [S] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraTratamentul curativ al trombozei venoase profunde se caracterizeza prin (Pag. 210): a) [ ] Spitalizare obligatorie în orice situaţie b) [ ] Administrarea heparinei nefracţionată 1500U/kg/zi iv. in perfuzie continuă c) [ ] Administrare de heparină nefractionată în aşa fel încât PTT să fie între 1,5 - 3 ori mai mare decât valoarea normală d) [ ] Administrare heparinei cu greutate moleculară mică, dacă clearence creatininei e mai mare de 50 ml/min e) [x] Inhibitorii selectivi al factorului Xa este admisibilă dacă clearence creatininei este mai mare de 30 ml/min 904. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraSemnele clinice cele mai specifice ale emboliei pulmonare sunt (Pag. 211): a) [x] Dispnee b) [ ] Bradipnee c) [x] Tuse şi/sau hemoptizie d) [ ] Dureri la nivelul hemitoracelui stâng sau drept e) [x] Palpitaţii 905. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraTratamentul preventiv al trombozei venoase profunde constă prin următoarele (Pag. 211): a) [ ] Fizioterapie b) [x] Ridicarea precoce din pat după operaţii c) [ ] Masajul gambelor este interzis d) [x] Ridicarea precoce a pacientelor post-partum e) [x] Masajul gambelor la pacienţi aflaţi la pat 906. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraExaminări complementare în caz de embolie pulmonară poate avea următoarele aspecte (Pag. 211): a) [ ] Electrocardiograma poate arăta tahicardie ventriculară

b) [x] Electrocardiograma poate arata: BRD, devierea axială dreaptă a complexului QRS c) [x] Peptidul natriuretic de tip B vizează gravitatea cazului d) [ ] Gazomertia arterială nu poate fi niciodată între valori nornale e) [x] Radiografia toracică poate arăta atelectazia în bandă, hipertransparenţă pulmonară, pleurezie 907. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraÎn cazul emboliei pulmonare evaluarea riscului se realizează prin prezenţa sau absenţa a următoarelor criterii (Pag. 212): a) [ ] Afectarea miocardica demonstrată prin EKG şi ecografia cardiacă b) [x] Hipotensiune arterială c) [x] Disfuncţia cardiacă dreaptă vizibilă la ecograf sau prin creşterea nivelului de BNP d) [x] Afectarea miocardică demonstrată de o creştere a concentraţiei plasmatice a troponin cardiace I sau C e) [ ] Afectarea pulmonară evidenţiată prin radiografie toracice 908. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraTratamentul in faza iniţială a emboliei pulmonare se caracterizează prin următoarele (Pag. 212): a) [ ] Spitalizare este obligatorie în orice situaţie b) [ ] Oxigenoterapia este recomdată doar în cazul în care saturaţia hemoglobinei în oxigen scade sub 80% c) [x] Contenţia venoasă elastică pentru minim 2 luni în caz de tromboflebită profundă recurentă a membrelor inferioare d) [x] Anticoagulare este eficientă în cazul în care valorie de PTT se obţin între 1,5 - 2,5 ori mai mare decât valoarea normală e) [x] INR de ţintă este de 2-3 909. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraEmbolia pulmonară masivă are următoarele caracteristici (Pag. 213): a) [ ] Patul arterial pulmonar e obstrucţionat într-un procentaj mai mare de 50 - 75 % b) [ ] Presiunea arterială sistolică este mai mare de 110 mmHg c) [x] Semne de insuficienţă cardiacă dreaptă congestivă d) [ ] Ecografia transtoracică vizualizează trombul din cavităţile cardiace drepte sau din arterele pulmonare e) [x] Stare de şoc şi de presiune arterială mai mică de 90 mmHg 910. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraTratamentul emboliei pulmonare masive are următoarele caracteristici (Pag. 214): a) [ ] O cale venoase dacă este asigurat este de ajuns b) [ ] Spitalizarea pacienţilor doar în caz de embolie pulmonară masivă c) [x] Expansiune volemică prin adminstrarea de cristaloide sau coloide d) [ ] În caz de hipertensiunea arterială administrarea adrenalinei cu seringă automată e) [x] Alteplaza administrată iv. urmată de o soluţie antocoagulantă eficienta 911. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaPrincipalii factori de risc, recunoscuti pentru infectiile cu transmitere sexuala sunt (Pag.329): a) [x] Parteneri sexuali multipli b) [x] Nivel socio-economic nefavorabil c) [ ] Sexul masculin d) [x] Antecedente de infectii cu transmitere sexuala e) [x] Raporturi sexuale precoce 912. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSemnele locale ale unei infectii cu transmitere sexuala sunt (Pag. 329): a) [x] Ulceratie genitala b) [ ] Eruptie cutanata c) [x] Prurit genital d) [x] Leucoree e) [x] Adenopatie inghinala 913. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSemnele extragenitale ale unei infectii cu transmitere sexuala sunt (Pag. 329): a) [x] Sancrul bucal b) [x] Conjunctivita c) [x] Eruptia cutanata d) [ ] Durere pelvina e) [ ] Leucoree 914. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCare din urmatoarele afirmatii privind tratamentul curativ al unei

infectii cu transmitere sexuala sunt adevarate (Pag 330): a) [x] Tratamentul trebuie instituit rapid b) [ ] Tratamentul se adreseaza strict pacientului c) [x] Tratamentul se adreseaza pacientului si tuturor partenerilor in limita posibilului d) [ ] Nu este insotit de tratament profilactic e) [x] Pacientul trebuie sa revina la control dupa incheierea tratamentului, pentru a verifica vindecarea 915. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaProfilazia primara a unei infectii cu transmitere sexuala include (Pag. 330): a) [x] Vaccinarea anti HPV recomandata tuturor fetelor in varsta de 14 ani b) [x] Limitarea numarului de parteneri sexuali c) [ ] Depistarea si tratarea partenerilor pacientului d) [ ] Respectarea tratamentului e) [x] Folosirea sistematica si corecta a prezervativului 916. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaPerioada de incubatie a infectiei cu Neisseria gonorrhoeae este de (Pag 331): a) [ ] 1 zi b) [x] 2-7 zile c) [ ] 20 zile d) [ ] 1 luna e) [ ] 3 saptamani 917. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCare din urmatoarele manifestari clinice ale infectiei cu Neisseria gonorrhoeae, sunt deseori asimptomatice (Pag. 331): a) [ ] Uretrita b) [x] Faringita c) [ ] Prostatita d) [ ] Orhiepididimita e) [x] Anorectita 918. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCel mai eficace tratament al infectiei cu Neisseria gonorrhoeae este (Pag. 331): a) [ ] Penicilina G b) [x] Ceftriaxona c) [ ] Fluorochinolonele d) [ ] Doxiciclina e) [ ] Azitromicina 919. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCare din urmatoarele infectii este responsabila de aparitia limfogranulomatozei venerice (Pag. 331): a) [ ] Infectia cu Neisseria gonorrhoeae b) [x] Infectia cu Chlamydia trachomatis c) [ ] Infectia cu Treponema palidum d) [ ] Infectia cu Virusul papiloma e) [ ] Infectia cu Herpes simplex tip 2 920. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSindromul Fitz-Hugh-Curtis este (Pag. 332): a) [ ] Uretrita produsa de Chlamydia trachomatis b) [ ] Colecistita acuta c) [x] Perihepatita produsa de Chlamydia trachomatis d) [ ] Conjunctivita purulenta a nou nascutului e) [ ] Pneumopatia nou nascutului 921. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociază (Pag. 332): a) [x] Conjunctivita b) [ ] Salpingita c) [ ] Cervicita d) [x] Poliartrita e) [x] Uretrita 922. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaFaza secundara a limfogranulomatozei venerica (LGV) se caracterizeaza prin (Pag. 332): a) [x] Alterarea starii generale

b) [ ] Tulburari de drenaj limfatic c) [ ] Leziuni cutaneo-mucoase papulare d) [x] Febra e) [x] Adenopatie inghinala 923. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaTehnica de referinta pentru diagnosticul unei infectii cu Chlamydia trachomatis este (Pag. 332): a) [ ] Teste serologice de identificare a anticorpilor b) [ ] Frotiu colorat Giemsa c) [ ] Teste de imunofluorescenta indirecta d) [ ] Punerea in evidenta a antigenelor e) [x] Tehnica PCR 924. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaTratamentul uretritelor si cervicitelor cu Chlamydia trachomatis, se face cu: (Pag. 332) a) [ ] Doxiciclina 200 mg. Timp de 21 de zile b) [ ] Fluorochinolone c) [ ] Amoxicilina+ acid clavulanic timp de 10 zile d) [x] Azitromicina 1 g per os doza unica e) [ ] Azitromicina 1 g per os timp de 7 zile 925. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCaracteristicile ulceratiei din sifilisul primar sunt (Pag. 332): a) [x] Cel mai adesea este unica b) [x] Prezinta o baza indurata c) [ ] Insotita de adenopatie inflamatorie d) [ ] Este dureroasa e) [x] Cicatrizeaza spontan in cateva saptamani 926. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSifilisul secundar se caracterizeaza prin (Pag. 333): a) [x] Leziuni precoce numite rozeole sifilitice b) [x] Adenopatii c) [x] Hepatosplenomegalie d) [x] Alopecie e) [ ] Leziuni tardive numite gome sifilitice 927. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSifilisul secundar apare la (Pag. 333): a) [ ] 3 saptamani de la aparitia sancrului b) [ ] 10 saptamani de la aparitia sancruluui c) [ ] 1 saptamana de la aparitia adenopatiei d) [x] 6 saptamani dupa sancru e) [ ] 2 ani dupa sancru 928. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaUn buletin de analize cu VDRL negativ si TPHA pozitiv sugereaza (Pag. 333): a) [ ] Absenta sifilisului b) [x] Un rezultat fals pozitiv c) [ ] Perioada de incubatie a unei infectii sifilitice d) [ ] Cicatrice serologica a unui sifilis vechi e) [ ] Stadiu incipient de sifilis 929. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCare din urmatoarele teste sunt utilizate in diagnosticul sifilisului (Pag. 333): a) [x] VDRL b) [ ] PCR c) [x] Teste de imunoflorescenta indirecta FTA d) [x] TPHA e) [ ] Testul Elisa combinat 930. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaTratamentul sifilisului primar se poate face cu (Pag. 333): a) [x] Bezatin benzilpenicilina 2,4 M UI intr-o injectie i.m. b) [ ] Bezatin benzilpenicilina 2,4 M UI 3 injectii i.m. la o saptamana c) [x] Doxiciclina 200 mg. timp de 14 zile, la persoanele alergice la penicilina d) [ ] Penicilina G 18-24 M UI/ zi in 6 perfuzii timp de 21 de zile e) [ ] Doxiciclina 200 mg timp de 21 de zile la persoanele alergice la penicilina

931. [S] Capitol: Diareea acutaCare este cauza cea mai frecventă a diarei acute infecţioase (Pag. 405)? a) [ ] Sindromul holeriform b) [ ] Sindromul dizenteric c) [ ] Diareea acută medicamentoasă d) [ ] Diareea cronică la debut e) [x] Gastroenterita acuta virală 932. [M] Capitol: Diareea acutaÎn tratamentul simptomatic al diarei acute la adult se pot utiliza (Pag. 406-407): a) [ ] Lomperamida (Imodium) în caz de suspiciune de diaree invazivă b) [ ] Antisecretoare injectabile timp de 1-3 zile pentru deshidratare uşoară c) [x] Topice absorbante d) [x] Antisecretoare per os e) [x] Antiemetice 933. [M] Capitol: Diareea acutaTratamentul antibiotic în diareea acută la adult (Pag. 407): a) [ ] Se administrează sistemic pentru că majoritatea cazurilor de diaree acută sunt de origine bacteriană b) [x] Se utilizează chinolona timp de 5-7 zile în diareea cauzată de Salmonella, Shighella şi E. coli c) [x] Doză unică de doxiciclină în diareea dată de Vibrio cholerae d) [ ] Macrolid timp de 14 zile în diareea cauzată de Clostridium difficile e) [x] Se poate administra empiric şi ţintit 934. [S] Capitol: Diareea acutaMajoritatea toxiinfecţiilor alimentare colective sunt cauzate de (Pag. 405): a) [x] Salmoneloze b) [ ] Shigeloze c) [ ] Medicamente d) [ ] Clostridium perfingens e) [ ] Campilobacter jejuni 935. [M] Capitol: Diareea acutaExamenul parazitologic al scaunului este indicat în (Pag. 404): a) [x] Diaree > 3 zile b) [x] Diaree la un subiect imunodeprimat c) [ ] Diaree < 7 zile în ciuda unui tratament antibiotic specific d) [ ] Diaree persistentă pentru căutarea toxinelor din infecţia cu Clostridium difficile e) [ ] Epidemie recentă de diaree acută sau suspiciune de toxiinfecţie alimentară colectivă bacterian 936. [M] Capitol: Diareea acutaCare sunt cauzele cele mai comune ale diareei acute la adult (Pag. 405-406): a) [ ] Malabsorţia b) [x] Sindroamele holeriforme şi dizenterice c) [x] Medicamentele d) [ ] Boala celică e) [ ] Boala Whiple 937. [M] Capitol: Diareea acutaToxiinfecţia alimentară poate fi cauzată de (Pag. 405): a) [x] Stafilococul aureu b) [x] Clostridium perfringens c) [x] Bacillus cereus d) [ ] Neisseria gonhoreae e) [ ] Pseudomonas aeruginosa 938. [M] Capitol: Diareea acutaÎn febra tifoidă şi paratifoidă întâlnim (Pag. 406): a) [x] Erupţie rozeoliformă b) [ ] Eritem nodos c) [x] Scaune diareice cu aspect gălbui "de suc de pepene" d) [ ] Sindrom apendicular e) [x] Citoliză hepatică şi leucopenie 939. [M] Capitol: Diareea acutaAnamneza şi examenul clinic în diareea acută la adult evidenţiază (Pag. 403-404): a) [x] Deshidratare severă extra şi/sau intracelulară b) [x] Teren imunosupresiv, comorbidităţi c) [x] Caracteristici clinice ale diareei d) [ ] Toxina din infecţia cu Clostridium difficile e) [x] Modalitatea de debut a diareei 940. [M] Capitol: Diareea acutaDeshidratarea extracelulară se poate manifesta clinic prin (Pag. 403): a) [x] Pierdere ponderală

b) [ ] Sete intensă şi uscăciunea mucoaselor în special la baza limbii c) [ ] Febră şi tulburări neuropsihice d) [x] Hipotensiune ortostatică şi vene jugulare externe colabate e) [x] Pliu cutanat persistent 941. [M] Capitol: Diareea acutaProfilul clinic şi anamnestic al diareei invazive relevă (Pag. 404): a) [ ] Afectare intestinală prin mecanism toxic sau toxinic b) [ ] Soc septic moderat c) [x] Prezenţa de glere, sânge, puroi şi /sau detritusuri de mucoasă d) [x] Dureri abdominale, tenesme şi senzaţii false de defecare e) [ ] Diaree profuză şi apoasă asociată cu greţuri, vărsături, subfebrilităţi 942. [S] Capitol: Diareea acutaReferitor la examinările complementare din diareea acută la adult, următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia (Pag. 403-404): a) [ ] Examinările imagistice se cer în caz de suspiciune de complicaţie a unei diarei invazive b) [ ] Coprocultura pe medii selective se indică în caz de diaree cu deshidtratare severă , sindrom dizenteric sau sindrom infecţios sever inexplicabil c) [ ] Examenul direct al scaunului identifică leucocite şi ⁄sau hematii care indică o afecţiune cu distrucţie celulară d) [ ] Hemoculturile sunt indicate în caz de febră sau hipotermie e) [x] Examinările endoscopice cu biopsii multiple se trimit doar la anatomopatologie 943. [S] Capitol: Diareea acutaManagementul pacientului şi principiile de tratament în diaree acută la adult au în vedere următoarele cu excepţia (Pag. 406-407): a) [ ] Spitalizare în situaţii de urgenţă b) [ ] Rehidratare orală şi reluarea alimentaţiei prin regim de cruţare în majoritarea cazurilor c) [x] Tratament antibiotic sistemic pentru că majoritatea cazurilor de diaree acută sunt de origine virală d) [ ] Prevenţia contaminării anturajului şi declarare obligatorie în funcţie de caz e) [ ] Tratamentul simptomatic al diareei, vărsăturii şi dureri abdominala 944. [M] Capitol: Febra acuta la adultCare sunt conditiile de masurare ale temperaturii (Pag. 309): a) [x] La un anumit timp dupa servirea mesei b) [ ] Inainte de a servi masa c) [x] La nivel axilar d) [x] La nivel bucal e) [x] In repaus 945. [S] Capitol: Febra acuta la adultLa ce nivel se masoara temperatura centrala, fara a fi necesara, adaugarea de 0,5°C (Pag. 309): a) [x] Timpanului b) [ ] Axilar c) [ ] Bucal d) [ ] Rectal e) [ ] Nici una din variante 946. [M] Capitol: Febra acuta la adultFebra este definita ca o temperatura centrala mai mare de (Pag. 309): a) [ ] 38°C seara b) [x] 38°C dimineata c) [ ] 38,5°C seara d) [x] 38,3°C seara e) [ ] 38,5°C dimineata 947. [S] Capitol: Febra acuta la adultPentru estimarea temperaturii centrale se adauga (Pag. 309): a) [x] 0,5°C b) [ ] 1°C c) [ ] 1,5°C d) [ ] 0°C e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 948. [M] Capitol: Febra acuta la adultSemnele de gravitate ale unei febre sunt (Pag. 309): a) [x] Sepsis grav b) [x] Convulsii c) [x] Deshidratare acuta d) [ ] Pacient cu antecedente chirurgicale, in urma cu 2 ani e) [ ] Intoarcerea dintr-o zona neepidemica

949. [S] Capitol: Febra acuta la adultCare nu sunt semne de gravitate ale unei febre acute (Pag. 309): a) [x] Pacient cu antecedente chirurgicale in urma cu 2 ani b) [ ] Sepsis grav c) [ ] Convulsii d) [ ] Intoarcerea dintr-o zona endemica e) [ ] Deshidratarea acuta 950. [S] Capitol: Febra acuta la adultEtiologiile febrei acute sunt, cu exceptia (Pag. 310, 311): a) [ ] Tumori solide sau hematologice b) [ ] Boli metabolice c) [ ] Virale, bacteriene, parazitare d) [x] Splenomegalia e) [ ] Alergie medicamentoasa 951. [M] Capitol: Febra acuta la adultDintre examinarile complementare mai specifice, pentru stabilirea etiologiei in diagnosticul de febra acuta, sunt urmatoarele (Pag. 311): a) [x] Radiografia panoramica dentara b) [x] Ecografia c) [x] Tomografia d) [x] Serologia virala si bacteriana e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 952. [M] Capitol: Febra acuta la adultUrgentele infectioase asociate cu febra acuta sunt (Pag. 311): a) [x] Meningita bacteriana b) [x] Meningoencefalita c) [x] Malarie cu Plasmodium falciparium d) [x] Endocardita infectioasa e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 953. [M] Capitol: GripaEficacitatea vaccinului antigripal depinde de (Pag. 323): a) [x] Varsta b) [x] Comorbiditati c) [ ] Sex d) [x] Tratamentele imunosupresoare e) [x] Caracteristicile noii tulpini emergente 954. [M] Capitol: GripaVaccinul antigripal este recomandat (Pag. 323): a) [x] Subiectilor peste 65 ani b) [ ] Pacientilor sub 6 luni c) [x] Pacienti cu afectiuni bronhopulmonare cronice d) [x] Pacienti cu nefropatii cronice e) [x] Pacienti cu insuficiente cardiace grave 955. [S] Capitol: GripaVaccinul antigripal nu este utilizat (Pag. 323): a) [ ] Pacientilor peste 6 luni b) [x] Copiilor sub 6 luni c) [ ] Pacientilor peste 65 ani d) [ ] Pacientilor sub 65 ani e) [ ] Pacientilor peste 70 ani 956. [M] Capitol: GripaComplicatiile gripei sunt (Pag. 321): a) [x] Suprainfectiile bacteriene b) [x] Decompensarea cardiaca c) [x] Decompensarea renala d) [ ] Decompensare metabolica e) [x] Decompensarea respiratorie 957. [S] Capitol: GripaIncubatia virusului gripal este de (Pag. 321): a) [x] 1-3 zile b) [ ] 3-5 zile c) [ ] 5-7 zile d) [ ] 7-10 zile e) [ ] 10-15 zile 958. [M] Capitol: GripaDiagnosticul clinic al formei simple de gripa se pune pe baza (Pag. 321):

a) [x] Febra ridicata (39-40°C) b) [ ] Febra medie (38°C) c) [x] Astenie d) [x] Frisoane e) [x] Anorexie 959. [M] Capitol: GripaDiagnosticul de gripa se va lua in considerare in caz de (Pag. 321): a) [x] Debut brusc b) [x] Febra ridicata c) [x] Semne respiratorii d) [ ] Anorexie e) [x] Artromialgii 960. [S] Capitol: GripaEvolutia spontana rapid favorabila a gripei este de (Pag. 322): a) [ ] 1-3 zile b) [ ] 3-5 zile c) [x] 4-7 zile d) [ ] 7-10 zile e) [ ] Peste 10 zile 961. [S] Capitol: GripaTratamentul specific al gripei consta in (Pag. 322): a) [ ] Antibiotice b) [ ] Antialgice c) [ ] Antipiretice d) [x] Antivirale e) [ ] Hidratare 962. [M] Capitol: GripaVaccinul antigripal este recomandat (Pag. 323): a) [x] Personalului medical b) [x] Pacientilor peste 65 ani c) [ ] Pacientilor sub 6 luni d) [ ] Prematurilor e) [ ] Nou-nascutilor 963. [M] Capitol: GripaTatamentul gripei se face cu (Pag. 322): a) [x] Oseltamivir b) [ ] Amantadina c) [x] Antipiretice d) [ ] Antibiotice e) [x] Antialgice 964. [M] Capitol: GripaIn cazul gripei examinarea secretiilor respiratorii constau in (Pag. 322): a) [x] Izolarea virusului pe culturi celulare b) [x] Detectarea directa a genomului prin RT-PCT c) [ ] Serologie d) [x] Imunoflorescenta indiercta pe prelevat nazal e) [x] Detectarea antigenilor virali prin ELISA 965. [S] Capitol: GripaCare din urmatoarele virusuri gripale au un potential pandemic (Pag. 323): a) [x] Virusul gripal A b) [ ] Virusul gripal B c) [ ] Virusul gripal C d) [ ] Virusul gripal D e) [ ] Virusul gripal E 966. [M] Capitol: GripaAspecte importante in gripa sunt (Pag. 320): a) [x] Morbiditate ridicata b) [ ] Morbiditate scazuta c) [ ] Mortalitate ridicata d) [x] Mortalitate direct scazuta e) [x] Mortalitate indirecta 967. [M] Capitol: GripaDiagnosticul diferential al virusului gripal se face cu (Pag. 322): a) [x] Adenovirus b) [x] Enterovirus

c) [x] Coronavirus d) [x] VRS e) [ ] Citomegalovirus 968. [M] Capitol: HIVPrincipalele enzime ale virusului HIV sunt (Pag. 325): a) [x] Proteaza b) [x] Transcriptaza inversa c) [ ] Hialuronidaza d) [ ] ADN polimeraza e) [x] Integraza 969. [M] Capitol: HIVFaza de latenta a infectiei HIV se caracterizeaza prin (Pag.325): a) [ ] Deficit imun grav b) [x] Cresterea incarcarii virale c) [ ] Aparitia de tumori d) [ ] Deficit imunitar moderat e) [x] Diminuare progresiva a linfocitelor CD4 970. [S] Capitol: HIVConform clasificarii CDC a infectiei HIV, clasa biologica 3 se caracterizeaza prin nivele ale linfocitelor CD4 (Pag.325): a) [x] < 200 mm3 b) [ ] < 100 mm3 c) [ ] > 500 mm3 d) [ ] 200-499 mm3 e) [ ] 300-600 mm3 971. [S] Capitol: HIVSerologia HIV este fals negativa in timpul ferestrei serologice care dureaza (Pag.326): a) [ ] 2 saptamani dupa primo-infectie b) [x] 3-6 saptamani dupa primo-infectie c) [ ] 6 luni dupa primo-infectie d) [ ] 1 an dupa primo-infectie e) [ ] 3-6 zile dupa primo-infectie 972. [M] Capitol: HIVTratamentul antiretroviral este indicat (Pag.326): a) [x] La pacientii simptomatici b) [ ] La pacienti cu valori ale CD4 > 500 mm3 c) [x] La pacientii cu nefropatie HIV d) [x] La pacientii cu incarcare virala ridicata e) [x] Co-infectie cu VHB sau VHC 973. [M] Capitol: HIVAdministrarea de cotrimoxazol la pacientii infestati HIV, serveste ca profilaxie primara la (Pag.326): a) [ ] Leucoplazie paroasa b) [x] Toxoplasmoza c) [ ] Criptococcoza d) [x] Pneumocistoza e) [ ] Infectia cu CMV 974. [S] Capitol: HIVCea mai frecventa infectie oportunista la pacientii infestati HIV este (Pag.327): a) [ ] Retinita necrozanta hemoragica b) [ ] Criptococcoza c) [ ] Infectiile cu micobacterii atipice d) [x] Pneumocistoza pulmonara e) [ ] Toxoplasmoza cerebrala 975. [M] Capitol: HIVTratamentul toxoplasmozei cerebrale la pacientii infestati HIV asociaza (Pag.327): a) [x] Primetamina b) [x] Acid folinic c) [ ] Carbamazepina d) [x] Sulfadiazina e) [ ] Flucitozina 976. [M] Capitol: HIVDiagnosticul infectiei cu citomegalovirus la pacientii infestati HIV, se stabileste prin (Pag.327): a) [ ] Determinarea anticorpilor de tip Ig G

b) [x] Tehnica PCR c) [x] Determinarea antigenului pp 65 d) [ ] Proba terapeutica cu ganciclovir e) [ ] Determinarea anticorpilor de tip Ig M 977. [S] Capitol: HIVPentru care din urmatoarele infectii oprtuniste ale pacientilor infestati HIV, nu exista tratament specific (Pag.327): a) [ ] Toxoplasmoza cerebrala b) [ ] Candidoza bucala c) [ ] Infectii cu micobacterii atipice d) [ ] Retinita produsa de CMV e) [x] Leucoencefalopatia multifocala progresiva 978. [M] Capitol: HIVCele mai frecvente cancere solide asociate cu infectia HIV sunt (Pag.327): a) [x] Cancerul pulmonar b) [ ] Cancerul mamar c) [ ] Osteosarcomul d) [x] Cancerul de col uterin e) [x] Cancerul canalului anal 979. [M] Capitol: HIVCare din urmatoarele afirmatii privind sarcomul Kaposi la pacientii infestati HIV sunt adevarate (Pag.327): a) [x] Cea mai frecventa tumora cutaneo-mucoasa b) [ ] Nu afecteaza organele profunde c) [ ] Nu este indicata chimioterapia citotoxica d) [x] Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kaposi sa regreseze e) [x] Diagnosticul este histologic 980. [S] Capitol: HIVIn cazul accidentelor de expunere la HIV, instituirea triterapiei profilactice se face incepand cu primele 48 de ore pe o durata de (Pag.328): a) [ ] 6 saptamani b) [ ] 4 luni c) [ ] 7 zile d) [ ] 6 luni e) [x] 4 saptamani 981. [M] Capitol: HIVMasurile de profilaxie a transmiterii materno-fetale includ (Pag.328): a) [x] Tratarea mamei in timpul sarcinii b) [x] Nastere asistata de o echipa antrenata c) [ ] Tratamentul profilactic al nou nascutului timp de 6 luni d) [x] Alaptarea contraindicata e) [x] Tratamentul profilactic al nou nascutului timp de 6 saptamani 982. [M] Capitol: Infectii nasocomialeProfilaxia infectiilor nosocomiale cuprinde (Pag.339): a) [x] Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala este obligatorie b) [x] Informarea si formarea personalului c) [x] Respectarea regulilor de igiena d) [ ] Evitarea consumului de antibiotic e) [x] Masuri de combatere a bacteriilor multirezistente 983. [S] Capitol: Infectii nasocomialeIn cazul implantari de material strain infectiile nosocomilae pot sa apara (Pag. 340): a) [ ] In decursul primei luni b) [x] In decursul primului an c) [ ] In decursul a 3 ani d) [ ] In decursul a 7 zile e) [ ] In decursul a 30 de zile 984. [M] Capitol: Infectii nasocomialeInfectiile nosocomiale sunt (Pag. 339): a) [ ] Boli rare b) [x] Boli frecvente c) [x] Infectii ce survin la un pacient in timpul managmentului medical d) [x] Pot surveni dupa ingrijiri acordate intr-o unitate sanitara e) [x] Pot surveni in afara unei unitati sanitare

985. [S] Capitol: Infectii nasocomialePentru limitarea transmiterii infectiilor nosocomiale se vor instituii urmatoarele masuri (Pag. 340, 341): a) [ ] Purtarea manusilor sterile sau nesterile b) [ ] Sterilizarea instrumentelor c) [ ] Ingienizarea zilnica conform protocolului stabilit d) [ ] Eliminarea deseurilor e) [x] Toate raspunsurile de mai sus 986. [M] Capitol: Infectii nasocomialeInfectiile nosocomiale sunt (Pag. 339): a) [ ] Infectii survenite inaintea internarii b) [x] Infectie ce survine in timpul managmentului medical c) [x] Infectie survenita in urma manoperelor medicale d) [x] Infectie survenita in urma metodelor de diagnostic e) [ ] Infectie cu mortalitate scazuta 987. [S] Capitol: Infectii nasocomialeInformarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala este (Pag. 339): a) [ ] Obligatorie ,nu poate fi despagubita b) [ ] Nu este obligatorie c) [x] Obligatorie , poate conduce la despagubire d) [ ] Nu este obligatorie, dar poate conduce la despagubire e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt corecte 988. [M] Capitol: Meningitele infectioaseCand trebuie suspecta clinic meningita infectioasa (Pag. 289): a) [x] Cefalee intensa b) [x] Redoare meningiana c) [x] Fotofobie d) [ ] Tulburari de somn e) [ ] Astenofatigabilitate 989. [S] Capitol: Meningitele infectioaseLa examenul LCR meningita este numita „purulenta" daca (Pag. 289): a) [ ] Majoritatea elementelor sunt limfocite b) [x] Majoritatea elementelor sunt polinucleare c) [ ] Citologia este amestecata d) [ ] LCR este hipoglicorahic e) [ ] LCR este limfocitar si hipoglicorahic 990. [S] Capitol: Meningitele infectioaseLa examenul LCR meningita este numita „cu lichid clar" daca (Pag. 289): a) [x] Majoritatea elementelor sunt limfocite b) [ ] Majoritatea elementelor sunt monocite c) [ ] Citologia este amestecata d) [ ] LCR este hipoglicorahic e) [ ] LCR este limfocitar si hipoglicorahic 991. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningita cu lichid purulent cu coci gram pozitivi apare la (Pag. 289): a) [x] Subiecti in varsta b) [x] Etilici c) [x] Splenectomizati d) [ ] Cirotici e) [ ] Nou-nascuti 992. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningita cu lichid purulent cu coci gram negativi apare la (Pag. 289): a) [ ] Nou-nascuti b) [ ] Etilici c) [ ] Copii nevaccinati d) [x] Adulti tineri e) [x] Deficit de coplement seric 993. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningita cu lichid purulent cu bacili gram negativi apare la (Pag. 290): a) [ ] Adulti tineri b) [x] Copii nevaccinati c) [x] Focare ORL d) [ ] Etilici e) [ ] Nou-nascuti 994. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningita cu lichid purulent cu bacili gram pozitivi apare la (Pag. 290):

a) [ ] Etilici b) [x] Nou-nascuti c) [x] Cirotici d) [ ] Splenectomizati e) [x] Sarcina 995. [S] Capitol: Meningitele infectioaseTratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid „purulent" cu coci gram pozitivi este (Pag. 289): a) [ ] Cefotaxim 7 zile b) [x] Cefotaxim 15 zile c) [ ] Amoxacilina 7 zile d) [ ] Amoxacilina 15 zile e) [ ] Amoxacilina 21 zile 996. [S] Capitol: Meningitele infectioaseTratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid „purulent" cu coci gram negativi este (Pag. 290): a) [x] Cefotaxim 7 zile b) [ ] Cefotaxim 15 zile c) [ ] Amoxacilina 7 zile d) [ ] Amoxacilina 15 zile e) [ ] Amoxacilina 21 zile 997. [S] Capitol: Meningitele infectioaseTratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid „purulent" cu bacili gram pozitivi este Pagina 290: a) [ ] Cefotaxim 7 zile b) [ ] Cefotaxim 15 zile c) [ ] Amoxacilina + aminozide 7 zile d) [ ] Amoxacilina + aminozide15 zile e) [x] Amoxacilina + aminozide 21 zile 998. [M] Capitol: Meningitele infectioaseComplicatiile menigitelor purulente sunt (Pagina 291): a) [ ] Insuficienta respiratorie b) [x] Soc septic c) [x] Hidrocefalia d) [x] Epilepsia e) [x] Coagularea intravasculara diseminata 999. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningoencefalita herpetica HSV se suspecteaza clinic in caz de (Pagina 291): a) [x] Tulburari de vigilenta b) [x] Fotofobie c) [ ] Anemie d) [x] Febra e) [x] Fonofobie 1000. [M] Capitol: Meningitele infectioaseIn meningoencefalita herpetica HSV lichidul cefalorahidian este (Pagina 291): a) [x] Asociat cu prezenta hematiilor b) [x] Normoglicorahic c) [ ] Hipoglicorahic d) [ ] Hiperglicorahic e) [x] Fara germeni indentificat la examenul direct 1001. [M] Capitol: Meningitele infectioaseComplicatiile posibile ale meningoencefalitei HSV sunt (Pagina 292): a) [x] Deces b) [x] Tulburari de memorie c) [x] Tulburari afazice d) [x] Epilepsie refractara e) [ ] Hidrocefalia 1002. [M] Capitol: Meningitele infectioaseDiagnosticul diferential al meningoencefalitei HSV se face cu (Pagina 292): a) [x] HIV b) [ ] Sindromul meningeal

c) [x] Neuropaludismul d) [x] Listerioza e) [x] Toxoplasmoza 1003. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiTetanosul este o boala infectioasa caracterizata prin (Pag.367): a) [x] Afectiune fara transmitere interumana b) [ ] Produsa de un bacil gram negativ anaerob c) [ ] Poarta de intrare in organism e digestiva d) [x] Toxina bacilului induce spasticitate musculara e) [ ] Boala lasa imunitate durabila 1004. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiTabloul clinic in tetanos prezinta urmatoarele (Pag. 368): a) [x] Trismus b) [ ] Febra prezenta in toate cazurile c) [x] Perioada de incubatie este de 3-30 zile d) [x] Opistotonus e) [x] Semene de distonie neurovegetativa 1005. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiTratamentul curativ in tetanos consta in urmatoarele cu exceptia (Pag. 368): a) [ ] Curatarea si debridarea plagii b) [x] Antiinflamatoare c) [ ] Antibiotice d) [ ] Seroterapie e) [ ] Vaccinare 1006. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiReferitor la profilaxia tetanosului sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia (Pag. 369): a) [ ] Vaccinul are o eficacitate inalta b) [ ] Declararea e obligatorie c) [ ] Vaccinul contine toxina fara putere patogena d) [x] Primo infectia este obigatorie e) [ ] Imunizare incepe cu 3 injectii la interval de 1 luna, la varsta de 2, 3, 4 luni 1007. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiTratamentul simptomatic in tetanos consta in (Pag. 368): a) [ ] Imunizare b) [x] Alimentatie parenterala c) [x] Anticoagulante d) [x] Curarizare e) [ ] Debridarea si curatarea plagii 1008. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiIn cazul unei plagi tetanigene cu risc moderat si status vaccinal constand in vaccinare incompleta conduita profilactica va fi urmatoarea (Pag. 369): a) [ ] O doza de 0,5 ml de anatoxina tetanica b) [ ] Rapel +vaccinare ulterioara+Ig 250ul c) [x] Rapel+vaccinare ulterioara d) [ ] Rapel+antibioterapie e) [ ] Vaccinare completa+Ig G250ul 1009. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiConduita profilactica in cazul unei plagi tetanigene cu risc crescut si status vaccinal constand intr-o vaccinare absenta sau nesigura este (Pag. 369): a) [ ] Vaccinare completa + Ig G500ul + antibioterapie b) [ ] Vaccinare completa c) [ ] Rapel + vaccinare ulterioara + Ig500ul + antibioterapie d) [x] Vaccinare complete + IgG 250ul e) [ ] Rapel + vaccinare ulterioara + Ig G250ul 1010. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiIn ceea ce priveste profilaxia tetanica sunt adevarate urmatoarele (Pag. 369): a) [x] Primo-vaccinare contra tetanosului este obligatorie b) [x] Vaccinul contine anatoxina tetanica c) [ ] Vaccinul are contraindicatii si este greu tolerat d) [x] La varsta adulta se recomanda un rapel o data la 10 ani e) [ ] In fata oricarei plagi tetanigene nu este obligatorie verificarea statusului vaccinal

1011. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiIn cazul unei plagi tetanigene cu risc foarte crescut si status vaccinal constand in ultim rapel > 10 ani, conduita profilactica consta in (Pag. 369): a) [x] Rapel + Ig G 500ul + antibioterapie b) [ ] Rapel + vaccinare ulterioara + Ig G 500ul + antibioterapie c) [ ] Rapel + Ig G 250ul d) [ ] Rapel e) [ ] Vaccinare completa + Ig G 500ul + antibioterapie 1012. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiComplicatiile unei plagi tetanigene sunt urmatoarele (Pag. 368): a) [x] Complicatii trombembolice b) [x] Complicatii de decubit c) [x] Suprainfectii d) [x] Decompensarea tarelor e) [ ] Artrite 1013. [M] Capitol: SepticemiaSemnele de gravitate imediata in septicemia sunt (Pag.371): a) [ ] Cresterea temperaturii cutanate b) [x] Oligurie, semne cutanate, cianoza, marmorare c) [ ] Hipertensiune d) [ ] Scaderea timpului de recolorare cutanata e) [x] Cresterea timpului de recolorare cutanata 1014. [S] Capitol: SepticemiaTratamentul antiinfectios in septicemia cu pneumococ, meningococ este: Pag.374 a) [ ] Oxacilina, cloxacilina b) [ ] Vancomicina c) [x] Amoxicilina d) [ ] Amoxicilina+ gentamicina sau netilmicina e) [ ] Ciprofloxacina 1015. [S] Capitol: SepticemiaIn absenta semnelor de gravitate in septicemia cu enterobacterii tratamentul este: Pag. 374 a) [ ] Biterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon b) [ ] Biterapie cu flurochinolona sau aminozid c) [ ] Cefotaxim+fosfomicina d) [ ] Cefepim+ amikacina+aminozid e) [x] Monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau flurochinolona 1016. [S] Capitol: SepticemiaMonitorizarea clinica in septicemia cuprinde: Pag. 374 a) [ ] Presiunea arterial, oximetria pulsului, frecventa respiratorie si cardiac b) [ ] Diureza c) [ ] Toleranta la antibiotic d) [ ] Temperatura e) [x] Toate cele de mai sus 1017. [M] Capitol: SepticemiaTratamentul antiinfectios in septicemie este (Pag.375): a) [x] Initial de urgenta dupa recoltarea probelor biologice b) [ ] Tratamentul antibiotic se face pe cale intramusculara c) [x] Este initial probabilist in contextual clinic si epidemiologic d) [ ] Este in general de 5 zile e) [x] Este in general de 10-15 zile 1018. [M] Capitol: SepticemiaPurpura fulminans este: pag.371 a) [x] O urgenta vitala absoluta b) [x] Asociaza febra c) [x] Sindrom meningeal d) [x] Purpura cu extindere rapida e) [ ] Nici un raspuns corect 1019. [M] Capitol: SepticemiaSindromul de raspuns inflamator sistemic este: Pag.370 a) [x] Raspunsul inflamator al organismului la o agresiune infectioasa sau nu b) [x] Insotit de febra 38 grade celsius c) [ ] Insotit de subfebrilitati d) [x] Frecventa cardiac peste 90/min e) [x] Frecventa respiratorie peste 20/min

1020. [S] Capitol: SepticemiaIn tabloul de sepsis asociat cu disfunctia unui organ apar: Pag.370 a) [ ] Hipotensiune, presiune arterial sub 90mmHg sau scadere sub 40 mm Hg b) [ ] Hipoperfuzie periferica cu cianoza, marmorare c) [ ] Confuzie, agitatie, dezorientare, torpoare d) [ ] Oligurie, acidoza lactica e) [x] Toate cele de mai sus 1021. [M] Capitol: SepticemiaPoarta de intrare si factorii favorizanti pentru stafilococi sunt (Pag. 373): a) [x] Tegumentul b) [ ] Tubul digestiv c) [x] Plagile d) [x] Toxicomania e) [ ] Alcoolismul 1022. [M] Capitol: SepticemiaDiagnosticul diferential in septicemia se face cu(Pag. 373): a) [x] Soc cardiogen b) [x] Embolie pulmonara c) [x] Soc hipovolemic d) [ ] Tumori e) [ ] Sifilis 1023. [M] Capitol: Ciroza HepaticaConsecintele majore ale cirozei hepatice necomplicate sunt (Pag. 459): a) [x] Insuficienta hepatocelulara b) [ ] Imbunatatirea functiei biliare c) [x] Alterarea functiei hepatocitare de sinteza si de epurare d) [x] Hipertensiune portala e) [ ] Hipotensiune portala 1024. [M] Capitol: Ciroza HepaticaCele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice sunt (Pag. 459): a) [x] Hemocromatoza genetica b) [x] Alcool c) [x] Steatoza non-alcoolica d) [ ] Hepatita A e) [x] Hepatita B 1025. [M] Capitol: Ciroza HepaticaCauza mai rare de ciroza hepatica pot fi (Pag. 459): a) [ ] Hepatita B b) [x] Hepatita autoimuna c) [x] Ciroza biliara primitiva d) [x] Boala Wilson e) [ ] Alcoolul 1026. [S] Capitol: Ciroza HepaticaHipertensiunea portala din ciroza hepatica este definita printr-un gradient portosuprahepatic de (Pag. 459): a) [x] Peste 4 mmHg b) [ ] Sub 4 mmHg c) [ ] 4 mmHg d) [ ] Peste 5 mmHg e) [ ] 5 mmHg 1027. [M] Capitol: Ciroza HepaticaDiagnosticul pozitiv in ciroza hepatica poate fi pus pe un set de argumente clinice, biologice si morfologice, daca avem semne de (Pag. 460): a) [ ] Insuficienta venoasa b) [x] Hipertensiune portala c) [ ] Hepatita acuta d) [x] Insuficienta hepatocelulara e) [ ] Consum cronic de alcool 1028. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSemnele de hipertensiune portala sunt (Pag. 460): a) [x] Circulatie venoasa colaterala abdominala b) [x] Ascita in caz de ciroza decompensata c) [x] Splenomegalie d) [ ] Ascita obligatoriu e) [ ] Eritroza palmara

1029. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSemnele de insuficienta hepatocelulara sunt: (Pag 460) a) [ ] Spenomegalie b) [x] Angioame stelate c) [x] Eritroza palmara d) [ ] Ascita e) [x] Leuconichie/hipocratism digital 1030. [M] Capitol: Ciroza HepaticaLa palpare in ciroza hepatica ficatul (Pag 460): a) [x] Este ferm b) [ ] Are consistenta de organ c) [ ] Are marginea inferioara rotunjita d) [x] Are marginea inferioara ascutita e) [ ] Este nepalpabil 1031. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSemnele de hipertensiune portala in ciroza hepatica, prezente la ecografie Doppler sunt (Pag. 460): a) [x] Dilatarea trunchiului portal b) [x] Splenomegalie c) [x] Incetinirea si chiar inversarea fluxului portal d) [ ] Accelerarea fluxului portal e) [x] Circulatia colaterala 1032. [S] Capitol: Ciroza HepaticaEvaluarea gravitatii cirozei hepatice se face prin stabilirea (Pag. 460): a) [ ] Marginii inferioare a ficatului b) [x] Scorului Child-Pugh c) [ ] Hepatomegaliei d) [ ] Tipului de icter prezent e) [ ] Consistentei ficatului 1033. [M] Capitol: Ciroza HepaticaScorul Child-Pugh este stabilit pe baza urmatoarelor (Pag. 460): a) [x] Albuminei b) [ ] Bilirubinei directe c) [x] Encefalopatiei hepatice d) [x] Ascitei e) [ ] Trombocitelor totale 1034. [S] Capitol: Ciroza HepaticaPacientii cu ciroza hepatica clasati in Child A au (pg 461): a) [ ] Ciroza decompesata b) [ ] Ciroza la debut c) [x] Ciroza compensata d) [ ] Ascita obligatoriu e) [ ] Icter si asterixis 1035. [S] Capitol: Ciroza HepaticaNivelul de protrombina, conform scorului Child-Pugh, cotat cu 2 puncte are o valoare de (pag. 460): a) [ ] Peste 50% b) [x] 40-50% c) [ ] Sub 50% d) [ ] Sub 40% e) [ ] Peste 60% 1036. [S] Capitol: Ciroza HepaticaBilirubina totala, conform scorului Child-Pugh, cotat cu 3 puncte are o valoare de (pag 460): a) [ ] Peste 50 mg/dl b) [ ] c) [ ] d) [x] e) [ ] 351037. [M] Capitol: Ciroza HepaticaPacientii cu ciroza gepatica decompensata sunt in clasa Child (pag 460): a) [ ] A b) [x] B c) [x] C d) [ ] A si B

e) [ ] A si C 1038. [S] Capitol: Ciroza HepaticaAscita, conform scorului Child-Pugh, cotata cu 1 punct este (pag 460): a) [ ] Controlata prin tratament diuretic b) [x] Absenta c) [ ] Refractara d) [ ] In cantitate mare e) [ ] Palpabila 1039. [M] Capitol: Ciroza HepaticaEcografia Doppler hepatica in ciroza hepatica pune in evidenta (pag 460): a) [x] Contur hepatic boselat b) [x] Contur hepatic nodular c) [x] Semne de hipertensiune portala d) [ ] Varice esofagiene e) [x] Prezenta complicatiilor - tromboza portala 1040. [S] Capitol: Ciroza HepaticaAlbumina, conform scorului Child-Pugh, cotat cu 2 puncte are o valoare de (pag 460): a) [ ] Peste 35 g/l b) [ ] Sub 35 mg% c) [x] 28-35 g/l d) [ ] Sub 28 g/l e) [ ] Peste 28 mg% 1041. [M] Capitol: Ciroza HepaticaEndoscopic, semnele de hipertensiune portala din ciroza hepatica sunt reprezentate de (pag 460): a) [x] Varice esofagiene b) [x] Gastropatie portala c) [ ] Spenomegalie d) [ ] Ascita e) [x] Varice subcardiale 1042. [M] Capitol: Ciroza HepaticaPrincipalele complicatii are cirozei hepatice sunt (pag 462-465): a) [x] Ascita b) [ ] Icterul c) [x] Hemoragia digestiva d) [x] Sindromul hepatorenal e) [x] Encefalopatia hepatica 1043. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn cazul cirozei hepatice complicate cu ascita, bilantul care trebuie efectuat cuprinde (pag. 462): a) [x] Bilant biologic b) [ ] Endoscopie c) [x] Punctia ascitei d) [ ] Tomografie abdominala e) [x] Ecografie abdominala 1044. [M] Capitol: Ciroza HepaticaComplicatiile cele mai frecvente ale ascitei intr-o ciroza hepatica sunt (Pagina: 462) a) [x] Infectia spontana a lichidului de ascita b) [ ] Icter c) [x] Ascita refractara d) [ ] Hepatomegalia e) [ ] Urini hipercrome 1045. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSemnele clinice prezente in infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza hepatica constau in (Pagina: 462) a) [x] Febra sau hipotermie b) [x] Dureri abdominale c) [x] Decompensarea cirozei d) [ ] Constipatie e) [x] Diaree 1046. [S] Capitol: Ciroza HepaticaIn cadrul infectiei spontane a lichidului de ascita, polimorfonuclearele neutrofile din ascita au o valoare de (Pagina: 462):

a) [x] Peste 250/mm b) [ ] Sub 250/mm

3

3

c) [ ] Peste 8000/mm

3

d) [ ] Peste 10000/mm

3 3

e) [ ] 8000-10000/mm 1047. [M] Capitol: Ciroza HepaticaTratamentul de urgenta in infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza hepatica consta in (Pagina: 462): a) [x] Supravegherea clinica si biologica - creatinina, nivelul PMN la 48 ore in accita b) [ ] Hepatoprotectoare c) [x] Perfuzie cu albumina in ziua 1 si 3 d) [x] Antibioterapie empirica e) [ ] Corticoterapie 1048. [M] Capitol: Ciroza HepaticaTratamentul ascitei din ciroza hepatica se face cu (Pagina: 463): a) [x] Regim hiposodat b) [x] Tratament diuretic c) [x] Punctie evacuatorie d) [ ] Hepatoprotectoare e) [x] Oprirea consumului de alcool 1049. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSupravegherea eficacitatii tratamentului din ascita in cazul cirozei hepatice, din punct de vedere clinic consta in urmarirea (Pagina: 463): a) [x] Greutatii corporale b) [ ] Nivelului creatininei c) [x] Circumferintei abdominale d) [ ] Nivelului leucocitelor sangvine e) [x] Edemelor de la nivelul membrelor inferioare 1050. [S] Capitol: Ciroza HepaticaIn cazul punctiei de evacuare in cadrul ascitei, albumina se administreaza daca cantitatea de lichid evacuata a fost de (Pagina. 463): a) [ ] Peste 5 litri b) [ ] Sub 3 litri c) [ ] Peste 300 mg d) [x] Peste 3 litri e) [ ] Peste 500 mg 1051. [M] Capitol: Ciroza HepaticaPrincipalele cauze de hemoragie digestiva sunt (Pagina 463): a) [x] Varice esofagiene b) [x] Ulcer gastro-duodenal c) [x] Eofagita d) [x] Sindrom Mallory-Weiss e) [ ] Nici o varianta nu e corecta 1052. [M] Capitol: Ciroza HepaticaClinic, hemoragia digestiva se poate exterioriza prin (Pagina 463): a) [x] Hematemeza b) [ ] Hemoptizie c) [x] Rectoragii d) [ ] Epistaxis e) [x] Melena 1053. [M] Capitol: Ciroza HepaticaControlarea hemoragiei, in hemoragiilor digestive se face cu (Pagina 463): a) [x] Inhibitori de pompa de protoni iv b) [x] Hemostaza endoscopica c) [x] Ligaturi de varice esofagiene d) [ ] Corticoterapie e) [ ] Diuretice 1054. [M] Capitol: Ciroza HepaticaManagementul terapeutic in cadrul hemoragiilor digestive (din cadrul cirozei hepatice) cuprinde si prevenirea complicatiilor care se face cu (Pagina 463): a) [x] Hidratare si vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenirea sindromului de sevraj

b) [ ] Corticoterapie c) [x] Renutritie precoce pentru prevenirea denutritiei d) [ ] Diuretice e) [x] Lactuloza pentru prevenirea encefalopatiei 1055. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn cazul unei recidive hemoragice pe termen scurt (din cadrul cirozei hepatice) in hemoragiile digestive prin ruptura de varice esofagiene se fac urmatoarele (Pagina 464): a) [x] O noua endoscopie pentru hemostaza b) [x] TIPS - sunt portosistemic transjugular intrahepatic c) [ ] Pofilaxie cu alfa blocante d) [x] Transplant hepatic e) [x] Tamponament provizoriu cu sonda Blakemore 1056. [M] Capitol: Ciroza HepaticaProfilaxia secundara a hemoragiilor digestive (din cadrul cirozei hepatice) data de varice esofagiene din cadrul hipertensiunii portale consta in (Pagina 464): a) [ ] Beta blocante cardioselective b) [x] Ligaturi elastice repetate ale varicelor esofagiene c) [ ] Diuretice d) [x] Beta blocante non-cardioselective e) [ ] Antiinflamatoare nesteroidiene 1057. [M] Capitol: Ciroza HepaticaEncefalopatia hepatica asociaza (Pagina 464): a) [ ] Ascita b) [x] Tulburari de constiinta c) [x] Anomalii ale examenului clinic neurologic d) [x] Tulburari de personalitate e) [ ] Diplopie 1058. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn stadiul I al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464): a) [ ] Sindrom confuzional b) [x] Asterixis c) [ ] Coma d) [ ] Dispnee e) [x] Inversarea ritmului nictemeral 1059. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn stadiul II al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464): a) [ ] Coma b) [x] Sindrom confuzional c) [x] Asterixis d) [ ] Inversarea ritmului nictemeral e) [ ] Febra 1060. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn stadiul III al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464): a) [x] Coma fara semne de localizare b) [x] Posibile semne piramidale c) [ ] Asterixis d) [x] Posibile semne extrapiramidale e) [ ] Coma cu semne de localizare 1061. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn encefalopatia hepatica diagnosticul diferential se face cu tulburari neuropsihice de cauza (Pagina 464): a) [x] Vasculara b) [x] Infectioasa c) [x] Toxica d) [x] Traumatica e) [ ] Degenerativa 1062. [M] Capitol: Ciroza HepaticaFactorii declansatori posibili ai sindromului hepatorenal sunt (Pagina 465): a) [x] Infectiile b) [x] Hepatita alcoolica acuta c) [x] Hemoragii digestive d) [ ] Punctia ascitei cu volum mic necompensat e) [ ] Calculii renali 1063. [M] Capitol: Ciroza HepaticaDiagnosticul de sindrom hepatorenal se bazeaza pe (Pagina 465):

a) [ ] 4 criterii majore neobligatorii b) [x] 4 criterii majore obligatorii c) [ ] 4 criterii minore obligatorii d) [x] Anumite criterii minore neobligatorii e) [ ] Criterii majore si minore obligatorii 1064. [S] Capitol: Ciroza HepaticaCriteriul major de diagnostic al sindromului hepatorenal este (Pagina 465): a) [ ] Cresterea creatininei peste 130 mg/dl b) [ ] Diureza sub 500 cc/24 ore c) [x] Proteinurie sub 0,5 g/24 ore d) [ ] Natriureza sub 10 mmol/l e) [ ] Natremie sub 130 mmol/l 1065. [M] Capitol: Ciroza HepaticaCriteriile minore de diagnostic pentru sindromul hepatorenal sunt (Pagina 465): a) [x] Osmolaritate urinara > osmolaritatea plasmatica b) [ ] Natriureza < 10mg/dl c) [x] Natremie < 130mmol/l d) [x] Diureza 3 litri cu albumina c) [x] Intreruperea tratamentului cu diuretice in caz de insuficienta renala d) [x] Detectarea si tratarea hepatitelor acute alcoolice severe e) [ ] Medicatie nefrotoxica 1068. [M] Capitol: Ciroza HepaticaHidrotoracele, aparut la un pacient cu ciroza hepatica este o pleurezie caracterizata prin (Pagina 466): a) [ ] Lichid bogat in proteine b) [x] Lichid cu proteine < 20g/l c) [x] Este asociata cu ascita d) [x] Cel mai frecvent are localizare dreapta e) [ ] Asociaza frecvent hemopericard 1069. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSindromul hepatopulmonar se caracterizeaza prin (Pagina 466): a) [x] Dispnee accentuata in ortostatism b) [x] Platipnee c) [x] Hipoxemie legata de prezenta dilatatiilor vasculare pulmonare d) [ ] Dispnee accentuata in clinostatism e) [ ] Splenomegalie 1070. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIndicatiile terapeutice in hipertensiunea portopulmonara sunt (Pagina 466): a) [ ] Beta blocante b) [ ] IEC c) [x] Nu se dau beta blocante d) [x] Se pune problema transplantului hepatic e) [ ] Punctie pleurala 1071. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaIn cazul bolii inflamatorii cronice intestinale, tutunul reprezinta (Pag. 439): a) [x] Factor de risc pentru boala Crohn b) [ ] Factor protector pentru boala Crohn c) [x] Factor protector pentru rectocolita ulcerohemoragica d) [ ] Factor de risc pentru rectocolita ulcerohemoragica e) [ ] Factor de risc atat pentru boala Crohn, cat si pentru rectocolita ulcerohemoragica

1072. [S] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare este examenul cheie pentru diagnostic in rectocolita ulcerohemoragica (Pag. 439): a) [ ] Examinarile biologice b) [ ] Examene microbiologice ale scaunului c) [x] Colonoscopia totala cu ileoscopie d) [ ] Endoscopie digestiva superioara e) [ ] Rectosigmoidoscopie cu ileoscopie. 1073. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaIn rectocolita ulcerohemoragica, la colonoscopia totala se evidentiaza (Pag. 439): a) [ ] Leziuni discontinue si heterogene b) [ ] Stenoza si fistula posibile in formele complicate c) [x] Leziuni continue si omogene d) [ ] Afectarea ileonului e) [x] Fara interval de mucoasa sanatoasa 1074. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcero-hemoragica (Pag. 440): a) [x] Rezistenta la tratament medical b) [ ] Interval scurt intre pusee c) [x] Cancer d) [x] Displazie de grad inalt e) [x] Colita acuta grava rezistenta la tratament medical 1075. [S] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaGranulomul epiteloid si gigantocelular este leziunea caracteristica in (Pag. 440): a) [ ] Boala inflamatorie intestinala b) [x] Boala Crohn c) [ ] Rectocolita ulcerohemoragica d) [ ] Boala Crohn si rectocolita ulcerohemoragica e) [ ] Nici unul din raspunsuri. 1076. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare sunt complicatiile acute ale bolii Crohn (Pag. 440): a) [ ] Amiloidoza AA b) [ ] Stenoza digestiva c) [x] Tromboza venoasa profunda d) [x] Fistule/abcese e) [x] Colita acuta grava 1077. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaIn boala Crohn (Pag. 440): a) [ ] Leziunile sunt continue si omogene b) [x] Leziunile sunt discontinue si eterogene c) [x] Cavitatea bucala poate fi afectata d) [x] Ileonul, colonul si anusul sunt cel mai frecvent afectate e) [ ] Ileonul este intotdeauna sanatos 1078. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaUrmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate (Pag. 440): a) [x] Evolueaza in pusee b) [x] Este o boala cronica c) [ ] Este o boala subacuta d) [x] Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta e) [ ] Recidiva postoperatorie este rara 1079. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare sunt manifestarile extradigestive asociate cu boala inflamatorie intestinala, care evolueaza in paralel cu puseele acute (Pag. 441): a) [ ] Colangita sclerozanta primitiva b) [x] Eritem nodos c) [ ] Pelvispondilita reumatismala d) [x] Aftoza bucala e) [x] Uveite 1080. [S] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare sunt urgentele chirurgicale in colita acuta grava (Pag. 441):

a) [x] Hemoragia grava si perforatia b) [ ] Denutritia si perforatia c) [ ] Megacolonul toxic d) [ ] Cancerul colorectal e) [ ] Hemoragie si diaree cu glere si sange 1081. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCriteriile clinico biologice utilizate in colita acuta grava cuprind (Pag. 441): a) [x] Frecventa cardiaca ≥ 90 batai/min b) [ ] Temperatura rectala ≥ 37,5 c) [ ] Hematocrit ≤ 35 d) [x] Hemoglobina ≤ 10,5 g/dl e) [x] Viteza de sedimentare ≥ 30 1082. [M] Capitol: Hemoragia digestivaIn cazul unei HDS principalele manifestari sunt (Pag. 426): a) [x] Hematemeza b) [ ] Pirozisul c) [x] Melena d) [ ] Greata e) [ ] Disfagia 1083. [M] Capitol: Hemoragia digestivaCare sunt cauzele dominante ale HDS (Pag. 426): a) [ ] Hemoragii diverticulare b) [ ] Diverticulita c) [x] Patologia ulceroasa d) [ ] Tulburari de evacuare gastrica e) [x] Hipertensiunea portalaq 1084. [M] Capitol: Hemoragia digestivaConfirmarea diagnosticului si excluderea unor diagnostice diferentiale in cazul unei hemoragii digestive se realizeaza prin (Pagina 426): a) [x] Anamneza si examen clinic b) [x] Tuseu rectal sistematic in cautarea de sange rosu sau negru c) [ ] Bariu pasaj d) [ ] Manometria e) [x] Sonda nazogastrica posibila in caz de indoiala 1085. [S] Capitol: Hemoragia digestivaIn HDI principala manifestare clinica este (Pagina 426) a) [ ] Regurgitatii acide b) [ ] Durerea retrosternala c) [x] Melena d) [ ] Greturi e) [ ] Scaune diareice 1086. [S] Capitol: Hemoragia digestivaIn cazul HDI cea mai frecventa sursa de localizare se afla nivelul (Pagina 426): a) [ ] Ileonului b) [x] Colonului c) [ ] Anusului d) [ ] Duodenului e) [ ] Esofagului 1087. [M] Capitol: Hemoragia digestivaTratamentul farmacologic in cazul unei HDS se face cu (Pagina 427): a) [ ] Blocanti ai canalelor de Ca b) [ ] Protectoare ale mucoasei gastrice c) [x] Inhibitori de pompa de protoni d) [x] Droguri vasoactive splanhice e) [ ] Spasmolitice 1088. [M] Capitol: Hemoragia digestivaEndoscopia digestiva superioara in urgenta se face la (Pagina 427): a) [x] Pacient stabil hemodinamic b) [x] La nevoie sau in caz de tulburari ale starii de constienta,la pacient intubat si ventilat c) [x] La pacientul a jeun de 6 ore sau dupa golirea stomacului d) [ ] Suspiciune de perforatie visceral e) [ ] Pacienti cu afectiuni obstructive de cai aeriene superioare

1089. [S] Capitol: Hemoragia digestivaTratamentul hemoragiei digestive pentru Forrest IIA cu IPP i.v cu seringa electronic se face timp de (Pagina 427): a) [x] 72 ore b) [ ] 24 ore c) [ ] 30 min d) [ ] 1 ora e) [ ] 48 ore 1090. [S] Capitol: Hemoragia digestivaIn cazul unei HDI persistenta si abundenta se va efectua (Pagina 428): a) [ ] Injectii cu adrenalina b) [x] Arteriografie celiomezenterice cu embolizare pe cale radiologica c) [ ] Administrarea de clipsuri d) [ ] Rezectia segmentului colonic interesat e) [ ] Administrarea de antibiotice 1091. [M] Capitol: Hemoragia digestivaCare sunt cauzele HDI (Pagina 428): a) [x] Hemoragiile diverticulare b) [x] Angiodisplaziile c) [x] Cancerul de colon d) [x] Colitele e) [ ] Boala Celiaca 1092. [M] Capitol: IcterulCare sunt cauzele icterului de origine extrahepatică (Pagina 446): a) [ ] Hepatită b) [x] Ampulom vaterian c) [x] Cancer pancreatic cefalic d) [x] Colangită sclerozantă primitivă e) [ ] Ciroză 1093. [M] Capitol: IcterulCare sunt examenele paraclinice de primă intenție în icter (Pagina 446): a) [x] Ionogramă sanguină b) [x] Timp de cefalină activat TCA c) [ ] Ecoendoscopie d) [ ] CT e) [x] Ecografie abdominală 1094. [S] Capitol: IcterulIcterul manifest, constă în cresterea nivelul plasmatic al bilirubinei (Pagina 445): a) [ ] > 20 µmol/l b) [ ] < 30 µmol/l c) [ ] > 30 µmol/l d) [ ] < 50 µmol/l e) [x] > 50 µmol/l 1095. [M] Capitol: IcterulExamenul clinic complet in icter are in vedere (Pagina 445): a) [x] Greutate, temperatură b) [ ] Consumul de medicamente hepatotoxice c) [x] Palpare hepatică, căutarea distensiei veziculei biliare d) [x] Semne de hipertensiune portală și de insuficiență hepatocelulară e) [x] Leziuni de grataj 1096. [M] Capitol: IcterulExamene paraclinice de primă intenție în icter (Pagina 446): a) [x] Hemoleucogramă b) [x] Bilanț hepatic c) [ ] PRC (proteină C reactivă) d) [x] Indice de protronbină e) [x] TCA (timp de cefalină activat) 1097. [M] Capitol: IcterulCauzele benigene ale icterului de origine extrahepatică (Pagina 446): a) [x] Litiaza biliară b) [x] Pancreatita cronică c) [ ] Ampulon vaterian d) [x] Colangită sclerozantă primitivă e) [ ] Colangiocarcinom 1098. [S] Capitol: IcterulÎn icter cu bilirubină neconjugată dat de sindromul Gilbert, tratamentul constă in (Pagina

445): a) [ ] Tratament cu IPP b) [ ] AINS c) [x] Niciunul, liniștirea pacientului d) [ ] Regim desodat e) [ ] Tratament cu inhibitori selectivi - cox 2 1099. [M] Capitol: IcterulCare sunt cauzele icterului de origine intrahepatică (Pagina 446): a) [x] Obstrucția căilor biliare de origine tumorală b) [x] Hepatită c) [x] Ciroză biliară primitivă d) [x] Obstrucția căilor biliare de origine infiltrativă e) [ ] Litiază biliară 1100. [M] Capitol: IcterulCare sunt cauzele icterului de origine intrahepatică (Pagina 446): a) [x] Hepatită b) [x] Ciroză c) [ ] Pancreatită cronică d) [ ] Ampulom vaterian e) [ ] Colangiocarcinom 1101. [M] Capitol: IcterulCauzele principale ale icterului cu bilirubina neconjugata sunt (Pagina 445): a) [x] Sindromul Gilbert b) [ ] Colestază c) [x] Hemoliză d) [ ] Hepatoblastom la copil e) [ ] Colangiocarcinom 1102. [S] Capitol: Hepatitele viralePeriada de incubatie a hepatitei virale B este (Pagina 452): a) [ ] 2-6 saptamani b) [x] 6-12 saptamani c) [ ] 4-6 saptamani d) [ ] 4-12 saptamani e) [ ] 0-6 saptamani 1103. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare dintre urmatoarele virusuri hepatotrope nu provoaca hepatita cronica (Pagina 451): a) [x] VHA b) [ ] VHB c) [ ] VHC d) [ ] VHD e) [x] VHE 1104. [S] Capitol: Hepatitele viraleIn hepatita virala C se face trecerea la cronicitate in (Pagina 453): a) [ ] 60 % din cazuri b) [ ] 65 % din cazuri c) [x] 70 % din cazuri d) [ ] 80 % din cazuri e) [ ] 20 % din cazuri 1105. [M] Capitol: Hepatitele viraleColestaza se defineste prin (Pagina 455): a) [x] Cresterea gamma GT b) [ ] Cresterea transaminazelor c) [ ] Scaderea gamma GT d) [x] Cresterea fosfatazei alcaline e) [ ] Scaderea fosfatazei alkaline 1106. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare sunt cele mai frecvente cauze ale citolizei hepatice cu transaminaze < 10 N (Pagina 456): a) [x] Ciroza b) [x] Hepatita medicamentoasa c) [x] Hepatopatia alcoolica d) [ ] Hepatitele acute virale e) [x] Hemocromatoza

1107. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare din cauzele urmatoare ale citolizei hepatice cu transaminaze < 10 N sunt cause rare (Pagina 456): a) [x] Hepatita autoimuna b) [ ] Steatohepatita non-alcoolica c) [x] Sindromul Budd-Chiari d) [x] Boala Wilson e) [ ] Ciroza 1108. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare sunt virusurile hepatotrope care au structura ARN (Pagina 450): a) [x] Virusul hepatitei A b) [ ] Virusul hepatitei B c) [x] Virusul hepatitei C d) [x] Virusul hepatitei D e) [x] Virusul hepatitei E 1109. [M] Capitol: Hepatitele viraleDiagnosticul infectiei acute cu virus hepatic B este confirmat de prezenta (Pagina 452): a) [ ] Ac IgM anti HVA b) [x] Ac IgM HBc c) [ ] Ac IgG HBc d) [ ] Ac HCV e) [x] Ag HBs 1110. [M] Capitol: Hepatitele viraleCaile de transmitere ale virusului hepatic B, sunt (Pagina 451): a) [x] Sexuala b) [ ] Fecal-orala c) [x] Parenterala d) [x] Verticala e) [x] Orizontala 1111. [S] Capitol: Hepatitele viraleCare dintre urmatoarele virusuri hepatotrope sunt virusuri cu AND (Pagina 450): a) [ ] Virusul hepatitei A b) [x] Virusul hepatitei B c) [ ] Virusul hepatitei C d) [ ] Virusul hepatitei D e) [ ] Virusul hepatitei E 1112. [S] Capitol: Hepatitele viraleEste numita hepatita acuta severa o hepatita acuta cu (Pagina 451): a) [ ] Un indice protrombina (IP) >50% fara encefalopatie hepatica b) [x] Un indice protrombina (IP) 25% d) [x] Mortalitatea > 50% in absenta tratamentului e) [ ] Aparitia unei encefalopatii hepatice la mai mult de 2 saptamani dupa aparitia icterului 1123. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare dintre urmatoarele afirmatii privind hepatita virala A nu sunt adevarate (Pagina 451): a) [ ] Virus cu ARN b) [x] Contaminare parenterala c) [ ] Perioada de incubatie intre 2- 6 saptamani d) [x] Frecvent trecerea la cronicitate e) [ ] Niciodata trecerea la cronicitate

1124. [S] Capitol: Patologia hemoroidalaStadiul I dupa clasificarea lui Goligher a hemoroizilor interni consta in (pag. 473): a) [ ] Hemoroizi evidentiabili la simpla inspectie b) [ ] Tromboza hemoroidala c) [x] Hemoroizi interni congestivi fara prolaps d) [ ] Prolaps reductibil manual e) [ ] Prolaps reductibil spontan 1125. [M] Capitol: Patologia hemoroidalaTratamente instrumentale in patologia hemoroidala interna sunt urmatoarele (pag. 474): a) [x] Fotocoagularea cu infrarosii b) [x] Scleroza c) [ ] Ligatura sub control Doppler a arterelor hemoroidale d) [ ] Hemoroidopexie e) [x] Ligature elastica 1126. [S] Capitol: Patologia hemoroidalaDiagnosticul unei patologii hemoroidale este (pag. 473): a) [ ] Exclusiv paraclinic b) [ ] Stabilit pe baza acuzelor subiective ale pacientului c) [x] Exclusiv clinic d) [ ] Stabilit doar prin rectosigmoidoscopie e) [ ] Completat intotdeauna de colonoscopie 1127. [M] Capitol: Patologia hemoroidalaPatologia hemoroidala externa se manifesta clinic prin (pag. 473): a) [x] Tromboza hemoroidala externa b) [ ] Sangerari care survin in timpul defecatiei c) [ ] Durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune, care provoaca trezirea din somn d) [x] Durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune, care nu provoaca trezirea din somn e) [x] Tumefactie albastruie la examen proctologic 1128. [M] Capitol: Patologia hemoroidalaCaracteristicile sangerarilor din patologia hemoroidala interna sunt (pag. 473): a) [ ] Character venos, inchis la culoare b) [ ] Dureroase c) [ ] Abia perceptibile d) [x] Survin in timpul defecatiei sau imediat dupa aceasta e) [x] Stropesc vasul de toaleta sau pateaza hartia igienica 1129. [S] Capitol: Patologia hemoroidalaPatologia hemoroidala interna se manifesta clinic prin (pag. 473): a) [ ] Sangerari b) [ ] Durere exacerbata la examen proctologic c) [ ] Prolaps d) [ ] Sangerari sau prolaps e) [x] Sangerari si/sau prolaps 1130. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalIn ceea ce priveste tabloul clinic al ulcerului gastric si duodenal durerea ulceroasa tipica se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 433): a) [x] Apare postprandial tardiv b) [x] Este ameliorate de alimentatie c) [ ] Este frecventa, aparand in ¼ din cazuri d) [x] Durerea are caracter de tip crampa sau "foame dureroasa" e) [x] Este intalnita in 1/3 din cazuri 1131. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalTripla terapie de prima intentie pentru eradicarea Helicobacter Pylori cuprinde urmatoarele medicamente (Pag. 434): a) [x] IPP doza dubla b) [ ] Metronidazol c) [ ] Tetraciclina d) [x] Amoxicilina e) [x] Claritromicina 1132. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalIn privinta ulcerului gastric urmatoarele afirmatii sunt corecte (Pag. 434): a) [x] Prelevarea biopsiilor din ulcer este esentiala cu scopul de a exclude un cancer

b) [ ] Ulcerul gastric este de trei ori mai frecvent decat ulcerul duodenal c) [x] Tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 4-6 saptamani in doza standard d) [ ] Tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 7-10 zile in doza dubla e) [x] Controlul endoscopic la 6 saptamani este indispensabil 1133. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalIn tratamentul ulcerului gastro-duodenal conduita presupune (Pag. 434): a) [ ] Tripla terapie de prima intentie cu IPP doza dubla+ amoxicilina+metronidazol b) [x] Dupa eradicarea H. Pylori tratamentul cu IPP trebuie continuat timp de 3 saptamani in doza standard in caz de ulcer duodenal sau cu risc c) [ ] In caz de ulcer duodenal necomplicat si fara risc si daca eventualele simptome ulceroase au cedat se indica continuarea tratamentului cu IPP pe o perioada de 3 saptamani d) [x] In caz de ulcer gastric tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 4-6 sptamani in doza standard e) [ ] In caz de ulcer duodenal controlul cicatrizarii este necesar chiar daca ulcerul nu a fost complicat 1134. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalPrintre complicatiile patologiei ulceroase se numara (Pag. 435): a) [x] Hemoragia acuta b) [x] Stenoza c) [ ] Ciroza hepatica d) [ ] Metaplazia e) [x] Perforatia 1135. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalIn cazul patologiei ulceroase gastro-duodenale stenoza se caracterizeaza prin urmatoarele elemente (Pag.435): a) [ ] Reprezinta o complicatie frecventa, localizarea preferentiala fiind cea piloro-duodenala b) [ ] Este o complicatie care apare doar in ulcerul cu localizare duodenala c) [ ] Tratamentul de prima intentie este chirurghical d) [x] Tratamentul de prima intentie este medical cu IPP in doza mare e) [x] Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive 1136. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeCare dintre examenele uilizatein imagistica NU prezinta contraindicatii (Pag. 1149): a) [ ] CT b) [x] Ecografia c) [ ] Radiografia d) [ ] RMN e) [ ] Stintigrafia 1137. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn care dintre examinarile utilizate in imagistica sunt folosite radiatiile X (Pag. 1149-1150)? a) [x] PET-CT b) [ ] Ecografia c) [x] Radiografia d) [ ] RMN e) [x] CT 1138. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn care dintre examenul utilizat in imagistica sunt folosite ultrasunetele (Pag. 1149)? a) [ ] Radiografia b) [x] Ecografia c) [ ] CT d) [ ] RMN e) [ ] PET-CT 1139. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn diagnosticarea accidentului vascular cerebral se utilizeaza urmatoarele examinari (Pag. 1151): a) [ ] Radiografie b) [x] RMN cerebral c) [ ] Scintigrafie d) [x] CT cerebral e) [ ] Ecografie 1140. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn caz de fractura osoasa, se utilizeza examinarea (Pag. 1151):

a) [ ] RMN b) [x] Radiografia c) [ ] Ecografie d) [ ] CT e) [ ] Sctintigrafie 1141. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn cazul spondilodiscitei se utilizeaza examinarea (Pag. 1152): a) [ ] Ecografia b) [x] RMN rahidiana c) [ ] Radiografia d) [ ] CT e) [ ] Scintigrafie 1142. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn diagnosticul apendicitei examinarile sunt (Pag. 1153): a) [x] Ecografie abdominala b) [x] CT abdominopelvian, in cazul in care ecografia abdominala este necontributiva c) [ ] Radiografie d) [ ] Scintigrafie e) [ ] RMN 1143. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn cazul epilepsiei,se utilizeaza examinarile (Pag. 1152): a) [ ] Ecografie b) [ ] Radiografie c) [x] CT cerebral d) [x] RMN cerebral e) [ ] Scintigrafie 1144. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn cazul edemului pulmonar acut (EPA), se utilizeaza examinarea (Pag. 1153): a) [ ] RMN b) [ ] CT c) [x] Radiografia toracelui d) [ ] Ecografie e) [ ] Scintigrafie 1145. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn cazu tumorilor hepatice sunt utilizate urmatoarele examinari (Pag. 1153): a) [x] Ecografie hepatica b) [x] CT hepatica c) [ ] Radiografie d) [x] RMN hepatica e) [ ] Scintigrafie 1146. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn caz de patologie a caior biliare si vazica biliare sunt utilizate urmatoarele examinari (Pag. 1153): a) [x] Ecografie hepatobiliara b) [ ] Radiografie c) [x] CT abdominal d) [ ] Scintigrafie e) [x] Colangio-RMN 1147. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn caz de embolie pulmonara examinarile utilizate sunt (Pag. 1153): a) [x] Angio-CT thoracic b) [x] Scintigrafie pulmonara c) [x] Ecografie Doppler venoasa a membrelor inferioare d) [ ] Radiografie e) [x] Ecografie transtoracica 1148. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn caz de tumora osoasa se utilizeaza urmatoarele examinari (Pag. 1152):

a) [x] Radiografii b) [x] Scintigrafie osoasa c) [x] CT sau RMN a coloanei vertebrale d) [ ] Ecografie abdominala e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1149. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareCare sunt edemele unilaterale prin obstacol de intoarcere venoasa (Pag. 1346)? Pagina 1346 a) [x] Tromboflebita b) [ ] Insuficienta cardiac c) [x] Metastaza ganglionara a unui cancer d) [x] Filarioza e) [x] Erizipelul 1150. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareCaracteristicile edemelor de retentie hidrosodata sunt (Pag. 1346)? a) [x] Albe b) [x] Moi c) [ ] Dureroase d) [x] Nedureroase e) [x] Lasa godeu 1151. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareEdemele bilateral sunt de cauza (Pag. 1346): a) [x] Venoase b) [x] Medicamentoase c) [x] Retentie hidrosodata d) [ ] Alimentare e) [x] Ciclice idiopatice 1152. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareEdemele cauzate de retentia hidrosodata apare in (Pag. 1346): a) [x] Insuficienta renala b) [x] Sindrom nefrotic c) [x] Insuficienta cardiac d) [x] Insuficienta hepatocelulara e) [ ] Insuficienta respiratorie 1153. [S] Capitol: Edemele membrelor inferioareIn cay de edeme ale membrelor inferioare, bilantul hepatic se face in (Pag. 1346): a) [ ] Insuficienta renala b) [x] Insuficienta hepatocelulara c) [ ] Insuficienta cardiac d) [ ] Sindrom nefrotic e) [ ] Denutritie proteica severa 1154. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareIn cay de edeme ale membrelor inferioare, bilantul hepatic cuprinde (Pag. 1346): a) [x] Indicele de protrombina b) [x] Albuminemie c) [x] Transaminaze d) [x] Fosfataza alcalina e) [ ] Fractia de ejectie 1155. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareProtezele mecanice sunt formate din (Pag. 93): a) [x] Un inel implantat pe orificiul valvular nativ b) [x] Un element mobil c) [ ] Material biologic d) [ ] Autogrefe e) [ ] Valve cu aripioare duble 1156. [S] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareComplicatiile protezelor vasculare pot fi cu exceptia (Pag. 94, 95): a) [ ] Endocardite

b) [ ] Tromboza protezelor c) [x] Embolie pulmonara d) [ ] Dezinsertiile de proteza e) [ ] Hemoliza extracorpusculara mecanica 1157. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareExamenul clinic al pacientului protezat consta in (Pag. 96): a) [x] Consultatie ORL si stomatologica anuala b) [x] Examen cardio-vascular complet si EKG la 3luni, 6luni si apoi anual c) [x] Educarea cu privire la anticoagulante pe termen lung d) [x] Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva e) [ ] INR lunar 1158. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareFactorii de risc trombembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt (Pag. 96): a) [ ] Fibrilatie ventriculara b) [ ] Fractia de ejectie a VS >35% c) [x] Stare de hipercoagulabilitate d) [x] Antecedente de accident trombembolic arterial e) [x] Inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala,tricuspida sau pulmonara 1159. [S] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareAccidentele hemoragice sub AVK se intalnesc (Pag. 95): a) [x] La pacientii sub anticoagulante, in principal la purtatorii de valve mecanice b) [ ] La cei cu neoplazii c) [ ] La pacientii cu proteze biologice d) [ ] La pacientii cu complicatii neurologice e) [ ] La pacientii care au intrerupt tratamentul AVK de 48-72 ore 1160. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareTromboza protezelor se poate manifesta prin (Pag. 94): a) [x] Un accident embolic b) [x] O insuficienta cardiaca uneori acuta cu evolutie fulminanta c) [x] O modificare a zgomotelor d) [x] Aparitia suflului de regurgitare e) [ ] FiA 1161. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareHemoliza extracorpusculara mecanica este (Pag. 95): a) [x] Fiziologica cu conditia sa fie minima LDH La fiecare masă, cel puţin 5 pe zi. b) [ ] Băuturi alcoolice concentrate (30-40% Vol.) => La cină, minim 50 ml. c) [x] Limitarea consumului de sare (nu se va adăuga sare suplimentară d) [x] Activitate fizică => Echivalentul a ½ ora de mers rapid/zi. Se va integra în viaţa cotidiană. e) [x] Materii grase adăugate => Se va limita consumul. 1168. [S] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticElementele specifice regimului dietetic in cazul HTA sunt urmatoarele cu exceptia (Pag.1272): a) [ ] Densitate calorica scazuta si combaterea supraponderii b) [ ] Scaderea aportului de sodiu c) [ ] Cresterea activitatii fizice d) [x] Aport de sodiu normal e) [ ] Reducerea consumului de toxice (alcool, tutun, cafea) 1169. [M] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticRegimul dietetic in insuficienta cardiaca consta in (Pag. 1272): a) [x] Aport scazut de sodiu b) [ ] Scaderea aportului de dulciuri cu indice glicemic ridicat c) [ ] Scaderea densitatii calorice d) [x] Lupta contra subnutritiei e) [x] Scaderea aportului de apa 1170. [S] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticRegimul ditetic in sindromul nefrotic are in vedere urmatoarele elemente specifice cu exceptia (Pag. 1272): a) [ ] Scaderea aportului lipidic b) [x] Scaderea densitatii calorice c) [ ] Scaderea aportului de sodiu, dulcuri cu indice glicemic ridicat d) [ ] Scaderea aportului de apa e) [ ] Scaderea aportului de proteine 1171. [M] Capitol: Palpitatii Care din următoarele afirmații referitoare la flutterul atrial sunt adevărate (Pag. 30)? a) [ ] Tulburare de ritm caracterizată prin microintrări în cadrul atriului drept b) [x] QRS fin, exceptand blocul de ramură funcțional sau organic c) [ ] Tahicardie neregulată d) [ ] Activitate atrială dezorganizată, neregulată e) [x] Tahicardie regulată insotită de activitate atriala regulata cu aspect de "dinti în fierastrău" 1172. [M] Capitol: PalpitatiiTahicardia Bouveret are următoarele particulariătati (Pag. 31): a) [x] Tahicardie joncțională prin reintrare intra-nodala b) [ ] Tahicardie ventriculară

c) [ ] Tahicardie atrială (tahisistolie) d) [x] Tahicardie regulata, complexe QRS inguste e) [ ] Tahicardie neregulată, complexe QRS largi 1173. [M] Capitol: Palpitatii Palpitatiile se referă la (Pag. 30): a) [ ] Variatii respiratorii ale ritmului cardiac la pacienții neurotonici b) [x] Perceptia unui ritm cardiac anormal sub forma de extrasistole c) [x] Perceptia unui ritm cardiac anormal sub forma de tahicardie d) [ ] Perceptia durerii cu caracter constrictiv, retrosternal e) [ ] Durere retrosternala vesperală insotită de dispnee accentuata 1174. [M] Capitol: PalpitatiiDisplazia aritmogenă de ventricul drept este vizibilă cu ajutorul (Pag. 32): a) [x] Ecocardiografiei b) [x] Angiografiei c) [x] Scintigrafie d) [x] RMN e) [ ] Electrocardiograma si radiografie 1175. [S] Capitol: PalpitatiiExaminarea de primă intentie in cazul palpitatiilor este (Pag. 33): a) [ ] Ecocardiografia b) [ ] Radiografie cardio-toracică c) [ ] Angiografie d) [x] Electrocardiograma e) [ ] Scintigrafie 1176. [M] Capitol: PalpitatiiÎn cazul extrasistolelor ventriculare benigne sunt adevarate următoarele (Pag. 34): a) [x] În absenta cardiopatiei subiacente, funcția ventriculara este normală b) [x] Stimulare ventriculară negativa c) [x] Explorarea potențialelor tardive negative d) [ ] Apare lipotimia si sincopa e) [ ] Risc de moarte subită 1177. [M] Capitol: PalpitatiiExtrasistolele ventriculare maligne se caracterizează prin (Pag. 34): a) [x] Cardiopatie de fond b) [x] Disfunctie sistolica a ventriculului stang c) [ ] Disfunctie diastolică a ventriculului drept d) [x] Risc crescut de moarte subita, lipotimie si sincopă e) [x] Stimulare ventriculară pozitivă 1178. [M] Capitol: PalpitatiiSindromul QT lung se caracterizează prin (Pag. 32): a) [x] Aparitia pe un cord morfologic sănătos b) [x] În formele congenitale cauza este o mutatie pe canalul de potasiu c) [x] Risc pentru apatiția torsadei varfurilor, fibrilatiei ventriculare d) [ ] Cordul fiind indemn nu prezinta nici un risc e) [x] Pe electrocardiogramă apare QT lung, dismorfic 1179. [M] Capitol: PalpitatiiPalpitatiile recunosc ca si cauze (Pag. 30-31): a) [x] Tahicardia sinusală b) [x] Tulburări de ritm atrial c) [x] Tulburări de ritm ventricular d) [x] Tulburări de ritm joncțional e) [ ] Eretismul cardiac 1180. [M] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorConduita terapeutica in cazul hemoragiei majore dupa administrarea unui trombolitic este utmatoarea (Pag.124): a) [ ] Continuarea trombolizei b) [x] Daca hemoragia esrte controlata administram un antagonist c) [x] Tratament simptomatic d) [x] Oprirea trombolizei e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 1181. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorTratamentul simtomastic din hemoragiile majore in urma tromboliticelor este (Pag.124): a) [ ] Umplere vasculara b) [ ] Transfuzie

c) [ ] Oxigenoterapie d) [x] Toate de mai sus e) [ ] Nici un raspuns correct 1182. [M] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorAccidentele trombotice sunt reprezentate de (Pag.124): a) [ ] Trombocitopenie benigna b) [ ] Trombocitopenie imunoalergica c) [x] Hematoame, epistaxis d) [x] Reactii alergice e) [ ] Hematoame, epistaxis si trombocitopenie benigna 1183. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorTrombocitopenia benigna indusa de heparina are urmatoarele caractere (Pag.125): a) [ ] Mecanism prin agregare plachetara b) [ ] Asimptomatica c) [ ] Progresiva d) [ ] Nici un raspuns correct e) [x] a, b, c corecte 1184. [M] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorIn cazul hemoragiilor majore post administrarii de AVK sunt benefice urmatoarele (Pag. 126): a) [x] Spitalizare b) [x] Oprirea AVK, se va viza un INR mai mic de 1,5 c) [ ] Oprirea AVK,se va viza un INR mai mic de 2,5 d) [x] Control al INR 30 min dupa administrarea de Kaskadil, apoi la 6-8 ore e) [ ] Nu necesita spitalizare 1185. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorDespre preventia in din trombocitopeniile induse de heparina sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia (Pag.125): a) [ ] Depistare prin dozare a trombocitelor din 3 in 3 zile in timpul primei luni de tratament b) [ ] In tratamentul preventiv se vor prefera heparine cu greutate moleculara mica c) [ ] Contraindicatii pe viata pentru toate heparinele la pacientii cu anpecedente de trombocitopenie imonoenzimatica alergica d) [x] In tratamentul preventive se vor prefera heparine cu greutate moleculara mare e) [ ] Continuarea precoce cu AVK eficient inainte de ziua 7 1186. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorIn cadrul hemoragiilor minore post administrare de AVK sunt benefice urmatoarele (Pag.126): a) [x] Diminuarea sau oprirea tranzitorie a AVK b) [ ] Diminuarea sa oprirea totala a ACK c) [ ] Spitalizare d) [ ] Transfuzie de masa eritrocitara, la nevoie e) [ ] Nu necesita transfuzie de masa eritrocitara 1187. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorRiscul hemoragic dupa administrare de AVK este (Pag.126): a) [x] Crescut de anumite patologii :insuficienta hepatica si renala b) [ ] Nu este influentat de nicio patologie c) [ ] Nu depinde de calitatea supravegherii tratamentului d) [ ] Nu este frecvent legat de o supradozare e) [ ] Nici un raspuns corect 1188. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicEtiologia angorului stabil este determinata, in 95% din cazuri, de: (pg.64) a) [ ] Spasm cronarian b) [ ] Malformati congenitale c) [x] Ateroscleroza coronariana d) [ ] Tahicardia e) [ ] Coronarita 1189. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIschemia mocardica din angorul stabil are urmatoarele caracteristici (pag. 64): a) [x] Apare la efort b) [x] Este tranzitorie c) [ ] Este ireversibila

d) [ ] Nu dispare la administrarea de trinitrina e) [x] Este reversibila 1190. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCrizele anginoase sunt precpitate de (pag.64): a) [x] Efort b) [x] Tahicardie c) [ ] Bradicardie d) [ ] Betablocante e) [ ] Trinitrina 1191. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCe simptome asociate angorului stabil conduc la suspiciunea de insuficienta cardiaca ischemica: (pag.65) a) [x] Dispneea b) [ ] Palpitatii c) [ ] Sincope d) [x] Edeme ale membrelor inferioare e) [ ] Migrene 1192. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicContraindicatiile testelor de ischemie in angina pectorala: (pag.65) a) [ ] Infarctul miocardic cu durata de peste 5 zile b) [x] Tulburarile de ritm cardiac c) [x] Cardiomiopatia obstructiva simptomatica d) [x] Insuficienta cardiaca severa e) [x] Stenoza aortica stransa simptomatica 1193. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCe fel de anomalie de repolarizare se evidentiaza la EKG in timpul crizei anginoase: (pag.65) a) [ ] Supradenivelare de ST b) [x] Unde T inversate c) [ ] Extrasistole ventriculare d) [ ] Prelungirea segmentului PQ e) [ ] Unda QS 1194. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIn ce situatii nu se recurge la coronarografie in diagnosticul angorului stabil (Pag. 66): a) [ ] Angorul refractar la tratament b) [ ] Angor jenant c) [x] La pacientul varstnic d) [x] Stare generala alterata e) [ ] In cazde disfunctie ventriculara stanga 1195. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare sunt caracteristicile clinice ale anginei Prinzmetal (Pag. 66): a) [x] Angor de repaus b) [ ] Angor de efort c) [x] Angor nocturn, la ore fixe d) [ ] Dispare la efort e) [x] Poate fi insotita de migrene 1196. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare sunt contrandicatiile betablocantelor in tratamentului angorului stabil (Pag. 66): a) [x] Bradicardie b) [x] Insuficienta cardiaca c) [x] Astmul bronsic d) [ ] HTA e) [x] BPOC severa 1197. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare este valoarea tinta a LDL-c in tratamentul cu statine al angorului stabil (Pag. 66): a) [ ] >1g/l b) [ ] 38° C; c) [ ] Fenomene imunologice; d) [x] Hemoculturi pozitive pentru endocardita infectioasa: doua hemoculturi distincte; e) [x] Afectarea endocardului: vegetatie sau abces sau noua dehiscenta de valva protetica. 1263. [M] Capitol: Endocardita infectioasaCriteriile minore Duke pentru diagnosticarea endocarditei infectioase se caracterizeaza prin (Pag.99): a) [ ] Afectarea endocardului; b) [x] Dovezi bacteriologice, fenomene imunologice; c) [x] Predispozitie: valvulopatie sau alta conditie cardiaca favorizanta sau toxicomanie intravenoasa; d) [x] Febra > 38° C; e) [x] Fenomene vasculare: embolie, hemoragie intracraniana, anevrism micotic, purpura Janeway. 1264. [M] Capitol: Endocardita infectioasaEvolutia endocarditei infectioase depinde de (Pag.100): a) [x] Comorbiditati importante, teren debilitat b) [x] Insuficienta cardiaca, insuficienta renala, soc septic; c) [x] Abces sau prezenta de leziuni subaortice, fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta, disfunctie severa de proteza; d) [x] Endocardita cu Stafilococus aureus, BGN, fungi; e) [ ] Varsta sub 60 de ani. 1265. [M] Capitol: Endocardita infectioasaComplicatiile cardiace ce pot sa apara in endocardita infectioasa sunt (Pag.100): a) [x] Infarct miocardic prin embolie coronariana; b) [ ] Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura deanevrism micotic; c) [x] Insuficienta cardiaca; d) [x] Distructie valvulara, perforare a valvei la originea unei regurgitari; e) [x] Abces septal la originea tulburarilor de conducere (BAV). 1266. [M] Capitol: Endocardita infectioasaIn endocardita infectioasa complicatiile neurologice sunt reprezentate de (Pag.100): a) [ ] Insufienta cardiaca; b) [x] Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura de anevrism micotic; c) [ ] Distructie valvulara; d) [x] Abces cerebral, sau meningita bacteriana prin grefa septica; e) [x] AVC prin embolie vasculara cerebrala. 1267. [M] Capitol: Endocardita infectioasaComplicatiile renale din endocardita infectioasa sunt (Pag.100): a) [x] Abces renal, infarct renal; b) [ ] Insuficienta cardiaca; c) [x] Glomerulonefrita acuta; d) [ ] Abces cerebral sau meningita bacteriana; e) [x] Nefrotoxicitate a antibioticelor (vancomicina, aminozide). 1268. [M] Capitol: Endocardita infectioasaTratamentul medical din endocardita infectioasa vizeaza (Pag.100): a) [ ] Asocierea a trei antibiotice, doua cu spectru larg si unul cu spectru ingust de actiune; b) [x] Antibioterapie dubla, bactericida, intravenoasa, in doze puternice sinergica, durata prelungita , dupa o serie de hemoculturi; c) [x] Urgenta terapeutica, spitalizare; d) [x] Monitorizarea regulata a eficacitatii tratamentului, a complicatiilor si a tolerantei; e) [ ] Drenaj chirurgical (cu biopsii). 1269. [M] Capitol: Endocardita infectioasaCauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie sunt (Pag.101): a) [x] Flebita, abces splenic; b) [x] Glomerulonefrita, spondilodiscita; c) [x] Anevrism micotic, abces cerebral, meningite, AVC; d) [x] Infectie necontrolata la nivel local intens pozitiva: vegetatii mari, abces paravalvular pozitiv, fals anevrism, fistula; e) [ ] Limfangita generalizata. 1270. [S] Capitol: Endocardita infectioasaIndicatiile tratamentului chirurgical in endocardita infectioasa sunt date

de (Pag.102): a) [x] Tulburari de hemodinamica, infectii, prevenirea riscului embolic; b) [ ] Varsta peste 65 de ani; c) [ ] Neoplazii cardiace sau metastaze; d) [ ] Comorbiditati metabolice; e) [ ] Hipertensiunea intracraniana. 1271. [M] Capitol: Endocardita infectioasaComplicatiile pe termen scurt (48 - 72 ore dupa internare) ale endocarditei infectioase sunt (Pag.102): a) [x] Insuficienta aortica sau mitrala severe; b) [x] Semne clince persistente de insuficienta ventriculara stanga sau semne de proasta toleranta dinamica; c) [ ] Fara semne clinice de insuficienta cardiaca; d) [ ] Dezinsertie sau tromboza obstructiva de proteza; e) [ ] Insuficienta cardiaca severa si rebela secundara unei regurgitari masive. 1272. [M] Capitol: Endocardita infectioasaSunt adevarate urmatoarele afirmatii despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase (Pag.103): a) [x] Preventia sistemica la toti valvularii (informarea si educarea pacientului); b) [ ] Fara indicatia de a institui un tratament antiagregant plachetar; c) [x] Igiena stricta buco-dentara, consultatii bianuale la stomatolog, dezinfectarea minutioasa si sistematica a plagilor; d) [ ] Valvularii din grupa A sunt cu risc scazut; e) [ ] Pacientii valvulari din grupul B sunt cu risc crescut. 1273. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCare este consecinta FIA (Pag.38)? a) [x] Pierderea sistolei atriale b) [ ] Pierderea diastolei atriale c) [ ] Pierderea sistolei ventriculare d) [ ] HTA e) [ ] Cresterea presiunii in atrii 1274. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCauzele aparitiei FIA sunt, cu exceptia (Pag.38): a) [ ] HTA b) [ ] Coronaropatii c) [ ] Revarsat pericardic d) [ ] Etilismul acut e) [x] RAA 1275. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCare afirmatii sunt adevarate in cazul unei FIA persistente (Pag.38)? a) [ ] Accesul se reduce spontan in mai putin de o saptamana b) [x] Accesul nu se reduce decat printr-o cardioversie c) [ ] La repetarea episodului este o tendinta spre prelungire si permanentizare d) [ ] La barbati este mai frecvent ca si la femei e) [ ] Toate cele de mai sus 1276. [M] Capitol: Fibrilatia atrialaCare sunt simptomele date de FIA (Pag.38)? a) [ ] Dureri precordiale, anxietate b) [x] Palpitatii neregulate, angor, sincope c) [ ] Contractii tonico-clonice d) [x] Astenie, lipotimie, dispnee, ortopnee e) [ ] Hipoglicemie 1277. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaAspectele EKG-ului in FIA sunt, cu exceptia (Pag.38): a) [ ] Tahicardie neregulata cu QRS inguste b) [ ] Absenta activitatii atriale c) [x] Unde "F" care in anumite derivatii au aspect de " dinti de fierastrau" d) [ ] Ritm ventricular neregulat e) [ ] QRS inguste cu exceptie in blocul de ramura 1278. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCa si investigatii in FIA sunt necesare,cu exceptia (Pag.39): a) [ ] T3, T4, TSH b) [x] Coronarografia c) [ ] Radiografia pulmonara d) [ ] Eco Doppler cardiaca transtoracica

e) [ ] Eco Doppler cardiaca transesofagiana 1279. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCare este scopul urmarit in urma investigatiei prin eco Doppler cardiac transesofagian in cardul FIA (Pag.39)? a) [ ] Detecteaza existenta posibila de revarsat pericardic b) [ ] Depisteaza cresterea presiunii din atrii c) [x] Permite sa ne asigure de absenta trombului atrial d) [ ] Raspunsul a) si b) e) [ ] Nici un raspuns corect 1280. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaTratamentele in toate cazurile de FIA sunt, cu exceptia (Pag.39): a) [ ] Anticoagulante pe viata b) [ ] Incetinirea frecventei cardiace 50% d) [ ] DTDVS < 70mm e) [x] Aorta ascendenta dilatata > 45mm in boala Marfan 1300. [S] Capitol: Insuficienta aorticaCare dintre urmatoarele semne functionale apar in insuficienta aortica (Pag.109): a) [ ] ''Pistol - shot'' (clacment) mezosistolic: pocnet al jetului sistolic pe peretele aortic rigidizat b) [ ] Suflu diastolic Flint in focarul mitral c) [x] Dispnee care trebuie cuantificata conform clasificarii NYHA d) [ ] Galop protodiastolic e) [ ] Presiunea arterial diastolica < 50 mmHg 1301. [S] Capitol: Insuficienta aorticaCare sant factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficientei aortice cronice, cu exceptie (Pag.108): a) [ ] Aortite b) [ ] Reumatismala c) [ ] Congenitala d) [ ] Boala degenerativa sau distrofica e) [x] Disectia aortica 1302. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaIC (insuficienta cardiaca) la adult duce la (pag. 84): a) [x] O crestere a presiumilor de umplere b) [ ] O scadere a presiunilor de umplere c) [ ] Dilatarea ventriculului drept (VD) d) [ ] Hipertrofia VD e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt corecte 1303. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaMecanismul Frank-Starling se caracterizeaza prin (Pag. 84): a) [ ] Hipertrofie a VD pentru a reduce tensiunea parietala b) [ ] Hipertrofie a VS pentru a reduce tensiunea parietala c) [x] Dilatarea VS pentru a mentine un volum de ejectie sistolica suficient d) [ ] Dilatarea VD pentru a mentine un volum de ejectie sistolica suficient e) [ ] Tahicardie 1304. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaMecanismele compensatorii la nivel periferic sunt (Pag. 84): a) [x] Activarea adrenergica b) [x] Activarea sistemului RAA (renina-angiotensina-aldosteron)

c) [x] Activarea sintezeide arginina si activarea factorului natriuretic atrial d) [x] Activarea sintezei de endotelina si activarea secretiei de prostaglandine e) [ ] Mecanismul Frank-Starling 1305. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIC sistolica poate avea ca si etiologie (Pag. 85): a) [x] Boala Chagas b) [x] Tirotoxicoza, Acromegalie, Feocromocitom c) [x] Boala Steinert d) [x] Distrofie Duchenne de Boulogne e) [ ] Nici una din variantele de mai sus nu e corecta 1306. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaCauzele IC sistolice cu debit crescut sunt (Pag. 85): a) [x] Anemie cronica, carenta de tiamina (vitamina B1) b) [ ] Miocardita post-partum c) [x] Hipertiroidism, Boala Paget d) [ ] Miocardita virala e) [x] Fistula arterio-venoasa congenitala sau dobandita 1307. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaClasa NYHA III se caracterizeaza prin (Pag. 86): a) [ ] Incapacitatea de a efectua vreo activitate fizica fara simptome b) [ ] Simptomele pot sa apara si in repaus c) [ ] Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante fara jena in repaus d) [x] Limitare franca a activitatilor, dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite, chiar usoare, fara jena in repaus e) [ ] Limitarea eforturilor fizice importante cu junghi precordial 1308. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIn formele severe de IC sistolica, semnele periferice de debit scazut sunt (Pag.86): a) [ ] Semnul Carvalho b) [x] Astenie, oligurie c) [x] Sindromul confuzional, lentoare psihomotorie d) [x] Dureri abdominale, greturi si varsaturi e) [ ] Legea Laplace 1309. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaSemnul Carvalho se caracterizeaza prin (Pag. 86): a) [ ] Galop (protodiastolic Z3, dovada a cresterii presiunii diastolice a VS b) [ ] Telediastolic- Z4, contemporan cu sistola atriala, dovada a alterarii compliantei VS c) [ ] Tahicardie, paloare, edeme ale membrelor inferioare, hepatomegalie d) [ ] Raluri sibilante bilaterale, in caz de pseudoastm cardiac e) [x] Suflu holosistolic endoapexian de insuficienta mitrala functionala sau holosistolic de insuficienta tricuspidiana intensificat la inspiratie 1310. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIC se caracterizeaza pa ECG prin (Pag. 87): a) [x] Tahicardie sinusala, ESV, tulburari de ritm supraventricular (Flutter, FiA) b) [ ] Indicele Sokotov- Lion sub 30 mm c) [ ] Bradicardie d) [x] Semne de hipertrofie a VS / VD e) [x] Tulburari de conducere (BAV, BRS,etc), unde Q de necroza (cardiopatie ischemica) 1311. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaDispneea foarte probabil de origine cardiaca se caracterizeaza prin (Pag. 87): a) [ ] BNP (B- natriuretic peptide) 100-400pg/ml, NT-proBNP 400-2000pg/ml b) [x] BNP peste 400 pg/ml, NT-proBNP peste 2000 pg/ml c) [ ] BNP sub 100, NT-proBNP sub 400 pg/ml d) [ ] Doar BNP intre 100-400 pg/ml e) [ ] Doar NT-proBNP sub 400 pg/ml 1312. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaTratamentul IC sistolice clasa NYHA II (Pag. 90): a) [x] IEC si/sau ARA II b) [x] Betablocante ale IC c) [ ] Cura cu Dobutamine d) [x] Diuretice de ansa (in caz de semne congestive) e) [x] Antialdosteronice (Spironolactona) in caz de stare post infarct miocardic recent 1313. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaTratamentul IC sistolice clasa NYHA III (Pag. 90): a) [x] IEC si/sau ARA II

b) [x] Betablocante ale IC c) [x] Diuretice de ansa (in caz de semne congestive) d) [x] Digitalice + Antialdosteronice( Spironolactona) in caz de stare post infarct miocardic recent e) [ ] Cura de Dobutamine 1314. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaTratamentul nefarmacologic al IC sistolice (Pag. 90-91): a) [ ] Tratamentul nefarmacologic se poate aplica doar in stadiul NYHA I b) [x] Resincronizare ventriculara prin implantarea unui pacemakertricameral c) [x] Defibrilator implantabil (principalele indicatii, recomantate de clasa NYHA I) d) [x] Asistenta circulatorie (contrapulsatie Aortica, asistenta circulatorie externa biventriculara, inima artificiala totala) e) [x] Transplant cardiac 1315. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIC diastolica se caracterizeaza prin (pag. 91): a) [x] O crestere a rezistentei la umplere ventriculara si care conduce la semne congestive pulmonare b) [x] Conduce la semne congestive pulmonare c) [x] Functionalitate sistolica a VS este conservata (FEVS peste 40 %) d) [ ] O scadere a functiei rezistentei la umplere a VD e) [ ] Fara semne de congestie plumonara 1316. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIC acuta: edemul pulmonar acut (EPA) Pag.92): a) [x] EPA poate fi cu TAs >100 mmHg b) [x] EPA poate fi cu TAs 6 c) [x] Heparina intravenoasa continua d) [ ] Xilina bolus in perfuzie e) [ ] Prednison 1344. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticContra indicatiile absolute ale utilizarii tromboliticelor sunt (Pag. 128): a) [x] Hemoragia cerebromeningeala (pe viata) b) [x] AVC ischemic sub 6 luni c) [ ] HTA necontrolat peste 180 mmHg d) [ ] Varsta peste 70 de ani e) [x] Disectie aortica 1345. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticEfectele secundare ale utilizarii tromboliticelor sunt (Pag. 128): a) [x] Hemoragii b) [x] Reactii alergice c) [ ] HTA

d) [ ] Hiperkaliemie e) [ ] Hipokaliemie 1346. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare este mecanismul de actiune a heparinei nefractionate, in procesul de tromboliza (Pag. 128): a) [x] Inhiba actiunea trombinei (efect anti II-a) si formarea de trombina prin blocarea activatorilor (efect anti-Xa) b) [ ] Are efect anti X-a si prezinta o pierdere partiala a efectului II-a c) [ ] Are efect anti II-a cu pierdere partiala a efectuluii X-a d) [ ] Blocheaza doar factorii IX-a, X-a, XI-a fara efect anti II-a e) [ ] Blocheaza anti trombina III 1347. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare din urmatoarele produse disponibile sunt: LMWH (heparina cu greutate moleculara mica) (Pag. 129): a) [ ] Heparinat de calciu (Calciparine) b) [x] Tinzaparina (Innohep) c) [ ] Clopidogrel (Plavix) d) [ ] Fondaparinux (Arixtra) e) [x] Enoxaparina (Lovenox) 1348. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticFactorii de coagulare a caror producere depinde de vitamina K- dependenta sunt cu exceptia (Pag. 132): a) [ ] Protrombina II, a carei demi-viata este cea mai lunga (72 h) b) [x] Protrombina II, a carei demi-viata este cea mai scurta (2 h) c) [ ] Proconvertina VII, a carei demi-viata este cea mai scurta (6h) d) [ ] Factorul Stuart X, factorul antihemofilic B e) [ ] Proteina C si S, proteine anticoagulante. 1349. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticGrupe de medicamente care asigura inhibitia competitiva a vitaminei K in hepatocite sunt (Pag. 132): a) [x] Cumarinice , derivatii indandionei b) [ ] Antiagregante plachetare + IEC c) [ ] IEC sau ARA II d) [ ] Statine + IEC e) [ ] Vasodilatatoare + hepatoprotectoare 1350. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticFactorii de risc trombembolici la pacientii purtatori de valve mecanice adevarati sunt (Pag. 133): a) [x] Inlocuire valvulara mecanica in pozitia mitrala, tricuspida sau pulmonara b) [x] FiA, SM asociata c) [x] Contrast spontan intens in atriul stang d) [ ] Fractie de ejectie ventriculara stanga (FEVS) >50% e) [ ] Atriul stang dilatat (diametru ≤10 mm) 1351. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticFibrilatia atriala in relatie cu tinta INR corecte sunt (Pag. 133): a) [ ] FiA + SM sau biproteza, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 3-4 b) [ ] FiA + SM sau biproteza, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 1-2 c) [x] FiA + SM sau biproteza, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 2-3 d) [x] FiA + proteza valvulara mecanica, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 2,5-3,5 e) [x] In caz de FiA nevalvular cu scor CHADS2 ≥ 2, pe termen lung cu INR 2-3 (tinta 2,5) 1352. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticContraindicatiile adevarate pentru tratamentul anticoagulant sunt cu exceptia (Pag. 134): a) [x] HTA stabila b) [ ] Sarcina in trimestrul I si trimestrul III, c) [ ] Ulcer gastro-duodenal recent, pericardita, HTA maligna d) [x] Astenie fizica marcata e) [ ] AVC hemoragic recent, insuficienta hepatica sau renala severa 1353. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticUrmatoarele afirmatii sunt false in ce priveste potentializarea AVK cu exceptia (Pag. 134): a) [ ] Laxative, carbune activat, barbiturice b) [x] Fibrati, AINS, colestaza c) [ ] Rifampicina, Carbamazepina, Corticoizi, Meprobamat

d) [x] Cimetidina, Cloramfenicol, Ketoconazol e) [x] Amiodarona, Chinine, Miconazol, Aspirine in doze mari 1354. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticDintre efectele secundare ale vitaminei K sunt false urmatoarele (Pag. 135): a) [ ] Hemoragii, gastralgii, greturi, urticarie, alopecie, ulceratii bucale b) [x] Lipotimie + sincopa c) [ ] Encefalopatie cumarinica d) [x] Parkinson si constipatie e) [ ] Reactii alergice la indanediona 1355. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticAlte molecule anticoagulante sunt (Pag. 135): a) [x] Heparinoide b) [ ] Vasodilatatoare c) [x] Derivati ai hirudinei (lepirudina = refludan) d) [x] Bivalirudina e) [x] Dabigatran 1356. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticAntiagregante plachetare - indicatiile Clopidogrel sunt (Pag. 136): a) [ ] Alergie la penicilina b) [x] Alergie la aspirina c) [x] Dupa inplantare de stent in angor stabil d) [x] SCAST - sau ST + e) [x] ACOMI, AVC 1357. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticSunt false indicatiile cu Prasugrel, cu exceptia (Pag. 137): a) [ ] Alergii cutanate b) [x] SCAST - sau ST + inainte e coronarografie (prespitalicesc) c) [x] SCAST - sau ST + de continuat sistemic in mod obligatoriu o luna in caz de stent inactiv d) [x] SCAST - sau ST + se va continua timp de un an upa orice infarct miocardic stentat sau nu, daca dubla terapie antiagreganta plachetare este posibila (absenta complicatiilor hemoragice e) [ ] Pericardita + pleurita pulmonara 1358. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticProduse disponibile de Antivitamine K (AVK) sunt (Pag. 132): a) [x] Warfarin b) [x] Acenocoumarol c) [x] Fluidione d) [ ] Clopidogrel e) [ ] Bumetanie 1359. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare dintre urmatoarele medicamente trombolitice au timpul de actiune cel mai lung (Pag. 132): a) [ ] Acenocoumarol 36-72 ore b) [x] Warfarina 36-72 ore c) [x] Fluidione 36-72 ore d) [ ] Acenocoumarol 24-38 ore e) [ ] Warfarin 24- 38 ore 1360. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticAlte cauze de embolii arteriale sunt (Pag. 134): a) [ ] HTA maligna b) [ ] Insuficienta tricuspidiana c) [x] Anevrisme ventricul stang postinfarct cu prezenta unui tromb intraventricular stang d) [x] Arteriopatie a membrelor inferioare: indicatii rare si neconsensuale de utilizare frecventa a Clopidogrelului; e) [x] Preventia trombozelor venoase pe cateter si camere implantabile 1361. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare medicamente potenteaza efectul AVK prin diminuarea fixarii proteice a AVK (Pag. 134): a) [x] AINS, Fibrati, Miconazol b) [ ] Cimetidina

c) [ ] Amiodarona d) [ ] Chinine si Chinidinice e) [ ] Allopurinol, Cloramfenicol, Ketoconazol. 1362. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticDespre DABIGATRAN sunt corecte urmatoarele afirmatii (Pag. 135): a) [x] Reprezinta alt tip de molecule anticoagulante b) [x] Este un medicament antitrombotic pe cale orala cu actiune anticoagulanta prin activitate anti-Iia c) [ ] Nu face parte din categoria de alte molecule de anticoagulante d) [x] Indicat actualmente in preventia primara a evenimentelor tromboembolice venoase la pacientii adulti care au beneficiat de proteza totala de sold sau genunchi e) [x] Un studiu recent demonstreaza eficacitatea similara, chiar superioara Warfarinei (AVK) la pacientii in FiA 1363. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticProduse disponibile de antiagregante plachetare (Pag. 136): a) [x] Anti-GP IIb/IIIa b) [ ] Cicletanin in doze mici c) [x] Aspirina, in doze mici d) [ ] Bumetanide in doze mici e) [x] Clopidogrel si Prasugrel 1364. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticIndicatiile Aspirinei sunt (Pag. 136): a) [ ] Inainte de coronarografie b) [x] Antiagregare: postinfarct, angor stabil, AVC, FiA cu risc embolic redus c) [x] Pericardita d) [x] Antiinflamator e) [ ] Trombopenii severe 1365. [M] Capitol: Starea de rauÎn etiologia lipotimiilor şi sincopelor avem ca şi cauze cardiace (Pag. 27): a) [x] Obstacole în ejecţia sau umplerea inimii stângi: stenoză aortică strânsă, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, tumori obstructive ale atriului stâng(în special mixom), tromboză de proteză valvulară mecanică; b) [ ] Sincopa vasovagală; c) [x] Obstacole în ejecţia sau umplerea inimii drepte: embolie pulmonară masivă, hipertensiune arterială pulmonară severă, stenoză pulmonară, tamponadă (umplere dificilă); d) [ ] Vertij, tulburări de echilibru; e) [x] Tulburari de conducere şi bradicardie: disfunţie sinusală şi blocuri sinoatriale, blocuri atrioventriculare de gradul 2 şi 3; 1366. [M] Capitol: Starea de rauCe identifică sensibilitatea diagnostică a ECG în cazul unei lipotimii sau sincope (Pag. 28)? a) [ ] O hipercalcemie b) [x] Semne de cardiopatie ischemică, hipertrofică sau dilatativă c) [ ] O supradozare medicamentoasă(în special digitalică) d) [x] Afecţiuni aritmice specifice: sindrom Brugada, sindrom QT lung, displazie aritmogenă de ventricul drept, sindrom WPW e) [ ] O intoxicaţie (alcoolemie, HbCO) 1367. [M] Capitol: Starea de rauPierderea cunoştinţei de scurtă durată de origine non-cardio-vasculară (Pag. 27): a) [x] Vertij, tulburări de echilibru b) [x] Origine metabolică sau toxică: hipoglicemie, intoxicaţie cu monoxid de carbon, etilism acut c) [ ] Tulburări de ritm d) [ ] Hipotensiune arterială e) [x] Origine psihiatrică: isterie, atac de panică 1368. [M] Capitol: Starea de rauBilanţul biologic în cazul lipotimiilor şi sincopelor, ne ajuta să depistăm (Pag. 28): a) [x] O distiroidie b) [x] O hipercalcemie c) [x] O intoxicaţien(alcoolemie, HbCO) d) [x] O necroză miocardică e) [ ] O infecţie acută 1369. [M] Capitol: Starea de rauCauzele reflexe ale sincopelor si lipotimiilor includ (Pag. 27): a) [x] Sincopa reflexă în timpul eforturilor de micţiune, tuse, defecaţie, deglutiţie

b) [ ] Reflexul de apărare c) [x] Sicopa vasovagală d) [ ] Disutonomie neurovegetativă e) [ ] Epilepsie, accident ischemic tranzitor în teritoriul vertebro-bazilar, narcolepsie 1370. [S] Capitol: Starea de rauExplorările neurologice în sincopă sunt (Pag. 29) a) [x] CT cerebral, ecografia Doppler a veselor gâtului şi EEG, dar nu trebuie scrise sistematic în caz de sincopă tipică, datorită contribuţiei lor scăzute la diagnostic b) [ ] ECG, hemoleucograma c) [ ] Ecografie Doppler cardiacă d) [ ] Obligatoriu CT cerebral, ecografie Doppler a vaselor gâtului şi EEG indiferent de gravitatea sincopei e) [ ] Obligatoriu examinarea reflexelor 1371. [S] Capitol: Starea de rauUltima intenţie în secvenţa explorărilor complementare ale sincopei constă în (Pag. 29): a) [ ] Adaptarea terapeutică în cazul hipotensiunii ortostatice b) [ ] Tilt test c) [ ] Înregistrare Holter 24 de ore d) [x] Implantarea unui holter subcutanat e) [ ] ECG 1372. [M] Capitol: Starea de rauExamenul clinic al crizei comiţiale a adultului cuprinde (Pag. 28): a) [x] Identificarea unei cardiopatii subiacente b) [x] Identificarea unei anomalii neurologice c) [x] Masaj sincocarotidian după verificarea absenţei suflului carotidian, sub control tensional şi electrocardiografic d) [ ] Obligatoriu masaj sinocarotidian ca primă intenţie e) [x] Măsurarea tensiunii arteriale în clino şi ortostatism la cele două braţe (hipotensiune ortostatică, asimetrie) 1373. [M] Capitol: Starea de rauSpitalizarea pentru monitorizare telemetrică şi explorări complementare se va face în caz de: (Pag. 29) a) [x] Scurtă pierdere a cunoştinţei de cauză aritmică sau de conducere dovedită sau suspectată pe anomalii indirecte ECG sau pe prezenţa unei cardiopatii subiacente b) [ ] Pierderea cunoştinţei de scurtă durată care evocă o sincopă vasovagală tipică fără anomalie ECG c) [x] Scurtă pierdere a cunoştinţei asociată unor anomalii neurologice d) [x] Sincopă vasovagala tipică repetitivă, invalidantă e) [ ] Hipotensiune ortostatică, exceptând cazurile când modificările terapeutice complexe sunt necesare 1374. [M] Capitol: Starea de rauExplorările de a doua intentie intenţie în cadrul crizei comiţiale a adultului nu cuprind şi (Pag. 28) a) [x] Anamneza pacientului sau a martorilor b) [ ] Explorări ritmologice c) [x] Bilanţul biologic, prescris în funcţie de caz d) [ ] Identificarea unei cardiopatii subiacente e) [x] Sensibilitatea diagnostică a ECG 1375. [M] Capitol: Stenoza aorticaIn stenoza aortica, la EKG se poate intalni (Pag.117): a) [ ] Hipertrofie atriala stanga b) [x] Fibrilatie atriala c) [x] Hipertrofie ventriculara stanga d) [ ] Sindrom WPW e) [x] Bloc incomplet de ramura stanga 1376. [M] Capitol: Stenoza aorticaComplicatiile stenozei aortice (Pag.118): a) [ ] Pericardita b) [x] Tulburari de ritm supraventricular sau ventricular c) [x] Endocardita bacteriana d) [x] Insuficienta cardiac e) [x] Embolii calcare 1377. [M] Capitol: Stenoza aorticaDiagnosticul diferential al stenozei aortice se face cu (Pag.118): a) [x] Insuficienta mitrala b) [ ] Insificienta aortic c) [x] Cardiomiopatia obstructive d) [x] Comunicarea interventriculara

e) [ ] Stenoza mitrala 1378. [M] Capitol: Stenoza aorticaCare dintre urmatoarele afectiuni nu pun problema diagnosticului difertial cu stenoza aortica (Pag.118): a) [ ] Insuficienta mitrala b) [x] Insuficienta aortica c) [x] Stenoza mitrala d) [ ] Cardiomiopatia obstructive e) [ ] Comunicarea interventriculara 1379. [M] Capitol: Stenoza aorticaCare dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu tratamentul chirurgical al stenozei aortic sunt adevarate (Pag.119): a) [x] Este singurul tratament curativ b) [ ] Este indicat in cazul stenozei aortic stranse cu s2 120°) d) [ ] QRS larg (>120ms) e) [ ] Rotatie axiala stanga importanta ( 10 mm Hg); d) [ ] Cresterea presiunii arteriale in timpul inspiratiei (< 10 mm Hg); e) [ ] Prezenta edemului pulmonar. 1415. [S] Capitol: Pericardita acutaEtapele ce se succed in timpul tamponadei acute sunt (Pag. 107): a) [ ] Constituirea lenta a revarstului pericardic; compresia cavitatilor stangi; tulburari circulatorii majore; soc neurogen; b) [x] Constituirea rapida a revarsatului pericardic; compresia cavitatilor drepte cu „adiastolie" acuta; scaderea debitului cardiac, soc cardiogen; c) [ ] Edem pulmonar major; insuficienta umplere a cavitatilor drepte; soc cardiogen; d) [ ] Volum crescut al revarsatului pericardic; compresia cavitatilor stangi; tulburari circulatorii majore periferice; e) [ ] Compresia revarsatului pericardic; compresia concentrica globala a cordului; scaderea majora a debitului cardiac; soc hipovolemic. 1416. [M] Capitol: Pericardita acutaDiagnosticul pericarditei cronice constrictive se bazeaza pe (Pag. 107): a) [ ] Clinic: insuficienta cardiaca dreapta, stenoza tricuspidiana, insuficienta tricuspidiana; b) [x] Paraclinic, radiografia toracica releva: califieri pericardice, lipsa cardiomegaliei; c) [x] Clinic: semne de insufienta cardiaca dreapta, cu tablou de anasarca; d) [x] Paraclinic, ecografia cardiaca releva: ingrosare pericardica, revarsat pericardic absent sau putin abundent, adiastolie a cavitatilor cardiace; e) [x] Paraclinic, cateterismul cardiac drept certifica: un aspect in „dip-plateau" al presiunilor intraventriculare drepte; 1417. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorRecidivele pericarditei acute sunt datorate (Pag. 106): a) [x] Prezentei unei afectiuni auto-imune; b) [x] Evitarii tratamentului cu colchicina; c) [x] Scaderii prea rapide a tratamentului antiinflamator; d) [x] Nerespectarii perioadei de repaus; e) [ ] Nerespectarii regimului alimentar hiposodat. 1418. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorTratamentul cu tiazide (Pag. 139): a) [x] Blocheaza reabsorbtia de sodiu si de clor la nivelul segmentului cortical de dilutie (tubul distal) si inhiba actiunea ADH asupra tubului colector b) [ ] Efect calciuric, similar celui al furosemidului c) [x] Efect anti-ADH utilizat in diabetul insipid nefrogen d) [x] Indicat in hipercalciurie idiopatica simptomatica e) [x] Ineficient in cazul insuficientei renale (cleareance creatinina 185/110 daca se prevede tratament trombembolic. 1489. [S] Capitol: AVCCare este indicatia sigura a tratamentului anticoagulant in infarctul cerebral (Pag.254): a) [ ] Disectia arteriala extracraniana b) [ ] Starile de hipercoagulabilitate c) [ ] Infarct de dimensiuni mici d) [ ] AIT cu suspiciune de origine cardioembolica e) [x] AIT de origine cardioembolica certa 1490. [M] Capitol: AVCTratamentul anticoagulant in AVC ischemic (Pag. 254): a) [ ] Este de electie b) [x] Are putine indicatii c) [x] Risc de transformare hemoragica d) [x] Este necesar in infarctele venoase e) [ ] De instituit urgent 1491. [S] Capitol: AVCTratamentul trombolitic intravenos este luat in considerare doar daca infarctul cerebral dateaza de (Pag. 254): a) [x] Mai putin de 4 ore si 30 minute b) [ ] Mai mult de 4 ore si 30 minute c) [ ] Mai putin de o ora d) [ ] De 24 de ore e) [ ] Intre 24 de ore si 4 ore si 30 minute 1492. [M] Capitol: AVCIn ce cazuri de infarct cerebral intra in discutie tratamentul neurochirurgical (Pag. 254): a) [x] Infarct cerebelos cu efect de masa b) [ ] Tromboza venoasa profunda c) [ ] Disectie arteriala extracraniana d) [x] Hipertensiune intracraniana HTIC e) [x] Infarct emisferic cu edem cerebral "malign" extensiv 1493. [M] Capitol: AVCProfilaxia secundara in cazul AVC ischemic de cauza aterosclerotica consta in (Pag. 255): a) [x] Administrarea de antiplachetare b) [x] Administrarea de statine c) [x] Normalizarea TA sau scaderea TA d) [ ] Repaus la pat e) [x] Sevraj de tutun 1494. [S] Capitol: AVCStenoza carotidiana interna simptomatica are indicatie operatorie daca are (Pag. 255): a) [ ] > 50% b) [ ] Intre 50-70% c) [x] > 70% d) [ ] 50% e) [ ] 100% 1495. [M] Capitol: AVCHematoamele intraparenchimatoase cortico-sub-corticale sunt determinate de (Pag. 257): a) [ ] Ruperea micilor artere perforante b) [x] Ruptura unei malformatii arterio-venoase subiacente c) [x] Angiopatia amiloida d) [ ] HTA e) [ ] HTA si DZ 1496. [M] Capitol: AVCPrintre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara (Pag. 257): a) [x] Cerebelul b) [x] Nucleii cenusii centrali c) [x] Protuberanta d) [ ] Polul occipital e) [ ] Jumatatea stanga a bulbului rahidian. 1497. [M] Capitol: AVCPrintre cauzele de tromboza venoasa cerebrala profunda se numara si (Pag. 258):

a) [x] Contraceptia estroprogestativa b) [x] Trombofilii c) [x] Boli de sistem (boala Crohn) d) [ ] Hipertensiunea arteriala e) [x] Focare infectioase dentare 1498. [M] Capitol: AVCClinic, trombozele venoase cerebrale determina (Pag. 259): a) [x] Crize de epilepsie b) [x] Cefalee acuta sau progresiva c) [ ] Abces cerebral d) [x] Deficite neurologice focale e) [x] Hipertensiune intracraniana 1499. [S] Capitol: AVCSemnul triunghiului vid apare la RMN-ul de urgenta, in (Pag. 259): a) [ ] Infarctul arterei cerebrale anterioare b) [ ] Ischemia latero-bulbara c) [ ] Hemoragia subarahnoidiana d) [ ] Hematomul lobar e) [x] Tromboflebita cerebrala 1500. [M] Capitol: AVCTratamentul antitrombotic in cazul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala (Pag. 259): a) [ ] De rezerva b) [x] De urgenta, in caz de certitudine diagnostica c) [x] Se administreaza heparina, apoi continuare cu AVK d) [x] AVK se administreaza 6 luni - 1 an e) [ ] Se fac tratamente in functie de etiologie 1501. [S] Capitol: Hemoragia meningeanaOrice cefalee cu debut brutal, „de la un moment la altul" este, pana la proba contrarie (Pagina 260): a) [ ] Hemoragie meningiana prin traumatism b) [ ] Disectia unei artere cervicale c) [ ] Hematom cauzat de hipertensiunea arteriala d) [x] Hemoragie meningiana prin ruptura de anevrism e) [ ] Tromboflebita cerebrala 1502. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaUrmatoarele afirmatii despre hemoragia meningiana sunt adevarate (Pagina 260): a) [x] Consta in prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian b) [ ] Consta in prezenta unui hematom intraparenchimatos c) [x] Poate fi legata de o ruptura de anevrism d) [x] Poate surveni in contextul unui traumatism cranian e) [ ] Apare (de obicei) sub tratament anticoagulant? 1503. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaIn caz de suspiciune de hemoragie meningiana nontraumatica (Pagina 260): a) [x] Se apeleaza la imagistica cerebrala, fara injectare de contrast b) [ ] Se apleaza la imagistica cerebrala, cu injectare de contrast c) [ ] Daca CT cerebral este normal, se exclude diagnosticul de hemoragie meningiana d) [x] Arteriografie cerebrala de urgenta e) [x] Punctie lombara 1504. [S] Capitol: Hemoragia meningeanaCe medicamente sunt contraindicate in caz de hemoragie meningiana nontraumatica (Pagina 260): a) [ ] Antihipertensive b) [x] Salicilati c) [ ] Inhibitor calcic d) [ ] Hipoglicemiante e) [ ] Antiepileptice 1505. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaPrintre complicatiile precoce ale hemoragiei meningiene se numara (Pagina 260): a) [x] Moartea subita in timpul rupturii de anevrism b) [x] Vasospasm arterial

c) [ ] Epilepsia d) [x] Hidrocefalie acuta e) [ ] Sechele motorii sau cognitive 1506. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaPrintre cauzele de cefalee brutala, exceptand hemoragia meningiana, se numara si (Pagina 261): a) [x] Disectiile arteriale b) [x] Tromboflebitele cerebrale c) [x] Angiopatiile cerebrale acute d) [x] hidrocefalie acuta e) [ ] Epilepsia 1507. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaUrmatoarele afectiuni reprezinta cauze de cefalee cu debut brutal (Pagina 261): a) [ ] Hipertensiunea arteriala b) [x] Glaucoamele acute c) [x] Sinuzitele blocate d) [x] Blocajele LCR printr-un obstacol e) [x] Meningitele 1508. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiNeoangiogeneza este indispensabila atunci cand o tumora depaseste: (Pag. 1422) a) [ ] 30-60 mm3 b) [ ] 20-30 mm3 c) [ ] 3-6 mm3 d) [x] 2-3mm3 e) [ ] 2-3cm3 1509. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiPrincipalii factori angiogenici sunt: (pag. 1422) a) [ ] TNF (factorul de necroza tumorala) b) [ ] IGF-I (factorul de crestere insulin-like I) c) [x] VEGF ( factorul epitelial de crestere vasculara) d) [x] FGF (factorul de crestere a fibroblastelor) e) [x] PDGF (factorul de crestere derivate din trombocite) 1510. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiSunt tumori cu origine ectodermica urmatoarele: (pag. 1423) a) [x] Gliom b) [x] Meningiom c) [ ] Fibrosarcom d) [x] Schwanom e) [x] Melanoma 1511. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiUrmatoarele tumori reprezinta tumori embrionare: (pag. 1423) a) [x] Tumori germinale b) [ ] Osteosarcoame c) [x] Neuroblastom d) [x] Nefroblastom e) [ ] Rabdomiosarcom 1512. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiReprezinta tumori avand originea in tesutul mezenchimal urmatoarele (pag. 1423): a) [x] Osteosarcom b) [ ] Adenocarcinom c) [ ] Carcinom epidermoid d) [x] Liposarcom e) [x] Fibrosarcom 1513. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiPentru melanoamele maligne se foloseste clasificarea: (pag.1424) a) [ ] Dukes b) [ ] FIGO c) [x] Breslow d) [ ] Weigelt e) [ ] Horlings 1514. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiClasificarea TNM tine cont de: (pag.1424)

a) [ ] Neoangiogeneza b) [x] Tumora primara c) [x] Extensia metastatica d) [x] Invazia ganglionara e) [ ] Invadarea marginilor piesei operatorii 1515. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiIn cazul tumorilor germinale, urmatorii marker tumorali ajuta la stabilirea unui diagnostic si a unui prognostic: (pag. 1424) a) [ ] PSA b) [ ] Fibrinogen c) [x] LDH d) [x] Alfa-fetoproteina e) [x] HCG 1516. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiClasificarea in functie de biologia tumorala se bazeaza pe: (pag.1425) a) [ ] Dimensiunile tumorii b) [x] Prezenta alterarilor molecular c) [ ] Prezenta metastazelor d) [ ] Invadarea marginilor piesei operatorii e) [ ] Tesutul de origine al tumorii 1517. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiUrmatoarele afirmatii despre anti-oncogene sau genele supresoare tumorale sunt adevarate: (pag.1421) a) [x] Sunt regulatori negativi ai cresterii celulare b) [ ] Sunt regulatori pozitivi ai cresterii celulare c) [x] Pierderea functiei lor permite transformarea tumorala d) [ ] Reprezinta orice gena cu proprietatea de a transforma o celula normal intr-o celula maligna e) [x] Au actiune recesiva: pierderea activitatii genelor necesita alterarea a doua allele 1518. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiReprezinta familii majore de anomalii moleculare urmatoarele: (pag.1422) a) [x] Potentialul invaziv si metastatic b) [x] Potentialul de neoangiogeneza c) [ ] Potentialul de membrana d) [x] Potentialul de imortalizare cu activarea telomerazei e) [ ] Potentialul de metabolism intracellular 1519. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiCarcinoamele epidermoide se dezvolta din: (pag. 1423) a) [ ] Epiteliul glandular b) [ ] Epiteliul de tranzitie c) [ ] Plexul coroid d) [ ] Tesutul conjunctiv e) [x] Epiteliul malpighian 1520. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiClasificarea in grade de histoprognostic: (pag. 1424) a) [x] Tine cont de diferentierea tumorilor b) [ ] Tine cont de alterarile moleculare c) [x] Poate fi rafinata prin luarea in considerare a criteriilor morfologice si a numarului de mitoze d) [ ] Poate fi rafinata prin luarea in considerare a anomaliilor de receptori e) [ ] Nu tine cont de diferentierea tumorilor. 1521. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiClasificarea FIGO se foloseste pentru: (pag. 1424) a) [ ] Cancerele colorectale b) [ ] Cancerele bronhice c) [ ] Cancerele de testicul d) [x] Cancerele de ovar e) [x] Cancerele de uter 1522. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiExprimarea puternica a erb-B2 permite luarea in considerare a unui tratament specific tintit impotriva acestei molecule, cum ar fi: (pag.1425) a) [x] Herceptin b) [ ] Paclitaxel c) [ ] Tamoxifen d) [ ] Remicade

e) [ ] Avastin 1523. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceInfiltrarea in leucemia limfoida cronica se face la nivel (Pag. 1436): a) [x] Sanguin b) [ ] Hepatic c) [x] Medular d) [x] Uneori ganglionar e) [ ] Pulmonar 1524. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceCe tip de fenotip este intalnit in leucemia limfoida cronica (Pag. 1436)? a) [ ] In 5% din cazuri fenotip B b) [x] In 95% din cazuri fenotip B c) [x] In 5% din cazuri fenotip T d) [ ] In 95% din cazuri fenotip T e) [ ] In 50% din cazuri fenotip B 1525. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn stadiul A, conform clasificarii Binet a leucemiei limfoida cronice avem (Pag.1436): a) [x] Un prognostic bun b) [ ] Mai mult de trei arii ganglionare afectate c) [x] De regula abstinenta terapeutica d) [ ] Un prognostic intermediar e) [ ] Anemie si trombopenie 1526. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceSupravietuirea medie, conform studiului LLC-76 in cazul leucemiilor limfoide cronice in stadiul B este de (Pag.1436): a) [ ] 1 an b) [x] 6 ani c) [ ] 4 ani d) [ ] 12 ani e) [ ] 5 ani 1527. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn stadiul B, conform clasificarii Binet a leucemiilor limfoide cronice avem (Pag.1436): a) [ ] Un nprognostic bun b) [x] Mai mult de trei arii ganglionare afectate c) [x] Prognostic intermediar d) [ ] Trombopenie e) [x] Tratament specific 1528. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn stadiul C al clasificarii Binet a leucemiilor limfoide cronice avem (Pag.1436): a) [ ] Prognostic intermediar b) [x] Anemie c) [x] Prognostic prost d) [ ] Trombocitoza e) [x] Trombopenie 1529. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceAnomalia specifica din hemoleucograma in leucemia limfoida cronica este (Pag.1436): a) [ ] Neutrofilie b) [ ] Limfopenie c) [x] Hiperlimfocitoza d) [ ] Trombocitoza e) [ ] Eozinofilie 1530. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceComplicatiile infectioase cele mai frecvente prezente la pacientii cu leucemie limfoida cronica sunt (Pag.1436): a) [x] Pneumopatiile b) [ ] Hepatite c) [x] Zona zoster d) [x] Tuberculoza e) [ ] Meningita

1531. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceDebutul in leucemiile limfoide cronice este (Pag.1436): a) [ ] Acut b) [ ] Subacut c) [x] Lent progresiv d) [ ] Cronic e) [ ] Brusc 1532. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceDiagnosticul diferential in leucemiile limfoide cronice se face in principal cu (Pag.1437): a) [x] Infectiile virale b) [x] Limfomul de manta c) [x] Infectii bacteriene d) [ ] Limfomul Burkitt e) [x] Boala Waldenström 1533. [M] Capitol: Leucemii limfoide cronicePrincipalii markeri de diferentiere B in leucemiile limfoide cronice sunt (Pag.1436): a) [ ] CD 5 b) [x] CD 19 c) [ ] CD 23 d) [x] CD 20 e) [ ] CD 10 1534. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceImunoglobulinele cel mai frecvent intalnite in leucemia limfoida cronica sunt (Pag.1436): a) [x] Ig M b) [ ] Ig G c) [ ] Ig A d) [ ] Ig G si Ig M e) [ ] Ig A si Ig G 1535. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn leucemia limfoida cronica insuficienta medulara se caracterizeaza prin (Pag. 1436): a) [ ] Trombocitoza b) [x] Trombopenie c) [ ] Leucopenie d) [ ] Limfopenie e) [x] Anemie 1536. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn leucemia limfoida cronica mielograma prezinta (Pag. 1436): a) [ ] Infiltrare cu limfocite mari b) [ ] Infiltrare cu neutrofile c) [x] Infiltrare cu limfocite mici d) [ ] Aspect normal e) [ ] Infiltrare cu eozinofile 1537. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceSupravietuirea medie conform studiului LLC-76 in stadiul C al leucemiei limfoide cronice este de (Pag. 1436): a) [ ] 12 ani b) [ ] 6 ani c) [x] 4 ani d) [ ] 1 an e) [ ] 8 ani 1538. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscPrintre agentii chimici cei mai cancerigeni din fumul de tutun se numara (Pag. 1426): a) [x] Hidrocarburile aromatice policiclice b) [x] Nitrozamine c) [x] Benzen d) [x] Hidrocarburi heterociclice e) [ ] Oxidul de siliciu 1539. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscAproximativ ce numar de agenti chimici cancerigeni contine fumul de tutun (Pag. 1426)?

a) [ ] Peste 4000 b) [ ] Peste 5000 c) [x] Peste 50 d) [ ] Peste 210 e) [ ] Peste 300 1540. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscUrmatoarele cancere pot fi atribuite azbestului (Pag. 1426): a) [ ] Cancer de col uterin b) [ ] Cancer mamar c) [x] Cancer pulmonar d) [x] Mezoteliom e) [ ] Leucemie 1541. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscFactori recunoscuti pentru cauzarea cancerelor profesionale sunt (Pag. 1426): a) [x] Arsenicul b) [x] Gudronul c) [ ] Macrolidele d) [x] Clorura de vinil e) [x] Hepatita C sau D 1542. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscPrincipalele ocupatii care imiplica expunerea la azbest sunt (Pag.1426): a) [x] Constructorii industriali b) [ ] Minerii c) [x] Mecanicii auto d) [x] Muncitorii care prelucreaza metalul e) [ ] Macelarii 1543. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscExpunerea la ultraviolet este responsabila de aparitia (Pag.1427): a) [ ] Leucemiilor b) [x] Melanoamelor c) [x] Cancerelor de piele d) [ ] Rabdomiosarcoamelor e) [ ] Liposarcoamelor 1544. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscAlimentatia joaca un rol probabil in aparitia (Pag.1427): a) [x] Cancerului de san b) [ ] Melanomului malign c) [ ] Leucemiilor d) [x] Cancerului colorectal e) [x] Cancerului de stomac 1545. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscNumarul tipurilor de cancer asociat cu anomalii genetice constitutionale se reduce la (Pag.1427): a) [ ] Sub 15% b) [ ] Sub 50% c) [ ] Sub 1% d) [x] Sub 5% e) [ ] Sub 25% 1546. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscO hiperestrogenie relative poate aparea in urmatoarele situatii (Pag.1427): a) [x] Prima sarcina dupa 30 ani b) [ ] Prima sarcina inainte de 20 de ani c) [x] Obezitate d) [x] Terapie de substitutie hormonala pentru menopauza e) [ ] Effort fizic crescut 1547. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscVirusurile HTLV1 si HTLV2 sunt responsabile de aparitia (Pag.1427):

a) [ ] Sarcomului Kaposi b) [ ] Carcinoamelor nazofaringiene c) [ ] Cancerelor anale si anogenitale d) [x] Anumitor limfoame e) [ ] Carcinomului hepatocelular 1548. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscPentru ca depistarea sa fie eficienta trebuie sa indeplineasca urmatoarele principii (Pag.1428): a) [x] Sa fie putin costisitoare b) [ ] Sa permita depistarea cancerului indifferent de stadiu c) [x] Sa aiba o buna sensibilitate si specificitate d) [x] Sa aiba putine efecte secundare e) [x] Sa fie fiabila 1549. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscPreventia tertiara se refera la (Pag.1428): a) [ ] Evitarea aparitiei cancerului primar b) [ ] Evitarea aparitiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasa c) [ ] Evitarea aparitiei cancerului prin teste screening d) [x] Evitarea aparitiei unui al doilea cancer e) [ ] Evitarea aparitiei cancerului prin combaterea factorilor de risc 1550. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscGenele implicate in aparitia cancerelor colorectale sunt (Pag.1428): a) [x] Gena APC de reparare (in special MLH1 si MSH2) b) [ ] Gena de reparare BRCA1-BRCA2 c) [ ] Anomalia genei RET d) [ ] Mutatia genei p53 e) [x] Defecte ale bazelor AND (sistem Mismatch repair [MMRI]) 1551. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscMutatia genei p53 poate fi implicate in aparitia de (Pag.1428): a) [ ] Adenom paratiroidian b) [x] Sarcoame ale tesuturilor moi c) [ ] Cancer de colon d) [x] Leucemii e) [x] Tumori ale creierului 1552. [M] Capitol: Leucemii acuteSindromul tumoral in cadrul leucemiilor acute se caracterizeaza prin (Pag. 1434): a) [x] Coagulopatie b) [x] Leucostaza c) [ ] Adenopatie d) [x] Liza tumorala e) [ ] Trombocitoza 1553. [M] Capitol: Leucemii acuteDiagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se bazeaza pe (Pag. 1434): a) [ ] Examenul clinic b) [x] Imunofenotiparea c) [x] Examinarea morfologica a blastilor din sange d) [x] Studiul citogenetic si molecular e) [ ] Hemoleucograma 1554. [M] Capitol: Leucemii acuteSemnele clinice specifice care apar in leucostaza sunt (Pag. 1434): a) [ ] Digestive b) [x] Respiratorii c) [x] Neurologice d) [ ] Cardiovasculare e) [ ] Renale 1555. [M] Capitol: Leucemii acuteIn leucemiile acute hemoleucograma prezinta (Pag. 1434): a) [ ] Anemie regenerativa b) [x] Trombopenie importanta c) [x] Leucocitoza variabila

d) [x] Anemie non-regenerativa e) [ ] Trombocitoza 1556. [M] Capitol: Leucemii acuteExaminarea medulara permite stabilirea diagnosticului si caracterizarea leucemiei acute, examinarea consta in (Pag. 1434): a) [ ] Determinarea numarului de leucocite b) [x] Mielograma c) [ ] Imunofenotiparea d) [x] Biopsie osteomedulara e) [ ] Cariotiparea 1557. [M] Capitol: Leucemii acuteIn cazul leucemiilor acute examinarea medulara pune in evidenta faptul ca (Pag. 1434): a) [x] Maduva este bogata in celule b) [ ] Maduva este saraca in celule c) [x] Maduva este saraca in megacariocite d) [x] Maduva poate contine pana la 100% blasti e) [x] Maduva contine cel putin 20% blasti 1558. [M] Capitol: Leucemii acutePrincipalele subtipuri mari de leucemii acute mieloblastice (LAM) sunt (Pag.1434): a) [x] LAM secundare, urmeaza evolutiei unui sindrom mielodisplazic b) [x] LAM induse de citotoxice c) [x] LAM de novo d) [x] LAM secundare, urmat dupa un sindrom mieloproliferativ e) [ ] LAM secundare induse de corticoterapie 1559. [S] Capitol: Leucemii acuteHiperleucocitoza blastica are semne clinice atunci cand are o valoare de (Pag.1434): a) [x] Peste 100000/mm b) [ ] 100000/mm

3

3

c) [ ] Peste 50000/mm

3

d) [ ] Mai putin de 100000/mm 3

3

e) [ ] 50000/mm 1560. [M] Capitol: Leucemii acuteMarkerii megacariocitari prezenti la imunofenotipare in leucemia acuta sunt (Pag.1435): a) [x] CD 61 b) [ ] CD 15 c) [x] CD 42 d) [ ] CD 14 e) [x] CD 41 1561. [M] Capitol: Leucemii acuteLeucemiile acute se caracterizeaza prin (Pag.1434): a) [x] Proliferari clonale maligne ale celulelor susa hematopoetice b) [x] Proliferari ale celulelor progenitoare c) [x] Proliferari ale precursorilor medulari ai celulelor sanguine d) [ ] Insuficienta medulara cu exces de celule sanguine mature e) [ ] Deficit de blasti in maduva osoasa 1562. [M] Capitol: Leucemii acuteImunofenotiparea in cadrul leucemiilor acute permite (Pag.1435): a) [x] Identificarea antigenelor de suprafata CD b) [ ] Determinarea blastilor din maduva osoasa c) [ ] Determinarea translocatiilor d) [x] Distinctia intre LAL si LAM e) [ ] Cariotiparea 1563. [M] Capitol: Leucemii acuteIn leucemiile acute avem (Pag.1434): a) [x] Acumulare de blasti in maduva osoasa b) [x] Sindrom tumoral c) [x] Acumulare de blasti in sange

d) [ ] Deficit de producere a celulelor sanguine tinere e) [ ] Exces de producere a celulelor sanguine mature 1564. [M] Capitol: Leucemii acuteSindromul de liza in leucemiile acute asociaza (Pag.1435): a) [x] Hiperkaliemie b) [ ] Hipercalcemie c) [x] Hiperfosfatemie d) [x] Hiperuricemie e) [ ] LDH de obicei scazut 1565. [S] Capitol: Leucemii acuteTratamentul specific in leucemiile acute consta in (Pag.1434): a) [ ] Chimioterapie asociata radioterapiei b) [x] Chimioterapie si transplant de maduva osoasa c) [ ] Tratamentul complicatiilor legate de masa tumorala d) [ ] Chimioterapie e) [ ] Radioterapie 1566. [M] Capitol: Leucemii acuteInsuficienta medulara in leucemiile acute se caracterizeaza prin (Pag. 1434): a) [x] Sindrom hemoragic asociat trombocitopeniei b) [ ] Neutrofilie c) [x] Neutropenie d) [x] Anemie e) [ ] Adenopatie 1567. [M] Capitol: Limfoame malignePrincipalele forme de limfoame maligne sunt (Pag.1438-1439): a) [ ] Limfoame cu celule mici b) [x] Limfoame B cu celule mari c) [x] Boala Hodgkin d) [x] Limfomul Burkitt e) [ ] Limfoame cu celule clare 1568. [M] Capitol: Limfoame malignePrincipalele forme histologice de boala Hodgkin sunt (Pag. 1438): a) [x] Forma scleronodulara b) [x] Forma cu celularitate mixta c) [x] Forma bogata in limfocite d) [ ] Forma scleroatrofica e) [x] Forma cu depletie limfocitara 1569. [M] Capitol: Limfoame maligneConform clasificarii Ann Arbor a prognosticului in limfoamele maligne in stadiul III avem (Pag. 1439): a) [ ] Doua teritorii ganglionare afectate b) [x] Afectare ganglionara supradiafragmatica c) [ ] Afectare viscerala hepatica d) [x] Afectare ganglionara subdiafragmatica e) [ ] Afectare medulara 1570. [S] Capitol: Limfoame maligneConform clasificarii Ann Arbor a prognosticului in limfoamele maligne in stadiul I avem (Pag. 1439): a) [ ] Cel putin doua teritorii ganglionare afectate b) [ ] Afectare ganglionara subdiafragmatica c) [ ] Afectare medulara d) [x] Un singur teritoriu ganglionar afectat e) [ ] Afectare pulmonara 1571. [M] Capitol: Limfoame maligneConform clasificarii Ann Arbor a prognosticului in limfoamele maligne in stadiul IV avem (Pag. 1439): a) [x] Afectare hepatica b) [x] Afectare pulmonara c) [x] Afectare medulara d) [ ] Un singur teritoriu ganglionar afectat e) [ ] Cel mult doua teritorii ganglionare afectate 1572. [S] Capitol: Limfoame maligneFenotiparea in cadrul limfoamelor maligne se bazeaza pe determinarea (Pag. 1438): a) [ ] Ganglionilor pozitivi

b) [ ] Numarului de limfocite c) [ ] Translocatiilor d) [ ] Limfoamelor difuze cu celule B e) [x] Unui panel de markeri CD 1573. [M] Capitol: Limfoame maligneUrmatoarele tehnici de laborator permit stabilirea diagnosticului de limfom malign (Pag. 1438): a) [x] Citologic b) [x] Congelarea c) [x] Histologic d) [ ] Radiografia e) [x] Citogenetic 1574. [S] Capitol: Limfoame maligneCare din urmatoarele limfoame maligne reprezinta urgenta terapeutica (Pag. 1438)? a) [ ] Limfomul B cu celule mari b) [ ] Boala Hodgkin c) [x] Limfomul Burkitt d) [ ] Limfoamele non Hodgkin e) [ ] Limfoame cu celule mici 1575. [S] Capitol: Limfoame maligneClasificare Ann Arbor a limfoamelor maligne permite (Pag. 1438): a) [ ] Stabilirea diagnosticului de limfom b) [x] Prezicerea prognosticului pacientilor c) [ ] Stabilirea extensiei limfoamelor agresive d) [ ] Fenotiparea e) [ ] Stabilirea tipului de limfom malign 1576. [M] Capitol: Limfoame maligneTablourile clinice revelatoare cu caracter de urgenta in limfoamele maligne sunt (Pag. 1438): a) [x] Sindromul de vena cava superioara b) [ ] Sindromul de vena cava inferioara c) [x] Masa abdominala rapid progresiva d) [x] Compresiune medulara e) [x] Sindromul ocluziv 1577. [M] Capitol: Limfoame maligneDeteriorarea starii generale in limfoamele maligne la debutul acestora consta in (Pag. 1438): a) [ ] Ameteli b) [x] Febra c) [x] Scadere ponderala d) [x] Transpiratii nocturne e) [ ] Mialgii 1578. [M] Capitol: Limfoame maligneBilantul de extensie a limfoamelor agresive la adult presupune examinari (Pag. 1439): a) [x] Clinice b) [x] Histologice c) [x] Imagistice d) [ ] Fenotiparea e) [x] Explorari biologice 1579. [S] Capitol: Limfoame maligneIn stadiul II al clasificarii Ann Arbor a limfoamelor maligne avem (Pag. 1439): a) [ ] Afectare ganglionara supradiafragmatica b) [ ] Afectare viscerala c) [x] Cel putin doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a diafragmei d) [ ] Doua teritorii ganglionare afectate de ambele parti ale diafragmei e) [ ] Afectare medulara 1580. [M] Capitol: Limfoame maligneExaminarile biologice in cadrul bilantului de extensie a limfoamelor agresive la adult cuprind (Pag. 1439): a) [x] Hemoleucograma si frotiul sanguin b) [x] Ionograma sanguina

c) [ ] EKG si ecocardiografie cardiaca dupa antraciclina d) [x] Serologie HIV, HTLV-1 e) [x] EKG si ecocardiografie cardiaca inainte de antraciclina 1581. [M] Capitol: Limfoame maligneSindromul de liza tumorala din limfomul Burkitt se caracterizeaza prin (Pag. 1439): a) [x] Eliberarea de produsi intracelulari in circulatia pacientilor b) [x] Poate duce la risc de insuficienta renala acuta la inceputul tratamentului c) [ ] Cresterea serica a calciului d) [x] Apare in cazul unei mase tumorale mari e) [ ] Afectare pulmonara 1582. [S] Capitol: Mielomul multipluSimptomatologia osoasa din cadrul mielomului multiplu cuprinde afectarea mai multor oase, cu EXCEPTIA (Pag. 1390-1394): a) [ ] Coloana vertebrala b) [ ] Extremitatile proximale ale femurului si humerusului c) [ ] Bazin d) [x] Extremitatile distale ale femurului si humerusului e) [ ] Craniu 1583. [S] Capitol: Mielomul multipluSindromul hemoragic din mielomul multiplu cuprinde, cu EXCEPTIA (Pag. 1390-1394): a) [ ] Activitate anti-X a amiloidozei b) [ ] Dereglari ale coagularii induse de propr. imunoglobulinei monoclonale (boala von Willebrand dobandita) c) [x] Trombocitoza d) [ ] Trombopenie e) [ ] Trombopatie indusa de hiperproteinemie 1584. [S] Capitol: Mielomul multipluCare din urmatoarele NU reprezinta factori favorizanti pentru complicatiile tromboembolice in mielomul multiplu (Pag. 1390-1394): a) [ ] Varsta inaintata a pacientei b) [ ] Starea neoplazica c) [ ] Tratament cu talidomida, lenalidomida d) [ ] Sindromul nefrotic e) [x] Sindromul mielodisplazic 1585. [S] Capitol: Mielomul multipluSindromul POEMS cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA (Pag. 1390-1394): a) [x] Poliglobulie b) [ ] Endocrinopatie c) [ ] Polineuropatie d) [ ] Disglobulinemie monoclonala (Ig A sau Ig G lambda) e) [ ] Anomalie cutanata: atrofia bulei lui Bichat, unghii albe 1586. [S] Capitol: Mielomul multipluCare din urmatoarele NU e factor favorizant din cadrul complicatiilor tromboembolice in mielomul multiplu (Pag. 1390-1394): a) [ ] Mobilitate redusa datorata complicatiilor neurologice b) [x] Sindromul uremic c) [ ] Imunoglobulina cu proprietati protrombotice d) [ ] Sindromul nefrotic e) [ ] Utilizarea eritropoietinei si a agentilor imunomodulatori 1587. [M] Capitol: Mielomul multipluAfectiunile neruologice din mielomul multiplu sunt reprezentate de (Pag. 1390-1394): a) [x] Compresie medulara b) [ ] Neuropatie ataxianta c) [x] Neuropatie periferica declansata de imunoglobulina monoclonala d) [x] Neuropatii provocate de tratament(talidomida,lenalidomida) e) [ ] Poliradiculonevrite 1588. [M] Capitol: Mielomul multipluComplicatiile hematologice ce apar in mielomul multiplu sunt (Pag. 13901394): a) [ ] Poliglobulie b) [x] Anemie c) [x] Sindrom hemoragic

d) [x] Sindrom infectios e) [ ] Sindrom hepatopriv 1589. [M] Capitol: Mielomul multipluCauze frecvente de anemie din cadrul mielomului multiplu sunt (Pag. 13901394): a) [x] Falsa anemie prin hemodilutie (hiperproteinemie) b) [ ] Trombocitoza c) [x] Infiltratie medulara osoasa d) [ ] Limfocitoza e) [x] Insuficienta renala cronica 1590. [M] Capitol: Mielomul multipluCare din urmatoarele NU sunt complicatii determinate de componentul monoclonal din mielomul multiplu (Pag. 1390-1394): a) [ ] Insuficienta renala b) [ ] Complicatii tromboembolice c) [x] Sindrom bilioexcretor d) [ ] Sindrom de hipervascozitate e) [x] Hipercalcemia 1591. [M] Capitol: Mielomul multipluCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre amiloidoza din cadrul mielomului multiplu (Pag. 1390-1394): a) [x] Lantul usor al imunoglobulinei e adesea lambda b) [x] Lantul usor poate avea o activitate anti-X cu un sindrom hemoragic (hematom periorbitar „in ochelari" quasi patognomonic) c) [ ] Poate surveni doar impreuna cu mielomul d) [x] Apar infiltrate cu lanturi usoare monoclonale care devin insolubile (structura fibrilara) e) [ ] Apar infiltrate cu lanturi grele monoclonale 1592. [M] Capitol: Mielomul multipluCriteriile diagnostice din mielomul multiplu sunt (Pag. 1390-1394): a) [x] Leziuni osoase: lize osoase, osteopenie severa sau fracturi patologice b) [x] Anemii cu Hb < 2g/dl fata de limita inferioara a valorii normale sau 173mmol/l 1593. [M] Capitol: Mielomul multipluPlasmocitomul solitar se bazeaza pe urmatoarele critetii diagnostice (Pag. 1390-1394): a) [x] Maduva osoasa normala cu absenta plasmocitelor monoclonale b) [x] Absenta criteriilor CRAB c) [x] RMN al coloanei vertebrale si a pelvisului fara alte leziuni (cu exceptia afectiunii unice daca este rahidiana sau pelvina) d) [ ] Prezenta criteriilor CRAB e) [ ] Leziuni osoase :lize osoase,osteopenie severa sau fracturi patologice 1594. [M] Capitol: Mielomul multipluFactori de prognostic negativ in mielomul multiplu sunt (Pag. 1390-1394): a) [x] PCR crescut b) [x] LDL crescut c) [ ] Varsta tanara d) [x] Creatinina serica crescuta e) [x] Calciemie crescuta 1595. [M] Capitol: Mielomul multipluMielomul asimptomatic se bazeaza pe urmatoarele criterii diagnostice (Pag. 1390-1394): a) [ ] Hipocalcemie b) [x] Prezenta unei proteine monoclonale in ser >3g/100ml c) [x] Plasmocitoza medulara >10% d) [x] Absenta criteriilor CRAB e) [ ] Prezenta critetiilor CRAB 1596. [M] Capitol: Mielomul multipluStadiu III al evaluarii masei tumorale dupa Salmom si Durie cuprinde (Pag. 1390-1394): a) [x] Hb < 8,5g/dl b) [x] Calcemie >3mmol/l c) [ ] Calcemie normala 100fl. (1376-1378): a) [ ] Alcoolism b) [x] Infectiile c) [x] Nefritele d) [ ] Disfunctia tiroidiana e) [ ] Carenta de vitamina B12 si folati 1607. [M] Capitol: AnemiileCare din urmatoarele reprezinta examinari in cazul unei anemii aregenerative (13761378): a) [x] Creatininemia b) [x] TSH c) [ ] Fibrinogenul d) [x] Electroforeza proteinelor serice e) [x] PCR 1608. [M] Capitol: AnemiileCauze ale carentei de fier (carenta martiala) sunt reprezentate de (1376-1378): a) [x] Deficit de absorbitie al fierului (boala celiaca) b) [ ] Talasemii alfa c) [x] Sangerare ginecologica d) [ ] Dieta bogata in proteine e) [x] Simtome digestive 1609. [M] Capitol: AnemiileComplicatii ale tratamentului cu fier sunt reprezentate de (1376-1378): a) [x] Colorarea scaunului in negru b) [ ] Febra c) [x] Greturi d) [ ] Cefalee e) [x] Dureri abdominale 1610. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiFactorii dependenti de vitamina K sunt (Pag.1383): a) [x] II b) [x] VII c) [x] IX d) [x] X e) [ ] III 1611. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiTimpul de protrombina (PT) sau timpul Quick exploreaza activitatea factorilor (Pag.1383): a) [x] I (fibrinogen) b) [x] II c) [x] V d) [ ] VIII e) [x] X 1612. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiExaminari de baza pt explorarea hemostazei (Pag.1383): a) [x] Trombocite b) [x] Timp de sangerare sau PFA c) [x] Timp de protrombina (PT) d) [x] Timp de cefalina activa (TCA) e) [ ] Mielograma 1613. [S] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) normal este deficit de (Pag.1383): a) [x] Factor VII = deficit de vitamina K b) [ ] Factor II c) [ ] Factor III d) [ ] Factor X e) [ ] Factor IX 1614. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCand timpul de protrombina (PT) e normal, timpul de cefalina activa (TCA) prelungit (Pag.1383): a) [x] Hemofilia A (factor VIII scazut) b) [x] Hemofilia B (factor IX scazut)

c) [x] Deficit de factor XI d) [x] Deficit de factor XII (fara risc hemoragic) e) [ ] Deficit de fector VII 1615. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) prelungit (Pag.1383): a) [x] Insuficienta hepatica b) [x] CIVD (coagulare intravasculara diseminata) c) [ ] Deficit de factor II d) [ ] Deficit de factor IX e) [ ] Deficit de factor X 1616. [S] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) marit, fibrinogen scazut,trombopenie, D-dimeri crescuti (Pag.1384): a) [ ] Deficit de factor X b) [x] CIVD (coagulare intravasculara diseminata) c) [ ] Deficit de factor IX d) [ ] Deficit de factor III e) [ ] Deficit de factor II 1617. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCe anomalii ale hemostazei si coagularii apar in coagularea vasculara diseminata (Pag. 1384): a) [ ] Timp de cefalina activata (TCA) normal b) [x] Timp de protrombina (PT) scazut c) [x] Fibrinogen scazut d) [x] D-dimeri crescuti e) [ ] Trombocitoza 1618. [M] Capitol: BPOCCe modificari apar in plamanii pacientilor cu emfizem (Pag. 161)? a) [ ] Fibroza pulmonara b) [x] Distrugeri ale peretilor alveolari c) [x] Largire anormala si permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale d) [ ] Largire reversibila a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale e) [ ] Largirea spatiilor aeriene proximal de bronsiole 1619. [S] Capitol: BPOCIn emfizemul "blue bloater" apar urmatoarele modificari ale probelor functionale respiratorii (Pag. 162): a) [ ] CPT foarte crescut b) [ ] Complianta foarte crescuta c) [x] PaCO2 crescuta d) [ ] PaCO2 normala e) [ ] PaO2 normala 1620. [M] Capitol: BPOCCe modificari clinice apar in emfizemul "pink puffer" (Pag. 162)? a) [x] Tuse/expectoratie tardiva b) [x] Corpolenta slaba c) [ ] IVD frecvent si precoce d) [ ] Corpolenta obeza e) [x] Ronchusuri absente 1621. [M] Capitol: BPOCModificarile radiologice aparute in "blue bloater" sunt (Pag. 162): a) [ ] Inima in picatura b) [ ] Hiperclaritate difuza c) [x] Dimensiunea arterelor pulmonare crescute d) [x] Cardiomegalie e) [x] Hiperclaritate a varfurilor 1622. [S] Capitol: BPOCIn ce stadiu al BPOC -lui avem VEMS/CV12% c) [ ]

d) [ ] e) [ ] 1692. [M] Capitol: Astmul BronsicLa examenul clinic al pacientului cu astm bronsic in criza gasim (Pag.151): a) [ ] Turgescenta jugularelor b) [x] Wheezing c) [x] Tuse d) [ ] Hipersecretie apoasa nasoconjunctivala e) [x] Dispee 1693. [M] Capitol: Astmul BronsicIn cazul astmului bronsic pot sa apara urmatoarele semne de gravitate (Pag. 151): a) [x] b) [x] Silentium respirator c) [ ] Tusea d) [x] FR>30min e) [x] Anxietate, agitatie 1694. [S] Capitol: Astmul BronsicConform definitiei astmului bronsic acesta este o afectiune a (Pag. 151): a) [ ] Interstitiului pulmonar b) [ ] Alveolelor pulmonare c) [ ] A alveolelor si a interstitiului pulmonar d) [ ] Laringelui e) [x] Cailor respiratori 1695. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul bronsic este (Pag. 151): a) [ ] O afectiune specifica barbatilor b) [ ] O afectiune rara c) [x] Cea mai frecventa boala cronica la copil d) [x] O afectiune frecveta e) [ ] O afectiune intalita numai peste 60 de ani 1696. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul spraacut (Pag. 152): a) [x] Poate conduce la deces in cateva minute b) [x] O expunere alergica masiva c) [x] Poate avea ca factor declasator un conflict sa stres psihologic d) [x] Poate avea ca factor declasator administrarea de AINS la pacientii intoleranti la acet medicament e) [ ] Se intalneste frecvent la femei 1697. [M] Capitol: Astmul BronsicCe modificari apar in astmul instabil (Pag. 153): a) [x] Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice b) [x] Scaderea progresiva a PEF c) [x] Crize pluricotidiene d) [ ] Tusea seaca e) [ ] Sensibilitate crescuta la bronhodilatatoare 1698. [M] Capitol: Astmul BronsicIn tratamentul astmului acut grav se administreaza (Pag. 153): a) [ ] Corticoterapie orala b) [x] Beta-2-antagonisti inhalatori c) [ ] Corticoterapie inhalatorie d) [x] Antibiotice in cazul unei pnemopatii sau sinuzite e) [x] Oxigen nazal 1699. [S] Capitol: Astmul BronsicSalbutamolul inhalator se administreaza in criza de astm bronsic (Pag. 153): a) [x] 5mg/2ml b) [ ] c) [ ] 5g/2ml d) [ ] 10mg/5ml e) [ ] 4mg/10ml 1700. [S] Capitol: Astmul BronsicBromura de ipratropim se administreaza in cazul crizei de astm bronsic (Pag. 154): a) [ ] 2mg/5ml b) [ ] 5mg/2ml c) [x] 0,5mg/2ml

d) [ ] 1,5g/5ml e) [ ] 1701. [M] Capitol: Astmul BronsicIn caz de esec al tratamentului de prima intentie al astmlui acut grav se administreaza Salbutamol (Pag. 153): a) [ ] 0,5mg/2ml inhalator b) [x] 0,1-0,2mg/kg/min iv cu repetare la 15 minte c) [x] Pana la 1 mg/kg/min iv d) [ ] 5mg/2ml ihalator e) [ ] 0,5-1g/kg inhalator 1702. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul intermitent are urmatoarele caracteristici (Pag. 155): a) [x] Asimtomatic intre crize b) [ ] Simptome intermitente > 1 data pe saptamana c) [ ] Fara exacerbari d) [ ] Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna e) [x] PEF sau VEMS ≥ 80% din valorile prezise 1703. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul persistent usor are urmatoarele caracteristici (Pag. 155): a) [x] Simptome > 1 data pe saptamana < 1 data pe zi b) [ ] Simptome de astm nocturn < 2 ori pe luna c) [x] Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul d) [ ] Simptome intermitente < 1 data pe saptamana e) [ ] PEF sau VEMS intre 60% si 80% din valorile prezise 1704. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul persistent moderat are urmatoarele caracteristici (Pag. 155): a) [ ] PEF sau VEMS ≥ 80% din valorile prezise b) [x] Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamana c) [x] Simptome cotidiene d) [x] Exacerbari care pot influenta activitatea e) [x] Utilizarea zilnica de beta-2-antagonistilor cu durata scurta de actiune 1705. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul persistent sever are urmatoarele caracteristici (Pag. 155): a) [x] Simptome permanente b) [x] Astm nocturn frecvent c) [x] Activitate fizica limitata d) [ ] PEF sau VEMS ≥ 80% din valorile prezise e) [x] Exacerbari frecvente 1706. [M] Capitol: Astmul BronsicTratamentul astmului bronsic are in vedere obtierea urmatorilor parametrii (Pag. 155): a) [ ] Simptome diurne > 4 pe saptamana b) [x] Activitate fizica normala c) [ ] Utilizarea beta-2-mimeticelor cu actiune rapida > 5ori pe saptamana d) [x] Simptome nocturne < 1 noapte pe saptamana e) [x] VEMS > 85% din cea mai buna valoare personala 1707. [M] Capitol: Astmul BronsicIn tratamentul astmului persistent usor se utilizeaza (Pag. 156): a) [ ] Bunesonida 200-800mg/24 ore b) [x] Becolametzona 200c) [ ] d) [x] Fluticazona 100e) [ ] Corticoizi inhalatori + bronhodilatatoare cu actiune prelungita 1708. [M] Capitol: Astmul BronsicIn tratamentul astmului persistent moderat se poate utiliza (Pag.156): a) [x] Beclametazona 800b) [x] Salemetrol 50c) [x] Corticosteroizi inhalatori + bronhodilatatori cu actiune prelngita d) [ ] e) [ ] 1709. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaÎn caz de pneumopatie interstitiala difuză radiografia toracică poate avea următoarele aspecte (Pag. 189): a) [x] Aspect de "sticlă mată" sau de opacităţi lineare sau de micronoduli, la debut b) [x] Retracţii parenchimatoase (cu aspect de "fagure de miere")

c) [ ] Atelectazie în bandă, hipertansparenţa clasică a unui câmp pulmonar(semnul lui Westermarck) d) [ ] Aspect de "plămân alb" omogen,cu deplasarea mediastinului contralateral e) [x] Aspect global de "plămâni mici" 1710. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaProba funcţională respiratorie în caz de pneumopatie interstiţială difuză evidenţiază (Pag. 190): a) [x] Disfuncţie ventilatorie restrictivă cu diminuarea CPT mai mic de 80% faţă de cea teoretică b) [x] Diminuarea raportului DLCO/VA (tulburare de difuzare) c) [ ] Disfuncţie ventilatorie obstructivă, prin diminuarea raportului Tiffeneau d) [x] Cel mai frecvent, raportul Tiffeneau normal e) [ ] Obstrucţie a căilor aeriene ameliorată prin inhalarea de bronhodilatatoare 1711. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaEfectul de shunt din cadrul pneumopatiei interstitiale difuzeeste caracterizată prin (Pag. 190): a) [ ] Hipoxie+hipercapnie b) [x] Hipoxie+hipocapnie c) [x] Posibilitatea corectării hipoxiei prin adminstrare de oxigen pur d) [ ] Imposibilitate corectării hipoxiei prin adminisrare de oxigen pur e) [x] PO2 atinge 500-600 mmHg sub FiO2 100% sub oxigen pur 1712. [S] Capitol: Pneumopatia interstitialaSingurul examen care permite exlorarea plămânului profund şi permite orientatea diagnosticului în funcţie de celularitate este (Pag. 190): a) [ ] Fibroscopia bronşică b) [x] Fibroscopia bronşică cu lavaj bronhoalveolar c) [ ] Biopsia pulmonară d) [ ] Bronhoscopie e) [ ] CT toracic 1713. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaFibroscopia bronşică cu lavaj bronhoalveolar evidenţiază alveolită limfocitară în caz de (Pag. 190): a) [x] Limfom b) [x] Pneumopatie medicamentoasă c) [x] Alveolită alergică extrinsecă d) [ ] Fibroză pulmonară primitivă e) [x] Sarcoidoză 1714. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaBiopsiile pulmonare pot fi obţinute (Pag. 191): a) [ ] Prin puncţie pleurală exploratorie cu scop diagnostic b) [x] Cu ocazia unei fibroscopii c) [ ] Cu ocazia unei CT toracice cu secţiuni milimetrice d) [x] Prin toracoscopie chirurgicală e) [x] Prin biopsie chirurgicală cu torace deschis 1715. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaFibroza pulmonară primitivă este caracterizată prin (Pag. 191): a) [x] Debut insidios, cu tuse seacă chintoasă b) [x] Hipocratism digital în 40-50% din cazuri c) [x] Raluri crepitante velcro tipice la auscultare pulmonară d) [ ] Evidenţierea la biopsie a granuloamelor epitelioide şi gigantocelulare e) [ ] Alveolită limfocitară demonstrată prin lavaj bronhoalveolar 1716. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaTratamentul histiocitozei langerhansiene constă în (Pag. 192): a) [x] Posibilitatea administrarii corticoizilor orali b) [ ] Exsuflare cu un ac c) [x] Oprirea fumatului d) [x] Transplantul pulmonar pentru formele ce evoluează spre insuficienţă respiratorie sever invalidantă e) [ ] Pleurodeză, realizată cel mai adesea cu ocazia unei toracoscopii medicale sau chirurgicale, cu talcaj 1717. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaPneumoconiozele pot fi cauzate de expunerile profesionale în (Pag. 192): a) [x] Industria sticlei b) [ ] Silvicultură c) [x] Topitorie d) [x] Minerit e) [x] Industria ceramică

1718. [M] Capitol: PneumotoraceleIn cazul pneumotoracelui apar urmatoarele semne functionale (Pag. 183): a) [x] Dispnee de intensitate variabila b) [ ] Durere bazotoracica, accentuata prin inspiratie profunda c) [x] Chinte dureroase de tuse, uneori absente d) [x] Durere brutala, lacilanta, laterotoracica, ca o lovitura de cutit, care apare in repaus e) [ ] Durere de intensitate scazuta 1719. [M] Capitol: PneumotoraceleCaracteristic pentru pneumotorace spontan primitiv sunt urmatoarele (Pag. 183): a) [ ] Complica un traumatism thoracic cu sau fara plaga transfixianta b) [x] Fumatul este un factor favorizant c) [x] Adulti tineri, longilini, cu neta predominata masculina d) [x] Frecvanta recidivelor: 25% in urmatorii doi ani; 50% in urmatorii sase ani e) [ ] Complica o boala repiratorie subiacenta BPOC (60% din cazuri), mucoviscidoza, astm si TBC 1720. [S] Capitol: PneumotoraceleCare este definitia pneumotoracelui (Pag. 183)? a) [ ] Eliminarea de sange rosu aerat pe gura b) [x] Prezenta palologica de aer in cavitatea pleurala c) [ ] Prezenta patologica de sange in cavitatea toracica d) [ ] Inflamatia acuta a bronhiilor si sau bronhiolelor e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1721. [M] Capitol: PneumotoraceleCum apare un pneumotorace pe o radiografie toracica (Pag. 183)? a) [x] Ca o hiperclaritate omogena b) [x] Hiperclaritatea este avasculara intre peretele toracic si parenchimul pulmonar c) [ ] Ca o opacitate de forma truinghiulara d) [x] Este delimitata de o linie pleurala e) [ ] Opacitati rotunde la baza plamanului 1722. [M] Capitol: PneumotoraceleCare sunt masurile luate in toate cazurile de pneumotorace (Pag. 184)? a) [ ] Exuflarea cu acul, sub anestezie locala b) [x] Repaus la pat c) [x] Oxigenoterapie nazala d) [ ] Aspiratia este mentinuta pana la oprirea pierderilor aerice e) [x] Administrarea de analgezice 1723. [M] Capitol: PneumotoraceleCe se monitorizeaza la un pacient cu pneunotorace (Pag. 184)? a) [x] Pulsul si temperatura b) [x] Starea drenului c) [x] Tensiunea arteriala d) [ ] Diureza e) [ ] Culoarea tegumentului 1724. [M] Capitol: PneumotoraceleCare sunt semnele clinice de intoleranta a unui pneumotorace (Pag. 184)? a) [x] Turgescenta jugulara b) [x] Dispnee majora si cianoza c) [ ] Icter tegumentar si deshidratare d) [x] Emfizem subcutanat e) [x] Sete si puls filant 1725. [M] Capitol: PneumotoraceleCe trebuie sa evite un pacient care a avut un pneumotorace (Pag. 185)? a) [ ] Mersul cu bicicleta b) [ ] Inotul c) [x] Scufundarile submarine d) [x] Calatoriile cu avionul timp de o luna e) [x] Suflatul la trompeta 1726. [M] Capitol: PneumotoraceleCare sunt masurile luate la al doilea episod de pneumotorace (Pag. 185)? a) [ ] Homolateral: simfiza pleurala b) [x] Omolateral: management la fel ca pentru primul episod c) [x] Contralateral: indicatie de simfiza pleurala d) [ ] Omolateral: pleurectomie e) [ ] Homolateral: rezectie chirurgicala a zonelor buloase distrofice 1727. [M] Capitol: PneumotoraceleCare sunt complicatiile posibile in pneumotorace (Pag. 184-185)?

a) [x] Risc de infectii b) [x] Complicatii de decubit c) [x] Complicatii hemoragice/ mecanice iatrogene in caz de implantarea a unui tub de dren d) [x] Atelectazie/dopuri mucoase in plamanul colabat e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1728. [S] Capitol: Revarsatul pleuralSpațiul pleural conține în mod normal (Pag.186): a) [ ] 8 și 16 ml de lichid b) [ ] 9 și 13 ml de lichid c) [x] 7 și 14 ml de lichid d) [ ] 6 și 12 ml de lichid e) [ ] 5 și 10 ml de lichid 1729. [S] Capitol: Revarsatul pleuralÎn caz de revărsat pleural foarte abundent pe radiografia se observă (Pag.187): a) [ ] Aspect de hipertransparență pulmonară, orizontalizarea coastelor, aplatizarea diafragmului b) [ ] Opacități micronodulare, diseminate în ambele câmpuri pulmonare c) [ ] Accentuare uni sau bilaterală a desenului hilar, prezența opacități lineare d) [x] Aspect de "plămân alb" omogen, cu deplasarea mediastinului controlateral e) [ ] Accentuarea desenului bronhovascular în câmpurile pulmonare inferioare 1730. [M] Capitol: Revarsatul pleuralÎn ce boli poate să apară transudat pleural (Pag.187)? a) [x] Ciroză b) [x] Insuficiență cardiacă c) [ ] Pleurezie tuberculoasă d) [x] Dializă peritoneală e) [x] Atelectazie 1731. [M] Capitol: Revarsatul pleuralCare din următoarele situații poate să crească lichidul în spațiul pleural (Pag.186): a) [x] Fluxul de intrare depășește fluxul de ieșire b) [x] Creșterea gradientului de presiune hidrostatică c) [ ] Scăderea grandientului de presiune hidrostatică d) [x] Creșterea permeabilității vaselor pleurale e) [ ] Fluxul de ieșire depășește fluxul de intrare 1732. [M] Capitol: Revarsatul pleuralCare sunt semnele de intoleranță în cazul sindromului de revărsat lichidian pleural (Pag.186): a) [x] Polipnee b) [x] Cianoză c) [x] Hipotensiune arterială, tahicardie d) [ ] Hipertensiune arterială, tahicardie e) [x] Laterodeviație a zgomotelor cardiace 1733. [M] Capitol: Revarsatul pleuralÎn ce patologii tumorale poate să apară revărsatul pleural (Pag.188): a) [x] Cancer bronhopulmonar b) [x] Mezoteliom malign c) [x] Metastazarea cancerului de sân d) [ ] Cancer gastric e) [ ] Tumoră cerebrală 1734. [M] Capitol: Revarsatul pleuralRevărsatul pleural apare în următoarele boli sistemice (Pag.188): a) [x] Febra mediteraneană b) [ ] Boala cushing c) [x] Poliartrita reumatoidă d) [x] Sarcoidoză e) [x] Sindrom Sjogren 1735. [M] Capitol: Revarsatul pleuralBiopsia pleurală confirmă diagnosticul în cazul pleureziei tuberculoase prin evidențierea de (Pag.188): a) [ ] Celule neoplazice b) [x] Foliculi tuberculoizi c) [ ] Celule endoteliale d) [x] Foliculi gigantocelulari e) [x] Foliculi cu necroză cazeoasă

1736. [M] Capitol: Revarsatul pleuralCare din următoarele patologii gastrointestinale poate să apară revărsatul pleural (Pag.188): a) [x] Pancreatită b) [ ] Gastrită c) [x] Toxicitatea medicamentoasă d) [ ] Boala Crohn e) [x] Scleroză de varice 1737. [S] Capitol: Revarsatul pleuralCare sunt semnele functionale ale revarsatului pleural (Pag.186)? a) [x] Durere bazitoracica; tuse uscata; dispnee variablia b) [ ] Durere toracica; tuse iritativa, persistenta; dispnee; wheezing c) [ ] Durere pleurala; dispnee de repaus /de efort; tuse uscata; cianoza d) [ ] Junghi toracic; febra; tuse cu sau fara expectoratie e) [ ] Tuse iritativa, uscata; prurit; dipsnee sau hemptozii 1738. [M] Capitol: Revarsatul pleuralCare din urmatoarele conditii definesc un lichid pleural exsudat (Pag.187)? a) [x] Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5 b) [ ] Raport LDH in lichid / LDH in sange < 0,6 c) [x] LDH in lichid > doua treimi din limita superioara normala a LDH din sange d) [x] Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6 e) [ ] Proteine totale in lichid < 3g/dl 1739. [M] Capitol: Rinita alergicaIn ce consta prick-tes-ul in depistarea alergiei respiratorii la adult (Pag. 149): a) [ ] Declansarea unei reactii alergice la nivelul mucoasei prin expunerea acesteia la alergenul suspectat b) [x] Inteparea epidermei cu o picatura dintr-un extract alergenic depus prealabil pe piele c) [x] Utilizarea de ace special concepute pentru a penetra cativa milimetri in stratul superficial al epidermei d) [ ] Confirmarea etiologiei alergice evidentiate prin anamneza e) [x] Practicarea pe fata anterioara a antebratului sau a spatelui 1740. [M] Capitol: Rinita alergicaPrin ce se caracterizeaza rinita alergica usoara (Pag. 148): a) [ ] Somn perturbat b) [x] Activitati sociale si de recreere normale c) [ ] Simptome jenante d) [x] Simptome putin jenante e) [x] Activitati scolare sau profesionale normale 1741. [S] Capitol: Rinita alergicaIn cazul rinitei persistenta moderata spre severa, care din urmatoarele indicatii sunt de prima intentie (Pag. 150): a) [x] Corticoterapia inhalatorie b) [ ] Corticoterapia orala c) [ ] Anticolinergice cu actiune locala d) [ ] Decongestionante e) [ ] Antihistaminice 1742. [S] Capitol: Rinita alergicaMentionati cati dintre tineri adulti sunt afectati de rinitele alergice sezoniere (‹‹alergiile nazale››) (Pag. 148): a) [ ] 5-6% b) [x] 25% c) [ ] 11-18% d) [ ] 18% e) [ ] 20-40% 1743. [M] Capitol: Rinita alergicaCare este scopul imunoterapiei specifice (‹‹desensibilizarea››) din stadiul rinitei intermitente moderata spre severa (Pag. 150): a) [x] Reducere simptomele pacientilor b) [x] Reduce tratamentul medicamentos al pacientilor care sufera de rinita c) [ ] Inlaturarea alergenilor d) [x] Reduce tratamenentul medicamentos al pacientilor care sufera de rinita polenica sau de o alergie la acarieni e) [ ] Verificarea subiectilor polisensibilizati 1744. [S] Capitol: Rinita alergicaIn rinita intermitenta sau persistenta usoara se administreaza de prima intentie (Pag. 150): a) [ ] Antihistaminice b) [ ] Corticoizi inhalatori

c) [ ] Corticoizi orali d) [ ] Antihistaminice si corticoizi inhalatori e) [x] Antihistaminice sau corticoizi inhalatori 1745. [M] Capitol: Rinita alergicaTestele de provocare specifice (nazal, bronsic, conjunctival), in alergia respiratorie la adult se realizeaza (Pag. 149): a) [x] Dupa oprirea oricarei terapii antialergice b) [x] Dupa oprirea bronhodilatatoarelor pentru testele de provocare bronsica c) [ ] Pentru confirmarea etiologiei alergice d) [x] La distanta de episoadele infectioase respiratorii e) [x] Sub supraveghere medicala prelungita pe mai multe ore 1746. [M] Capitol: Rinita alergicaRiscul alergic in alergia respiratorie la adult este evaluat la (Pag. 148): a) [x] 20-40% daca unul dintre parinti este alergic b) [ ] 40-60% daca unul dintre parinti este alergic c) [x] 50-80% daca cei 2 parinti au aceeasi simptomatologie alergica d) [ ] 50-80% daca cei 2 parinti sunt alergici e) [x] 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici 1747. [S] Capitol: Rinita alergicaCare este intervalul de simptome in rinita alergica persistenta (Pag. 148): a) [ ] Simptome > 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani b) [ ] Simptome < 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani c) [ ] Simptome > 5 zile pe saptamana sau > 4 saptamani d) [ ] Simptome < 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani e) [x] Simptome > 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani 1748. [S] Capitol: Rinita alergicaCare sunt numarul de zile simptomatice din rinita alergica intermitenta (Pag. 148): a) [ ] > 3 zile pe saptamana sau > 3 saptamani b) [ ] < 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani c) [ ] >4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani d) [x] < 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani e) [ ] > 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani 1749. [M] Capitol: Rinita alergicaIn functie de influenta pe care o au asupra activitatilor vietii cotidiene, rinita alergica poate fi (Pag. 148): a) [ ] Persistenta b) [x] Usoara c) [x] Moderata spre severa d) [ ] Moderata e) [ ] Intermitenta 1750. [M] Capitol: Rinita alergicaIn functie de numarul de zile simptomatice, rinita alergica poate fi (Pag. 148): a) [x] Intermitenta b) [ ] Usoara c) [ ] Moderata d) [ ] Moderata spre severa e) [x] Persistenta 1751. [S] Capitol: Rinita alergicaRinita alergică sezonieră este cauzată de (Pag. 148): a) [ ] Alergeni domestici b) [ ] Substanţe chimice c) [ ] Acarieni d) [x] Polen e) [ ] Blatella germanica 1752. [M] Capitol: Rinita alergicaRinita intermitentă este carcterizată de (Pag. 148): a) [ ] Lipsa simptomelor b) [x] Simptome 4 zile pe săptămână d) [ ] Simptome >4 săptămâni e) [x] Simptome 1 e) [ ] Scor T intre - 1 si - 2 1805. [S] Capitol: OsteoporozaScorul T in osteoporoza, reprezinta (Pag. 636): a) [ ] Pacienti de acelasi sex si varsta similara

b) [x] Pacienti tineri (20- 40 ani) si acelasi sex c) [ ] Pacienti de sex diferit si varsta similara d) [ ] Pacienti de acelasi sex si varsta > 40 ani e) [ ] Pacienti tineri (20 - 40 ani) si sex diferit 1806. [S] Capitol: OsteoporozaOsteoporoza primara se caracterireaza prin (Pag. 636): a) [ ] Deteriorarea microarhitecturii osoase si scaderea masei osoase la copil b) [x] Deteriorarea microarhitecturii osoase si scaderea masei osoase la varstnic c) [ ] Rigiditate osoasa d) [ ] Fractura traumatica si prezenta unor factori de risc e) [ ] Necesitatea densitometriei osoase sistemice 1807. [S] Capitol: OsteoporozaUrmatoarele afirmatii sunt adevarate despre osteoporoza cu exceptia (Pag. 638640): a) [ ] Se caracterizeaza prin scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii tesutului osos b) [ ] Este asociata cu varsta inaintata si cu privarea hormonala datorita postmenopauzei c) [ ] Fracturile osteoporotice apar spontan sau in cazul unui traumatism minor d) [x] Raloxifenul reduce riscul fracturii vertebrale si al celor de sold e) [ ] Durerea apare numai in caz de fractura 1808. [S] Capitol: OsteoporozaCare este durata tratamentului pentru osteoporoza (Pag. 640): a) [ ] 12 luni b) [ ] 24 luni cu exceptia teriparatidului c) [x] Cel putin 4 ani cu exceptia teriparatidului d) [ ] Cel putin 2 ani cu exceptia bifosfonatilor e) [ ] 6 luni 1809. [M] Capitol: OsteoporozaCare sunt localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice (Pag. 637)? a) [ ] Fracturile degetelor de la maini sau de la picioare b) [x] Fracturile vertebrale c) [x] Fractura de sold d) [ ] Fracturile coloanei vertebrale cervicale e) [x] Fractura Pouteau- Colles 1810. [M] Capitol: OsteoporozaCele mai frecvente cauze de osteoporoza secundara sunt (Pag. 637): a) [x] Hiperparatiroidismul primar sau secundar b) [x] Terapia cu corticoizi pe cale generala c) [x] Maladii cronice inflamatorii intestinale d) [ ] Afectiuni osoase maligne e) [ ] Osteogeneza imperfecta 1811. [M] Capitol: OsteoporozaCare sunt indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase la populatia generala (Pag. 638)? a) [ ] Femei carora li se administreaza TSH b) [x] Descoperirea sau confirmarea radiologica a unei fracturi vertebrale c) [x] In timpul unei terapii sistemice cu corticoizi d) [ ] Menopauza inainte de 40 ani e) [x] Hipertiroidism 1812. [M] Capitol: OsteoporozaReferitor la tratamentul osteoporozei cu bifosfonati sunt adevarate afirmatiile (Pag. 638): a) [ ] Reduce riscul de fractura vertebrala dar nu si al celor de sold b) [x] Se administreaza dimineata pe stomacul gol c) [ ] Produc frecvent osteonecroza de mandibula d) [x] Reduce riscul de fractura de sold si de fractura vertebrala e) [x] Durata tratamentului este de cel putin 4 ani 1813. [M] Capitol: OsteoporozaTratamentul osteoporozei consta in (Pag. 638-639): a) [ ] Regim igieno-dietetic fara aport vitamino-calcic la varstnici b) [x] Raloxifen c) [x] Bifosfonati d) [ ] Teriparatid cel putin 4 ani e) [ ] Vitamina D 200-400 ui/zi pentru adulti si cel putin 600 ui/zi la varstnici 1814. [M] Capitol: OsteoporozaCare sunt factorii de risc ai fracturii osteoporotice (Pag. 639)?

a) [x] Antecedente personale patologice de fractura datorata fragilitatii osoase b) [ ] Tratamentul sistemic cu corticoizi timp de 1 luna c) [x] Menopauza precoce d) [x] Tulburari ortopedice si neuromusculare e) [ ] Antecedente de fractura ale coloanei vertebrale cervicale 1815. [M] Capitol: OsteoporozaDespre tratamentul osteoporozei, urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 638640): a) [ ] Bifosfonatii reduc riscul fracturilor vertebrale dar nu si al celor de sold b) [x] Durata tratamentului este de cel putin 4 ani, cu exceptia teriparatidului (24 luni) c) [ ] Bifosfonatii sunt modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni d) [x] Inainte de 70 ani predomina riscul fracturilor vertebrale si tratamentul poate fi ales intre raloxifen, bifosfonat sau ranelatul de strontium e) [ ] Tratamentul hormonal al menopauzei (TSH) este considerat de electie in tratamentul osteoporozei. 1816. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidienePentru evitarea reactiilor severe ale AINS trebuie (Pag. 645): a) [x] Adminitrate pe o durata minimala b) [ ] Nu necesita prevenirea reactiilor adverse c) [x] Administrata o doza minimala d) [x] Normele de prescriptie bazate pe raportul risc/beneficiu e) [x] Informat pacientul 1817. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneCorticosteroizii au efecte (Pag. 645): a) [x] Antiinflamatoare b) [x] Analgezice c) [ ] Antipiretice d) [x] Antialergice e) [x] Imunosupresoare 1818. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneFactori de risc principali la prescrierea AINS (Pag. 645): a) [x] Administrarea de aspirina, AVK b) [x] Antecedente de ulcer sau hemoragie gastrointestinala superioara c) [ ] Terapia cu corticosteroizi impune masuri suplimentare d) [ ] Varsta 65 ani b) [ ] Nu exista contraindicatii c) [x] Antecedente de intoleranta la AINS d) [x] Antecedente de ulcer gastroduodenal e) [x] Terapia concomitenta cu aspirina 1823. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidienePrincipalele indicatii ale steroizilor sunt (Pag. 648): a) [ ] Spondilita anchilozanta b) [x] Colagenoze c) [x] Vasculite d) [x] Polimialgie reumatica e) [x] Lombocruralgie 1824. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneReactiile adverse ale steroizilor sunt cu exceptia (Pag. 648): a) [ ] Obezitate faciotronculara b) [x] Scaderea in greutate c) [x] Hiperpotasemie d) [ ] Cataracta, hiperlipidemie e) [ ] Amenoree, impotenta 1825. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneInfiltratii cu corticosteroizi se fac in (Pag. 649): a) [ ] Sindrom Widal b) [x] Tendinite c) [x] Bursite d) [x] Sindrom de canal carpian e) [ ] Guta 1826. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneUrmatoarele masuri farmacologice se administreaza in terapia prelungita cu corticosteroizi (Pag. 649): a) [x] Potasiu, daca este necesar b) [x] Calciu (1g/zi) si vitamina D (800UI/zi) c) [x] Inhibitori de pompa de protoni, in caz de dispepsie d) [ ] Cresterea consumului de sodiu e) [ ] Dieta saraca in produse lactate si proteine. 1827. [M] Capitol: RadiculalgiaAfectiunea neurologica periferica se refera la patologia (Pag.625): a) [x] Radiculara b) [x] Tronculara c) [x] A plexului d) [ ] A cornului anterior a maduvei spinarii e) [ ] A diencefalului 1828. [M] Capitol: RadiculalgiaHernia de disc se manifesta prin (Pag.625): a) [x] Lombocrulalgie datorita afectarii L3 sau L4 b) [x] Lombosciatica datorita afectarii L5 sau S1 c) [x] Nevralgie cervicobrahiala C6, C7, C8, D1 d) [ ] Infectie la nivelele amintite e) [ ] Fracturi la nivelele amintite 1829. [M] Capitol: RadiculalgiaRadiculalgie + deficit motor este considerata urgenta medicala si necesita (Pag.625): a) [x] RMN b) [ ] Imobilizare c) [ ] Analize de laborator d) [x] CT e) [ ] EKG 1830. [M] Capitol: RadiculalgiaManevra Lasegue in cadrul radiculalgiei, este pozitiva in (Pag.626): a) [x] Sciatica - L5

b) [ ] Sciatica - L4 c) [x] Sciatica - S1 d) [ ] Sciatica - L3 e) [ ] Meningita 1831. [S] Capitol: RadiculalgiaInvestigatiile necesare in cazul unei radiculopatii necomplicate cu o anamneza mai recenta de 6 saptamani (Pag.626): a) [x] Radiografia coloanei vertebrale b) [ ] RMN c) [ ] Punctie lombara d) [ ] CT rahidian e) [ ] EKG 1832. [M] Capitol: RadiculalgiaIndicatiile chirurgicale in cazul unei lomboradiculalgii este (Pag.626-627): a) [x] Deficit motor recent b) [x] Tulburari sfincteriene c) [x] Sindrom de coada de cal d) [x] Durere radiculara foarte mare e) [ ] Persistenta durerii radiculare dupa 2 saptamani de evolutie 1833. [M] Capitol: RadiculalgiaTratamentul medicamentos in radiculalgie este (Pag.627): a) [x] Analgezice b) [x] AINS orale c) [x] Miorelaxante d) [ ] Antibiotice e) [x] Medicamente locale - infiltratii epidurale sau foraminale 1834. [M] Capitol: RadiculalgiaCauzele sindromului de tunel carpian (Pag.627): a) [x] Microtraumatisme b) [x] Idiopatice c) [x] Endocrinopatii d) [ ] Purtarea de bratara sau curea de ceas prea strans e) [x] Amiloidoza 1835. [M] Capitol: RadiculalgiaTratamentul sindromului de tunel carpian (Pag.627): a) [x] Tratamentul analgezic b) [x] Infiltratie cu corticosteroizi c) [x] Imobilizare d) [ ] Caldura locala e) [x] Tratament medicamentos local 1836. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaAlegeti afirmatiile corecte cu privire la PR (Pag 628): a) [ ] Este reumatismul acut inflamator cel mai frecvent b) [ ] Nu este o boala reumatismala c) [x] Este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent d) [ ] Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte e) [ ] Nici o afirmatie nu este corecta 1837. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaManifestarile clinice prezente in PR sunt reprezentate de (Pag. 628): a) [ ] Boala se manifesta prin semne articulare b) [ ] Clinic apare doar spondilita c) [ ] Sinovita demonstrata doar prin artroscopie, cu lichid neinflamator d) [x] Sinovita care se traduce printr-o tumefactie obiectiva din punct de vedere clinic, ecografic sau RMN sau chiar un lichid inflamator fara cristale si aseptic e) [ ] Sinovita prezenta doar la nivelul articulatiilor membrelor superioare, care se obiectiveaza clinic prin radiografie. 1838. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaDg pozitiv de PR se pune pe baza (Pag. 628): a) [x] Semnelor clinice b) [x] Autoanticorpi (factor reumatoid si anti-CCP) c) [ ] Autoanticorpi (factor reumatoid, anti-CCP, proteina C reactiva) d) [x] Radiologie e) [x] Nu poate fi exclus Dg pozitiv de PR daca nu exista nici o modificare radiologica 1839. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaAutoanticorpii prezenti in PR (Pag. 628):

a) [ ] Sunt reprezentati de factorul reumatoid, anti-CCP si proteina C reactiva, cu valoare diagnostica si de estimare a severitatii bolii b) [x] Sunt reprezentati de factorul reumatoid si anti-CCP cu valoare diagnostica si de estimare a severitatii bolii c) [ ] Sunt reprezentati de factorul reumatoid , anti-CCP si sunt foarte utili in urmarirea evolutiei bolii d) [ ] Toate afirmatiile sunt corecte e) [ ] Nici o afirmatie nu este corecta 1840. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaAutoanticorpii anti-CCP si factorul reumatoid (Pag. 628): a) [ ] Sunt specifici doar pentru PR b) [ ] Doar factorul reumatoid este specific pentru PR, in timp ce anti-CCP se pozitiveaza si in alte situatii c) [x] Doar anti-CCP este specific pentru PR, in timp ce factorul reumatoid se pozitiveaza si in alte situatii d) [ ] Toate afirmatiile sunt corecte e) [ ] Toate afirmatiile sunt false 1841. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaInvestigatia radiologica in PR trebuie sa fie efectuata astfel (Pag. 628): a) [x] Radiografii sistemice ale mainilor(fata) si picioarelor (fata si 3/4) chiar si in absenta durerii si a altor articulatii in functie de aparitia durerii, initial la 6 luni , la un an si apoi in fiecare an la follow-up b) [ ] Radiografii sistemice ale genunchilor, in functie de aparitia durerii, initial la 6 luni , la un an si apoi in fiecare an la follow-up c) [ ] Radiografii sistemice ale articulatiilor mici de la nivelul mainilor (fata), initial la 6 luni , la un an si apoi in fiecare an la follow-up d) [ ] Toate afirmatile sunt corecte e) [ ] Toate afirmatiile sunt false 1842. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaIn cazul oricarei artrite debutante este necesar a se efectua urmatoarele investigatii suplimentare (Pag. 629): a) [x] Se va cauta o afectare viscerala b) [ ] Se efectueaza doar investigatiile specifice PR c) [x] Testul probei urinare d) [x] Radiografii pulmonare si sistemice e) [ ] Ecografie abdominala 1843. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaDin punct de vedere clinic PR este (Pag. 629): a) [ ] O poliartrita acuta, persistenta, de obicei fara simptome/semne extraarticulare (70%) b) [x] O poliartrita cronica, persistenta, de obicei fara simptome/semne extraarticulare (70%) c) [x] Predomina la femei,varsta de debut 50 de ani d) [ ] Predomina la barbati,varsta de debut 50 de ani e) [x] Uneori poate debuta cu o forma febrila, cu altererea starii generale 1844. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaExaminarile complementare efectuate in PR sunt (Pag. 629): a) [x] Cercetarea sindromului inflamator: hemoleucograma, VSH, proteina C reactiva b) [ ] Cercetarea sindromului inflamator: hemoleucograma, VSH, proteina C reactiva, factorul reumatoid, anticorpi anti-CCP c) [x] ANA, anticorpi anti-CCP, factor reumatoid d) [ ] Examenul lichidului articular nu este necesara e) [x] Examenul lichidului sinovial in cazul in care exista o efuziune articulara accesibila 1845. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaComplicatiile PR (Pag. 630): a) [x] Complicatii articulare si complicatie rahidiana b) [x] Complicatii sistemice c) [x] Complicatii infectioase, neoplazice, amiloidoza AA d) [x] Complicatii cardiovasculare e) [ ] Doar variantele a si d sunt corecte 1846. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaTratamentul PR cuprinde (Pag. 630): a) [x] Prednison 0,1 mg/kg/zi b) [ ] Prednison 0,5 mg/kg/zi c) [x] AINS cu inhibitori de pompa de protoni d) [x] Coxibi e) [ ] Antibioterapie 1847. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaCare dintre urmatoarele medicamente pot fi utilizate in PR (Pag. 631)? a) [x] Leflunomida b) [x] Sulfasalazine

c) [x] Bioterapie cu: anti-TNF, anti-CD20, inhibitori ai limfocitului T, anti-interleukina 6, anti-interlukina 1 d) [ ] Antibioterapie e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt corecte 1848. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaStrategia terapeutica in PR urmareste pasii (Pag. 631): a) [ ] Se incepe cu bioterapia b) [x] Se incepe cu tratament de fond conventional c) [ ] Bioterapia se adauga la un an daca tratamentul de fond este ineficient d) [x] Bioterapia se adauga la 3 luni daca tratamentul de fond este ineficient e) [x] Se incepe cu bioterapie doar in cazul unei PR severa si agresiva de la inceput. 1849. [S] Capitol: Spondilita anchilozantaIn populatie, spondilita anchilozanta este intalnita (Pag. 634): a) [ ] Mai frecvent decat poliartrita reumatoida b) [ ] Nu atat de frecvent ca poliartrita reumatoida c) [x] La fel de frecvent ca si poliartrita reumatoida d) [ ] Cazuri sporadice e) [ ] Nici o varianta de mai sus nu este corecta 1850. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaGrupul de boli in care sunt incluse: spondilita anchilozanta, artritele reactive, artrita psoriazica, se pot asocia cu (Pag. 634): a) [ ] Afectiuni pulmonare b) [ ] Afectiuni gastrice c) [x] Boli inflamatorii intestinale d) [ ] Sindromul crest (calcinoza, sindrom raynaud, ,tulburarea motilitatii esofagiene, sclerodactilie, teleangiectazii) e) [x] Sindromul SAPHO (sinovita, acnee, pustuloza, hiperostoza, osteita) 1851. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaSemnele extraarticulare intalnite in spondilita anchilozanta pot sa apara (Pag. 634): a) [x] La nivelul pielii (psoriazis) b) [x] La nivelul tractului gastrointestinal (boala inflamatorie intestinala sau diaree care precede artrita reactiva) c) [ ] La nivel pulmonar (pneumonii, pleurezii) d) [x] La nivel ochilor (uveita sau conjunctivita care precede artrita reactiva) e) [ ] Nici o varianta de mai sus nu este corecta 1852. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaAlegeti afirmatiile adevarate referitor la diagnosticul spondilitei anchilozante (Pag. 634): a) [x] Sensibilitatea la AINS este un test de diagnostic b) [x] Pozitivitatea antigenului HLA-B27 nu este un argument puternic in favoarea diagnosticului c) [x] Afectarea radiologica sacroiliaca este un argument cert de diagnostic d) [x] RMN-ul coloanei vertebrale si al zonei sacroiliace este foarte util, uneori permite diagnosticarea bolii in absenta unei modificari radiologice e) [ ] Sensibilitatea la anti-TNFα este un test de diagnosticare 1853. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaDiagnosticul spondilitei anchilozante se face astfel (Pag. 634): a) [x] In principal clinic b) [ ] In principal paraclinic c) [x] Se cauta dovezi pentru o afectare rahidiana (axiala) inflamatorie d) [x] Se cauta dovezi pentru o afectare sacroiliaca e) [x] Se cauta dovezi pentru o afectare articulara periferica 1854. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaExaminarile complementare necesare in spondilita anchilozanta include (Pag. 635): a) [x] Hemograma, VSH, CRP, ionograma, uree, creatinina, transaminaze b) [x] Punctie articulara atunci cand exista efuziune a unei articulatii mari c) [ ] Radiografia nu este necesara d) [x] Ecografie articulara sau RMN de sold e) [x] Radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale, mainilor si picioarelor 1855. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaTratamentul medicamentos general simptomatic al spondilitei anchilozante include (Pag. 635): a) [ ] Corticosteroizi b) [x] Analgezice c) [x] AINS d) [ ] Antibiotice

e) [ ] Sulfasalazina si Metrotrexat 1856. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaTratamentul medicamentos general de fond al spondilitei anchilozante include (Pag. 635): a) [x] Sulfasalazina si Metrotrexat, in caz de esec sau intoleranta la acestea se administreaza anti-TNFα b) [ ] Sulfasalazina si Metrotrexat, in caz de esec sau intoleranta la acestea se administreaza corticosteroizi c) [ ] In afectari ale entezelor si/sau a coloanei vertebrale: in caz de esec succesiv a trei AINS luate in dozaj corect si cel putin doua saptamani, se administreaza corticosteroizi d) [x] In afectari ale entezelor si/sau a coloanei vertebrale: in caz de esec succesiv a trei AINS luate in dozaj corect si cel putin doua saptamani, se administreaza anti-TNFα e) [ ] Tratamentul se initiaza cu anti-TNFα