Senatul UnAŞM proces-verbal nr. ___ din ___ _________2012. m. c. Maria
DUCA ______. PROGRAMA. PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ la Istoria
filosofiei.
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI FACULTATEA Ştiinţe Socioumanistice CATEDRA Filosofie, Istorie şi Metodologia Cercetării APROBAT
Senatul UnAŞM proces-verbal nr. ___ din ___ _________2012 m. c. Maria DUCA _________
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ la Istoria filosofiei (proba de specialitate)
Domeniul general de studiu (codul şi denumirea) – 22 Ştiinţe umanistice Domeniul de formare profesională – 222 Filosofie Specialitatea – 222.1 Filosofie Numărul total de credite de studiu – 180 Titlul obţinut – Licenţiat în ştiinţe umanistice
CHIŞINĂU, 2012
I. SUBIECTE GENERALE Filosofia ca element al culturii, raportul dintre cultură şi filosofie. Specificul filosofiei, obiectul de studiu şi problematica filosofiei. Geneza filosofiei, factorii ce au favorizat apariţia filosofiei. Procesul istorico-filosofic ca dimensiune fundamentală a culturii. Specificul obiectului de studiu al Istoriei filosofiei. Etapele de dezvoltare a istoriei filosofiei. II. FILOSOFIA ANTICĂ Caracteristicile fundamentale ale filosofiei antice. Etapele de dezvoltare ale filosofiei antice. Locul şi rolul filosofiei antice în sistemul culturii. Modele de analiză a procesului istoricofilosofic din antichitate. Filosofia Orientului Antic. Gândirea filosofică sumero-akkadiană. Gândirea filosofică În Egiptul antic. Spiritualitatea persană. Spiritualitatea ebraică. Gândirea filosofică în China antică. Gândirea chineză înainte de Confucius. Confucianismul. Daoismul. Gândirea filosofică în India antică. Mesajul filosofic al Vedelor şi Upanişadelor. Jainismul. Budhismul. Sistemele filosofice clasice: a) Sankya şi Yoga; b) Mimamsa şi Vedanta; c) Vaisesika şi Nyaya. Filosofia greacă în epoca preclasică. Filosofia ioniană. Şcoala din Milet şi Heraclit din Efes. Şcoala eleată: Xenofan, Parmenide şi Zenon. Filosofia pitagoreică. Fizicieni pluralişti şi eclectici: Empedocle, Anaxagora. Şcoala atomistă: Leucip şi Democrit. Filosofia greacă în epoca clasică. Filosofia sofiştilor. Filosofia lui Socrate şi a şcolilor socratice. Filosofia lui Platon. Filosofia lui Aristotel. Filosofia greacă în epoca elenistică. Filosofia epicureică. Filosofia stoică. Filosofia sceptică. Filosofia antichităţii târzii. Filosofia neoplatonică. Filosofia gnostică III. FILOSOFIA EVULUI MEDIU ŞI A RENAŞTERII Caracteristicile fundamentale ale filosofiei medievale. Etapele de dezvoltare a filosofiei medievale. Locul şi rolul filosofiei medievale în sistemul culturii. Mesajul filosofic al Bibliei. Istoria creării Bibliei, structura, primele traduceri în greacă şi latină. Monoteismul, creaţionismul, providenţialismul - elemente de bază ale concepţiei biblice. Ecouri ale filosofiei antice în termenii şi noţiunile biblice. Primii filosofi creştini. Filon din Alexandria. Dimensiunile vieţii umane în viziunea lui Filon din Alexandria. Metoda cifrată a textului biblic. Învăţătura despre Logos. Patristica timpurie. Apologeţii. Periodizarea filosofiei patristice. Apologetica. Cvint Tertullian, Climent din Alexandria. Origen – sistematizator al doctrinei creştine. Filosofia părinţilor din Capadocia. Patristica clasică. Filosofia lui Aureliu Augustin. Principalele etape ale formării intelectuale a lui Aureliu Augustin. Concepţia despre om în filosofia lui Aureliu Augustin. Concepţia lui Aureliu Augustin despre divinitate. Analogiile trinitare în filosofia lui Aureliu Augustin. Problemele de filosofie a istoriei în tratatul lui Aureliu Augustin Despre cetatea lui Dumnezeu. Patristica târzie. Filosofia lui Pseudo Dionisie Areopagitul şi Ioan Damaschin. Boethius – autor de scrieri morale şi traducător. Filosofia scolastică. Periodizarea filosofiei scolastice. Disputa despre universalii în filosofia scolastică. Reprezentanţii realismului în scolastica timpurie. Filosofia lui Ioan Scotus Eriugena. Filosofia lui Anselm din Canterbury. Filosofia lui Pierre Abelard. Filosofia scolastică clasică. Filosofia lui Albert Magnum şi Giovanni Bonaventura. Teologia naturală în filosofia lui Thomas D`Aquino. Argumentul cosmologic al existenţei lui Dumnezeu în filosofia lui Thomas D`Aquino. Realismul moderat al lui Thomas D`Aquino. Ideile social-politice ale lui Thomas D`Aquino. Reprezentanţii nominalismului în filosofia scolastică târzie. Ioan Duns Scotus despre filosofie ca disciplină teoretică şi teologie ca disciplină practică. Terminismul lui William Occam, ”briciul lui Occam”. Roger Bacon despre modurile de cunoaştere. Filosofia arabă. Rolul filosofiei arabe în difuzarea aristotelismului în Europa occidentală în secolele XI-XII. Problema relaţiei dintre esenţă şi existenţă în filosofia lui Avicenna. Teoria despre intelect a lui Averroes. Renaşterea timpurie. Premisele apariţiei culturii Renaşterii. Caracteristicile umanismului renascentist. Umanismul lui Francesco Petrarca. Orientarea civică a umanismului lui Coluccio Salutati. Lorenzo Valla despre Binele adevărat şi despre liberul arbitru. Renaşterea clasică. Academia Platoniciană de la Florenţa. Neoplatonismul în filosofia Renaşterii. Umanismul lui Marsilio Ficino şi G.Pico della Mirandola. Neoaristotelismul în filosofia Renaşterii. Şcoala de la Padova. Umanismul lui Pietro Pomponazzi. Filosofia naturii în Epoca Renaşterii. Premisele
apariţiei ştiinţei moderne în epoca Renaşterii. Filosofia naturii în tratatul Despre ignoranţa conştientă a lui Nicolaus Cusanus. Triadele ontologice în opera lui Giordano Brun. Interpretarea naturii în filosofia lui Bernardino Telezio. Umanismul european. Concepţia despre om în filosofia lui Erasmus Didier din Rotterdam. Problema războiului şi a păcii în viziunea lui Erasmus. Sensul metodologic al scepticismului lui Michel de Montaigne. Morala şi natura în concepţiile lui Michel de Montaigne. Gândirea socială în epoca Renaşterii. Principele lui Niccolo Machiavelli – tratat de filosofie politică. Filosofia istoriei în opera lui Jean Bodin. Societatea ideală în Utopia lui Thomas Morus. Utopismul lui Tomasso Campanella. IV. FILOSOFIA EPOCII MODERNE Dimensiunile cosmologică, epistemologică şi antropologică ale revoluţiei ştiinţifice din secolul al XVII-lea. Caracteristicile fundamentale ale filosofiei moderne. Etapele de dezvoltare ale filosofiei moderne. Filosofia empiristă în Anglia. Problema metodei în filosofia lui Francis Bacon. Sistemul filosofic al lui Thomas Hobbes. John Locke – întemeietorul empirismului modern. Ontologia şi gnoseologia lui George Berkeley. Scepticismul şi agnosticismul – trăsături caracteristice ale filosofiei lui David Hume. Filosofia raţionalistă în época moderna. Problema metodei în filosofia lui René Descartes. Monismul ontologic în filosofia lui Benedict Spinoza. Pluralismul ontologic în filosofia lui G.W.Leibniz. Iluminismul secolului al XVIII-lea. Premisele apariţiei iluminismului în filosofia modernă. Concepţiile ontologice şi gnoseologice ale iluminiştilor francezi J.de La Mettrie, Condillac, Helvetius, Diderot, Holbach. Principalele idei filosofice ale lui Ch.Montesquieu. Voltaire - fondatorul filosofiei istoriei şi al istoriografiei moderne. Concepţia omului natural în filosofia lui J.J.Rousseau. Problematica etică în filosofia iluminismului englez din secolul al XVIII-lea. Filosofia lui A.C.Shaftesbury, John Toland, A.Collins, M.Tindal. Iluminismul secolului al XVIII-lea în Germania. Filosofia lui Ch Wolff, J.E.Schlegel, G.E.Lessing, J.G.Herder, J.W.Goethe. Filosofia clasică germană. Problematica cunoaşterii în opera lui Immanuil Kant. Sistemul filosofic al lui Johann Gotlieb Fichte. Idealismul transcendental al lui F.W.J.Schelling. Sistemului filosofic şi metoda dialectică a lui G.W.F.Hegel. Antropologismul filosofic al lui L. Feuerbach. Romantismul filosofic german: A.W. Schlegel, F.E.D. Schleiermacher. V. FILOSOFIA CONTEMPORANĂ Trăsăturile caracteristice ale filosofiei epocii contemporane: renunţul parţial la cultul raţiunii, preferinţa pentru factorii extraraţionali, coloratura scientistă, pluralismul metodologic, critica filosofică, accentuarea problemelor vieţii sociale. Filosofia marxistă: Karl Marx, Friedrich Engels. Esenţa ”teoriei înstrăinării” în concepţia marxistă. Trăsăturile principale ale ”materialismului practic” al lui K.Marx. Filosofia pozitivistă: Auguste Comte, J.St. Mill, Herbert Spencer. Stadiile în evoluţia spirituală a umanităţii din filosofia lui Auguste Comte. Filosofia empiriocriticismului: Richard Avenarius, Ernst Mach. Limitele ontologice şi gnoseologice ale empiriocriticismului. Filosofia vieţii: Artur Schopenhauer, Friedrich Nietzsche, Wilhelm Dilthey, Oswald Spengler, Henri Bergson. Semnificaţia conceptului ”voinţa de putere” în filosofia lui Fr.Nietzsche. Problematica ”criticii raţiunii istorice” în viziunea lui W. Dilthey. Raportul dintre cultură şi civilizaţie în filosofia istoriei a lui O.Spengler. ”Filosofia duratei” şi ”filosofia intuiţiei” promovată de H.Bergson. Filosofia pragmatistă: Charles Sanders Peirce, William James, John Dewey. Metodele pragmatismului elaborate de Ch,S.Peirce. Specificul abordării teoriei adevărului de către W.James. Semnificaţia instrumentalismului lui J.Dewey. Filosofia existenţei. Specificul ”existenţei autentice” în viziunea lui S. Kierkegaard. Filosofia existenţei. Fiinţarea specific umană în filosofia lui Martin Heidegger. Problema libertăţii individuale la Jean-Paul Sartre. Filosofia ambiguităţii a lui Maurice Merleau-Ponty. Filosofia psihanalitică. Sigmund Freud, Alfred Adler, C.G.Jung. Rolul şi semnificaţia psihanalizei în filosofia secolului al XX-lea. Filosofia analítica: Ludwig Wittgenstein, Rudolf Carnap. Problematica analizei logice a limbajului în filosofia lui B.Russell. Formalismul logic şi rolul lui în tratarea problemelor filosofice. Fenomenologia. Edmund Husserl, Robin George Collingwood, Hans-Georg Gadamer. Filosofia postmodernismului. Reducţia fenomenologică şi teoria intenţionalităţii a lui E.Husserl.
Hermeneutica. Teoria critică a Şcolii de la Frankfurt. Structuralismul şi poststructuralismul. Michel Foucault – discursurile puterii. VI. FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ Caracteristicile fundamentale ale filosofiei româneşti. Etapele de dezvoltare a filosofiei româneşti. Locul şi rolul filosofiei româneşti în sistemul culturii europene şi universale. Idei filosofice şi umaniste în textele slavo-române şi cronicile din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea: Învăţăturile lui Neagoe Basarab, cronicile lui Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino Stolnicul. Specificul manifestării ideilor umaniste în opera lui Varlam, Dosoftei, N. Spătarul Milescu. Problematica filosofiei istoriei în opera lui Dimitrie Cantemir. Filosofia iluministă în Academiile domneşti şi Şcoala Ardeleană. Filosofia ”paşoptiştilor”: I.Eliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Mihail Kogălniceanu. Teoria ”echilibrului între antiteze” a lui I. Eliade Rădulescu. Problema determinismului în Teoria fatalismului şi teoria evoluţiei în lucrarea Teoria ondulaţiunii universale a lui Vasile Conta. Probleme de filosofie a culturii în opera lui Titu Maiorescu. Filosofia maiorescienilor: P.P.Negulescu, C.Rădulesu-Motru, Ion Petrovici, Mircea Florian. Teoria personalismului energetic a lui C. Rădulescu-Motru. Teoria recesivităţii ca structură a lumii în filosofia lui Mircea Florian. Problema ”arhetipului” în filosofia lui Mircea Eliade. Concepţia ”românismului” în filosofia lui Mircea Vulcănescu şi Emil Cioran. Filosofia ”independenţilor”: Camil Petrescu, D.D.Roşca. Trilogiile filosofice ale lui Lucian Blaga. Filosofia lui Constantin Noica.
REFERINŢE SELECTIVE Cursul de lecţii la fiecare disciplină expus pe platforma educaţională a UnAŞM. 1. Adămuţ Anton. Literatură şi filosofie creştină. Iaşi: Editura Fides, 1997; 2. Bagdasar N. Istoria filosofiei româneşti. Bucureşti: Societatea Română de Filosofie, 1941. 3. Bagdasar N., Bogdan V., Warly C. Antologie filosofică: Filosofi străini. Chişinău: Editura Hyperion, 1998. 4. Beafred Jean. Lecţii de filosofie. Vol.I-II. Timişoara: Editura Amarcord, 1999. 5. Bobână Gheorghe. Umanismul în cultura românească. Chişinău: Editura Epigraf, 2005. 6. Bocşa Loredana. Filosofia medievală. Bucureşti: Editura România de Mâine, 2003. 7. Caldare Dumitru. Din istoria gândirii filosofice româneşti. Chişinău: USM, 2000. 8. Cazan Gh. Al. Istoria filosofiei româneşti. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1984. 9. Cazan Gh.Al. Introducere în filosofie. De la antici la Kant. Bucureşti: Editura Actami, 1997. 10. Cazan Gh.Al. Introducere în filosofie. I. Filosofia antică. Bucureşti: Editura „Proarcadia”, 1994. 11. Coandă Svetlana. Valori filosofice naţionale în context european. Chişinău: USM, 2003. 12. Colţescu Viorel, Grecu Constantin. Dicţionar de termeni ai filosofiei româneşti. Cluj: Editura Universităţii de Vest, 2004. 13. Colţescu Viorel. Filosofia şi istoria ei. Studii de istoria filosofiei moderne. Timişoara: Editura de Vest, 1996. 14. Copleston Fr. Istoria filosofiei. Vol.I-III. Bucureşti: Editura All, 2011. 15. Cottingham J. Raţionaliştii: Descartes, Spinoza, Leibniz. Bucureşti: Editura Universal Dalsi, 1998. 16. Dancy Jonothan, Sosa Ernest. Dicţionar de filosofia cunoaşterii. Bucureşti: Editura Trei, Vol.I.-II., 1999. 17. Dumitrescu Petre. Studii de filosofie românească. Teme şi interpretări. Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2002. 18. Filosofie, Analize şi interpretări. Bucureşti: Editura Antet, 1996.
19. Gilson Etiene. Filosofia Evului Mediu. Bucureşti: Editura Humanitas, 1995; 20. Gontier Thierry. Marile opere ale filosofiei antice. Iaşi: Editura Institutul European, 1999. 21. Graf Alain. Marile curente ale filosofiei antice. Iaşi: Editura Institutul European, 1997. 22. Gulian C.I. Istoria gândirii sociale şi filosofice în România. Bucureşti: Editura Academiei, 1964. 23. Hersch Jean. Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene. Bucureşti: Editura Humanitas, 1994. 24. Huizinga J. Amurgul Evului Mediu. Bucureşti: Editura Univers, 1990; 25. Ianoşi Ion. Dicţionarul operelor filosofice româneşti. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1996. 26. Ianoşi Ion. O istorie a filosofiei româneşti. Cluj: Editura Apostrof, 1996. 27. Iluminismul. Antologie. Vol.I-II. Bucureşti: Editura Albatros, 1971. 28. Isac Dumitru. Introducere în istoria filosofiei eline. Cluj-Napoca: Editura Grinta, 2005. 29. Istoria filosofiei moderne şi contemporane. Vol.1. De la Renaştere la Epoca Luminilor. Bucureşti: Editura Academiei, 1984. 30. Istoria filosofiei moderne. De la Renaştere până la Kant. Bucureşti: Editura ”TessExpress”, 1996. 31. Istoria filosofiei româneşti. Bucureşti: Editura Academiei, vol.1, 1972, vol.2, 1980. 32. Mâciu Mircea. Antologie de filosofie românească. Bucureşti: Ed. Minerva, vol.I-IV, 1988. 33. Neagoe Florica. Istoria filosofiei moderne. Renaşterea de la Petrarca la Bacon. Bucureşti, 1975; 34. Negulescu P.P. Filosofia Renaşterii. Bucureşti: Editura Academiei Române, 2006. 35. Negulescu P.P. Istoria filosofiei moderne. Bucureşti: Editura Academiei,1986; 36. Noica C. Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz, Kant. Bucureşti: Editura Humanitas, 1995. 37. Oprea Ioan. Terminologia filosofică românească modernă. Bucureşti: Editura Ştiinţifică,1996. 38. Popescu Al. Filosofia modernă. Bucureşti: Editura Societăţii Române de Filosofie, 1938. 39. Roşca N.Ioan. Filosofia modernă. Bucureşti: Editura ”România de mâine”, 1999; 40. Russ Jacqueline. Panorama ideilor filosofice. De la Platon la contemporani. Timişoara: Editura Amarcord, 2002. 41. Saharneanu Eudochia. Orientări antropologice în filosofia secolelor XIX-XX. Chişinău: USM,1999. 42. Şaptefraţi Silvia. Filosofia modernă. Chişinău, 2009; 43. Stere Ernest. Istoria filosofiei antice şi medievale. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1976; 44. Surdu Alexandru. Vocaţii filosofice româneşti. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1995. 45. Ţapoc Vasile. Iniţiere în istoria filosofiei universale. Chişinău: Editura USM, 2002. 46. Tofan Sergiu. De la arhaic la liturgic. Lecţii de filosofie. Galaţi: Editura Altrer Ego Cristian, 1995. 47. Trandafoiu N. Substanţa şi cauzalitatea în interpretarea empirismului englez: Locke, Berkeley, Hume. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1975. 48. Vintilă Horia. Introducere în istoria filosofiei româneşti moderne. Bucureşti: Jurnalul literar, 1999.
