PROTEINELE AU CAPACITATEA MAI MARE DE A POLIMERIZA. ▫ PROTEINELE
AU ... PROTEINELE AU DUS LA APARAłIA PEIMELOR SISTEME. BIOLOGICE.
MODELUL INFORMATIONAL AL CREIERULUI UMAN RESTIAN ADRIAN 2009
IMPORTANłA INFORMAłIEI ÎN SISTEMELE BIOLOGICE DEŞI MEDICINA STUDIAZĂ ORGANISMUL UMAN MAI ALES DIN PUNCT DE VEDERE SUBSTANłIAL ŞI ENERGETIC INFORMAłIA ESTE CEA CARE JOACĂ ROLUL CEL MAI IMPORTANT ÎN SISTEMELE BIOLOGICE INDIFRENT CUM A APĂRUT VIAłA PE PĂMÂNT, EA A DEVENIT POSIBILĂ DOAR ATUNCI CÎND SS-A FĂCUT TRECEREA DE LA ASPECTUL SUBSTANłIAL ŞI ENERGETIC, LA ASPECTUL INFORMAłIONAL AL FENOMENELOR INFORMAłIA A FĂCUT POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA MOLECULELOR ÎNTRE ELE A FĂCUT POSIBILĂ SELECTIVITATEA REACłIILOR BIOCHIMICE, SUCCESIUNEA LOR, APARIłIA UNOR LINII METABOLICE, APARIłIA UNOR PROCESE DE REGLARE, STOCAREA ŞI TRANSMITEREA CARACTERELOR EREDIRATE ETC.
IMPORTANłA INFORMAłIEI MOLECULARE ESTE UNANIM RECUNOSCUTĂ IMPORTANłA MOLECULELOR ÎN DESFĂŞURAREA REACłIILOR BIOLOGICE DAR NU SUBSTANłA ŞI ENERGIA PE CARE O CONłIN MOLECULELE, CI INFORMAłIA PE CARE O CONłIN ŞI O TRANSPORTĂ MOLECULELE ARE ROLUL CEL MAI IMPORTANT ÎN FUNCłIE DE CONFORMAłIA LOR SPAłIALĂ, TOATE MOLECULELE ORGANISMULUI CONłIN O ANUMITĂ INFORMAłIE MOELCULARĂ INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE CEA CARE A FĂCUT TRECEREA DE LA CHIMIE LA BIOCHIMIE INFORMAłIA MOLECULARĂ FACE POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA MOELCULEI DE SUBSTART DE CĂTRE ENZIMĂ, A MESAGERILOR CHIMICI DE CĂTRE RECEPTORII CELULARI INFORMAłI INTRODUCE ORDINE ÎN DEZORDINEA BROWNIANĂ
PRIMELE MOLECULE INFORMAłIONALE PROBABIL CĂ PRIMELE MOLECULE INFORMAłIONALE AU FOST PROTEINELE PROTEINELE AU CAPACITATEA MAI MARE DE A POLIMERIZA PROTEINELE AU UN ROL ENZIMATIC PROTEINELE AU DUS LA APARAłIA PEIMELOR SISTEME BIOLOGICE APOI AU APĂRUT ACIZII NUCLEICI CARE SS-AU CUPLAT CU PROTEINELE AU TRANSMIS MAI DEPARTE INFORMAłIA GENETICĂ LA URMAŞI
SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PE SEAMA INFORMAłIEI VIAłA REPREZINTĂ UN FLUX DE INFORMAłII INFORMAłIA GENETICĂ VINE DE LA ADAM ŞI EVA SAU DE LA PRIMELE SISTEME BIOLOGICE UNICELULARE DE ACEEA CODUL GENETIC ESTE UNIVERSAL SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT MAI ALES PRIN PERFECłIONAREA ASPECTULUI INFORMAłIONAL O CANTITATE EXTREM DE MICĂ DE SUBSTANłĂ POATE TRANSMITE O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIE GENETICĂ IAR CREIERUL SS-A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAłIILOR CU AJUTORUL INFORMAłIEI SISTEMELE BIOLOGICE EXPLUATEAZĂ LA MAXIMUM POSIBILITĂłILE OFERITE DE MEDIU
ORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME INFORMAłIONALE ORGANISMELE VII NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME FIZICE ELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME MECANICE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME CHIMICE ELE NU SUNT NIŞTE RETORTE ÎN CARE SE DESFĂłOARĂ NIŞTE REACłII CHIMICE ELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME TERMODINAMICE ORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME INFORMAłIONALE ORGANISMUL UMAN NU ESTE NUMAI UN ISTEM ANATOMIC, CI ŞI UN SISTEM DE COMUNICAłII
ORGANISMUL UMAN ESTE UN SISTEM DE COMUNICAłII ORGANISMUL UMAN ESTE UN FOARTE COMPLEX SISTEM DE COMUNICAłII FIECARE CELULĂ ŞI FIECARE MOLECULĂ CONTRIBUIE FIE LA CONSTRUIREA SISTEMULUI DE COMUNICAłII, FIE LA TRASMITREA INFORMAłIILOR PRIN ACEST SITEM DEŞI ESTE EXTREM DE COMPLICAT, SISTEMUL DE COMUNICAłII AL ORGANISMULUI UMAN ARE DOUĂ MAGISTRALE O MAGISTRALĂ LONGITUDINALĂ DEDE-A LUNGUL CĂREIA SE TRANSMITE INFORMAłIA GENETICĂ O MAGISTRALĂ TRANSVERSALĂ DEDE-A LUNGUL CĂREIA SE TRANSMITE INFORMAŞIE RECEPłIONATĂ DIN MEDIUL EXTERN ŞI INTERN
COMPLEXIFICAREA SISTEMELOR BIOLOGICE A CRESCUT IMPORTANłA INFORMAłIEI APARIłIA SISTEMELOR PLURICELUALARE ŞI NECESITATEA ADAPTĂRII LA UN MEDIU FOARTE VARIABIL A CRESCUT IMPORTANłA INFORMAłIEI LA ORGANISMELE PLURICELULARE, DIFERITELE CELULE TREBUIE SĂ COMUNICE ÎNTRE ELE ORGANISMUL TREBUIE SĂ SESIZEZE MODIFICĂRILE DIN MEDIUL INTERN ŞI DIN MEDIUL ESTERN PENTRU AA-ŞI PUTEA PĂSTRA STABILITATEA, EL TREBUIE SĂ REACłIONEZE ÎN MOD ADECVAT LE ELE PENTRU ACEASTA SUNT NECESARE ANUMITE PROCESE DE REGLARE IAR REGLAREA NECESITĂ INFORMAłIE INFOFORMAłIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLARE
PERFECłIONAREA PROCESELOR INFORTMAłIONALE A DUS LA APARIłIA SISTEMULUI NERVOS DEŞI ESTE FOARTE UTILĂ, INFORMAłIA MOLECULARĂ NU OFERĂ O LIBERTATE PREA MARE, NICI O SELECTIVITATEA, NICI O VITEZĂ PREA MARE, NICI O TRANSMITERE DIRECTĂ A INFORMAłIEI LA DESTINATAR INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE PREA LEGATĂ DE SUBSTANłĂ DE ACEEA SISTEMELE BIOLOGICE AU TRECUT DE LA INFORMAłIA MOLECULARĂ LA INFORMAłIA NERVOASĂ INFORMAłIA NERVOASĂ A CRESCUT POSIBILITĂłILE DE REGLARE A ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI LA MODIFICĂRILE EXTREM DE VARIABILE ALE MEDIULUI ĂNCONJURĂTOR
PARTICULARITĂłILE INFORMAłIEI NERVOASE INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE INDISOLUBILE LEGATĂ DE STRUCTURĂ INFORMAłIA NERVOASĂ ESTE MAI PUłIN LEGATĂ DE STRUCTURĂ INFORMAłIA NERVOASĂ TRECE DE LA SEMNALELE CHIMICE LA SEMNALELE ELECTRICE INFORMAłIA NERVOASĂ POATE FI TRANSMISĂ MAI SIGUR, MAI RAPID ŞI MAI DIREC LA DESTINATAR INFORMAłIA POATE FI PRELUCRATĂ MULT MAI BINE DECÂT INFORMAłIA MOLECULARĂ DAR ÎN CREIER INFORMAłIA NERVOASĂ SE COMPLETEAZĂ CU INFORMAłIA MOLECULARĂ, DE EXEMPLU SINAPSELE, HIPOTALAMUSUL ŞI INFLUENłA HORMONILOR ASUPRA CREIERULUI
DE CE ARE NEVOIE ORGANISMUL DE INFORMAłIE ORGANISMELE VII AU NEVOIE DE INFORMAłIE PENTRU A PUTEA REALIZA REGLAREA , COORDONAREA ŞI INTEGRAREA ORGANELOR INTERNE REGLAREA NECESITĂ NU NUMAI SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, CI ŞI INFORMAłIE ÎN ACEST SENS ORGANSIMUL APELEAZĂ LA INFORMAłIA MOELCULARĂ SI FIECARE MOLECULĂ ADUCE PE LÂNGĂ SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE ŞI O ANUMITĂ INFORMAłIE MOLECULARĂ DAR PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE, ORGANISMUL APELEAZĂ ŞI LA INFORMAłIE NERVOASĂ PRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI NERVOS AUTONOM
DE CE ARE NEVOIE CREIERUL DE INFORMAłIE CREIERUL TREBUIE SĂ DESFĂŞOARE O SERIE DE PROCESE DE REGLARE CREIERUL TREBUIE SĂ REGLEZE ŞI SĂ INTEGREZE ORGANELE INTERNE EL TREBUIE SĂ REGLEZE COMPORTAMNETUL UNUI SISTEM FOARTE COMPLEX ÎNTRÎNTR-UN MEDIU FOARTE COMPLEX ŞI CHIAR OSTIL PENTRU ACESATA CREIERUL ARE NEVOIE NU NUMAI DE SUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIE, CI ŞI DE INFORMAłII INFORMAłIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLARE IAR ENERGIA ŞI SUBSTANłA ESTE UTILIZATĂ TOCMAI PENTRU PRELUCRAREA INFORMAłIILOR DE CARE ARE NEVOIE DE ACEEA NU SUBSTANŞA ŞI ENERGIA, CI INFORMAłIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUI
ORGANISMUL UMAN TREBUIE SĂ SUSłINĂ UN JOC CU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂ DEŞI CONFORM PRINCIPIULUI ANTROPIC, MEDIUL ÎNCONJURĂTOR OFERĂ NIŞTE CONDIłII POSIBILE DE VIAłĂ, EL NU IMPUNE ACEST LUCRU ADICĂ SISTEMELE BIOLOGICE TREBUIE SĂ SE LUPTE SĂ FACĂ FAłĂ DIFERITELOR PROVOCĂRI ALE MEDIULUI ÎN ACEST SENS, ORGANISMELE VII TREBUIE SĂ DUCĂ UN JOC CU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂ LA FICARE MODIFICARE A MEDIULUI, ELE TREBUIE SĂ REACłIONEZE ÎN MOD ADECVAT ACEST JOC POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI MATEMATICE A JOCURILOR CREIERUL CAUTĂ SĂ DUCĂ UN JOC INTELIGENT DE ACEEA ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTĂ INFORMAłIE
NECESITATEA DE A CUNOAŞTE STAREA MEDIULUI PENTRU A DUCE UN JOC CÂT MAI FAORABIL, PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA MEDIU, CREIERUL TREBUIE SĂ RECUNOASCĂ STAREA MEDIULUI RESPECTIV ACEASTA A COMPLICAT FOARTE MULT SARCINA SISTEMULUI NERVOS DE ACEEA EL ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTE INFORMAłII ARE NEVOIE DE UN MODEL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOARE ACEST MODEL NU ÎL MOŞTENEŞTE, CI TREBUIE SĂ ŞIŞI-L CONSTRUIASCĂ SINGUR APOI TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAłIILE DESCOPERITE LA O PRELUCRAREA FOARTE COMPLICATĂ PENTRU A PUTEA LUA DE FIACRE DATĂ DECIZIILE CELE MAI ADCEVATE
CREIERUL RECEPłIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIE PENTRU A PUTEA ÎNDEPLINI FUNCłIILE SALE DE REGLARE A ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI CREIERUL RECEPłIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIE ORGANISMUL DISPUNE DE O MULłIME DE RECEPTORI INTRENI ŞI EXTERNI CU AJUTORUL CĂRORA RECEPłIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIE SE APRECIAZĂ CĂ MEDIUL EXTERN OFERĂ 10 MILIARDE DE BIłI/SEC ORGANELE DE SIMł REUŞESC SĂ RECEPłIONEZE 10 MILIOANE DE BIłI/SEC CĂILE AFERENTE REUŞESC SĂ TRIMITĂ SPRE CREIER 1 MILION DE BIłI/SEC CONŞTIINłA PRELUCREAZĂ 14 BIłI/SEC
INFORMAłIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUI DEŞI NU REPREZINTĂ DECÂT 2% DIN GREUTATEA ORGANSIMULUI, CREIERUL CONSUMĂ 20% DIN ENERGIA PRODUSĂ DE ORGANISM DAR DEŞI CONSUMĂ FOARTE MULTĂ SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, INFORMAłIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUI DEŞI SUNT ABSOLUT NECESARE, NU SUBSTANłA ŞI NU ENERGIA REPREZINTĂ MATERIA PRIMĂ A CREIERULUI NU SUBSTANłA ŞI NU ENERGIA , CI INFORMAłIA ASIGURĂ EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLARE INFORMAłIA ESTE CEA CARE INDICĂ MODUL ÎN CARE TREBUIE FOLOSITĂ SUBSTANłA ŞI ENERGIA DE CARE DISPUNE INFORMAłIA ASIGURĂ DESFĂŞURAREA UNUI JOC INTELIGENT ŞI EFICACE CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
CREIERUL A DEVENIT UN ORGAN INFORMAłIONAL SPRE DEOSEBIRE DE TOATE CELELALTE ORGANE, CARE SS-AU SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA SUBSTANłIE ŞI ENETGIEI, CREIERUL SS- A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAłIILOR SPRE DEOSEBIRE DE FICAT CARE SS-A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA SUBSTANłELOR ŞI DE MUŞCHI CARE SS-AU SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA ENERGIEI, CREIRUL SS-A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAłIILOR TOATE PROCESLE SUNSTANłIALE ŞI ENERGETICE CARE AU LOC ÎN CREIER, AU ROLUL DE A SUSłINE PROCESELE INFORMAłIONALE CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN SPATELE LOR
CE FACE CREIERUL CU INFORMAłIA PE CARE O PRIMEŞTE PENTRU A PUTEA ASIGURA REGLAREA ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI UMAN PENTRU A PUTEA DESFĂŞURA UN JOC CÂT MAI INTELIGENT CU MEDIUL ÎN CARE TRĂIEŞTE CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAłIA PE CARE O PRIMEŞTE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATE ÎN ACEST SENS CREIERUL TREBUIE SĂ CUNOASCĂ SCOPURILE ŞI DORINłELE ORGANISMULUI, STAREA MEDIULUI ŞI STAREA ORGANISMULUI PENTRU A PUTEA ASIGURA ÎNDEPLINIREA SCOPURILOR PROPUSE, CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ SEMNALELE PRIMITE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATE
INFORMAłIA REPREZINTĂ UN ALT ASPCET AL REALITĂłII DEŞI SUNT INDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELE, SUBSTANłA, ENERGIA ŞI INFORMAłIA REPREZINTĂ ASPECTE DIFERITE ALE REALITĂłII ÎN TIMP CE SUBSTANłA REPREZINTĂ MASA SAU VOLUMUL, IAR ENERGIA REPREZINTĂ CÂMPUL SAU FORłA CARE INTERVIN ÎN DESFĂŞURAREA FENOMENELOR, INFORMAłI REPREZINTĂ MODUL ÎN CARE SUBSTANłA ŞI ENERGIA SUNT DISTRIBUITE ÎN SPAłIU ŞI TIMP INFORMAłIA REPRTEZINTĂ MODUL ÎN CARE SUNT ORGANIZATE MAI PRECIS, INFORMAłIA REPREZINTĂ NOUTATEA SAU INCERTITUDINEA PE CARE O ORGANIZARE SAU O REORGANIZARE O POATE ADUCE
ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE INFORMAłIA DEŞI ESLE SUNT ÎNTOTDEAUNA PREZENTE ÎN ORICE SISTEM CELE TREI ASPCTE NU SUNT DISTRIBUIE EGAL ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE SUNSTANłA, AŞA CUM AR FI ÎNTRÎNTR-O CĂRĂMIDĂ ÎN ALTELE POT SĂ PREDOMNE ENERGIA, AŞA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PETROL ÎN ALTELE POT SĂ PREDOMINE INFORMAłIA, AŞA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ÎN SISTEMELE BIOLOGICE 2 PG DE ADN POATE TRANSMITE INFORMAłIA GENETICĂ A UNUI ELEFANT ŞI CU DEOSEBIRE ÎN CREIER ÎN CARE INFORMAłIA DEPĂŞEŞTE CU MULT SUBSTNAłA ŞI ENERGIA
INFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN ALTE UNITĂłI DE MĂSURĂ ÎN TIMP CE INFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN GRAME ŞI ENERGIA SE MĂSOARĂ ÎN WAłI INFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN BIłI BITUL REPREZINTĂ CANTITATEA DE INFORMAłIE PE CARE O ADUCE O EXPERIENłĂ CU DOUĂ REZLUTATE ECHIPROBABILE ÎN GENERAL INFORMAłIA ESTE EGALĂ CU I = LOG N UNDE N = CU NUMĂ NUMĂRUL DE EVENIMENTE POSIBILE SAU DAC DACĂ Ă EVENIOMENTELE NU SUNT ECHIPROBABILE ATUNCI I = LOG 1/PS UNDE P ESTE PROBABILITATEA DE APARI’IE A EVENIMENTULUI S
INFORMAłIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAłIE PENTRU A PUTEA AJUNGE LA DESTINATAR, INFORMAłIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAłII SISTEMUL DE COMUNICAłIE ESTE FORMAT DINTRDINTR-O SURSĂ, UN CANAL ŞI UN DESTINATAR DE REMARCAT CĂ INFORMAłIA POATE SUPUSĂ LA ANUMITE DISTORSIUNI DE ACEEA INFORMAłIA PE CARE O PRIMEŞTE DESTINATARUL NU ESTE IDENTICĂ CU INFORMAłIA EMISĂ DE SURSĂ
.
INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI DE TRANSFORMARE ÎN 1980 AM ARĂTAT CĂ REPREZENTÂND UN ALT ASPECT AL REALITĂłII, INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI DE TRANSFORMARE DE ACEEA DEŞI ESTE LEGATĂ DE SUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIE, INFORMAłIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU ELE REPREZENTÂND PARTEA CEA MAI COMUNICABILĂ A REALITĂłII, INFORMAłIA POATE TRECE FOARTE UŞOR DE PE UN SEMNAL PE ALTUL, CEEA CE FACE POSIBILĂ TRANSMITEREA INFORMAłIEI PRIN DIFERITE SISTEME DE ACEEA INFORMAłIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU SEMNALUL MODIFICĂRILE INFORMAłIEI NU SUNT PROPORłIONALE CU MODIFICĂRILE SUBSTANłEI ŞI ENERGIEI
PARTICULARITĂłILE INFORMAłIEI DEOARECE INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSERVARE ŞI DE TRANSFORMARE, APAR O SERIE DE CONSEC INłE SPECIFICE INFORMAłIEI SPRE EXEMPLU, O SURSĂ POATE EMITE O INFORMAłIE FĂRĂ SĂ O PIARDĂ DIMPOTRIVĂ, INFORMAłIA SE POATE MULTIPLICA PROPORłIONAL CU NUMĂRUL DE DESTINATARI MĂRIMEA INFORMAłIEI NU ESTE PROPORłIONALĂ CU MĂRIMEA SEMNALULUI INFORMAłIA SE POATE AFLA ÎN ACELAŞI TIMP ÎN MAI MULTE LOCURI INFORMAłIA SE POATE AFLA LA SURSĂ, LA DESTINATAR, ÎN MEMORIA DE LUCRU ÎN MEMORIA PERMANENTĂ, ETC.
CAUZALITATEA INFORMAłIONALĂ ÎN SISTEMELE INFORMAłIONALE APARE O CAUZALITATE INFORMAłIONALĂ SPRE DEOSEBIRE DE SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, INFORMAłIA NU DETERMINĂ UN EFECT, CI DECLANŞAEZĂ UN EFECT ÎN SISTEMELE INFORMAłIONALE EFECTUL DEPINDE DE DESTINATAR EFECTUL VA DEPINDE NU NUMAI DE NATURA INFORMAłIEI, CI ŞI DE PROGRAMUL DESTINATARULUI ŞI DE ENERGIA DE CARE DISPUNE DESTINATARUL DE ACEEA UN FOTON POATE MIŞCA UN ELEFANT ELEFANTUL SE MIŞCĂ NU CU ENERGIA FOTONULUI, CI CU PROPRIA LUI ENERGIE
CREIERUL NU PRIMEŞTE INFORMAłII, CI SEMNALE DEŞI PENTRU DESFĂŞURA PROCESELE DE REGLARE, CREIERUL ARE NEVOIE DE INFORMAłII, EL NU PRIMEŞTE ÎN MOD DIRECT DIN AFARĂ DECÂT NIŞTE SEMNALE FRAGMENTARE SEMNALELE NU POT FI CONFUNDATE CU INFORMAłIA SEMNALELE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU A PUTEA REALIZA REGLAREA COMPORTAMENTULUI DE ACEEA CREIERUL VA TREBUI SĂ PRELUCREZE ÎN AŞA FEL SEMNALELE OPTICE, ACUSTICE, TACTILE, ÎNCÂT SĂ DESCOPERE INFORMAłIA PE CARE ELE O ADUC ŞI SĂ DESCOPERE STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
SEMNALELE SUNT SUFICIENTE PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE RECEPTORII INTERNI RECEPłIONEAZĂ SEMNALELE EMISE DE DIFERITELE ORGANE ACESTEA SUNT TRANSMISE LA FORMAłIUNILE MAI VECHI ALE SISTEMULUI NERVOS, AŞA CUM ESTE TRUNCHIUL CEREBRAL, CARE LE VOR PRELUCRA DUPĂ UN PROGRAM MOŞTENIT ŞI ÎNSCRIS ÎN STRUCTURĂ DECIZIILE LUATE SUNT TRIMISE PRIN INTERMEDIUL CÎILOR EFERENTE ALE SISTEMULUI NERVOS AUTONOM PÂNĂ LA ORGANELE DE EXECUłIE PENTRU REFACE MODIFICĂRILE INTERVENITE FORMAłIUNILE MAI VECHI ALE CREIERULUI LUCREAZĂ CONFORM UNOR MECANISME DE FEEDBACK
SEMNALELE NU MAI SUNT SUFICIENTE PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI ORGANISMUL UMAN ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR SUNT DOUĂ SISTEME MULT PREA COMPLEXE PENTRU CA RELAłIA DINTRE ELE SĂ POATĂ FI REGLATĂ DOAR CU AJUTORUL UNOR SEMNALE FRAGMENTARE PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI ESTE NECESARĂ DESCOPERIREA INFORMAłIILOR, A NOUTĂłII PE CARE O ADUC SEMNALELE RESPECTIVE ESTE NECESARĂ RECUNOAŞTEREA SURSELOR, A STĂRII MEDIULUI ESTE NECESARĂ ALEGEREA DECIZIEI CELE MAI ADECAVTE DIN NUMEROASELE DECIZII POSIBILE
DESCOPERIREA INFORMAłIEI PE CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITE ÎN 1985 NOI AM ARĂTAT CĂ DESCOPERIREA INFORMAłIEI PE CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITE SE FACE PRIN INTERMEDIUL UNUI PROCES DE SUPERIZARE SUPERIZAREA REPREZINTĂ TRECEREA DE LA O MULłIME DE SEMNALE INFERIOARE LA UN SEMNAL SUPERIOR AŞA CUM AR FI TRECEREA DE LA O MULłIME DE LITERE LA O SILABĂ TRECEREA DE LA O MULłIME DE SILABE LA UN CUVÂNT DE LA O MULłIME DE CUVINTE LA O PROPOZIłIUNE DE LA O MULłIME DE PUNCTE LA O LINIE DE LA O MULłIME DE LINII LA O FIGURĂ, ETC.
SUPERIZAREA ÎNCEPE LA NIVELUL NEURONULUI NEURONUL ARE MAI MULTE INTRĂRI ŞI O IEŞIRE NEURONUL EFECTUEAZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARE UN NEURON CARE PRIMEŞTE MAI MULTE SEMNALE DE INTRARE ŞI EMITE UN SEMNAL DE IEŞIRE REALIZEAZĂ DE FAPT UN PROCES DE SUPERIZARE SEMNALUL DE IEŞIRE AL NEURONULUI REPREZINTĂ REZULTATUL UNUI PROCES DE PRELUCRARE DE SUPERIZARE A SEMNALELOR DE INTRARE
NEURONII SUNT NIŞTE ORPERATORI LOGICI ÎN FUNCłIE DE NUMĂRUL DE INTRĂRI ŞI DE PRAGUL DE EXCITABILITATE, NEURONII POT FUNCłIONA CA NIŞTE ORPERATORI LOGICI UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DOI POATE FUNCłIONA CA UN OPERATOR LOGIC CONJUNCTIV UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DE EXCITABILITATE UNU POATE FUNCłIONA CA UN OPERATOR LOGIC DISJUNCTIV UN NEURON CARE ARE O INTRARE INHIBITORIE POATE FUNCłIONA CA UN OPERATOR LOGIC DE NEGAłIE, ETC.
NEURONUL ESTE UN MICROPROCESOR DAR NEURONII AU DE OBICEI MII DE INTRĂRI DE ACEEA EI VOR PUTEA EFECTUA ÎN ACELAŞI TIMP MAI MULTE ORPRAłII LOGICE ÎN FUNCłIE DE COMBINAłIA SEMNALELOR DE INTRARE ŞI DE VARIAłIA PRAGURILOR, NEURONII VOR PUTEA FUNCłINA ÎN ACELAŞI TIMP ATÂT CA OPERATORI LOGICI CONJUNCTIVI, CÂT ŞI DISJUNCTIVI ŞI DE NEGAłIE NEURONII POT EFECTUA SUMAREA SEMNALELOR, INTEGRAREA LOR, DIFERENłIEREA, MEMORAREA ETC NEURONII SUNT DE FAPT NIŞTE MICROPROCESORI
CONTINUAREA SUPERIZĂRII SEMNALELOR ÎN CIRCUITELE LOGICE ALE CREIERULUI SUPERIZAREA NU SE TERMINĂ LA NIVELUL NEURONILOR EA SE CONTINUĂ LA NIVELUL CIRCUITELOR NEURONALE ALE CREIERULUI CONECTAREA UNOR NEURONI CARE SUNT NIŞTE OPERATORI LOGICI VOR DA NAŞTERE LA NIŞTE CIRCUITE LOGICE DACĂ UN NEURON VA SUPERIZA MAI MULTE PUNCTE VA REZULTA O LINIE DACĂ ACEST NEURON SE LEAGĂ CU UN ALT NEURON CARE VA SUPERIZA MAI MULTE LINII VA REZULTA O FIGURĂ ŞI AŞA MAI DEPARTE IAR NEURONII CARE SE LEAGĂ ÎNTRE EI REALIZEAZĂ O ASTFEL DE SUPERIZARE DIN CE ÎN CE MAI ÎNALTĂ
COLOANELE DIN SCOARłA CEREBRALĂ REPREZINTĂ BAZA LOGISTICĂ A PROCESULUI DE SUPERIZARE ÎN SCOARłA CREBRALĂ SS-AU DESCRIS O SERIE DE COLOANE CARE CUPRIND TOATE STRATURILE SCOAłEI CERBRALE ELE INTRĂ ÎN FUNCłIUNE LA PRIMIREA MAI MULTOR SEMNALE DE LA ACEEAŞI SURSĂ DE EMISIE LA PRIMIREA UNOR SEMNALE DE LA ACEEAŞI SURSĂ, NEURONII DIN COLOANELE SCOARłEI CEREBRALE AU CAPACITATEA DE A SE AUROSTIMULA NEURONII DIN ACESTE COLANE AU CAPACITEA DE A TRIMITE UNUL LA ALTUL SEMNALE DE IEŞIRE EI REALIZEZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARE
APARIłIA UNOR MODELE INTERNE
CIRCUITELE NEURONALE CAPABILE SĂ RECUNOASCĂ PRIN SUPOERIZARE SURSA CARE A EMIS SEMNALELE PRIMITE, REPREZINTĂ MODELUL INTERN AL SURSEI RESPECTIVE MODELELE INTERNE SE CONSTRUIESC TREPTAT SUB INFLUENłA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFARĂ DEOARECE CREIERUL ARE CAPACITATEA DE A SE STRUCTURA ŞI RESTRUCTURA SUB INFLUENłA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFARĂ ASTFEL ÎN CREIERUL NOSTRU VA APARE UN MODEL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOARE
MODELELE INTERNE SUNT NIŞTE MULłIMI VAGI DEOARECE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE AU O MULłIME DE ASPECTE COMUNE, MODELELE LOR INTERNE SUNT NIŞTE MULłIMI VAGI MULłIMILE VAGI SUNT ACELEA ALE CĂROR ELEMENTE APARłIN ŞI ALTOR MULłIMI ELEMENTELE UNOR MULłIMI VAGI POT APARłINE FOARTE MULTOR MULłIMI AŞA SPRE EXEMPLU TOATE FRUCTELE AU ANUMITE ELEMNTE COMUNE DE ACEEA MODELELE LOR VOR FI NIŞTE MULłIMI VAGI
RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU REPREZINTĂ REZOLVAREA PROBLEMELOR DEŞI RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI REPREZINTĂ UN MARE PROGRES, EA NU REPREZINTĂ REZOLVAREA PROBLELOR RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU REPREZINTĂ DECÂT SESIZAREA PROBLEMELOR PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR, INFORMAłIILE DESCOPERITE PRIN INTERMEDIUL PROPCESULUI DE SUPERIZARE VOR TREBUI SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATE
STABILIREA RELAłIILOR POSIBILE PENTRU A PUTEA REZOLVA EVENTUALELE PROBLEME, CREIERUL AR TREBUI SĂ CUNOASCĂ MAI ÎNTÂI STAREA ŞI NEVOILE ORGANISMULUI RELAłIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE RELAłIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE ORGANISM ŞI OBIECTELE RESPECTIVE CARE SUNT SCOPURILE ORGANISMULUI CARE SUNT POSIBILITĂłILE DE CARE DISPUNE, ETC
MODELELE INTERNE ALE RELAłIILOR POSIBILE PENTRU A PUTEA REZOLVA PROBLEMELE CU CARE ESTE CONFRUNTAT, PESTE MODELUL OBIECTELOR ŞI FENOMENELOR, CREIERUL TREBUIE SĂ DISPUNĂ ŞI DE NIŞTE MODELE INTERNE ALE RELAłIILOR POSIBILE IAR PESTE MODELUL INTERN AL RELAłIILOR POSIBILE MAI APARE ŞI UN MODEL INTERN AL RELAłIILOR DINTRE RELAłII APOI APAR MODELE TOT MAI ABSTRACTE UN MODEL LOGIC UN MODEL LOGICOLOGICO-MATEMATIC UN MODEL AL IDEILOR ŞI AL CONCEPTELOR ŞI AŞA MAI DEPARTE
MODELUL SINELUI CREIERUL A APĂRUT PENTRU A SERVI ORGANISMUL PENTRU A REALIZA REGLAREA ORGANELOR INTERNE ŞI COMPORTAMENTUL OMULUI ÎNTRÎNTR-UN MEDIU FOARTE VARIABIL DE ACEEA EL ARE NEVOIE NU NUMAI DE UN MODEL AL MEDIULUI, CI ŞI DE UN MODEL AL PROPRIEI SALE IDENTITĂłI ACEST MODEL ESTE MAI DIFUZ DECÂT CELALALTE MODELE INTERNE DEOARECE EL TREBUIE SĂ REGLEZE TOATE CELELALTE MODELE ÎN FUNCłIE DE NEVOILE ŞI DORINłELE SALE EL SE STRUCTUREAZĂ PROBABIL ÎN JURUL ARIILOR SOMATOSOMATOSENZORIALE DIN LOBUL PARIETAL, AŞA NUMITUL HOMUNCUL SENZITIV DAR CUPRINDE ŞI FOARMAłIUNI DIN SISTEMUL LIMBIC ŞI AŞA MAI DEPARTE
PRELUCRAREA INFORMAłIILOR DESCOPERITE PROCESUL DE GÂNDIRE SE DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL ACESTOR MODELE INTERNE DUPĂ CE SS-A RECUNOSCUT STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, INFORMAłIILE SUNT PRELUCRATE MAI DEPARTE DE ACESTE MODELE INTERNE PRIVIND RELAłIILE DINTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE, RELAłIILE DINTRE REALłII, RELAłIILE CU ORGANISMUL UMAN, CU NEVOIELE ŞI DORINłELE SALE PRELUCRAREA INFORMAłIILOR SE FACE AUTOMAT ŞI INCONŞTIENT
SHORTCUT--URILE CREIERULUI SHORTCUT PRELUCRAREA INFORMAłIILOR DESCOPERITE PENTRU REZOLVAREA PROBLELOR PE CARE LE PUNE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ESTE UN PROCES FOARTE ANEVOIOS PENTRU AA-ŞI UŞURA ACEASTĂ ACTIVITATE, CREIERUL ŞI ŞI--A CONSTRUIT NIŞTE MODELE INTERNE CAPABILE SĂ SCURTEZE DRUMUL INFORMAłIILOR SPRE DECIZIA CORESPUNZĂTOARE ÎN ACEST SENS CREIERUL ŞIŞI-A CREAT UN MODEL AL CONCEPTELOR ŞI AL IDEILOR UN MODEL SEMANTIC, ETC ACESTE MODELE FAC POSIBILĂ INTERPRETAREA SEMNALELOR PRIMITE ÎN FUNCłIE DE SEMNIFICAłIA LOR UN SEMNAL CARE ARE O ANUMITĂ SEMNIFICAłIE VA FI TRIMIS CU PRIORITATE PE O ANUMITĂ CALE
MODELUL LINGVISTIC PENTRU AA-ŞI UŞURA ŞI MAI MULT ACTIVITATEA, CREIERUL A APELAT LA UN MODEL LINGVISTIC SEMNALELE DE IEŞIRE DINTRDINTR-UN MODEL INTERN REPREZINTĂ OBIOECTUL RESPECTIV DEOARECE ESTE FOARTE GREU DE LUCRAT CU EL, CREIERUL A APELAT LA UN ÎNLOCUITOR ASTFEL EL LIPEŞTE O ETICHETĂ LINGVISTICĂ FIECĂRUI OBIECT ŞI FENOMEN ASTFEL CREIERUL POATE LUCRA CU DENUMIREA OBIECTULUI CHAIR ŞI ÎN ABSENłA OBIECTULUI RESPECTIV EL POATE COMUNICA MAI UŞOR EL A INVENTAT CUVINTE ŞI PENTRU LUCRURI CARE NU EXISTĂ ÎN REALITATE
MAJORITATEA PROCESELOR INFORMAłIONALINFORMAłIONALDECIZIONALE SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENT MAREA MAJORITATE A PROCESELOR INFORMAłIONALE SE DESFĂłOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENT PRELUCRAREA UATOMATĂ ŞI INCONŞTIENTĂ ESTE REGULA PRELUCRAREA CONŞTIENTĂ REPREZIMNTĂ EXCEPłIA SUPERIZAREA SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENT RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENT PRELUCRAREA ULTERIOARĂ A INFORMAłIILOR SE DESFĂŞOARĂ AUTOAMT ŞI INCONŞTIENT INFORMAłIILE CURG ÎN CREIER ELE SINGURE ÎŞI GĂSESC O CALE DE IEŞIRE SPRE O ANUMITĂ DECIZIE POSIBILĂ
MAREA PROBLEMĂ A CREIERULUI MAREA CALITATE A CREIERULUI CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ EL POATE CONDUCE SEMNALELE DE INTRARE SPRE ORICE CALE DE IEŞIRE POSIBILĂ INDIFERENT PE CE CALE AU INTRAT DAR DE AICI DERIVĂ ŞI MAREA PROBLEMĂ A CREIERULUI DE A GĂSI DE FIECARE DATĂ CALEA DE IEŞIRE CEA MAI ADECVATĂ DE OBICEI ACEASTĂ PROBLEMĂ SE REZOLVĂ SINGURĂ INFORMAłIILE ÎŞI GĂSESC SINGURE CALEA DE IEŞIRE PRIN DESCHIDERE ŞI ÎNCHIDEREA UNOR CIRCUITE LOGICE IAR ATUNCI CÂND NU REUŞESC SĂ FACĂ ACEST LUCRU, INTRĂ ÎN FUNCłIUNE GÂNDIREA CONŞTIENTĂ ŞI CHIAR CONŞTIINłA
APARIłIA GÂNDIRII CONŞTIENTE ATUNCI CÂND DIN DIFERITE MOTIVE, INFORMAłIILE NU ÎŞI GĂSESC SINGURE DRUMUL DE IEŞIRE, APARE UN BLOCAJ PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE BOTTOMBOTTOM-UP, BLOCAJUL DETERMINĂ INTRAREA ÎN FUNCłIUNE A GÂNDIRII CONŞTIENTE ACEASTA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ MULT MAI MARE DE CREIER GÂNDIREA OFERĂ ÎN PRIMUL RÂND MULT MAI MULTE CĂI DE IEŞIRE APOI CAUTĂ ALTE INFORMAłII DIN MEMORIE SAU DIN EXTERIOR CAUTĂ NOI RELAłII POSIBILE, SEMNIFICAłII ASCUNSE, ETC PE CARE LE TRIMITE PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE TOP--DOWN LA LOCUL BLOCAJULUI TOP
ELABORAREA DECIZIILOR POSIBILE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR CU CARE ESTE CONFRUNTAT, CREIERUL DISPUNE DE MAI MULTE POSIBILITĂłI EL ELABOREAZĂ DE OBICEI MAI MULTE IPOTEZE DE LUCRU CONSTRUIEŞTE SCEANARII EVALUEAZĂ REZULTATELE POSIBILE ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ SAU SOLICITĂ INTRAREA ÎN FUNCłIUNE A CONŞTIINłEI
NECESITATEA ANTICIPĂRII PENTRU A PUTEA ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ, CREIERUL TREBUIE SĂ ANTICIPEZE EVOLUłIA FENOMENELOR FOARTE MULłI AUTORI AU ARĂTAT CĂ MAREA MAJORITATE A ACTIVITĂłII CEREBRALE SE DESFĂŞOARĂ ÎN VIITOR CREIERUL CAUTĂ SĂ REGLEZE FENOMENLE ÎN TIMP UTIL EL CAUTĂ SĂ ITERVINĂ ASUPRA DESFĂŞURĂRII FENOMENELOR ÎNAITE CA ELE SĂ PAOTĂ PRODUCE TULBURĂRI DE ACEEA FORMAłIUNILE MAI NOI ALE CREIERULUI LUCREAZĂ PE BAZA PRINCIPIULUI DE FEEDBEFORE
IMPORTANłA MECANISMULUI DE FEEDBEFORE ÎN 1975, NOI AM DESCRIS MECANISMUL DE FEEDBEFORE MECANISMELE DE FEEDBACK CARE LUCREAZĂ PRIN CORECTAREA ERORILOR NU POT PĂSTRA STABILITATEA ORGANISMULUI ÎNTRÎNTR-UM MEDIU, AŞA CUM ESTE MEDIUL DE VIAłĂ AL OMULUI, CARE AR PUTEA PRODUCE ŞI TULBURĂRI CARE NU MAI POT FI CORECTATE PENTRU ACEASTA ESTE NECESAR UN MECANISM DE ANTICIPARE, DEPREVENIRE A ERORILOR NOI AM DENUMIT ACEST MECANISM DE REGLARE ÎNAINTE FEEDBEFORE MECANISMUL DE FEEDBEFORE POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI JOCURILOR
INTRAREA ÎN ACłIUNE A CONŞTIINłEI DACĂ NICI GÂNDIREA NU POATE REZOLVA PROBLEMELE APĂRTUTE, INTRĂ ÎN ACłIUNE CONŞTIINłA CONŞTIINłA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ ŞI MAI MARE DIN CREIER CONŞTIINłA POATE ANALIZA MULT MAI PROFUND PROBLEMA APĂRUTĂ EA POATE NU NUMAI SĂ CAUTE NOI INFORMAłII, SAU SĂ GĂSEASCĂ NOI SOLUłII, CI POATE CHIAR SĂ MODIFICE, SAU SĂ ABANDONEZE PROBLEMA CONŞTIINłA POATE MODIFICA STRATEGIA ŞI SCOPURILE ORGANISMULUI
IMPORTANłA CONŞTIINłEI ÎN MOEMNTUL ÎN CARE CREIERUL DISPUNE DE UN MODEL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOARE, DE UN MODEL INTERN AL PROPRIEI SALE PERSONALITĂłI, CREIERUL POATE IMAGINA LUMEA ÎNCONJURĂTOARE CHIAR ŞI ÎN ABSENłA EI IAR CÂND ARE CAPACITATEA REFLEXIVĂ APARE CONŞTIINłA APARIłIA CONŞTIINłA A REPREZENTAT CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT DE LA PARIłIA VIEłII PE PĂMÂNT NOI TRĂIM MAI MULT ÎN CONŞTIINłĂ DECÂT ÎN REALITATE AICI SUNTEM ŞI ACTORI ŞI REGIZORI ŞI SCENOGRAVI ŞI SPECTATORI DIN PĂCATE NU SUNTEM ŞI SCENARIŞTI SCENARIUL A FOST SCRIS DE ALTICINEVA
NAJORITATEA VIEłII NOASTRE SE DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL CONŞTIINłEI DEŞI AVEM IMPRESIA CĂ TRĂIM ÎN REALITATEA, NOI TRĂIM DE FAPT LA NIVELUL CONŞTIINłEI NOI NE BUCURĂM SAU NE ÎNTRISTĂM LA NIVELUL CONŞTIINłEI NE CONSTRUIM IMAGINI, PROIECTĂM, INVENTĂM, VISĂM, IUBIM ŞI INVIDIEM, LA NIVELUL CONŞTIINłEI IUBIREA NOASTRĂ ESTE LA NIVELUL CONŞTIINłEI TOATE OBIECTELE INVENTATE DE OM AU FOST MAI ÎNTÂI LA NIVELUL CONŞTIINłEI ELE NU AU FOST O REALITATE S-AR PUTEA CA REALITATEA SĂ FIE O ILUZIE COLECTIVĂ CONŞTIINłA ESTE REALITATEA NOSTRĂ ÎN CARE SUFERIM SAU NE BUCURĂM
SEDIUL CONŞTIINłEI ÎN POFIDA TUTUROR CĂUTĂRILOR CONŞTIINłA NU A PUTUT FI LOCALIZATĂ SE CUNAŞTE ROLUL SUBSTANłEI RETICULATE ÎN MECANISMUL DE TREZIRE ŞI DE ACTIVARE A SCOARłEI CEREBRALE ÎN PROCESUL DE ATENłIE ŞI DE ORIENTARE DAR NU SS-A PUTUT DESCOPERI SEDIUL CONŞTIINłEI PENTRU CĂ EL NICI NU EXISTĂ CONŞTIINłA ESTE MAI MULT DECÂT DIFUZĂ, EA ESTE VIRTUALĂ
NATURA VIRTUALĂ A CONŞTIINłEI UMANE CONŞTIINłA ESTE REZULTATUL PROCESULUI DE MODULARE ŞI DE SUPERIZARE A CREIERULUI CONŞTIINłA ARE UN CARCTER VIRTUAL EA ESTE UN PRODUS ABSTRACT AL TUTUROR INFORMAłIILOR CARE EXISTĂ ÎN CREIER EA ESTE REZULTATUL CONDENSĂRII, AL INTEGRĂRII ŞI AL CODIIFICĂRII TUTUROR INFORMAłIILOR CARE EXISTĂ ÎN CREIER EA EXISTĂ ATÂTA TIMP CÂT EXISTĂ UN FLUX DE INFORMAłII EA ARE ROLUL DE A COORDONA LA NEVOIE ACEST FLUX DAR CONŞTIINłA NU ARE O PUTERE PREA MARE
CONŞTIINłA S-AR PUTEA SĂ REPREZINTE INFORMAłIE PURĂ AM VĂZUT CĂ SUBSTANłA, ENERGIA ŞI INFORMAłIA SUNT INDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELE DEŞI UNEORI POATE SĂ PREDOMINE UNA DINTRE ELE, COEXISTĂ ÎNTOTDEAUNA SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PRIN ATAŞAREA UNEI CONTITĂłI TOT MAI MARI DE INFORMAłIE DE CANTITĂłI TOT MAI MICI DE SUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIE CANTITĂłI FOARTE MICI DE SUBSTANłĂ POT TRANSMITE CANTITĂłI FOARTE MARI DE INFORMAłIE GENETICĂ CANTITĂłI FOARTE MICI DE HORMONI POT TRANSMITE CANTITĂłI FOARTE MARI DE INFORMAłI CONŞTIINłA SS-AR PUTEA SĂ CONłINĂ CANTITĂłI ATÂT DE MICI DE INFORMAłIE, ÎNCÂT NU POT FI DETECTATE SAU SS-AR PUTEA SĂ FIE INFORMAłIE PURĂ
CONŞTIINłA NU ARE O PUTERE PREA MARE DEŞI SE APELEAZĂ FOARTE DES LA RESPONSABILITATEA CONŞTIINłEI EA NU ARE O PUTERE PREA MARE B. LIBERT A ARĂTAT CA DECIZIILE SUNT LUATE CU 100 DE MILISEC ÎNAINTE CA NOI SĂ FIM CONŞTIENłI DE ELE DECI ELE NU SUNT LUATE CONŞTIENT CONŞTIINłA MAI ARE CÂTEVA MILISECUNDE PENTRU A APROBA SAU A SE OPUNE DECIZIILOR LUATE DE INCONŞTIENT DAR ACEASTA ARTĂ CĂ CONŞTIINłA NU ARE UN ROL CHIAR ATÂT DE MARE DUPĂ CUM SE CREDE ÎN ELABORAREA DECIZIILOR
IMPORTANłA MODELULUI INFORMAłIONAL S-AU ELABORAT FOARTE MULTE MODELE, ANATOMICE, BIOCHIMICE, COMPUTAłIONALE, SEMANTICE, CUANTICE ETC, CARE NU REUŞESC SĂ EXPLICE SUFICIENT DE CALR MODUL ÎN CARE FUNCłIONEAZĂ CREIERUL DEOARECE ELE IGNORĂ INFORMAłIA IAR ATUNCI CÂND VORBESC DESPRE INFORMAłIE ELE O CONFUNCĂ CU SUBSTANłA ŞI CU ENERGIA CARE O GENEREAZĂ ŞI O TREANSPORTĂ DAR CREIERUL ESTE UN ORGAN INFORMAłIONAL INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI TRANSFORMARE DE ACEEA CREIERUL NU POATE FI EXPLICAT DECÂT CU AJUTORUL INFORMAłIEI
