Formarea cadrelor didactice de specialitate cu competente dezvoltateîn ....
Programelor A și B -Proiectul ”Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării.
Programul B Formatori de profesori – evaluatori de competenţe profesionale
PORTOFOLIU Nume și prenume: Șandru Andra Școala:
COLEGIUL TEHNIC VASILE PÂRVAN
Localitatea: Constanța Grupa 2
Grupa: 2
A. Secțiunea I 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Planificarea unui modul/temă. Suport de curs pentru modulul/tema respectiva Agenda secvenţei formării. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe Planificarea evaluării finale Chestionar de evaluare a programului
B. Secțiunea II – Planificarea probei practice* 8. Prezentare PowerPoint, suportul în realizarea activităților probei practice 9. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică 10. Proiectarea unei activităţi de formare 11. Poster cu regulile de desfăţurare a cursului/secvenței de formare 12. Formular de feedback rapid (sub forma de poster, chestionar etc) 13. Metode de formare planificate pentru susținerea probei practice cu motivarea/argumentarea minimală a alegerii
PROGRAM DE FORMARE PROFESOR-EVALUATOR DE COMPETENȚE PROFESIONALE Obiectivul general : Formarea cadrelor didactice de specialitate cu competente dezvoltateîn domeniul evaluării competențelor profesionale Obiective specifice: să se dezvolte competente ale profesorilor privind:
planificarea si proiectarea proceselor de evaluare a competențelor profesionale ale elevilor realizarea de itemi care să asigure validitatea și fidelitatea instrumentelor de evaluare oferirea de feedback constructiv în urma unui proces de evaluare
Grup țintă: Profesori de specialitate din IPT Rezultate anticipate
30 profesori cu competențe dezvoltate în domeniul evaluării de competențe profesionale 3 portofolii model (pentru fiecare specialitate un portofoliu) din cadrul comisiilor metodice conținând documente specifice evaluării competențelor profesionale
Competențe vizate
După parcurgerea acestui program formabilii vor fi capabili să: Să aplice eficace legislația referitoare la evaluarea competențelor profesionale să aleagă metodele de evaluare adecvată obiectivelor evaluării Să proiecteze un proces de evaluare Să realizeze instrumente de evaluare adecvate metodologiei proiectate Să realizeze procesul de evaluare Să comunice rezultatele evaluării (feedback) 1
Module de pregătire pentru programul de formare Profesor-evaluator de competențe profesionale Număr total de ore: 32 Număr de credite: 8 Unități de competență Proiectarea evaluării Organizarea evaluării Asigurarea calității procesului de evaluare
Module
Număr ore
Modulul I Evaluarea-parte integrantă a strategiei didactice Modulul II Proiectarea si organizarea evaluării în ÎPT Modulul III Realizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT
4 8 20
Proiectarea programului de formare: Profesor-evaluator de competențe profesionale Elemente de competență 1.Definirea obiectivelor evaluării
Conținuturi
Metode de formare
Prezentarea generală a programului de formare -prezentarea „Evaluarea elevilor din unitățile IPT” -discuțiile - Evaluarea școlară-concepte, definiții, strategii, etape -documentația scrisă - Interdependența competențe - evaluare - Legislația privind evaluarea în sistemul de educație și formare profesională din România
Resurse
Evaluare
Resurse financiare: Taxa de curs Resurse materiale: Prezentări PowerPoint Site-ul cursului Suport de curs Chestionare SPP Resurse umane: Formatorii Inspectorii școlari de specialitate Formabilii
Observare+ Fișă de observare pentru evaluarea implicării în activitățile pe parcurs
2
2. Proiectarea activităților de evaluare
- Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultatele învățării - Planul de evaluare - Situații de culegere a informațiilor. Resurse (materiale, de timp și spațiu) necesare evaluării - Pregătirea candidaților în vederea evaluării - Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici, stabilire, analiza acestora - Instrumente de evaluare - Probele orale - Probele practice - Probele scrise - Testul docimologic - Tipuri de teste - Caracteristicile testului - Etapele elaborării unui test - Matricea de specificații Realizarea itemilor obiectivi - Realizare a itemilorsemiobiectivi si a baremului de corectare si notare - Realizare a itemilor subiectivi si a baremului de corectare si notare - Elaborarea testelor de evaluare - Structura testelor de evaluare - Factori perturbatori ai evaluării - Valorificarea rezultatelor evaluării - Feedback-ul constructiv -Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor de evaluare
-prezentarea - discuțiile -studiul de caz -simularea -dezbatere -exercițiul -joc de rol
Resurse financiare:Taxa de curs Resurse materiale: Flip-chart Computer Videoproiector Prezentări PowerPoint Site-ul cursului Suport de curs Fișe de lucru Fișa activității
-Observare -Fișă de observare -Probe practice
Resurse umane: Formatorii Formabilii
3
Alocarea numărului de ore în cadrul programului de formare:Profesor evaluator de competențe profesionale Număr total de ore: 32 Modulul
Număr total de ore 4
Teorie 1
Număr ore alocat Aplicații practice 2
Evaluare 1
Modulul I Evaluarea-parte integrantă a strategiei didactice Modulul II Proiectarea si organizarea evaluării în ÎPT Modulul III Realizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT
8
2
5
1
20
6
12
2
4
Grupul țintă. Resurse disponibile GRUPUL ȚINTĂ Profilul grupului:
Număr- 30 cadre didactice Vârsta:7%-23-25 ani,15%-25-40 ani, 73%-40-50 ani,5%-50-60 ani Sex:82% femei Mediu urban: 75% Absolvenți de facultate:85% Grade didactice: 21% cu definitivat, 48% cu gr, didactic II,31% gradul didactic I Funcții ocupate: 85% profesori calificați, 15% maiștrii instructori Domeniile din care fac parte calificările pentru care se pregătesc elevii: 17%-mecanică, 24%-protecția mediului, 22%-chimie industrială,37% fabricarea produselor din lemn Cursuri de formare în domeniul evaluării: 48% fără cursuri de formare,50% cursuri de formare prin CCD,2%-cursuri de formare evaluator de competențe profesionale Experiență în evaluare: 86%-evaluatori pentru certificarea competențelor profesionale, 4%-evaluatori în comisii de bacalaureat,8%-autori subiecte pentru concursuri școlare,2% autori subiecte examene de ocupare a posturilor didactice Experiență utilizare TIC-78%
Competențe personale în domeniul evaluării
Aprecierea competențelor: -85% foarte bine -15% bine -85% declară că părinții și elevii sunt mulțumiți de evaluările realizate Cauze pentru procese de evaluare mai puțin reușite: dezinteresul elevilor, neimplcarea părinților,lipsa resurselor Metode/instrumente de evaluare folosite:proba scrisă/test scris,proba orală,proba practică, referat Motivație și așteptări -motivațiaprincipală- 85% dezvoltarea profesională,15% completarea portofoliilor -Nevoi principale de formare:72% realizarea și aplicarea instrumentelor de evaluare, 15%asigurarea calității instrumentelor,8% valorificarea rezultatelor evaluării, 7 % feed-back constructiv -utilitatea competențelor:100% pentru activitatea didactică curentă Sugestii:80% aplicații practice utile, 10% exemple de bună practică,10% noutăți în domeniul evaluării Resurse disponibile Loc de desfășurare: 2 săli cu 30 locuri, cu conexiune la Internet
5
Resurse umane: Formator 1- cursuri de formare –formarea formatorilor IDRU, evaluator de competențe profesionale, formator profesor evaluator de competențe profesionale CNDIPT Experiență în domeniu- autor subiecte examene de bacalaureat, concursuri școlare, evaluator competențe profesionale, subiecte pentru examene de ocupare a posturilor/catedrelor vacante Calități-experientă autor subiecte, tact, bun comunicator Punte slabe: timiditate Formator 2-cursuri de formare –formarea formatorilor IDRU, evaluator de competențe profesionale, formator profesor evaluator de competențe profesionale CNDIPT Experiență în domeniu- autor subiecte examene de bacalaureat, concursuri școlare, evaluator competențe profesionale, subiecte pentru examene de ocupare a posturilor/catedrelor vacante Calități-experientă autor subiecte Punte slabe: uneori comunicare deficitară, managementul timpului deficitar Participanți la formare:30 Resurse materiale -sălile de curs au 30 locuri, 30 măsuțe fixe pentru calculatoare, 30 scune cu suport pentru scris Videoproiector Laptop Flipchart Suport de curs și materiale pentru cursanți Imprimantă Scanner Site-ul cursului Resurse de timp 32 ore pentru formare
6
PLANIFICAREA MODULULUI Modulul II Proiectarea și organizarea evaluării în IPT Număr total de ore:8 Tema
Obiective
Metode de formare
Metode de evaluare-tipuri, alegere,corelare cu rezultatele învățării
- să aleagă metodele de evaluare adecvată obiectivelor evaluării
-prezentarea -discuțiile
Planul de evaluare
- să proiecteze evaluarea în corelare cu planificarea rezultatelor învățării - să stabilească instrumentele de evaluare pentru: evaluare inițială, formativă, sumativă
-prezentarea - discuțiile -studiul de caz -dezbatere -exercițiul
Data/timp teorie Aplicațiip ractice 30 min 1 oră
45 min
2 ore
Loc/forma de desfășurare Sala curs 1
Resurse
Resurse materiale: Flip-chart Computer Videoproiector Prezentări PowerPoint Site-ul cursului Suport de curs Sala de curs 1 Resurse materiale: Computer Videoproiector Prezentări PowerPoint Site-ul cursului Suport de curs Fișe de lucru Fișa activității
Evaluare
Formator
Observare Fișă de observare
Formator 1
Observare Fișă de observare Probă practică Fișă de observare
Formator 1 Formator 2
SUPORT DE CURS PROFESORULEVALUATOR DE COMPETENȚE Suportul de curs a fost realizat utilizându-se materialele puse la dispoziție în cadrul Programelor A și B -Proiectul ”Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale”-Contract POSDRU 57/1.3/S/30768
Evaluarea școlară reprezintă o acţiune complexă, integrată în activitatea didactică (de predare–învăţare-evaluare)princorelareaoperaţiilordidacticedemăsurareşiapreciere, prognoza,cuscopautoreglatorla
nivelul
Putemspunecă,obiectiveledeevaluaresuntobiectiveleavândacelgraddespecificitate
care
careasigurădiagnoza,cudecizia,care
implică
procesuluişialsistemuluideînvăţământ.
permiteomăsurareeducaţionalăcaracterizatăprintr-ungradsuficientdeobiectivitate pentruafivalidăşifidelă,deoareceacestlucru
sefacepebazaaprecierii,cuajutorulunui
instrumentde evaluareacomportamentuluiobservabilalceluievaluat,aflatînsituaţiade evaluare saudeexaminare. Înformulareaobiectivuluideevaluaretrebuiesăseparcurgăetapele următoare: • săse identifice,comportamentulvizat,pecareelevultrebuiesă-ldemonstreze; • săse identificecuclaritatecondiţiileimportanteîncarecomportamentulsepoate produce,saupoatedeveni vizibil,măsurabil; • săseprecizezeunnivelalperformanţeiacceptabile,prin enunţareaunuicriteriude reuşitădirectmăsurabil. Conceptulde
strategiedeevaluaredesemnează
o
realitatecare,din
perspective
procesuluicaresedesfăşoară înclasă, este o parte component integrantă,vitală prin funcţia sa determinant reglatoare, aprocesului de instruire. Prin dimensiunile sale „tehnice", specializate, orientate spre un scop de evaluare clar stability şi făcut transparent, strategia de evaluare adoptată potenţează procesul educaţional în direcţia dorită de cel care o proiectează şi o aplică (Radu,I.T.,(2000),Evaluareaînprocesuldidactic). Perfecţiunea
oricăreiaprecieri
se
naşte
din
concordanţa
modalităţilor
de
realizarecuţelurilepropuse(obiectivelevizate).Deaceea,primaîntrebarecareseimpuneînelaborare auneistrategiideevaluareestenuce
evaluăm,nicicum
evaluăm,ciDECE
evaluăm.Iarderăspunsullaaceastăîntrebare,depindrăspunsurilelaîntrebările:ce?când?
cum?
princemijloace?pecebază?etc. Etapeleprincipalealeevaluarii Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei operaţii principale menționate în modulul precedent: 1.
măsurarea,cuantificarearezultatelorşcolareprinprocedeespecifice,utilizând
instrumente adecvate scopului urmărit (probe scrise/orale/practice,
proiecte,
portofoliietc),„stabilindu-seorelaţiefuncţionalăîntreunansambludesimboluri (cifre,litere)şiunansambludefenomeneşiobiecte,conformunorcaracteristici pecareacestealeposedă"(I.T.Radu,2000,p.26); apreciereaacestorrezultatepebazaraportăriilorlaunsistemdevalori,aunor
2.
criteriiunitare(baremedecorectareşinotare,descriptorideperformanţă
etc),
emiţându-seojudecatădevaloare; 3.
formularea concluziilor prin raportarea la scala de notare şi adoptarea deciziiloreducaţionaleadecvateînurmainterpretăriirezultatelorobţinute.
Se
constata
asfel
evoluțiaelevilor
peparcursulprocesului,cașipentrustimulareaactivitățiloracestoraestenecesară evaluarealorlainceputulactivității,peparcursulșilafinalulacesteia.Acestitimpidefinesc treistrategiideevaluarecaresedistingprinmodulde Celetreitipuridestrategiicare
trebuiesă
integrareînprocesuldeînvățământ,
fieprezenteînactivitateaoricăruicadrudidactic–
evaluatorsunt:, evaluareaințială, evaluareaformativă evaluareasumativă,cumulative Evaluarea inițială mai este numită și ”răul necesar”. Se realizează la începutul unui program de instruire și nu are rol de control ci este diagnostică și stimulantă indicând planul care trebuie urmat în procesul de instruire. Principalulscopaloricăreiacţiunideevaluareformativăesteceldeaoptimizaanumite etapeale procesuluieducaţional,prin analiza feedback-uluiprodus. Principalul scop al oricărei acţiuni de evaluare sumativă este cel de a evidenţia efectele,eficienţa,rezultateleglobalealeprocesuluieducaţional,aflatîntr-unmomentdefinal saunecesitândo decizie de schimbare. Atâtpentrustrategiaevaluăriiformative,câtşipentruceaaevaluăriisumative,punctul cheieîlreprezintădeciziaasupramomentuluiîncarearelocevaluareareală:aceasta trebuiesă permităevidenţierea,prin tehnicileşimijloacelede evaluarepentrucares-aoptat,o schimbarerelevantă în ceea
cepriveşte comportamentul, rezultatele, atitudinile etc.
celorevaluaţi. Activitatea practică 1 Interdependenţa competenţe – evaluare
Elementele unei competenţe Competența face obiectul unor numeroase studii în încercarea de a identifica și
descrie elemntele de structură și funcțiile ei. Definițiile formulate de-a lungul
timpului, reflectând evoluția înțelegerii noțiunii, fiind din ce în ce mai complete, detaliate însoțite de argumente solide. Competenţa este capacitatea de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini personale, sociale şi/sau metodologice, în situaţii de muncă sau de studiu şi în dezvoltarea personală şi profesională.
În
contextul
Cadrului European al Calificărilor,
competenţa este descrisă în termeni de responsabilitate şi autonomie. Compentenţa nu se limitează elementelor cognitive (implicând
utilizarea
aspectelor
teoretice,
concepte sau cunostinţe tacite), ci cuprinde aspecte funcţionale (implicând abilităţile tehnice), precum şi atributele interpersonale (ex., abilităţi sociale sau organizaţionale) şi valorile etice. (CEDEFOP 2004, EC). În Legea educație naționale „competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă“. Competenţele se pot grupa după cum urmează: competenţe cognitive ce vizează utilizarea teoriei şi a conceptelor, precum şi a capacităţilor de cunoaştere dobândite prin experienţă; competenţe funcţionale (deprinderi sau capacităţi de utilizare a cunoştinţelor într-o situaţie de muncă dată); sunt acele competenţe pe care o persoană trebuie să le aibă atunci cand acţioneaza într-un anumit domeniu de activitate, context de invăţare sau activitate socială; competente personale ce vizează capacitatea adoptarii unei atitudini şi/sau comportament adecvat într-o situaţie particulară; competente etice care presupun demonstrarea anumitor valori personale şi profesionale. Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii
descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare. Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, a transfera şi a combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional/de pregătire profesională. Aşadar, competenţa profesională presupune îmbinarea şi utilizarea armonioasă a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă. Pentru a putea înţelege mai bine această definiţie, iată pe scurt ce reprezintă fiecare dintre aceşti termeni: Cunoştintele sunt acele informaţii pe care deţinătorul unui post trebuie să le aibă pentru a înţelege mai bine ceea ce trebuie să facă (know-how). De exemplu, un specialist în design interior trebuie sa aibă cunoştinţe de psihologie a consumatorului, dar şi cunoştinţe privind tehnicile de amenajare a interioarelor, estetică, arhitectura interioară; un electrician auto trebuie să aibă cunoştinţe de electronică şi de mecanică,funcţionare
a componentelor
electice.
Cunoştinţele
sunt nuanţate de
experienţele şi cunoştinţele anterioare, dar şi de calitatea şi accesibilitatea informaţiilor. Deprinderile reprezintă o componentă automatizată a activităţii umane, care se realizează cu un efort conştient minim sau foarte mic, prin care se facilitează desfăşurarea activităţii spontan şi rapid; deprinderile se formează prin exerciţiu, prin repetare şi exersare, în urma carora se formează un stereotip dinamic. Mişcările care se repetă foarte frecvent şi care se exersează foarte mult (de exemplu, scrisul şi cititul sunt deprinderi automatizate). Există şi deprinderi mai complexe, care necesită exerciţiu îndelungat, cum ar fi condusul maşinii: la inceput necesită un timp mai mare de învăţare, ulterior devenind un automatism. Operarea pe calculator sau învăţarea limbilor straine sunt tot deprinderi mai complexe. Atitudinea reprezintă modalitatea constantă de raportare la anumite aspecte ale vieţii sociale sau la propria persoană prin care se orientează şi se evaluează comportamentul unei persoane. Atitudinea este un mod constant de a reacţiona la diferite situaţii, prin care o persoana se orientează selectiv şi preferenţial. De exemplu, atitudinea faţă de oameni poate fi de bunăvoinţă, de autoritate, de superioritate, de dominare sau de încurajare.Atitudinea faţă de muncă poate fi de seriozitate, responsabilitate, implicare, superficialitate, indiferenţă etc.
Standard de pregătire profesională În educația și formarea profesională, standardul reprezintă un document aprobat de un organism competent, realizat cu respectarea unor criterii precise, care definește, pentru contexte date, reguli de urmat sau rezultatele care trebuie obținute (ISO, Cedefop). Conform art. 33 al Legii educației naționale „pregătirea prin învăţământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului,
în urma consultării
partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor
ocupaţionale
validate
de comitetele
sectoriale“.
Prin urmare
calificările profesionale pentru care se asigură pentru formarea profesională iniţială sunt descrise prin standarde de pregătire profesională. Programele de formare profesională continuă a adulților se raportează la standardele ocupaţionale sau, în lipsa acestora, la standardele de pregătire profesională. Standardul
de
pregătire
profesională
este
un
document
structurat
pe
unităţi de competenţe, prin care se descrie în termeni de rezultate ale învăţării ceea ce un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia. Standardul de pregătire profesională cuprinde: Denumirea calificării, aşa cum se regăseşte în Hotărârea de Guvern de aprobare a nomenclatoarelor
calificărilor
pentru care
se asigură
pregătirea
prin învăţământul preuniversitar; Nivelul de calificare. Nivelurile de calificare ce pot fi dobândite prin învăţământ profesional şi tehnic sunt: 2, 3, 3 avansat, corespunzătoare nivelurilor 2, 3, 4 şi5 EQF. Descrierea
meseriei.
În
câteva
fraze
este
prezentat
specificul
activităţilor reprezentative pentru calificare. Lista unităţilor de competenţe care compun calificarea şi numărul de credite alocat fiecăreia dintre ele. Unităţile de competenţe reprezintă un set coerent şi explicit de competenţe. Competenţele descriu acele lucruri pe care elevul trebuie să le ştie, să le înţeleagă sau pe care să fie capabil să le realizaze la sfârşitul unui proces de educaţie şi de formare profesională, rezultate ale învăţării. Lista unităţilor de competenţe este organizată după cum urmează:
1. Competenţe cheie. Unităţile de competenţe cheie se referă la competenţe transferabile, pentru a sprijini integrarea pe piaţa forţei de muncă, precum şi includerea socială. 2. Competenţe tehnice generale. Unităţile de competenţă tehnice generale au în vedere competenţele care vizează cunoştinţe privind principiile şi contextul precum şi practicile uzuale care se află la baza mai multor calificări. Sunt comune mai multor calificări din domeniul formării profesionale. 3. Competenţe tehnice specializate. Unităţile de competenţă tehnice specializate cuprind competenţele specifice legate de calificarea respectivă. Descrierea unităţilor de competenţe cuprinde: Titlul unităţii de competenţe; Nivelul de calificare: o unitate de competență poate avea unul dintre nivelurile: 1, 2, 3, 3 avansat, corespunzatoare nivelurilor 2, 3, 4, 5 EQF. Celelalte niveluri din cele 5 niveluri existente în prezent în România sunt asociate calificărilor dobândite prin învăţământul superior, corespunzatoare nivelurilor 6, 7, 8 EQF; Număr credite: Valoarea unitară de credit este
acordată pentru unităţi
de
competenţe care sunt pretinse în mod rezonabil a fi obţinute de către elev în cadrul a 60 ore de învăţare. O unitate de competenţe poate avea între 0,5 şi 2 credite. Lista competenţelor Competenţele. Pentru fiecare competenţă sunt precizate:
Descrierea competenţei: formulare scurtă şi concisă referitoare la ceea ce un elev trebuie să ştie, şi/sau să înţeleagă şi/sau să fie capabil să realizeze în urma învăţării.
Criterii de performanţă: descrierea elementelor semnificative ale rezultatelor de succes, descriere formulată printr-o propoziţie de evaluare, care permite efectuarea unei aprecieri în ceea ce priveşte realizarea sau nerealizarea de către elevi a competenţei;
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de
performanţă (condiţii de
aplicabilitate): specificaţii privind diferitele situaţii şi contexte în care vor fi aplicate criteriile de performanţă;
Probe de evaluare: precizări privind tipul de probe care pun în evidenţă şi demonstrează îndeplinirea competenţei.
În Cadrul Naţional al Calificǎrilor (CNC), document aflat în procedura de adoptare,
fiecare nivel de calificare este descris și corelat nivelurilor de calificare prevăzute Cadrul European al Calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții(EQF/CEC). Fiecare nivel este descris printr-o apreciere calitativǎ: descriptorul de nivel. Aceşti descriptori se referǎ la aspecte precum complexitatea sarcinilor de lucru şi autonomia lucrǎtorilor calificaţi la acel nivel specific. DE REŢINUT! • În România prin învățământul profesional și tehnic pot fi dobândite numai calificările aprobate prin Hotărâre a Guvernului. În acest moment este în vigoare HG nr. 866 din 13.08.2008. • Fiecarea calificare profesională este descrisă de un standard de pregătire profesională. • Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe unităţi de competenţe, prin care se descrie în termeni de rezultate ale învăţării ceea ce un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia. • Structura standardelor de pregătire profesională este aceeași pentru oricare calificare. • În învățământul preuiversitar pot fi dobândite calificări profesionale de nivel de calificare 2, 3 și 3 avansat. • Descrierea nivelurilor de calificare este cea din tabelul următor.
Descriptori ai nivelurilor de calificare Nivelde Calificare Nivel2de calificare (3EQF)
Nivel3de calificare (4EQF)
Nivel3 avansatde calificare (5EQF)
Descriptoripentruniveluldecalificare CunoştinŃefaptice,cunoaştereaunorprincipii,proceseşiconceptegeneraledintr-undomeniudemuncăsau destudiu OgamădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentruexecutareasarcinilorşirezolvareaproblemelorprin selectareaşiaplicareademetode, instrumente, materialeşiinformaŃiidebază AsumarearesponsabilităŃiipentruexecutareasarcinilorîntr-unanumitdomeniudemuncăsaude studiuadaptareapropriuluicomportament la circumstanŃe pentrurezolvareaproblemelor CunoştinŃefapticeşiteoreticeîn contextelargi,în cadrulunuidomeniudemuncăsau studiu OgamădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentrugăsireadesoluŃii laproblemespecifice, într-undomeniu demuncăsaustudiu Auto-gestionarecuajutorulunorindicaŃiiîn generalprevizibileîncadrulsituaŃiilordemuncăsaudestudiu,dar caresepotschimba. SupraveghereaactivităŃiiderutinăaaltorpersoane,preluândoanumităresponsabilitatepentruevaluareaşi îmbunătăŃireaactivităŃilordemuncăsaudestudiu. CunoştinŃefaptice şi teoretice cuprinzătoare, specializate, într-un domeniude muncă sau destudiuşi conştientizarealimitelorcunoştinŃelorrespective OgamăamplădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentruconcepereadesoluŃiicreativela problemeabstracte GestionareaşisupraveghereaînsituaŃiidemuncăsaudestudiu,în careschimbările suntimprevizibile.RevizuireaşidezvoltareaperformanŃelorpropriişialealtora
*ConformCadrului EuropeanalCalificărilorpentruînvățareapetotparcursulvieții.În exemplul următor se prezintă o modalitate de abordare a rezultatelor învățării prevăzute de standardul unei calificări.
Exemplu.
Cerințelestandarduluipentrudouărezultatealeînvăţării Rezultat:Facegăuriîn lemn Criteriideperformanţă: a)selecteazăuneltelecorespunzătoarepentruefectuareagăurilor
b)facegăuridedimensiuniexacteînlemnfolosindomasinadegauritportabilă c)facegăuridedimensiuniexacteînlemnfolosindomaşinăde găurit d)respectăînpermanenţănormeletehnicedesiguranţăşideprotecţiamediului Rezultat:Citeşteşiinterpreteazădesene Criteriideperformanţă: a)Citeşteinformaţiiledindesen,inclusiv tipuriledematerialeşidetaliilecomponentelor b) Interpreteazădimensiunileîn limitele câmpului de toleranță admis c)Interpreteazăşiutilizeazăcorectscaradesenului Celedouărezultatedemaisuspotficombinatepentrua fiincluseîntr-osingurăactivitate deevaluarecomună,culistadeverificareacriteriilordeperformanţă(evaluare)acoperind toatecriteriiledeperformanţă. Exemplupracticdeinstrumentdeevaluare pentrurezultateleînvăţăriidinsituaţiademaisus. Evaluarearezultatelorînvăţării: Facegăuriîn lemn Citeşteşiinterpreteazădesene 1.CiteştedesenulXşiidentifică: a. distanţadintreAşiBînmm. b.distanţadintreC şiDînmm c.dimensiunea găuriiG d.tipuldematerialalpiesei 2.SelecteazăpiesaşifacegauraGînpunctulcorect,cuomarjădetoleranţăspecificate,folosindomasinadega uritportabilă. 3. FacegăurileHşi Kîn conformitate cudimensiunile, punctele şi marjeledetoleranţă specificate. 4.CiteştedesenullascarăYşiidentifică: a.distanţadintreM şiNînmm. b.distanţadintrePşiQînmm c.dimensiunea găuriiR d.tipuldematerialalpiesei 5.SelecteazăpiesaşifacegauraRînpunctulcorect,cuomarjădetoleranţăde+/-0,5mm, utilizândomaşinădegăurit. 6. FacegăurileS şi Tîn conformitate cudimensiunile, punctele şi marjelede toleranţă specificate. 7.Faceo gaură de 2mmîncelelaltedouăpiese.(U,V) 8.Îşiaminteştecă trebuiesălucrezeînpermanenţăîncondiţiidesiguranţăşiînconformitate cumarjeledetoleranţăspecificate. Schemadenotarepentrurezultateleînvăţăriidin situaţiademaisus. Criteriidenotare A.Criteriidenotarepentrufiecaretipdegaurăexecutată: • Utilizeazăburghiecorectăpentrulemn– tip şi dimensiune • Loculgăuriiseîncadreazăînmarjadetoleranţă • Dimensiuneagăurii seîncadreazăînmarjadetoleranţă B.Respectănormeledesănătateşisecuritateînmuncă: • Foloseşteochelari deprotecţie,apărătoare,areatitudineresponsabilă • Utilizeazămaterialeşi uneltelecugrijă
Nota 1 1 1 1 1
Punctajtotal=5 x8=40 Punctaj
