1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009. 2. ... Medicala Romaneasca,
Bucuresti, 2009 ...... Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: ......
AD. 19 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de
următorii.
TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE PENTRU CONCURSUL DE REZIDENTIAT / EXAMENUL DE LICENTA IN DOMENIUL MEDICINA DENTARA SESIUNEA 2011
(in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei)
1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53). 2. Extractia dentara (1,pag.64-102). 3. Patologia eruptiei dentare (1, pag.116-122, 131-157, 159-169). 4. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194). 5. Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag.198-220). 6. Infectii oro-maxilo-faciale (1, 242-268,270-288). 7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag.292-308). 8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag.312-335, 361-369, 379-382, 388-394). 9. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale (1, pag. 402404, 406-426, 428-433, 437-443). 10. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag. 450-471, 474485, 488-510, 512-517). 11. Tumori maligne oro-maxilo-faciale 91, pag. 545-584). 12. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 679-685, 687-693, 695-702) 13. Patologia glandelor salivare (1, pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770) 14. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816) 15. Despicaturi labio-maxilo-palatine (1, 824-855) 16. Durerea in teriorul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916-919) 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral) 18. Rolul factorilor functionali in formarea apararului dento-maxilar (3, pag.315-392, 405-417, 433-445) 19. Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49) 20. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag.73-76) 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 94, pag. 77-83) 22. Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
1
23. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391) 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399) 25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408) 26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438) 27. Anodontia (5, pag. 15-40) 28. Dintii supranumerari (5, pag. 73-94) 29. Incluzia dentara (5, pag.73-94) 30. Reincluzia dentara (5, pag. 107-118) 31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130) 32. Diastema (5, pag. 133, 142) 33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154) 34. Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185, 294-333, 339-3460 35. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57) 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag. 68-93) 37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102) 38. Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125) 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213) 40. Obturarea canalelor radiculare 97, 214-2480 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125) 42. Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89) 43. Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155) 44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag. 189-201) 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219) 46. Forme clinice – simptomatologie in gingivite si parodontite marginale (8, pag.221-280) 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag. 283-286) 48. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374) 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461) 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite (8, pag. 465-477) 51. Ocluzia dentara(9,pag.25-76)
2
52. Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare(9,pag.77-146) 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia partial redusa.(9, pag .147-169) 54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare(9, pag. 500540) 55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare(9, pag. 170-400) 56.Elemente structurale ale puntilor dentare(9. Pag. 434-482) 57. Etape ale terapiei prin punti dentare:Amprentarea (9, pag. 630-690) 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene (9,pag. 690-740) 59. Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(10, pag. 32-83) 60. Proteza partial acrilica mobilizabila.Elemente componente. (10, pag. 84-104) 61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate(10, pag .116-199) 62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala(10,pag. 201-229) 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:Amprentarea (10, pag. 279-293) 64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare (10,pag. 295-308) 65. Etape ale terapiei prin proteze totale:Amprentarea (10,pag.465-544) 66. Etape ale terapiei prin proteze totale: Determinarea relatiilor intermaxilare(10, pag. 550-564) 67 . Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba machetelor (10, pag. 568-582) 68. Verificarea si adaptarea protezelor mobile.(10, pag.583-593) 69.Stomatopatiile protetice la edentatul total (10, pag.593-693) 70.. Reoptimizarea protezelor mobile.(10, pag.693-703)
3
BIBLIOGRAFIA 1. Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oromaxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009. 2.
Rodica Luca-Metode locale de prevenire a cariei in santuti si fosete, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997.
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995. 4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003 5. Ecaterina ionescu – Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara, bucuresti, 2005. 6. A. Iliescu, M. Gafar – Cariologie si odontoterapie restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001 7. M. Gafar, A. Iliescu – Endodontia clinica si practica, Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001 8. H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Prodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009 9. N. Forna (sub redactia), D. Bratu, N.Forna, V. Mercut, Al. Petre, S. Popsor, T. Traistaru, Ocluzologie. Sindrom algo-disfunctional. Proteza fixa, vol. I, Editura Academiei Romane, 2011. 10. N. Forna (sub redactia), L. Lascu, N.Forna, M. Pauna, Proteza partial mobilizabila. Proteza totala, vol. II, Editura Academiei Romane, 2011.
4
1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53)
1.Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate: A. Apare prin înţeparea plexului branhial-NU B. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene-DA C. Se resoarbe în 2-3 ore-NU D. Necesită antibioterapie-DA E.Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere-NU pag. 37 2. Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt : A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă-NU B. Paloare faciala-DA C. Hiperventilaţie-DA D. Diaforeză-DA E. Greaţă-DA pag.43 3.Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă? A. Este o catecolamină-NU B. Este simpatomimetică-NU C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale-NU D. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000-DA E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit-NU pag. 15 4.Anestezia tronculară periferică: A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale-DA B. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică-NU C. Deformează regiunea anesteziată-NU D. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație- DA E. Include anestezia tronculară bazală-NU pag. 23
5
5.Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea lidocainei în timpul gravidităţii şi lactaţiei: A. Are efect teratogen-DA B. Poate determina hipotensiune de sarcină-DA C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală-NU D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul trimestru de sarcină-DA E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân pentru 24 de ore-NU pag. 10 6.Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: A. Ulceraţii ale mucoasei-DA B. Ruperea acului-NU C. Alveolita postextracţională-DA D. Pareza facială tranzitorie-NU E. Hematom-NU pag. 39
7. Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt: A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului-Da B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur-NU C. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide-DA D. La 1cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide-NU E. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin-DA pag. 26 8. Anestezia locală prin infiltraţie nu include: A. Anestezia de contact-DA B. Anestezia submucoasă-NU C. Anestezia intradermică-NU D. Anestezia plexală-NU E. Anestezia intraligamentară-NU pag. 20
6
9. Gaura infraorbitară este situată: A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare-NU B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră-NU C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori-DA D. La 6-8mm sub rebordul orbitar inferior-DA E. Deasupra suturii zigomato-maxilare-NU pag. 28 10. Manifestările clinice ale alergiei sunt: A. Dispnee cu wheezing-DA B. Angioedem-DA C. Hipotensiune arterial-DA D. Bradicardie-NU E. Colaps-DA pag. 45 11. Anestezia plexală: A. Este o anestezie supraperiostală-DA B. Rar utilizată la maxilar-NU C. Este paraapicală-DA D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri-NU E. Este o anestezie prin imbibiţie-NU pag. 21
12. Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: A.Creasta zigomato-alveolară-DA B.Rădăcina mezială a molarului de 12 ani-DA C.Mucoasa mobilă-DA D.Înainte muşchiului maseter-NU E.Marginea inferioară a osului zigomatic-NU Pag. 25
7
13. Lidocaina: A. Are pH-ul 8-NU B. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină -NU C. Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei-NU D. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic-DA E. Doza uzuală este de 18 ml soluţie-NU pag. 8
14. Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: A. Sincopa vaso-vagală-NU B. Durerea-DA C. Alveolita postextractională-Nu D. Pareza facială tranzitorie-DA E. Descuamarea epitelială -NU pag.35 15.Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune: A. Oxigenoterapie-DA B. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat-DA C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic-DA D. Administrare de epinefrină în bronhospasm-Da E. Administrare de antibiotice în edem laringian-NU pag. 45
16. Anestezia la spina Spix : A. Se efectuează rar pe cale orală-NU B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră-DA C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori-NU D. Determină anestezia nervului bucal-NU E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal- NU pag. 29
8
17.Articaina: A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor-NU B. Este contraindicată la copii sub 4 ani-DA C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente-NU D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina-NU E. Se recomandă injectare rapidă-NU pag 13
18. Anestezia intraligamentară: A. Nu necesită seringi speciale-NU B. Durata de instalare este mare-NU C. Reduce riscul de alveolită postextracţională-NU D. Durerea locală postanestezică e mai redusă-NU E. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic-DA pag.22
19. Necroza mucoasei: A. Apare pe fondul ischemiei prelungite-DA B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular-NU C. Apare după decolări brutale ale muco-periostului-DA D. Are culoare roşie intensă-NU E. Este un accident al anesteziei loco-regionale-NU pag. 39
20.Anestezia topică: A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru injectare-NU B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1%-NU C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos-DA D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a anestezicului-NU E. Durata este de aproximativ două ore-NU pag. 19
9
21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în: A. Procese inflamatorii retrotuberozitare-DA B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior-DA C. Pacienţi sub tratament anticoagulant-DA D. Hemofilici-DA E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente-NU pag. 24 . 22.Catecolaminele au ca efecte locale : A. Vasoconstricţie la locul injectării-DA B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin-NU C. Putere anestezică mai mare-DA D. Efect mai îndelungat-DA E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari-DA pag. 16
23. Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei-DA B. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice-DA C. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice-DA D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit-NU E. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool-DA pag. 35
24.Mepivacaina: A.Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină-DA B.Durata anesteziei este crescută-DA C.Are potenţă de 2 faţă de lidocaină-DA D.Nu este metabolizată în ficat-NU E.Este eliminată renal în proporţie de 50-60%-NU Pag.11
10
25.Articaina este contraindicată la A.Pacienţi epileptici fără tratament-DA B.Pacienţi cu porfirie acută recurentă-DA C.Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică-DA D.Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe-DA E.Pacienţi sub tratament cu anticoagulant-NU Pag.13
26.Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt A.Stare de agitaţie nemotivată-DA B.Tegumente uscate-NU C.Senzaţia de greaţă-DA D.Cefalee intensă-DA E.Frison-NU Pag.51 27.Tratamentul anginei pectoral constă în: A.Poziţia declivă a pacientului-DA B.Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală-NU C.Administrarea unui vasodilatator coronarian-DA D.Oprirea intervenţiei dentare-DA E.Administrarea de antiedematoase per os-NU Pag.49 28.Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt: A.Ruperea acului-DA B.Producerea unui hematom-DA C.Trismus persistent- NU D.Injectite postanestezice-NU E.Congestia tegumentelor-NU Pag.30
11
29.Reperele pentru spina Spix sunt: A.Creasta temporală a mandibulei-DA B.Tuberozitatea mandibulară-NU C.Incizura sigmoidă-NU D.Plica pterigomandibulară-DA E.Planul de ocluzie al molarilor inferiori-DA Pag.29
30.Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: A.Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi-DA B.Anestezia simultană la mai mulţi dinţi-DA C.Posibilitatea localizării la un singur dinte-DA D.Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20ml soluţie anestezică-DA E.Nu necesită seringi special-NU Pag.22
12
2. EXTRACȚIA DENTARĂ (1,pag. 64-102) 1.Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de: A.Starea dintelui respectiv- DA B.Erupția incompletă a dintelui pe arcadă -NU C.Patologia structurilor adiacente- DA D.Afecțiuni asociate - DA E.Vârsta pacientului -NU Pag. 64 2. Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt: A.Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți -DA B.Dinți temporari cu procese carioase complicate -DA C.Dinți temporari cu macrodonție- NU D.Dinți temporari cu procese carioase meziale- NU E.Dinți temporari fracturați –DA Pag. 64, 65 3.Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt: A.Leucemia acută-DA B.Hipertensiunea arterială controlată- NU C.Diabetul zaharat tip 2 -NU D.Tratamentul cronic cu aspirina -NU E.Infarctul miocardic mai recent de 6 luni –DA Pag. 65 4.Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt: A.Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)- DA B.Plăgi ale buzelor - NU C.Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial -DA D.Tumori benigne de mici dimensiuni- NU E.Sinuzita maxilară rinogenă -DA Pag. 65
5.Tulburarile hepatice determina modificari importante in: A.Formula eritrocitara - NU B.Hemostaza -DA C.Formula leucocitara -NU D.Cresterea VSH-ului -NU E.Scaderea hematocritului -NU Pag. 66
13
6. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : A.Transplante- DA B.Afectiuni cardiovasculare -NU C.Diabet insulinodependent - NU D.Reactii de hipersessibilitate -DA E.Boli autoimune -DA Pag. 66 7.Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : A.Sindesmotoame -DA B.Instrumentar rotativ - NU C.Elevatoare - DA D.Stilet butonat- NU E.Clesti de extractie - DA Pag. 69 8.Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: A.In zona posterioara a arcadei dentare - NU B.In zona anterioara frontala -DA C.Pentru extractia premolarilor inferiori - NU D.Pentru extractia molarilor de minte superiori- NU E.Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare -NU Pag. 70 9.Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: A.Spre partea meziala a dintelui -NU B.In axul dintelui -DA C.Oblic anterior dreapta - NU D.Orizontal -NU E.Spre partea distala a coroanei -NU Pag. 72 10.Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie locala: A.Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva -DA B.Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare - NU C.Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva -NU D.Anestezie la Spina Spix -NU E.Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive -DA Pag. 75 11.Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A.Lingual -NU B.Vestibular - DA C.Mezial -NU
14
D.Distal -NU E.Coletul dintelui - NU Pag. 79 12.Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele indicatii: A.Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau usor divergente -DA B.Radacini recurbate spre distal - NU C.Radacini recurbate spre mezial - NU D.Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele - DA E.Radacini cu odontoame satelite -DA Pag. 79 13. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: A.Extractia cu clestele de radacini - DA B.Extractia cu sindesmotoamele -NU C.Extractia cu ajutorul elevatoarelor -DA D.Extractia cu ciupitorul de os -NU E.Extractia prin alveolotomie -DA Pag. 82 14. Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: A.Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara - DA B.Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare -NU C.Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros - DA D.Dinti cu osteita periradiculara -NU E.Radacini deformate prin procese de hipercimentoza -DA Pag. 86 15. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de: A.2 mm de defectul osos creat -NU B.6-8 mm de defectul osos creat -DA C.2-3 mm de defectul osos creat -NU D.2-4 mm de defectul osos creat -NU E.1 cm de defectul osos creat -NU Pag.86 16.Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata pentru: A.Resturi radiculare mici, situate profund -NU B.Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare- DA C.Radacini deformate in regiunea apicala -NU D.Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii -NU E.Radacini cu procese periapicale -NU Pag. 87 17.In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai: A.Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale -NU
15
B. Inciziile de descarcare -NU C.Papilele dentare -NU D.1/3 mijlocie a lamboului -NU E.Unghiurile lamboului -DA Pag. 90 18.Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu: A.Elevatoarele -NU B.Clestele de electie pentru premolari -NU C.Sindesmotoamele -NU D.Dalta si ciocanul -NU E.Separatie radiculara -DA Pag. 90 19.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de: A.Leziuni patologice preexistente -DA B.Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate -DA C.Starea generala a pacientului -NU D.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras -DA E.Starea de igiena a cavitatii orale -NU Pag. 92 20.In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: A.Radacini curbe,cudate,in”baioneta”-DA B.Creasta zigomato-alveolara -NU C.Anchiloza dento-alveolara -DA D.Sept interradicular gros -DA E.Os alveolar dens -DA Pag.92 21.Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire: A.corticala orala la nivelul caninului superior -NU B.Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior -DA C.Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori -NU D.Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori -NU E.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori -NU Pag. 94 22.Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusiv cu: A.Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior -DA B.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 -NU C.Aplicarea unei presiuni pe mandibula -NU D.Sustinerea incorecta a mandibulei -NU E.Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare -NU Pag. 95 23.Accidentele sinusale constau in:
16
A.Deschiderea sinusului maxilar -DA B.Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar -NU C.Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -DA D.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala -DA E.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara -NU Pag. 96 24.Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: A.1% din cazuri -NU B.0,1% din cazuri -NU C.0,6-5% din cazuri -DA D.7% din cazuri -NU E.8%din cazuri -NU Pag. 97 25.In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: A.3 minute -NU B.5 minute -NU C.8 minute -NU D.10 minute -NU E.15-20 minute -DA Pag. 98 26.Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A.Fractura procesului alveolar -DA B.Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara) -DA C.Mesarea alveolei -NU D.Persistenta tesutului de granulatie in alveola -DA E.Sutura plagii postextractionale -NU Pag. 99 27.Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A.Tratamentele citostatice- DA B.Accidentele ischemice cerebrale- NU C.Starea de graviditate- NU D.Hipotensiunea arteriala -NU E.Infarctul miocardic -NU Pag. 99 28.Alveolita postextractionala este favorizata de: A.Pansament supraalveolar prelungit -NU B.Infectii preexistente acute sau cronice -DA C.Sutura plagii postextractionale- NU D.Extractii atraumatice -NU E.Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional- NU Pag. 100 29.In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase intense,care apar: A.Imediat dupa extractie -NU
17
B.La 2-3 zile postextractional- DA C.Dupa 4 zile de la extractie -NU D.La 5 zile postextractional -NU E.Dupa o saptamana de la extractie -NU Pag. 100 30.Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: A.Dehiscenta plagii- DA B.Radioterapia -DA C.Solutia anestezica- NU D.Tratamentul cu citostatice- NU E.Varsta pacientului- DA Pag. 101
18
3. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE (pag. 116-122,131-157,159-169) 1.Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în grosimea osului producând incluzia dentară sunt : A.Poziţia ectopică a germenului dentar- DA B.Malformaţiile coronare- DA C.Malpoziţii ale dinţilor vecini- NU D.Fibromucoasa densă -NU E.Plicaturarea lamei dentare- DA Pag. 116 2.Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea erupţiei dintelui reprezentate de: A.Malformaţii corono-radiculare -NU B.Hiperplazii gingivale -DA C.Fracturi ale oaselor maxilare- NU D.Sindromul compresiei de maxilar- NU E.Traumatisme- NU Pag. 116 3.Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt : A.Razele X -DA B.Factorii ereditari- DA C.Hipertiroidismul -NU D.Traumatismele- NU E.Sindromul Turner- DA Pag. 116 4.Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare prin următoarele mecanisme (pag 116): A.Macrodonţii- DA B.Sindromul compresiei de maxilar- DA C.Ereditatea încrucişată -DA D.Traumatisme locale -NU E.Osteita deformantă -NU Pag. 116
19
5.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după următoarele criterii: A.După criteriul morfologic- DA B.După criteriul etiologic -DA C.După criteriul topografic- DA D.După criteriul antropologic- NU E.După criteriul filogenetic- NU Pag. 117 6.Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de: A.Prezenţa tremelor- DA B.Prezenţa diastemelor- DA C.Existenţa pe arcadă a unui spaţiu- DA D.Mobilitate accentuată a dintelui temporar-NU E.Mobilitate accentuată a dinţilor vecini -NU Pag. 117 7.Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia dentară sunt: A.Poziţia dintelui inclus- DA B.Adîncimea incluziei -DA C.Starea dinţilor vecini -DA D. Densitatea osoasa - NU E. Ocluzia centrica-NU Pag. 117 8.Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în incluziile dentare heterotopice sunt : A.Apofizele stiloide -DA B.Conductul auditiv intern- NU C.Oasele parietale- NU D.Apofizele mastoide- NU E.Conductul auditiv extern şi intern -NU Pag. 119 9.Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în: A.Incluzia molarului de minte superior -NU B.Incuzia molarului de minte inferior -DA C.Incluzia caninului superior -NU D.Incuzia molarilor maxilari situaţi oblic- NU E.Incluzia premolarilor superiori -NU Pag. 120
20
10.Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile: A.Dintele inclus- DA B.Arcadele dento-alveolare- DA C.Dinţii în erupţie- DA D.Starea dinţilor vecini- DA E.Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare- NU Pag. 118 11.Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt în legătură cu: A.Angularea -NU B.Relaţia cu canalul mandibular- NU C.Morfologia rădăcinii- NU D. Natura ţesutului acoperitor- NU E.Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus- DA Pag. 131 12.Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt: A.Angularea- DA B.Relaţia cu planul ocuzal-DA C.Relaţia cu ramul mandibular- DA D.Morfologia rădăcinii- DA E.Vârsta pacientului- NU Pag. 131 13.Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se descriu: A.Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă- NU B.Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă -NU C.Incluzia verticală –odontectomie uşoară- NU D.Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară -NU E.Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă- DA Pag. 131 14.După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între orizontala planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia poate fi : A.Incluzie cu ax inversat –unghi negativ- DA B.Incluzie orizontală- DA C.Incluzie mezio-angulară- DA D.Incluzie verticală- DA E.Incluzie axială- NU Pag. 131
21
15.Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular după Pell şi Gregory clasificarea cuprinde 3 clase : A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă de marginea anterioară a ramului mandibular- DA B.Clasa II:jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului mandibular- DA C.Clasa III:coroana molarului inclus este total acoperită de ramul mandibular-DA D.Clasa III:coroana molarului inclus situată vestibular este parţial acoperită de ramul mandibular -NU E.Clasa III:coroana molarului inclus situată lingual nu este total acoperită de ramul mandibular -NU Pag. 133 16.În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului de minte inclus prin: A.Curbura rădăcinilor- DA B.Lungimea rădăcinii -DA C.Spaţiul periodontal -DA D.Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor- cu cât această dimensiune este mai mare la nivel cervical cu atât este mai uşoară extracţia- NU E.Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei- NU Pag. 136 17.În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există spaţiu: A.Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă -NU B.Extracţia molarului de minte este mult mai facilă -DA C.Se vor folosi numai elevatoarele -NU D.Se va folosi numai cleştele corespunzător- NU E.Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici- NU Pag. 137 18.Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt: A.Poziţia mezio-angulară -DA B.Poziţia disto-angulară -NU C.Clasa II după Pell şi Gregory- NU D.Spaţiu parodontal larg- DA E.Os elastic DA Pag. 141
22
19.Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt: A.Poziţia mezio-angulară- NU B.Poziţia disto-angulară -DA C.Clasa II după Pell şi Gregory- NU D.Rădăcini scurte -NU E.Clasa B după Pell şi Gregory- NU Pag. 141 20.Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: A.Complicaţii septice -DA B.Complicaţii trofice -DA C.Complicaţii tumorale- DA D.Complicaţii mecanice -DA E.Complicaţii osoase -NU Pag. 141 21.Incluzia caninului superior este: A.Mai frecventă la sexul masculin -NU B.Mai frecventă la sexul feminine -DA C.Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă- NU D.Mai frecventă în poziţie vestibulară -NU E.Mai frecventă în poziţie orizontală- NU Pag. 159 22.În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A.Deschiderea foselor nazale -DA B.Deschiderea sinusului maxilar- DA C.Luxarea dinţilor vecini -DA D.Fractura procesului alveolar- DA E.Sinuzita maxilară odontogenenă -NU Pag. 163 23.Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt: A.La pacienţii tineri- DA B.În incluzii profunde- NU C.În anomalii de formă- NU D.În anomalii de volum- NU E.La adulti-NU Pag. 165
23
24.În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa: A.Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia -DA B.Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari -DA C.Unei boli intercurente- NU D.Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada -NU E.Unor modificări morfologice ale maxilarelor- NU Pag. 166 25.Transplantarea caninului inclus constă în (pag.166): A.Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată în creasta alveolară DA B.Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus- NU C.Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după extracţia dintelui temporar-DA D.Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus- NU E.Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus- NU Pag. 166 26.Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau conservatoare în raport cu : A.Poziţia incluziei- DA B.Profunzimea incluziei- DA C.Spaţiul existent pe arcadă -DA D.Vârsta pacientului- DA E.Poziţia dinţilor antagonisti- NU Pag. 160 27.Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A.Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată -DA B.Incluzie vestibulară -DA C.Incluzie intermediară sau transversală- DA D.Incluzie joasă -NU E.Incluzie înaltă -NU Pag. 160 28.Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei caninului superior pot evolua spre: A.Rinite supurate -DA B.Tromboflebita sinusului cavernos- NU C.Meningite -NU D.Pericardite -NU E.Septicemie -NU Pag. 160
24
29.Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163): A.Incluziile vestibulo-palatine transversale -DA B.Incluziile înalte- NU C.Incluziile superficiale -NU D.Incluziile complicate- NU E.Incluziile profunde- NU Pag. 163 30.În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde trei etape principale: A.Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă -DA B.Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui- DA C.Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe arcadă- DA D.Transplantarea dintelui -NU E.Extracţia propriu-zisă –NU Pag. 165
25
4 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE (1, pag. 174- 194) 1.Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele: A. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ -DA B. Canale cu curburi accentuate-DA C. Cǎi false, perforaţii ale podelei camerei pulpare -NU D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale-NU E. Resorbţii radiculare externe sau interne-DA Pag.174 2.Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt: A. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor mandibulari-NU B. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ -DA C. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine evaluat preoperator-NU D. Fractura radicularǎ verticala-DA E. Pacienţi cu imunosupresie-DA Pag.175 3.Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de localizat- DA B. Se intervine asupra marginii gingivale libere-NU C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete-DA D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-NU E. Incizie şi decolare facile-NU Pag.177 4.Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. Accesul chirurgical este foarte bun-DA B. Tensiunea în lambou este minimǎ-DA C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ-NU D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate-DA E. Igiena orala este mai dificil de menţinut-NU Pag.179
26
5. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului-NU B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NU C. Colţurile lamboului se pot necroza-DA D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ-DA E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire-DA Pag.178 6.Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Decolarea lamboului este dificilǎ-NU B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ-NU C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NU E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi-DA Pag.179 7.Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ sunt: A. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ-DA B. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ-NU C. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre eminenţele radiculare -NU D. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa liberǎ-NU E. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile anatomice de vecinǎtate-DA Pag.180 8.Decolarea unui lambou se va realiza: A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale lamboului -NU B. Se începe decolarea la colţurile lamboului-DA C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte integrantǎ a lamboului-DA D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua a lamboului -NU E. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical-NU Pag.182 9.Principii generale in depǎrtarea lamboului: A. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou-DA B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NU C. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ-DA D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument-NU E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DA Pag.183
27
10.In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a leziunii periapicale se face pe baza: A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare-DA B. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia apexului prin perforarea acesteia cu o sondǎ-NU C. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice -NU D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea acului folosit pentru tratamentul mecanic-DA E. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un material radioopac, apoi se face radiografie de control-DA Pag.183 11.Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os-NU B. Se detaşeazǎ leziunea progresiv, dupǎ care este îndepǎrtatǎ în întregime-DA C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale-DA D. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic- DA E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ-NU Pag.184 12.Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ propriu-zisǎ): A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm-NU B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase-NU C. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii-DA D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)-DA E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ-DA Pag.186 13.Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperator pe cale directǎ: A. Canale cu secreţie persistentǎ-DA B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic-DA C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare-NU D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala-DA E. Corp strǎin pe canal-DA Pag.188
28
14.Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate: A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular-DA B. Sǎ fie biocompatibile-DA C. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ-NU D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric-NU E. Sǎ prezinte radioopacitate-DA Pag.190 15.Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt: A. Suprainfectarea-NU B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire-DA C. Hematomul-NU D. Fractura rǎdǎcinii-DA E. Hemoragia postoperatorie-NU Pag.193 16.Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: A. Leziuni nervoase-DA B. Hemoragie postoperatorie-NU C. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie retrogradǎ-NU D. Necroza osului-NU E. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive-NU Pag.192 17.Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. Fractura radicularǎ verticalǎ-NU B. Corticala vestibularǎ groasa-DA C. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ -NU D. Pacienţi cu imunosupresie-NU E. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare-NU Pag.175 18.Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt: A. Simptomatologie clinicǎ specificǎ,prezenta( edem, durere, fistulǎ)-NU B. Dinte nefuncţional-NU C. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice-DA D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea preexistentǎ -NU E. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ-NU Pag.175
29
19.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: A. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2 extremitǎţi cu douǎ incizii verticale de descǎrcare-NU B. O incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale-NU C. O incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi douǎ incizii oblice de descǎrcare-NU D. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie verticalǎ de descǎrcare -DA E. O incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ-NU Pag.178 20.În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale: A. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva-NU B. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii-NU C. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ-DA D. Nu se continuǎ intervenţia-NU E. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ-NU Pag.186 21.Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu: A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0-DA B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 -NU C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0-NU D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0-NU E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0-NU Pag.190 22.Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt: A. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece-NU B. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de clorhexidinǎ-DA C. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei-NU D. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate-NU E. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie-NU Pag.193 23.Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: A. Edem-NU B. Leziuni nervoase-DA C. Hemoragie postoperatorie-NU D. Mobilitate excesivǎ a dintelui-NU E. Necroza osului prin frezaj intempestiv-NU Pag.192
30
24.Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop: A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor-NU B. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale-NU C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui dinte -NU D. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice-NU E. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces-DA Pag.194 25.Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Decolarea lamboului este facila -NU B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ-NU C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NU E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi-NU Pag.179 26.Decolarea unui lambou se va realiza: A. Cu un decolator ascuţit - DA B. Se începe decolarea de la baza lamboului-NU C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ-DA D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal-NU E. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala-NU Pag.182 27.Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ propriu-zisǎ): A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm-NU B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei osoase-NU C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii-NU D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)-DA E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi,nu se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ-NU Pag.186 28.Principii generale in depǎrtarea lamboului: A. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou-NU B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NU C. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune-NU D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument-NU E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DA Pag.183
31
29.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-NU B. Se intervine asupra marginii gingivale libere -NU C. Incizie si decolare facila-DA D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-NU E. Incizie şi decolare dificile-NU Pag.177 30.Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: A. Bisturiu-DA B. Sindesmotom-NU C. Pensa ciupitor de os-NU D. Chiurete de diferite dimensiuni-DA E. Pensa Kocher-NU Pag. 176
32
5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC (1, pag. 198-220) 1.În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de: A. 450 - NU B. 900 – NU C. 600 – DA D. 300 – NU E. 150 – NU Pag.199 2. Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: A. Trapezoidala– NU B. La nivelul insertiei alveolare a frenului –DA C. În „baionetă” – NU D. Tip Pichler – NU E. in „L” – NU Pag199. 3. Frenul lingual este constituit din: A. Țesut conjunctiv lax –NU B. Țesut fibros –NU C. Fibre musculare – NU D. Mucoasă acoperitoare groasa –NU E. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din mușchiul genioglos–DA Pag 200 4. Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: A. Determinata de fumat – NU B. Iritativ-mecanică cronică – DA C. Iritativ-mecanică acută – NU D. Neoplazică – NU E. Idiopatică – NU Pag 206 5. Frenotomia presupune urmatoarea incizie: A. Verticala –NU B. Oblic mezial dreapta-NU C. In „Z” –NU D. Transversala, perpendiculara pe fren –DA E. In „V”-NU Pag.206 6. Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: A. Trapezoidal-NU B. Liniar-NU C. Romboidal-DA D. Triunghiular-NU E. Arcuat-NU pag.201
33
7. Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de: A. Trauner –NU B. MacIntosh –NU C. Kazanjian – DA D. Obwegesser – NU E. Valerian Popescu – NU Pag 208 8. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare –NU B. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular –NU C. Insertie joasa a frenurilor– NU D. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare, in unele situatii – DA E. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare – NU Pag.214 9. Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor egresati urmarește: A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate –NU B. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate – NU C. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate – DA D. Înălțarea crestei edentate – NU E. Creșterea lățimii crestei edentate – NU Pag.213 10. În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită: A. Pericolului lezării nervului bucal – NU B. Pericolul lezării limbii – NU C. Pericolul lezării arterei faciale – NU D. Pericolul lezării nervului lingual – DA E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator– NU Pag 215 11. Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii: A. Relațiilor interdentare –NU B. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate – NU C. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale – DA D. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase –NU E. starii de igiena orala a pacientului – NU Pag 217 12. Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este: A. În „L” – NU B. În „V” – NU C. În „Z” – NU D. În „H” inversat – DA E. In „W” – NU Pag 218
34
13. Torusul mandibular este localizat: A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în zona caninpremolar – DA B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo-canină –NU C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona molarului 3 – NU D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în zona incisivo-canină – NU E. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona canin-premolar –NU Pag 219 14. După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare supraperiostală se prepară: A. lambouri totale vestibulare – NU B. lambouri totale linguale – NU C. lambouri parțiale vestibulare și linguale – DA D. lambouri parțiale jugale– NU E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare – NU Pag 209 15. Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale: A. Vestibuloplastia–NU B. Frenectomia – DA C. Frenoplastia in „Z” – DA D. Tuberoplastia – NU E. Frenoplastia cu vestibuloplastie – DA Pag 198,199 16. In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele formatiuni anatomice: A. Canalul Wharton– DA B. Artera faciala– NU C. Vena linguala – DA D. Glanda sublinguala–NU E. Vena faciala– NU Pag 202 17. Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoasei fundului de sac vestibular: A. Hiperplazia palatinală – NU B. Hiperplazia de proteza –DA C. Epulis fissuratum –DA D. Epulis granulomatos– NU E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos– NU Pag.203
35
18. Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta: A. În plan vertical – DA B. În plan sagital – NU C. În plan transversal – DA D. În ambele planuri – DA E. În plan antero-posterior – NU Pag.204 19. În cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru : A. A confirma natura conjunctivă a formațiunii – DA B. A infirma evoluția în părțile osoase –DA C. A infirma evoluția în sinusul maxilar–NU D. A exclude prezența unui dinte inclus –DA E. A exclude prezența unei formațiuni tumorale –DA Pag. 204 20. Hiperplazia gingivală este caracterizată prin: A. Creșterea asimptomatica a gingiei – DA B. Creșterea rapidă a gingiei –NU C. Creșterea lentă și progresivă a gingiei –DA D. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei – DA E. Creștere simptomatică a gingiei – NU Pag. 206 21. Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje: A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din cauza bridelor cicatriciale– DA B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare –NU C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual – NU D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare – DA E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare – NU Pag 208 22. Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează: A. Perpendicular pe festonul gingival –NU B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei – NU C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei –DA D. Până la nivelul periostului – DA E. Obligatoriu interesează și periostul – NU Pag 206 23. Creasta balantă reprezintă: A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator –NU B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator – DA C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula – DA D. Localizată în zonele frontale dentate –NU E. O zonă de hipertorfie – NU Pag 207
36
24.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă: A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile – NU B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă – DA C. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate-NU D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate – NU E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe –NU Pag 208 25. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand: A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm – NU B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara–NU C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii -DA D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm-DA E. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale –NU Pag 208 26. Principiile alveoplastiei sunt: A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei –DA B. Inciziile se realizează pe versanții crestei –NU C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare – DA D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi – NU E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă –DA Pag 211 27. Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care: A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare –DA B. Se realizează fără conservarea osului alveolar – NU C. Se realizează cu conservarea osului alveolar – DA D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a septurilor interradiculare – DA E. Se realizează fără regularizare osoasă –NU Pag 211 28. Exractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: A.La nivelul festonului gingival –DA B.La 1cm de festonul gingival –NU C.La nivelul fundului de sac vestibular –NU D.La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila –NU E.In mucosa mobila –NU Pag 211 29.Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: A.Vestibular la mandibula – DA B.Vestibular la maxilar –DA C.Oral la maxilar – NU D.Central intraosos –NU E.Vestibulo-oral –NU Pag220
37
30. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine – NU B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine – DA C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine – DA D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine –DA E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine – NU Pag 218
38
6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE (1, pag. 242-268, 270-288)
1. Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: A. Specifica - NU B. Nespecifica -DA C. Mixta -DA D. Compusa doar din germeni anaerobi -NU E. Polimorfa -DA Pag. 242 2. Infectiile specifice sunt reprezentate de : A. infectiile spatiilor fasciale primare-NU B. infectiile spatiilor fasciale secundare -NU C. supuratiile difuze -NU D. actinomicoza- DA E. supuratiile circumscrise -NU Pag. 246 3. Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: A. per primam -NU B. per secundam -DA C. dupa sutura intradermica -NU D. dupa sutura in planuri anatomice -NU E. Dupa sutra de pozitie Pag 246 4. Flegmonul este o supuratie difuza in care: A. exista o colectie supurata -NU B. sint prezente sfacele si bule gazoase -DA C. nu este modificata temperatura corporala -NU D. valoarea procalcitoninei este normala - NU E. apare constant poliuria- NU Pag. 245 5. In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata: A. de congestia tegumentului -NU B. de febra inalta -NU C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal- DA D. de dureri intense -DA E. stare generala intens alterata -NU Pag 247
39
6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DA B. alveolita postextractionala -NU C. abcesul palatinal -NU D. fibromatozele gingivale localizate -NU E. chistul de maxilar suprainfectat -DA Pag. 247 7. In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza: A. tumefactie discreta -NU B. deglutitie imposibila -NU C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase -DA D. torticolis -NU E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier -NU Pag. 252 8. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide -NU B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior -NU C. abcesul spatiului genian - NU D. nevralgiile de trigemen -DA E. pericoronarita molarului 3 inferior -NU Pag. 256 9.Flegmonul de planseu bucal poate determina: A. Tromboza septica a sinusurilor craniene -DA B. Meningita septica -DA C. Pareza de facial -NU D. Mediastinita acuta -DA E. Gangrena pulmonara -DA Pag.271 10.Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: A. Laterofaringian -NU B. Infratemporal - DA C. Sinusul maxilar -DA D. Mentonier –NU E. Submandibular -DA Pag. 272 11.Fasciita necrozanta: A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DA B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NU C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NU D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NU E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DA Pag. 273
40
12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DA B. Tumori benigne ale glandelor salivare -NU C. Supuratii difuze -DA D. Lipomatoza cervicala -NU E. Tumori maligne suprainfectate- DA Pag. 274 13.Abcesul cerebral A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NU B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NU C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast -DA D. Tratamentul este specific neurochirurgical -DA E. Evolueaza spre septicemie -NU Pag 276 14.Osteoperiostita A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DA B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DA C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic -NU D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NU E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului -DA Pag 281 15.Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: A. Osteomielite supurate, acute sau cornice -DA B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen -NU C. Osteomielite dupa infectii specifice -DA D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen -DA E. Osteomielita radionecrotica -NU Pag 282 16.Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: A. Tumori benigne osoase -DA B. Infectii nespecifice osoase -NU C. Tumori maligne osoase –DA D. Displazia fibroasa -DA E. Supuratii periosoase -DA Pag. 283 17.Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: A. Este o infectie contagioasa nespecifica -NU B. Evolueaza in mai multe stadii -DA C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome -DA D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice- DA E. Tratamentul este chirurgical- DA Pag. 287
41
18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala,se stabileste: A. In urma examenului clinic -DA B. Pe baza IDR la tuberculina -DA C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura -NU D. Examen RMN -NU E. Lavaj bronho-alveolar -NU Pag. 288 19.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational- DA B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate -NU C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate -DA D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical -DA E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional -NU Pag 245 20. Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: A. Punctii sinusale gresit efectuate - DA B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori- DA C. Punctii septice la spina Spix -NU D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier -NU E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine - DA Pag. 255 21.Spatiul submandibular este delimitat de : A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos -DA B. Inferior: tegument si platisma -NU C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian - NU D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter - DA E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian -DA Pag 257 22.Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: A. Litiaza submandibulara supurata -NU B. Abcesul spatiului submandibular -DA C. Warthonita, periwarthonita -DA D. Tumorile chistice de planseu bucal -DA E. Flegmonul difuz al planseului bucal -DA Pag 259 23.Spatiul parafaringian este subimpartit in : A. Spatiul laterofaringian -DA B. Spatiul prevertebral -DA C. Spatiul pterigomaxilar -NU D. Spatiul retrofaringian -DA E. Spatiul pterigomandibular -NU Pag 265
42
24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: A. Flegmonul amigdalian -DA B. Flegmonul pterigomandibular -NU C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus -DA D. Abcesul planseului bucal -NU E. Tumorile laterofaringiene -DA Pag 266 25.Spatiul retrofaringian este delimitat de : A. Medial: spatiul prevertebral -NU B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala -DA C. Superior: baza craniului -DA D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul -NU E. Anterior:peretele posterior al faringelui -DA Pag 266 26.Flegmonul planseului bucal: A. Se mai numeste angina Ludwig -DA B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul submentonier -DA C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin NU D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular -NU E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori -NU Pag 270 27.Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: A.Colectie difuza –NU B.Colectie bine delimitata –DA C.Prezinta la periferie fenomenul de periadenita –DA D.Tegumentele acoperitoare sunt congestive –DA E.Starea generala nu este alterata -NU Pag 278 28.Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: A. Tumorile de parotida -DA B. Chistul sebaceu supurat -NU C. Abcesul spatiului parotidian -DA D. Artita cronica temporo mandibulara -NU E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata -NU Pag 278-279
43
29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri -NU B. Este nedureroasa -DA C. Ganglionii sunt fermi si mobili -DA D. Se insoteste de febra, splenomegalie -NU E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM -NU Pag. 279,280 30.Sifilisul tertiar A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide B. Se insoteste de adenopatie C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamini Pag 287
44
7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR (1, pag. 292-308)
1. Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare-NU B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului-NU C. inferior, reprezentata de osul palatin-NU D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale-DA E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului-NU Pag. 292 2. Sinusul maxilar: A. este o cavitate anexa a foselor nazale-DA B. se deschide in meatul superior -NU C. se deschide in meatul mijlociu-DA D. se deschide in meatul inferior-NU E. este implicat in apararea imuna nespecifica-DA Pag. 292 3. Sinusul maxilar: A. este o cavitate anexa a cavitatii orale-NU B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie-DA C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei-DA D. este structura de sustinere a globului ocular-NU E. este o structura compacta-NU Pag. 293 4. Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza-NU B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza-NU C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili-DA D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat-DA E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator-DA Pag. 293 5. Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : A. infectioase-DA B. alergice-DA C. traumatice-NU D. neoplazice-DA E. autoimune-NU Pag.293
45
6. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar-DA B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare-DA C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare-DA D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada-NU E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar-NU Pag. 293 7. Sinuzita maxilara de cauza dentara : A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului-NU B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului-NU C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului-NU D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar-DA E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala -NU Pag. 294 8. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. caria dentara simpla-NU B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale-DA C. candidoza orala-NU D. xerostomia-NU E. lipsa igienei orale-NU Pag. 295 9. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale-DA B. deviatia de sept nazal-DA C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal-DA D. anclavarea dentara-NU E. candidoza orala cronica atrofica-NU Pag.295 10. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. caria dentara a dintilor maxilari-NU B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali-NU C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari-NU D. necroza dentara a dintilor maxilari-NU E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali-DA Pag.295 11. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali-DA B. incluzia dentara a caninilor maxilari-NU C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali-DA D. gingivita cronica-NU E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari-DA Pag.295
46
12. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari-NU B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali-DA C. incluzia caninului maxilar-NU D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DA E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-DA Pag.295 13. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. obturatii de canal la dintii maxilari-NU B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali-DA C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali-DA D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali-DA E. toate cauzele de mai sus-NU Pag 295 14. . Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare-NU B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali-NU C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata-DA D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata-DA E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv-NU Pag.295 15. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv-DA B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv-NU C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare-DA D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei-NU E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei-DA Pag 295 16. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive: A. tumor, calor si dolor-NU B. congestiva, catarala si supurata-DA C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-NU D. exudativa, de granulare si epitelizare-NU E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-NU Pag.296 17. In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este : A. congestionata-NU B. hiperplaziata-DA C. atrofiata-NU D. cu formatiuni polipoide si chistice-DA E. profund alterata-DA Pag 296
47
18. In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: A. scaderea IgA-NU B. cresterea IgA-DA C. scaderea vascozitatea mucusului-NU D. cresterea vascozitatea mucusului-DA E. disparitia partiala sau totala a cililor-DA Pag.296 19. In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara-DA B. disparitia complexelor immune circulante-NU C. lipsa celulelor caliciforme -DA D. fibroza parcelara sau totala-DA E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala-DA Pag.296 20. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt : A. haemophilus influenzae-NU B. germenii microbieni probiotici-NU C. pneumococii-DA D. colibacilii-DA E. stafilococus aureus-NU Pag. 296 21. Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, frontotemporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului-NU B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a capuluiDA C. febra 38-39C-NU D. iritatie faringiana-DA E. cacosmie subiectiva-NU Pag.297 22. Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara: A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-NU B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-NU C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-DA D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central-NU E. marimea si forma sinusurilor maxilare-DA Pag. 297 23. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu : A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-DA B. sinuzitele maxilare specifice-NU C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-NU D. sinuzita maxilara alergica-NU E. sinuzita maxilara fungica-NU Pag. 299
48
24. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face cu : A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-NU B. sinuzitele maxilare specifice-DA C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-DA D. sinuzita maxilara alergica-DA E. sinuzita maxilara fungica-DA Pag. 299 25. In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : A. asigurarea drenajului sinuzal-DA B. antibioterapie -DA C. corticoterapie-DA D. indepartarea factorului cauzal-DA E. cura radicala a sinusului maxilar-NU Pag 300 26. In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua : A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a-NU B. antibioterapie cu macrolide-NU C. antibioterapie cu lincosamide-NU D. corticoterapie-NU E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului-DA Pag.301 27. Cura radicala a sinusului maxilar : A. consta in realizarea unei meatotomii-NU B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara-NU C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III-NU D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV-DA E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale-NU Pag.301 28. Cura radicala a sinusului maxilar : A. are ca scop crearea unei meatotomii-NU B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale-NU C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar-DA D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal-DA E. are ca scop indepartarea factorului cauzal-NU Pag. 302 29. Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de diagnostic: A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat-DA B. scurgere abundenta de secretie purulenta-NU C. halena fetida-NU D. refluarea alimentelor pe fosa nazala-NU E. proba Valsalva pozitiva-DA Pag.303
49
30. In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm, se va tine cont de : A. adancimea vestibului maxilar-NU B. prezenta sau absenta dintilor-DA C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DA D. adancimea boltii palatine- NU E. optiunea chirurgului-DA Pag 304
50
8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382,388-394) 1.Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt: A.Corpi străini restanţi în plagă - DA B.Sutura plăgii în tensiune – DA C.Vârsta pacientului – NU D.Plăgi zdrobite – DA E.Imunosupresia - NU Pag.314 2.După Navarro şi colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt localizate la nivelul: A.Ramului mandibulei - NU B.Condilului mandibular - DA C.Zonei parasimfizare- NU D.Procesului alveolar - NU E.Procesului coronoid - NU Pag.315 3.Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie: A.Accidentele rutiere - NU B.Agresiunea - DA C.Accidentele sportive - NU D.Accidentele de muncă - NU E.Iatrogenia - NU Pag.316 4.Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei sunt: A.Gaura mentonieră - DA B.Simfiza mentonieră - NU C.Zona parasimfizară - DA D.Apofiza coronoidă - NU E.Unghiul mandibulei - DA Pag.316 5.Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele: A.Flexia - DA B.Presiunea - DA C.Tasarea - DA D.Smulgerea - DA E.Compresia - NU Pag.316
51
6.După numărul liniilor de fractură, fracturile de mandibulă se clasifică în: A.Unice - DA B.Multiple - NU C.Duble - DA D.Cominutive - DA E.Triple - DA Pag.320 7.Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este: A.Laterale - DA B.Verticale - NU C.Oblice - NU D.Mediane - DA E.Paramediane - DA Pag. 321 8.Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de mandibulă sunt: A.Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase - DA B.Modificări ale raporturilor de ocluzie - DA C.Edemul părţilor moi - NU D.Durere spontană - NU E.Deformări osoase ale etajului inferior al feţei - DA Pag.322 9.La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenţierea focarelor de fractură, se urmăresc: A.Puncte dureroase - DA B.Discontinuitatea osoasă - DA C.Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate - NU D.Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei - NU E.Prezenţa crepitaţiilor osoase - DA Pag.322,323 10.Fracturile subcondiliene joase bilaterale determină: A.Ocluzie deschisă anterioară - DA B.Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată - NU C.Ocluzie în doi timpi - NU D.Devierea liniei mediene de partea fracturată - NU E. Ocluzie cap la cap - NU Pag.327 11.Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza: A.Simptomatologie clinică - DA B.Ortopantomografie - DA C.Computertomografie -DA D.Radiografie în incidenţă Hirtz - NU E.Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată(laterală) - DA Pag.332
52
12.Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt: A.Consolidarea întârziată - DA B.Consolidarea vicioasă - DA C.Pseudartroza - DA D.Supuraţii periosoase - NU E.Osteomielita mandibulei - NU Pag.335 13.În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi interesate: A.Osul maxilar propriu-zis - DA B.Oasele zigomatice - DA C.Osul mandibular - NU D.Oasele palatine - DA E.Apofizele pterigoide - DA Pag.361 14.Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte: A.Disjuncţie cranio-maxilară joasă - NU B.Fractură transversală joasă - DA C.Disjuncţie cranio-maxilară înaltă - NU D.Fractură tip GUERIN - DA E.Fractură WALTHER - NU Pag.363,368 15. Fractura orizontală Le Fort I interesează: A.Apertura piriformă - DA B.Creasta zigomato-alveolară - DA C.Tuberozitatea maxilară - DA D.Apofizele pterigoide 1/3 medie - NU E.Fosa canină - DA Pag.363 16.Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: A.Edem facial important („facies în butoi”) –NU B.Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin) – DA C.Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens transversal –DA D.Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul molarilor, bilateral –NU E.Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral – DA Pag.364 17.Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează : A.Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale –DA B.Peretele inferior al orbitei –DA C.Apofiza pterigoidă în 1/3 medie – NU D.Peretele extern al orbitei –DA E.Arcada temporo-zigomatică –DA Pag.365
53
18. Complexul zigomatic este alcătuit din : A. Osul malar – DA B.Arcada temporo-zigomatică –DA C.Marginea inferioară a orbitei –DA D.Marginea superioară a orbitei –NU E.Podeaua şi peretele lateral al orbitei –DA Pag. 379 19.Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic –NU B.Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral –DA C.Fractura –disjuncţie de malar –DA D.Fractura ,, blow-out’’ a podelei orbitei –DA E.Fractura cominutivă –DA Pag.379,380 20.Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt: A.Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar –DA B.Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior –DA C.Diplopie –DA D.Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice –NU E.Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de partea lezata –DA Pag.381,382 21.Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă următoarele tipuri de investigaţii radiografice: A.Computertomografie –DA B.Radiografie în incidenţă Parma –NU C.Ortopantomografie –NU D.Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz –DA E. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară(Caldwell) –NU Pag.322 22.Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: A.Cădere accidentală – DA B.Accidente de circulaţie - DA C.Agresiune umană sau animală –DA D.Iatrogenie –DA E.Complicaţii secundare infecţioase –NU Pag. 388 23.Traumatismele dento-alveolare se clasifică în: A.Leziuni dentare –DA B.Leziuni osoase – NU C.Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare –DA D.Traumatisme ale procesului alveolar –DA E.Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile –DA Pag.388
54
24.Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice: A.Fisură coronară –DA B.Fisura radiculara –NU C.Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare –DA D.Fractură radiculară –DA E.Avulsie dentară –NU Pag.388 25.Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A.Coafaj indirect –NU B. Coafaj direct – DA C.Amputaţie vitală –DA D.Extirpare vitală –DA E.Extracţie dentară –NU Pag.389 26.Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi: A.Contuzia dentară- NU B.Luxaţia cu extruzie – DA C.Contuzia parodontală –DA D. Avulsia completă –DA E.Contuzia coronara NU Pag. 390 27.În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini terapeutice: A.Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur –DA B.Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii vecini –NU C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii vecini –DA D. Extracţia dintelui luxat –NU E.Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat –DA Pag.391 28.Etapele replantării dentare sunt: A.Curăţirea dintelui de detritusuri, înaintea replantării , cu ser fiziologic –DA B.Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice –NU C.Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă –DA D.Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile –DA E.Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni –NU Pag. 392 29. Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică sunt: A.Asigură o bună imobilizare –DA B.Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale –NU C.Permite abordul pentru tratamenul endodontic –DA D.Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând extracţia lentă –NU E. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând leziuni ale cementului -NU Pag.393
55
30.Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele: A.Gutiere acrilice –DA B.Imobilizare rigidă intermaxilară –NU C.Imobilizare cu sârmă cu 8( ligatură hipocratică) –DA D.Şinele vestibulo-linguale NU E.Imobilizare semirigida -DA Pag.393
56
9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI CERVICO-FACIALE MAXILARE (1., PAG.402-404, 406-426, 428-433,437-443) 1.Chistul branhial: A.Este adenopatie laterocervicală-NU B.Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin-NU C.Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical-DA D.Abordul chirurgical este pe cale intraorală-NU E.Poate maligniza-DA Pag. 407 2.Chistul canalului tireoglos: A. Se mai numește și chistul median al gâtului-DA B. Apare numai la copil-NU C. Poate fistuliza tegumentar-DA D. Apare laterocervical, în 1/3 superioară-NU E. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom-DA Pag. 409 3.Sialochistul: A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor salivare accesorii- DA B. Apare doar la vârstnici-NU C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare-NU D. Poate fi localizat si in parotida-DA E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar-DA Pag. 411 4.Mucocelul: A. Este o tumoră malignă-NU B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale-DA C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale-NU D. Consistenta este fluctuenta-DA E. Este foarte dureros la palpare-NU Pag. 411 5.Ranula: A. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac”-NU B. Este situată totdeauna pe linia mediană-NU C. Se poate perfora spontan-DA D. Se suprainfectează frecvent-NU E. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre -DA Pag. 413
57
6.Chistul sebaceu: A. Are originea în celulele adipoase din derm-NU B. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare-NU C. Își are originea la nivelul foliculului pilos-DA D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale-DA E. Cavitatea chistică este umplută de sebum-DA Pag. 414 7.In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face cu: A. Chistul dermoid -DA B. Tumori benigne parotidiene-DA C. Limfangiomul chistic -NU D. Chistul canalului tireoglos-DA E. Ranula in bisac -NU Pag. 415 8.Epulis fissuratum: A. Este o tumoră malignă a cavității orale-NU B. Apare la purtatorii de proteza mobila-DA C. Se localizeaza pe mucoasa jugala -NU D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic-DA E. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne-DA Pag. 417 9.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: A. Este localizată doar la nivelul limbii -NU B. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate-DA C. Este intalnita predominant la bărbați-NU D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de „broboane”-DA E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala -DA Pag 417,418 10.Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut si sub denumirea de: A. Epulis Fibros-NU B. Epulis granulomatos-NU C. Epulis angiogranulomatos-NU D. Botriomicom-DA E. Hiperplazie papilomatoasa-NU Pag. 418 11.Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: A.Fibromul osifiant periferic –DA B.Papilomul mucoasei orale –NU C.Fibromul mucoasei orale NU D.Granulomul periferic cu celule gigante –DA E.Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare- DA Pag 420
58
12.Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu: A. Granulomul piogen gingival-DA B. Chistul de eruptie-NU C. Papilomul -NU D. Granulomul periferic cu celule gigante-DA E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de debut-DA Pag. 421 13.Granulomul periferic cu celule gigante: A. Este asociat cu hipeparatiroidismul-NU B. Este prevalent la sexul masculin-NU C. Apare mai frecvent la virste tinere-NU D. Este localizat palatinal-NU E. Se mai numeste epulis cu celule gigante-DA Pag. 421 14.Granulomul congenital(epulisul congenital): A. Este o leziune frecventă-NU B. Afectează adesea sexul masculin-NU C. Apare la nivelul mucoasei jugale-NU D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara maxilara,paramedian -DA E. Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce-DA Pag. 423 15.Papilomul este: A. proliferare tumorala maligna-NU B. proliferare celulara fibroblastica benigna-NU C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului-DA D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului-NU E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale-NU Pag. 425 16.Papilomul: A. Are drept cauza probabila infecția cu HPV-DA B. Are întotdeauna consistență fermă-NU C. Obișnuit, este pediculat-DA D. Are culoare albăstruie-NU E. Poate apărea la orice vărstă-DA Pag. 425 17. Fibromul A. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității orale B. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală-DA C. Apare doar la bărbați-NU D. Apare la orice varsta-DA E. Dimensiunie sunt, de regulă, mai mari de 2 cm-NU Pag. 428
59
-NU
18.Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu: A. Melanomul cavității orale-NU B. Granulomul piogen-DA C. Papilomul mucoasei orale-DA D. Mucocelul-NU E. Ranula-NU Pag. 429 19.Tratamentul fibroamelor constă în: A. Radioterapie-NU B. Chimioterapie-NU C. Radioterapie și chimioterapie-NU D. Extirpare chirurgicală în totalitate-DA E. Cauterizare -NU Pag. 429 20.Fibromatoza gingivală: A. Este congenitală-NU B. Este ereditară-DA C. Are cauză traumatică-NU D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie-NU E. Tratamentul este chirurgical-DA Pag. 430 21.Lipomul: A. Este o tumoră malignă-NU B. Este un sarcom-NU C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial-NU D. Apare mai frecvent la persoanele obeze-DA E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale-DA Pag. 431 22.Lipomul se localizeaza: A. Pe trunchi si membre -DA B. Frecvent oral - NU C. LA nivel cervico facial-DA D. Mai rar oral DA E. In derm -NU Pag. 431 23.Sindromul Madelung: A. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale-NU B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala-DA C. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat-NU D. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz-DA E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive-DA Pag. 432
60
24.Schwannomul: A. Este o tumoră benignă-DA B. Are originea în celulele Schwann-DA C. Este congenitală-NU D. Apare numai la vârstnici-NU E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical-NU Pag. 433 25.Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde: A. Hemangioamele-DA B. Angiosarcoamele-NU C. Fibrosarcoamele-NU D. Malformațiile vasculare-DA E. Malformațiile limfatice (limfangoamele)-DA Pag. 437 26.Hemangiomul: A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)-NU B. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial-NU C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere-DA D. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei-DA E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent -NU Pag 438 27.Tratamentul hemangioamelor poate consta în: A. Pansament modelant-NU B. Scleroterapie-DA C. Producerea de sângerări-NU D. Radioterapie-DA E. Dispensarizare-DA Pag. 439 28.Malformațiile vasculare: A. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața-DA B. Au întotdeauna flux crescut-NU C. Au întotdeauna flux scăzut-NU D. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut-DA E. Malformațiile capilare au flux scăzut-DA Pag. 439 29.Sindromul Sturge-Weber: A. Afecțiune tip hamartom-DA B. Are si manifestări neurologice-DA C. Sunt doar leziuni de tip capilar-NU D. Sunt leziuni strict tegumentare-NU E. Sunt leziuni strict mucozale-NU Pag. 441
61
30.Limfangiomul: A. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial-NU B. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii-DA C. Evoluția este rapidă-NU D. Tratamentul este întotdeauna chirurgical-NU E. Raspund la tratament sclerozant - NU Pag. 443
62
10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE (1,pag.450-471, 474-485,488-510,512-517)
1.Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: A.keratochistul odontogen-DA B.chistul nazo-palatin-NU C.chistul gingival al adultului-DA D.chistul rezidual-NU E.defectul osos Stafne-NU Pag.450 2.Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: A.chistul folicular-NU B.ameloblastomul-DA C.mixomul odontogen-DA D.chistul parodontal lateral-NU E.chistul residual-NU Pag.453 3.Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: A.chistul folicular-DA B.tumora odontogena adenomatoida-DA C.ameloblastomul si fibromul ameloblastic-DA D.mixomul odontogen-NU E.malformatiile arterio-venoase osoase central-NU Pag.453 4.Chistul folicular: A.apare frecvent la nivelul oaselor maxilare-DA B.reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare-DA C.apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei-DA D.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclusNU E.afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin-NU Pag.456 5.Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: A.chistul nazo-palatin-DA B.chistul median palatinal-DA C.chistul nazo-labial-DA D.chistul radicular-NU E.chistul osos anevrismal-NU Pag.450
63
6.Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: A.chistul radicular lateral-DA B.chistul folicular-DA Ckeratochistul odontogen primordial-DA D.ameloblastomul-NU E.fibromul ameloblastic-NU Pag.460 7.Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: A.chistul parodontal lateral-DA B.keratochistul odontogen primordial-DA C.parodontopatia marginala cronica profunda-DA D.ameloblastomul-NU E.fibromul ameloblastic-NU Pag.470 8.Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: A.ameloblastomul-DA B.tumora odontogena scuamoasa-DA C.tumora odontogena epiteliala calcificata-DA D.fibromul ameloblastic-NU E.odontoameloblastomul-NU Pag.474 9.Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen inclus fac parte: A.fibromul odontogen-DA B.mixomul odontogen-DA C.cementoblastomul-DA D.ameloblastomul-NU E.odontoameloblastomu-NU Pag.474 10.Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: A.poate aparea la orice varsta-DA B.exceptional la copii sub 10 ani-DA C.afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin-DA D.la maxilar sunt mai frecvente-NU E.initial tumora este simptomatica-NU Pag.474 11.Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele mai frecvente sunt: A.formal foliculara-DA B.forma plexiforma-DA C.forma acantomatoasa-NU D.forma desmoplastica-NU E.forma bazocelulara-NU Pag.475
64
12.Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: A.hiperplazii epulis like-DA B.tumori benigne gingivale-DA C.forme de debut ale tumorilor maligne gingivale-DA D.tumori maligne endoosoase-NU E.tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa-NU Pag.482 13.Tumora odontogena calcificata: A.este o tumora rara-DA B.se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare-DA C.localizarea cea mai frecventa este la mandibula-DA D.afecteaza in special copiii-NU E.clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,dureroasa-NU Pag.483 14.Fibromul ameloblastic: A.apare in special la pacienti tineri-DA B.mai frecvent la sexul feminin-NU C.localizarea predilecta este la maxilar-NU D.este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-DA E.nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase-NU Pag.483 15.Odontomul: A.este o tumora odontogena relativ frecventa-DA B.combina elemente epiteliale si ectomezenchimale-DA C.prezinta doua forme anatomo-clinice-DA D.forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte-NU E.mai frecvent la mandibula decat la maxilar-NU Pag.484 16.Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: A.osteomul-DA B.perlele de smalt-DA C.corpi straini intraososi-DA D.ameloblastomul-NU E.chistul radicular-NU Pag.485 17.Fibromul odontogen central: A.este o tumora frecventa-NU B.rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur-DA C.poate fi prezenta la orice varsta-DA D.se localizeaza mai frecvent la maxilar-NU E.leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte-NU Pag.488
65
18.Tumora odontogena cu celule granulare: A.este extreme de rara-DA B.apare la adulti in general peste 40 de ani-DA C.se localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-DA D.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase-NU E.pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata-NU Pag.489 19.Mixomul odontogen: A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar-DA B.apar si la nivelul oaselor lungi-DA C.clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor-DA D.apar mai frecvent intre 20-45 de ani-NU E.se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei-NU Pag.490 20.Cementoblastomul: A.apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani-DA B.afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare-NU C.se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza-DA D.mucoasa acoperitoare este modificata-NU E.dintele implicat este mobil si nu ramane vital-NU Pag.492 21.Osteoblastomul: A.este o tumora benigna osoasa-DA B.este derivata din osteoclaste-NU C.are incidenta scazuta-DA D.apare mai frecvent la mandibula-DA E.afecteaza mai frecvent persoanele tinere-DA Pag.497 22.Torusul mandibular: A.este o exostoza-DA B.se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului mandibular-NU C.afecteaza mai frecvent sexul masculin-DA D.sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism-DA E.dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat-NU Pag.505 23.Boala Paget: A.caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa-DA B.etiologie bine stabilita-NU C.apare in special la persoane de peste 40 de ani-DA D.apare mai frecvent la sexul masculin-DA E.intereseaza doar oasele viscerocraniului-NU Pag.515
66
24.In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele: A.subfebrilitate-DA B.scadere in greutate-DA C.exoftalmie-DA D.pancitopenie-DA E.anizocorie-NU Pag.514 25.Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: A.chistul radicular -DA B.keratochistul odontogen-NU C.chistul gingival-NU D.chistul parodontal lateral-NU E.chistul follicular-NU Pag.450 26.Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: A.chistul globulomaxilar-DA B.chistul gingival al adultului-NU C.chistul folicular-NU D.chistul de eruptie-NU E.chistul rezidual-NU Pag.450 27.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A.ameloblastomul-DA B.fibromul ameloblastic-NU C.odontoameloblastomul-NU D.cementoblastomul-NU E.mixomul odontogen-NU Pag.474 28.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: A.fibromul ameloblastic-DA B.ameloblastomul-NU C.tumora odontogena calcificata-NU D.cementoblastomul-NU E.mixomul odontogen-NU Pag.474 29.In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte: A.osteopetroza-DA B.osteomul-NU C.condromul-NU D.osteocondromu-lNU E.torusuri-NU Pag.493
67
30.Tumora odontogena adenomatoida: A.mai este numita si «tumora celor doua treimi » -DA B.de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni-NU C.mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani-NU D.afecteaza cel mai adesea sexul masculin-NU E.cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte-NU Pag.486
68
11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE (1, pag. 545-584) 1.Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte: A.tutunul-DA B.alcoolul-DA C.varsta-NU D.radiatiile solare-DA E.paramixovirusurile-NU Pag.545,546 2.Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte: A.varsta-DA B.radiatiile solare-NU C.deficitul imunitar-DA D.alcoolul-NU E.fumatul-NU Pag.547,548 3.Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: A.buza-DA B.mucoasa jugala-DA C.bolta palatina -NU D.fata ventral a limbii-DA E.fata dorsala a limbii-NU Pag.550 4.Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: A.fibroza submucoasa orala-DA B.eritroplzia -NU C.lichenul plan-DA D.glosita sifilitica-DA E.leucoplazia-NU Pag.550-551 5.Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: A.lichenul plan -NU B.eritroleucoplazia-DA C.eritroplazia-DA D.glosita sifilitica-NU E.candidoza cronica hiperplazica-NU Pag.550,552 6.Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte: A.localizarea tumorii primare-DA B.dimensiunile tumorii primare-DA C.profunzimea invaziei-DA D.invazia perinervoasa-DA E.nici un raspuns corect-NU pag.558
69
7.In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre afectiunile congenitale fac parte: A.chistul canalului tireoglos-DA B.chistul branhial-DA C.ranula in bisac- NU D.teratomul-DA E.laringocelul-NU pag.561 8. In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre tumorile benigne cervicale fac parte: A.tumori chistice-DA B.limadenite cronice -NU C.tumori vasculare-DA D.amilidoza -NU E.sarcoame ganglionare-NU Pag.561 9.Biopsia incizionala este indicate in cazul: A.leziunilor tumorale de dimensiuni mici -NU B.tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic-DA C.tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical-DA D.bolnavilor care refuza interventia chirurgicala-DA E. leziuniloracute cu caracter inflamator -NU Pag.562 10.Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii: A.infectioase-DA B.tumorale benigne-DA C.tumorale maligne-DA D.leziuni specifice-DA E.lezini ulcerative-NU Pag.563 11.In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: A.leziuni acute cu caracter inflamator-DA B.leziuni vasculare-DA C.tumori parotidiene-DA D.zone anatomice cu risc vital-DA E.leziuni provocate de traumatisme vechi-NU Pag.562
12.Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: A.gradul I –absenta celulelor atipice-DA B.gradul II –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate-NU C.gradul III –citologie anormala, dar fara semne de maligntate-NU D.gradul IV – citologie foarte sugestiva pentru malignitate-DA
70
E.gradul V – caracter net de malignitate-DA Pag.563 13.Clasificarea TNM: A.Tx – tumora primara nu poate fi evaluata-DA B.T1 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-NU C.T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-NU D.T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-DA E.T2 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-DA Pag.566 14.Clasificarea TNM: A.Nx – ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati-DA B.N1 – un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm-DA C.N0 – nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical-DA D.N3 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm-DA E.N1 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm-NU Pag.566 15.Gradul de diferentiere a tumorii maligne: A.Gx – gradul de difrentiere nu poate fi evaluat-DA B.G4 – bine diferentiata-NU C.G4 – nediferentiata-DA D.G3 – slab diferentiata-DA E.G3 – moderat diferentiata-NU Pag.567 16.Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt: A.un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi-DA B.prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical-DA C.implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali-DA D.ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale-DA E.toate raspunsurile de mai sus sunt false-NU Pag.569 17.Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor oro-maxilofaciale sunt: A.plamanii-DA B.ficatul-DA C.oasele-DA D.rinichii-NU E.creierul-DA Pag.569
71
18.Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii: A.pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1 cm-DA B.pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1,5 cm-NU C.pentru tumorile in T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm-DA D.pentru tumorile in T3 – margini libere negative la cel putin 3 cm-DA E.pentru tumorile in T4 – margini libere negative la cel putin 4 cm- NU Pag.571 19.Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin: A.diminuarea durerii-DA B.reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor functionale pe care le induce-NU C.inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic-DA D.limitarea cresterii exofitice-DA E.reducerea riscului de suprainfectare-NU Pag.572 20.Lambourile arteriale: A.au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare”-DA B.irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului-DA C.sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare”-NU D.viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate-DA E.necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate-DA Pag.572 21.Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor: A.glanda submandibulara-DA B.ganglionii cervical-DA C.vena jugulara externa-NU D.muschiul omohioidian-DA E.teaca carotica-DA Pag.575 22.Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana sunt: A.glanda submandibulara-DA B.tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si submandibular-DA C.ganglionul jugulodigastric-DA D.vena jugulara interna-NU E.teaca carotica-DA Pag.578
23.Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza: A.nivelul II -DA B.nivelul III -DA C.nivelul IV -DA D.nivelul I -NU E.ganglionii suboccipitali-DA Pag.579
72
24.Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii: A.se impune un abord cervical pentru tumora primara-DA B.pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale-NU C.pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata-DA D.adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin temporizare-DA E.profilactic -NU Pag.582 25.Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii: A.se impune un abord cervical pentru tumora primara-NU B.profilactic-DA C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata-NU D.adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin temporizare-NU E.scurtarea timpului interventiei-NU Pag.582 26.Radiatiile solare: A.au lungimi de unda de la 200 la 1800 nmDA B.spectrul infrarosu este de la 500-1400 nmNU C.spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conjunctivNU D.spectrul vizibil este de la 760-1800 nmNU E.radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solareNU Pag.546 27.Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: A.fibroza submucoasa orala-NU B.eritroleucoplazia-DA C.lichenul plan-NU D.glosita sifilitiica-NU E.candidoza cronica hiperplazica-NU Pag.551,552 28.Eritroplazia: A.definita clinic ca o pata violacee,cu aspect omogen -NU B.nu poate fi indepartata prin stergere-DA C.clinic se prezinta deseori izolata-NU D.cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan-NU E.nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitatii oraleNU Pag.552
29.Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: A.fundul ulceratiei are aspect granular-DA B.fundul ulceratiei are aspect neted-NU C.marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior-NU D.marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos-NU E.marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive-NU Pag.553
73
30.Cheilita actinica: A.apare la personae sub 45 de ani-NU B.mai frecventa la femei-NU C.se localizeaza in special pe buza superioara-NU D.se localizeaza in special pe buza inferioara-DA E.delimitare certa intre tegument si rosul de buza-NU Pag. 556
74
12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE (1, pag. 679-685,687-693,695-702) 1.Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor normala, centrica, sunt: A. Pierderea molarilor si premolarilor - DA B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor - DA C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei - DA D. Incluzia molarilor de minte inferiori - NU E. Interferente in lateralitate –DA Pag.679 2.Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt: A. Pozitia craniala in fosa – DA B. Pozitia caudala – DA C. Pozitia centrica – NU D. Pozitia dorsala – DA E. Pozitia ventrala – DA Pag.679 3.Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt: A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare – NU B. Spasm muscular – DA C. Deviatiile mandibulei – NU D. Crepitatii si cracmente – DA E. Durere – DA Pag.681 4.Semnele clinice in contuziile ATM sunt: pg.687 A. Devierea mentonului de partea afectata – NU B. Trismus accentuat – NU C. Durere articulara spontana –DA D. Articulatie sensibila la palpare – DA E. Hipersialie – NU Pag.687 5.In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt: A. Laxitatea capsulei articulare – DA B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori – NU C. Cavitate glenoida putin adanca – DA D. Deformari condiliene – DA E. Tubercul articular cu panta accentuata – NU Pag.688
75
6.In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala: A. Gura este partial deschisa -DA B. Mandibula este retruzata – NU C. Inocluzie verticala frontala – DA D. Depresiune pretragiana - DA E. Linia interincisiva deplasata –NU Pag.688 7.In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala: A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata –DA B. Linia interincisiva este deplasata contralateral –DA C. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa – NU D. Crepitatii si cracmente pe partea afectata –NU E. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei –NU Pag.689 8.Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca: A.Doar unilaterala – NU B.Tubercul articular cu relief accentuat – NU C.Spasm muscular in sindromul epileptic –DA D.Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare –DA E.Apare un cracment caracteristic –DA Pag.690 9.Simptomatologia in luxatia posterioara : A.Miscari mandibulare absente – DA B.Otoragie cu scaderea acuitatii auditive – DA C.Gura intredeschisa la 1-2 cm – DA D.Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala –NU E.Obraji turtiti –DA Pag.693 10. Simptomatologia sinovitei si capsulitei : A.Dureri localizate articular – DA B.Miscari mandibulare dureroase – DA C.Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata –DA D.Cresterea cantitatii de lichid sinovial – DA E.Impingerea condilului mandibular spre posterior –NU Pag.695 11. Retrodiscita este descrisa ca: A.Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal – NU B.Are o frecventa destul de mica –DA C.Produsa prin traumatism articular acut –DA D.Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc –DA E.Produsa prin deplasari anterioare exagerate –DA Pag.695
76
12.Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt: A.Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular – DA B.Congestie si tumefactie preauriculara – DA C.Tulburari functionale progresive –DA D.Nu afecteaza si conductul auditiv extern – NU E.Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie –DA Pag.695,696 13.Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu: A.Foliculita pretragiana – DA B.Furunculul pretragian – DA C.Periconarita acuta a molarilor de minte superiori – NU D.Limfadenita pretragiana – DA E.Parotiditele urliene -DA Pag.696 14. Simptomatologia in artrita reumatoida este : A.Tumefactie articulara-DA B.Durere iradianta, cu caracter nocturn –NU C.Limitarea progresiva a functiei articulare – DA D.Crepitatii – DA E.Modificari ale ocluziei –DA Pag.697 15. Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica : A.Miscari mandibulare atipice –DA B.Asimetrie faciala progresiva – DA C.Pastrarea dimensiunii verticale – NU D.Tumefactie pretragiana –NU E.Zgomote articulare – DA Pag. 699 16. Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt: A.Deteriorarea tesutului articular moale – DA B.Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte –DA C.Consecutive traumatismelor articulare in antecedente – DA D.Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular –NU E.Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani –DA Pag.699 17. Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt : A.Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii – DA B.Devierea mandibulei de partea sanatoasa – NU C.Miscari de protruzie si lateralitate posibile –DA D.Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza intracapsulara – NU E.Se observa un proces coronoid deformat – DA Pag.702
77
18. Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca : A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii – DA B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica – DA C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene – NU D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare” – DA E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos – DA Pag.702 19. Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional sunt: A. Ortopantomografia – DA B. Radiografia de profil in incidenta Parma – DA C. Radiografia in incidenta mandibula defilata – NU D. Computer tomografia – DA E. Rezonanta magnetica nucleara – DA Pag 682 20. Principiile de tratament in plagile articulare : A. Curatirea mecanica a plagii - DA B. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase - DA C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani –NU D. Sutura in doua sau mai multe planuri – DA E. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani –NU Pag. 687 21. Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca : A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani –DA B. Etiopatogenie ereditara – Sindromul Klinefelter – DA C. Ocluzie deschisa in zona frontala - NU D. Marirea simetrica a condilului -DA E. Alungirea ramului si corpului mandibular –DA Pag.686 22. Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt: A. Deviatiile mandibulei-DA B. Hipertonia muschilor masticatori la palpare-NU C. Limitarea miscarilor mandibulare-DA D. Hipotonia muschilor masticatori la palpare-DA E. Senzatie de obstructie articulara unilaterala –NU Pag.681 23.Durerea in Sindromul algodisfunctional este: A. Inconstanta-NU B. Are caracter cronic –NU C. Are caracter acut- DA D. Este simptomul predominant-DA E. Este constanta-DA Pag.681
78
24. Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional, nu este corecta: A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - NU B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid – DA C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala – NU D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime – NU E. Terapia prin exercitii – mecanoterapia – NU Pag.683 25. Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde : A. Modificarea dietei (regim semilichid) – DA B. Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior –NU C. Fizioterapia –DA D. Terapia ocluzala –DA E. Stimularea electrica nervoasa transcutanata – DA Pag683,684 26. Aplazia condiliana se caracterizeaza prin : A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului –DA B. De obicei este bilaterala –NU C. Se diagnostichezeaza de obicei precoce –NU D. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare –DA E. Terapia ortodontica precoce –DA pg.685,686 27. Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre: A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor – NU B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei – DA C. Se aplica o miscare initiala de coborire - DA D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior – DA E. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc – DA Pag.690 28. Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral – DA B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos - NU C. Se aplica presiune spre inapoi pe menton –DA D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului –DA E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie –DA Pag.689 29. Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele : A. Frecventa extreme de rara – DA B. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana – DA C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene – DA D. Menton deviat de partea opusa leziunii – NU E. Ocluzie incrucisata – DA Pag.693
79
30. Artrita sifilitica se descrie prin : A. Leziuni de intensitate redusa – DA B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute – DA C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne – NU D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica –DA E.Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii lueticePag.697
80
13.PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE (1, pag.719 -720,723- 738,744-753,760-770)
1.In lipsa unui tratament imediat,sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt: A.hemoragia- NU B.hematomul intraparotidian- NU C.fistula salivara -DA D.paralizia n.facial- DA E.sindromul Frey -NU Pag. 719 2.Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita: A.sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete -DA B.radioterapie in doze sclerozante- NU C.repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului sectionat- DA D.plastia canalului cu grefa -NU E.parotidectomie superficiala- NU Pag. 719 3.Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza pacientii intre: A.5-10 ani- NU B.10-15 ani-NU C.20-30 ani -NU D.30-60 ani -DA E.60-70 ani -NU Pag. 723 4.Calculii salivari sunt formati din: A.fosfati de calciu- DA B.fosfati de sodiu -NU C.oxalati de calciu- DA D.oxalati de potasiu- NU E.carbonat de calciu -DA Pag. 725 5.Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin: A.febra- NU B.criza dureroasa- DA C.sialoree reflexa -NU D.congestie tegumentara submandibulara- NU E.tumora salivara fantoma- DA Pag. 726
81
6.In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina: A.saliva cu aspect normal -NU B.saliva opalescenta -NU C.puroi -DA D.secretie seroasa -NU E.secretie sero- sanguinolenta -NU Pag. 727 7.Litiazele glandelor salivare accesorii sunt: A.frecvente -NU B.foarte frecvente- NU C.rare -NU D.foarte rare -NU E.exceptionale -DA Pag. 728 8.Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon presupune o serie de riscuri: A.hematom disecant al planseului bucal -NU B.lezarea nervului lingual -DA C.lezarea arterei faciale- NU D.lezarea venei faciale- NU E.lezarea nervului hipoglos- NU Pag. 730 9.Submaxilectomia este necesara atunci cand: A.exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara -NU B.exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei- NU C.calcul situat intraglandular -DA D.exista calculi paracanaliculari -NU E.exista stadiul de abces salivar -NU Pag. 733 10.Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon este: A.litotritia extracorporeala- NU B.parotidectomia superficiala- NU C.endoscopic -DA D.masajul glandei -NU E.parotidectomie totala -NU Pag. 733 11.Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent: A.glanda parotida bilateral- NU B.glanda submandibulara bilateral- NU C.glanda parotida unilateral-DA D.glanda submandibulara unilateral -NU E.glandele salivare accesorii- NU Pag 735
82
12.Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme: A.circumscrisa -DA B.goma -NU C.pseudotumorala -NU D.difuza-DA E.tumorala -NU Pag. 736,737 13.Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul: A.glandelor salivare accesorii- NU B.parotidei- DA C.glandei submandibulare- NU D.gandei sublinguale- NU E.glandelor molare -NU Pag. 744 14.Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este: A.crestere lenta,progresiva- DA B.durere -NU C.absenta durerii -DA D.se asociaza cu tulburari functionale ale facialului- NU E.se asociaza cu adenopatii cervicale -NU Pag 744 15.Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se face cu: A.litiaza submandibulara in faza pseudotumorala -DA B.abcesul salivar -NU C.colica salivara -NU D.adenopatie submandibulara nespecifica- DA E.adenopatie submandibulara metastatica- DA Pag. 746 16.Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt: A.aparitia adenopatiei regionale-DA B.alterarea starii generale-DA C.hiposialie-NU D.fiarea la tesuturile adiacente-DA E.paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial-DA Pag.747 17.Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta: A.20-30 ani -NU B.30-40 ani -NU C.45-50 ani -NU D.50-60 ani-DA E.60-70 ani -NU Pag.748
83
18.Adenomul canalicular se localizeaza predilect la: A.glanda parotida -NU B.glanda submandibulara -NU C.buza superioara -DA D.glanda sublinguala -NU E.valul palatin -NU Pag 748 19.La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu: A.varsta pacientului -NU B.gradul de diferentiere histologica-DA C.aspectul salivei -NU D.afectiuni generale asociate- NU E.localizarea tumorii- NU Pag.749 20.Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel: A.formatiune tumorala difuza -NU B.formatiune tumorala relativ bine delimitate -DA C.tumora asimptomatica -DA D.tumora dureroasa la palpare -NU E.crestere lenta cativa ani-DA Pag 749 21.Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul: A.vestibulului bucal-NU B.planseului bucal-NU C.mucoasei jugale-NU D.fibromucoasei palatului dur-DA E.valului palatin-NU Pag. 750 22.Carcinomul adenoid chistic apare: A.la copii-NU B.la adolescenti-NU C.la varsta adulta-DA D.mai frecvent la sexul masculin-NU E.fara predilectie pentru un anumit sex -DA Pag. 751 23.Carcinomul adenoid chistic metastazeaza: A.frecvent in ganglionii loco-regionali-NU B.rareori in ganglionii loco-regionali-DA C.hematogen pulmonar -DA D.frecvent hepatic -NU E.rar osos -DA Pag. 752
84
24.Adenomul pleomorf malign reprezinta: A.forma maligna a adenomului pleomorf-NU B.o tumora maligna per primam-DA C.o forma de tip carcinosarcom-DA D.o forma de carcinoma-NU E.o forma de sarcom-NU Pag.753 25.In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile glandelor salivare se impart in: A.2 categorii-NU B.3 categorii-DA C.4 categorii-NU D.5 categorii-NU E.6 categorii-NU Pag. 760 26.Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea: A.pareza definitiva in teritoriul n. facial-NU B.defect volumetric retromandibular-DA C.pareza tranzitorie in teritoriul n. facial -DA D.hipoestezia postoperatorie a lobului urechii-DA E.sindromul Frey -DA Pag. 764 27.Sindromul Frey se caracterizeaza prin: A.asialie- NU B.hiperemia tegumentelor parotido-maseterine -DA C.pareza tranzitorie a n.facial- NU D.hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor -DA E.hipoestezie in teritoriul n auriculotemporal- NU Pag. 764 28.Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru tumori maligne sunt: A.tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund- DA B.tumori cu malignitate scazuta- NU C.tumori cu malignitate intermediara -NU D.tumori cu malignitate crescuta -DA E.tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4)- DA Pag. 768 29.Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt: A.pareza preoperatorie in teritoriul n. facial-DA B.tumora benigna localizata pe lobul profund-NU C.recidive ale tumorilor maligne parotidiene- NU D.unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala maligna-DA E.tumori de consistenta dura -NU Pag. 768
85
30.Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in: A.tumori cu malignitate crescuta-DA B. tumori maligne ale lobului superficial-NU C.tumori maligne ale lobului profund-DA D.tumori maligne cu afectarea n. facial -DA E.tumori cu malignitate scazuta -NU Pag. 768
86
14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE SEVERE (1, pag. 787-816)
1. Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit: A. la orice virsta-NU B. intre 12-16 ani -NU C. cind cresterea somatica este complet incheiata-DA D. dupa 20 de ani-NU E. in functie de tratamentul ortodontic-NU Pag 787 2. In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se aplica: A. sectorial pe arcada superioara -DA B. concomitent bimaxilar -NU C. numai la mandibula -NU D. numai la maxilar-NU E. secvential pentru fiecare arcada-NU Pag 787 3. Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de discrepanta intre: A. ocluzie si pozitia buzei superioare-NU B. ocluzie si pozitia nasului -NU C. schema de predictie si cefalometria postoperatorie-DA D. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie -NU E. pozitia partilor moi-NU Pag 788 4. Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este: A. inchiderea spatiilor interdentare -NU B. corectarea inocluziei verticale-NU C. alinierea dentara -NU D. corectii ocluzale minore-NU E. contentia ocluzala a rezultatului operator -DA Pag 795 5. Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ: A. 0,5% -DA B. 1% -NU C. 2-3% -NU D. 5% -NU E. 10% -NU Pag795 6. Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de : A. 18-20%-DA B. B)2-3% -NU
87
C. 10-15% -NU D. 50% -NU E. 100% -NU Pag 795 7. In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele interventii: A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare -DA B. genioplastii-NU C. rinoplastii-NU D. condilectomii-NU E. osteotomii segmentare -NU Pag 815 8. Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin: A. Etajul inferior al fetei micsorat-DA B. Buza superioara pare alungita-NU C. Mentonul pare/este retrudat-NU D. Mentonul pare/este proeminent-DA E. Buza superioara pare scurtata-DA Pag. 810 9. Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in: A. Decompensare ocluzala -DA B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa -DA C. Corectia arcadelor dentare -DA D. Degajari coronare -NU E. Extractia molarilor de minte -NU Pag 787 10. Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari: A. Este nevoie de extractii dentare? -DA B. Care dinti vor fi extrasi? -DA C. Exista suficient os alveolar? -DA D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? -DA E. Care va fi rezultatul final? -NU Pag 787 11. Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: A. Ocluzogramei -DA B. Analizei pe modele de studiu-DA C. Schemelor de predictie cefalometrica -DA D. Schemelor de predictie chirurgicala-DA E. Audiogramei-NU Pag 787 12. Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase-DA B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii -DA
88
C. Necesitatea unor interventii associate -DA D. Viitoarea pozitie a partilor moi -NU E. Eliberarea cailor respiratorii -NU Pag 787,788 13. Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje: A. Permite simularea aspectului facial postoperator-DA B. Usureaza elaborarea planului de tratament -DA C. Efect psihologic benefic pentru pacient -DA D. Introduce factori de eroare suplimentari -NU E. Cost redus -NU Pag 788 14. Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje: A. Pret ridicat-DA B. Necesitatea calificarii personalului-DA C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari -DA D. Usureaza elaborarea planului de tratament -NU E. Efect psihologic negativ asupra pacientului -NU Pag 788 15. Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt: A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular-DA B. Osteotomia verticala a ramului mandibular-DA C. Osteotomia in L inversat-DA D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular-DA E. Osteotomia segmentara-NU Pag 789 16. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: A. Interventii pe condilul mandibular-DA B. Interventii pe unghiul mandibular-DA C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei-NU D. Osteotomii segmentare-NU E. Osteotomii oblice-NU Pag 790 17. Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: A. Lezarea nervului infraorbitar-DA B. Fractura etajului anterior al bazei craniului-NU C. Fractura lamelor pterigoide-DA D. Sectionarea arterei maxilare-DA E. Leziuni oftalmice-DA Pag 795 18. Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea: A. Leziuni ale nervului alveolar inferior-DA B. Tulburari neurosenzoriale -DA C. Hemangioame -DA D. Necroze -DA
89
E. Leziuni oftalmice -NU Pag 795 19. Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: A. Inchiderea spatiilor interdentare-DA B. Corectarea inocluziei verticale -DA C. Alinierea dentara -DA D. Corectii ocluzale minore-DA E. Corectarea eruptiei molarului de minte-NU Pag 795 20. In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: A. Profilul este concav-DA B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita -DA C. Profilul este convex-NU D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare-NU E. Profilul nu este modificat -NU Pag 795 21. In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are urmatoarele semnificatii: A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar-DA B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular -DA C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata-DA D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar-NU E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular-NU Pag 795,796 22. Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a Angle sunt: A. Decompensarea anomaliei -DA B. Corectarea formei arcadelor-DA C. Alinierea dentara-DA D. Corectarea bascularilor dentare-DA E. Repozitionarea punctelor craniometrice-NU Pag 796 23. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: A. Retrudarea mandibulei prognate -DA B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar-DA C. Asocierea acestora-DA D. Avansarea mandibulei prognate-NU E. Retrudarea maxilarului -NU Pag 796 24. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu trei situatii clinice: A. Prognatism mandibular -NU B. Retrognatism maxilar-NU C. Profil facial concav-NU D. Prognatism maxilar-DA
90
E. Retrognatism mandibular-DA Pag 804 25. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: A. Profil facial accentuat convex-DA B. Profil facial accentuat concav -NU C. Hipoplazie mandibulara-DA D. Hiperplazie mandibulara-NU E. Aspect clinic cu profil de pasare-DA Pag 804 26. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata: A. SNA marit -DA B. SNB marit -NU C. SNA micsorat -NU D. SNB micsorat -DA E. SNA marit si SNB micsorat -DA Pag 804 27. In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical vizeaza: A. Avansarea mandibulei retrognate-DA B. Retrudarea maxilarului prognat -DA C. Asocierea intre acestea -DA D. Retrudarea mandibulei retrognate-NU E. Avansarea maxilarului prognat -NU Pag 805 28. Genioplastia se practica: A. Pe cale orala –DA B. Pe cale cutanata-NU C. Pecale mixta-NU D. Cu retrudarea mentonului-DA E. Cu avansarea mentonului –DA Pag. 792 29. Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore: A. Infectii ale partilor moi-DA B. Osteite-DA C. Osteomielite-DA D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos -NU E. Elongarea excesia a structurilor nervoase -NU Pag 817 30. In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de maxilar se au in vedere urmatoarele: A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior-DA B. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de 3-5 mm -DA C. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata-DA D. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament ortodontic postchirurgical -DA
91
E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare -NU Pag 813
92
15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE (1, pag. 824-855)
1. Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc : A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina-NU B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina-NU C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina-NU D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina-NU E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina-DA Pag. 824 2. Formarea palatului primar are loc : A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina-NU B. in saptamana a 12-a de viata intrauterina-NU C. prin fuziunea proceselor nazale laterale-NU D. prin fuziunea proceselor nazale mediane -DA E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale laterale-NU Pag. 824 3. La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie este : A. intre 12-17%-NU B. intre 17-20%-DA C. intre 20-24%-NU D. intre 24-27% -NU E. intre 27-29%-NU Pag. 826 4. In sindromul Pierre-Robin coexista : A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala-NU B. micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina-NU C. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina-DA D. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina-NU E. macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala-NU Pag. 826 5. In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista : A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie-NU B. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare, anencefalie-NU C. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie-NU D. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare, arinencefalie -DA E. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie-NU Pag. 826
93
6. Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin : A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale-NU B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale-DA C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale-NU D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace-NU E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace-NU Pag. 826 7. Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza : A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina-DA B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala-DA C. daca este insotita de agenezie-NU D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare-DA E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare-NU Pag. 828 8. Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate : A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia-NU B. toata structura buzei pana la palatul primar-DA C. se poate asocia cu despicatura palatina-DA D. nu modifica podeaua nazala -NU E. afecteaza procesul alveolar-NU Pag 828 9. Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala : A. nu se asociaza cu despicatura palatina-NU B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti-NU C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti-DA D. nu afecteaza procesul alveolar -NU E. prezinta prolabium hipoplazic-DA Pag. 829 10. Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu urano-stafiloschisis: A. este interesat palatul dur in totalitate-NU B. este interesat palatul dur partial-DA C. este interesat valul palatin in totalitate-DA D. este interesat valul palatin partial -NU E. este interesat procesul alveolar -NU Pag.829 11. Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza: A. partile moi labiale -NU B. doar planseul nazal-NU C. C.doar procesul alveolar-NU D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul alveolar -DA E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala-DA Pag.831
94
12.Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in: A. Partiale –DA B. Despicatura procesului alveolar-NU C. Asociate-DA D. Totale-DA E. Despicatura palatine unilateral totala-NU Pag.829 13. Dupe Veau, clasificare despicaturilor labiale include: A. despicatura labial cicatriceala-DA B.despicatura partial anterioara-NU C. despicatura labiala bilateral asimetrica-DA D. despicatura labiala centrala-DA E. despicaturi asociate-NU Pag. 828,829 14. Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt : A. usureaza respiratia-NU B. usureaza alimentatia-DA C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare-DA D. impiedeca interpozitia limbii in despicatura-DA E. elimina folosirea suzetei-DA Pag.834 15. Despicatura labiala bilaterala se clasifica in : A. simpla-DA B. complexa-NU C.asimetrica- DA D. totala- DA E. asociata-NU Pag.838 16. In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni-NU B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni-NU C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni-DA D. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni-NU E. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni-NU Pag. 839 17. In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical-NU B. cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali-DA C. cheilorafia se practica prin tehnica Millard-NU D. cheilorafia se practica prin tehnica Malek-DA E. cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja-NU Pag.839
95
18. In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale : A. per primam se intervine ortopedic-NU B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea vomerului-NU C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de labioplastie-DA D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic-NU E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali-NU Pag. 839 19. Tehnica Levignac (in scut) se aplica in : A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp-NU B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi-NU C. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi-NU D. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi-NU E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp-DA Pag.840 20. In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic: A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat-NU B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat-DA C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar-NU D. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar -DA E. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului-DA Pag. 842 21. In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic: A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara-NU B. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara-DA C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern, palatoglos, palatofaringian si palatostafilin-DA D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si palatostafilin -NU E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern-NU Pag.842 22. In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza : A. tratament ortopedic-NU B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie-NU C. palatoplastie-NU D. stafilorafia-DA E. uranoplastie-NU Pag.842 23. In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza : A. tratament ortopedic-NU B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie-NU C. palatoplastie-NU D. stafilorafie -NU E. uranostafilorafie-DA Pag.844
96
24. In despicatura palatina unilaterala totala : A. de regula, tratamentul este ortopedic-NU B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp operator-NU C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat-DA D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni -NU E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni-NU Pag. 845 25. In despicatura palatina bilaterala totala: A. se asociaza protruzia premaxilei-DA B. se asociaza retruzia premaxilei-DA C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator-NU D. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori-NU E. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori-DA Pag. 845 26. Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina alveolara sunt: A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate-DA B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor postoperatorii-DA C. copil normosom, normotrof-DA D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator-NU E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni-NU Pag. 846 27. Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de : A. localizarea malformatiei-NU B. severitatea malformatiei-DA C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical-DA D. varsta la care s-a intervenit -DA E. coexistenta altor malformatii congenitale-NU Pag. 847 28. Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt : A. subdimensionarea rosului de buza-NU B. supradimensionarea rosului de buza-DA C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase-DA D. fistule cutanate -NU E. comunicare oro-nazala-DA Pag.847 29. Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza : A. corectia prin plastie in « V »-NU B. corectia prin plastie in « Y »-NU C. corectia prin plastie in « Z »-DA D. corectie prin osteotomia premaxilei -NU E. corectie prin alungirea columelei-NU Pag. 848
97
30. In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se practica : A. palatoplastia secundara-NU B. stafilorafia secundara-DA C. uranostafilorafia secundara-DA D. rinoplastie secundara-NU E. cheiloplastie secundara-NU Pag. 854
98
16.DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE TRIGEMEN (1, pag.916 -919) 1.Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale: A. de cauza neurogena-DA B. de cauza somatica-DA C. de cauza psihogena-DA D. de cauza dentara-NU E. de cauza musculara-NU Pag.916 2.In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente cauze sunt: A. demielinizare-DA B. anevrisme-DA C. procese expansive tumorale intracraniene-DA D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen-DA E. cauza odontogena-NU Pag.916 3.Nevralgia de trigemen: A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta nevralgia trigeminala-DA B. incidenta este mai ridicata la tineri-NU C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 52-58 de ani-DA D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani-NU E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in favoarea sexului feminin-DA Pag.916 4.Nevralgia trigeminala clasica: A.se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica-NU B.apare frecvent pe traiectul oftalmicului-NU C.este tipic unilaterala-DA D.poate fi si bilateral la 4% din pacienti-DA E.se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense-DA Pag.916-917 5.Nevralgia trigeminala clasica: A.durerea are caracter lancinant-DA B.durerea are caracter de soc electric-DA C.durerea are debut lent si sfarsit brusc-NU D.durerea este declansata de un stimul senzitiv banal-DA E.apare inainte de 40 de ani-NU Pag.917
99
6.Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic: A.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cateva ore-NU B.durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de “impungere”-DA C.atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ-NU D.nu exista deficit neurologic evident clinic-DA E.nu sunt atribuite altor afectiuni-DA pag.917 7.In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici: A.intensa-DA B.ascutita-DA C.superficiala-DA D.declansata de factorii trigger-DA E.profunda-NU Pag.917 8.Nevralgia trigeminala simptomatica: A.se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser-DA B.se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie a trigemenului-DA C.se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori-DA D.se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii-NU E.se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti-NU Pag.917 9.In nevralgia trigemnala simptomatica: A.durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara-DA B.durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara-NU C.durerea este provocata de compresia vasculara-NU D.durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele decat compresia vascularaDA E.daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala-DA Pag.917 10.Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul unghiului pontocerebelos: A.neurinom de acustic-DA B.neurinom de trigemen-DA C.meningiom-DA D.chist epidermoid-DA E.chistul dermoid-NU Pag.917
11.Nevralgia trigeminala simptomatica: A.diagnosticul se stabileste pe baze clinice-DA B.examenul obiectiv nu poate evidentia zonele “trigger”-NU C.examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din ramurile trigemenului-NU D.examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile trigemenului-NU E.examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din ramurile trigemenului-DA Pag.917
100
12.Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: A.nevralgia trigeminala din scleroza multipla-DA B.nevralgia nervului facial-DA C.nevralgia trigeminala postherpetica-DA D.nevralgia parietala-NU E.nevralgia occipitala-DA Pag.918 13.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: A.nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la farmacoterapie-NU B.in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si cauza subiacenta-DA C.ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel-NU D.tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta-DA E.tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie anticonvulsivanta-NU Pag.918 14.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: A.unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina-DA B.unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida-NU C.in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat-DA D.Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina-NU E.AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre anticonvulsivante-NU Pag.918 15.Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte: A.sedarea-DA B.hiponatremia-DA C.leucopenia-DA D.rash-NU E.alopecie-NU Pag.918 16.Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte: A.leucocitoza-DA B.hirsutism-DA C.sedare-NU D.hiponatremie-NU E.alopecie-DA Pag.918
101
17.Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte: A.crestere in greutate-DA B.alopecie-DA C.greata-DA D.hirsutism-NU E.sedare-NU Pag.91 18.Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte: A.hirsutismul-DA B.hipertrofie gingivala-DA C.crestere in greutate-NU D.sedare-NU E.greata-NU Pag.918 19.Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte: A.hiponatremia-DA B.hipercolesterolemie-DA C.sedare-NU D.crestere in greutate-DA E.greata-DA Pag.918 20.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A.blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica-NU B.blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in practica-DA C.blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica-NU D.nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser-NU E.se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol-DA Pag.918 21.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A.in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe termen lung sunt mai bune-DA B.in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune-NU C.Infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie faciala-DA D.infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii dureroase-DA E.infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie dureroasa,insa se insotesc frecvent de keratite-DA Pag.918
102
22.In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale vizeaza: A.termocoagularea prin radiofrecventa-DA B.decompresiunea microvasculara a fosei anterioare-NU C.blocajul chimic anestezic-DA D.proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului sfenopalatin-NU E.decompresiunea microvasculara a fosei posterioare-DA Pag.918 23.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A.ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti-DA B.ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 60% din pacienti-NU C.in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10% dintre pacienti-DA D.in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt rare-DA E.in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt dese-NU Pag.919 24.In cazul procedeului Janetta: A.beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre pacienti-DA B.beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre pacienti-NU C.mortalitatea chirurgicala este de 1%-DA D.rata de recurenta este de 1-6 %-DA E.este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de prima intentie-NU Pag.919 25.Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara: A.criochirurgia-DA B.umflarea unui balon in cavul Meckel-DA C.blocajul chimic anestezic-NU D.termocoagularea prin radiofrecventa-NU E.procedeul Janetta-NU Pag.919 26.Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: A.52-58 de aniDA B.30-40 de aniNU C.60-70 de aniNU D.58-72 de aniNU E.42-78 de aniNU Pag.916 27.Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic: A.nu exista deficit neurologic evident clinic-NU B.atacurile sunt stereotipe la fiecare individ-DA C.nu sunt atribuite altor afectiuni-NU D.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la cateva ore-NU E.nu prezinta arii de declansare “trigger”-NU Pag.917
103
28.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza: A.carbamazepina-DA B.valproat de potasiu-NU C.aulin-NU D.dexametazona-NU E.diclofenac-NU Pag.918
29.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza: A.blocajul chimic anestezic-NU B.procedure neurolitice percutanate-NU C.termocoagularea prin radiofrecventa-NU D.infiltratii cu ser fiziologic-DA E.precedeul Janetta-NU Pag.918 30.Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte: A.alopecie-NU B.crestere in greutate-NU C.hirsutism-NU D.leucopenia-NU E.rash-DA Pag.918
104
17. METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DENTARE DIN ŞANŢURI ŞI FOSETE
1. Clasificarea şanţurilor ocuzale în funcţie de morfologia lor pot fi: A. B. C. D. E.
Şanţuri largi în formă de “V”, cu diametru mic şi puţin adânci Şanţuri în formă de “I”, adânci şi înguste Şanţuri în formă de “Y”, strangulate Şanţuri în formă de “M”, înguste Şanţuri largi, în formă de “V” cu diametru mare şi puţin adânci
2. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii mai multor factori: A. Concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal B. Cantităţii de smalţ mai mari între suprafeţele dintelui şi joncţiunea smalţ-dentină la nivelul şanţurilor C. Capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în şanţuri şi fosete D. Cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalţ-dentină în cazul şanţurilor E. Posibilităţii realizării unei autocurăţiri foarte bune. 3. Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac parte următoarele etape: A. B. C. D. E.
Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidiene Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţului Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la orificiul şanţului Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţului Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi crescute de proteine la baza şanţului
4. Odontotomia profilactică poate fi utilă în următoarele situaţii clinice: A. B. C. D. E.
Copii cu policarii care au o igienă orală bună Copii cu policarii care au o igienă orală proastă Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii Imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate Copii cu stare generală bună
5. Răşina Bowen sau rălina bis-Gama este: A. B. C. D.
Un material care eliberează fluor Este un monomer metacrilic Este o moleculă hibrid mare Este un cianoacrilat
105
E. Seamănă cu o răşină epoxidică 6. Calităţile unui sigilant sunt: A. B. C. D. E.
Penetranţă scăzută Fluiditate Biocompatibilitate Absorbţia crescută a apei Timp de priză scurt
7. Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili sunt: A. B. C. D. E.
Materialul se întăreşte în 5 secunde Nu se mai încorporează bule de apă Materialul îşi păstrează constant vâscozitatea Materialul se întăreşte în 10-20 secunde Nu se mai încorporează bule de aer
8. Avantajele folosirii laserului în sigilare sunt: A. B. C. D. E.
Reducerea timpului de priză Smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni Creşterea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată Creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare Scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare
* 9. Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează: A. B. C. D. E.
În primele două zile În primele 24 de ore Într-o perioadă de cel puţin 2 ani În următoarele 2 ore de la aplicare În mod constant, în primele două săptămâni
10. Proprietăţile materialuluio românesc “SIGILAR” sunt: A. B. C. D. E.
Adeziune bună Capacitate de etanşare Biocompatibilitate Hidrofilie crescută Contracţie crescută la polimerizare
106
11. Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt: A. B. C. D. E.
Aplicare mai greoaie Sensibilitate în mediu uscat Finisare slabă datorită rugozităţii superficiale Timp de priză scurt Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii
12. Glass ionomerii fotopolimerizabili prezintă următoarele caracteristici: A. B. C. D. E.
Manevrare mai uşoară Timp de priză crescut Sensibilitate crescută în mediu umed Adaptare marginală mai bună Aspect fizionomic acceptabil datorită suprafeţei mai netede
13. Succesiunea timpilor operatori ai sigilării cu răşini compozite este: A. Izolarea, curăţirea suprafeţelor dentare, prepararea sigilantului B. Curăţirea suprafeţei dentare, izolarea, pregătirea suprafeţelor de smalţ C. Spălarea şi uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea materialului de sigilare D. Verificarea sigilării, controlul în relaţie ocluzală, controale periodice E. Prepararea materialului de sigilare, spălare şi uscare, aplicarea materialului de sigilare * 14. Gravajul acid în sigilare se face cu: A. B. C. D. E.
H3PO4 – 37% NaOCl – 6% H3PO4 – 60% H2SO4 – 30-50% HCl – 37%
* 15. Controlul periodic al sigilării este necesar: A. B. C. D. E.
Lunar Anual Odată la 6 luni La 2 ani La 6 luni în primul an de aplicare şi la 3 luni în cel de-al doilea an
16. Controlul paraclinic al sigilării se realizează cu: A. B. C. D. E.
Fuxină bazică 2,5% Raze X Cristal violet Examen cu sondă Izotopi radioactivi C14, S35
107
17. Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda: A. B. C. D. E.
Sigilarea este intactă – nu se intervine Sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilarea Sigilarea este pierdută parţial – se repetă sigilarea Sigilarea are microneadaptări – se face control bite-wing Sigilarea este pierdută parţial – se completează cu sigilant fără altă intervenţie
18. Enameloplastia: A. B. C. D. E.
Este o tehnică invazivă Este o tehnică neinvazivă Este o tehnică de sigilare restrânsă Este o sigilare lărgită Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal
19. Enameloplastia se realizează cu: A. B. C. D. E.
Freză cilindro-conică fină Freză sferică ¼ Freză Sorensen Polipanturi Cupe de cauciuc
20. Enamelopastia se recomandă: A. B. C. D. E.
Pe suprafeţe proximale În cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci Şanţuri adânci şi înguste ce prezintă modificări de culoare Când se suspectează o carie în şanţurile ocluzale În hiperemia pulpară
21. Indicaţiile sigilării: A. B. C. D. E.
Şanţuri şi fosete adânci în formă de amforă Şanţuri şi fosete adânci în formă de picătură Şanţuri şi fosete adânci cu proastă cualescenţă Sonda “agaţă” dar nu sunt alte semne de carie dentară Dinţi cu distrofii
* 22. Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. B. C. D. E.
Cînd leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină Când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică Când leziunea are o extindere mare în dentină Când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă În cazul marmoraţiilor
108
* 23. Verificarea sigilării se poate face: A. B. C. D. E.
Prin examen cu sonda Prin colorare cu fuxină bazică 2% Prin colorare cu albastru de metil 0,25% Utilizând izotopi radioactivi C16, S45 Utilizând raze γ
* 24. Odontotomia profilactică poate fi utilă în: A. B. C. D. E.
Anumite situaţii clinice când nu se poate aplica sigilarea În cazul marmoraţiilor Cazul copiilor cu igienă orală bună Posibilităţii efectuării unor controale periodice regulate Copii cu sănătate generală bună
* 25. Proprietăţile ideale ale unui sigilant: A. B. C. D. E.
Penetranţă medie Timp de lucru lung Timp de priză mediu Absorbţia scăzută a apei Rezistenţă medie la uzură
* 26. Perioada optimă recomandată pentru sigilare este: A. B. C. D. E.
Vârsta de 3-6 ani pentru molarii temporari 6-8 ani pentru primii molari permanenţi 11-13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari 9-12 ani pentru premolari 18-20 ani pentru molarul 3 permanent
27. Controlul periodic al sigilării este necesar: A. B. C. D. E.
Odată la 6 luni Odată la 3 luni Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore, Rock, Horowitz Paraclinic prin diferite procedee Când se constată microneadaptări la nivelul sigilării
109
28. Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag presupune: A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluor B. Izolarea redusă C. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu o freză diamantată sferică, cilindrică, a fissuri D. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu * 29. Odontotomia profilactică poate fi utilizată în următoarele situaţii: A. B. C. D. E.
Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii În pulpite seroase totale În necroză pulpară Copii cu stare generală bună În traumatismele dentare penetrante
* 30. Sigilanţii fotopolimerizabili au o serie de avantaje faţă de cei autopolimerizabili: A. B. C. D. E.
Materialul se întăreşte în 5-10 secunde Nu se încorporează bule de apă Materialul se întăreşte în 10-20 secunde Materialul nu îşi păstrează aceeaşi vâscozitate în perioada aplicării Preţ de cost foarte ridicat
Răspunsuri corecte:
Nr.
Răspuns
Nr.
Răspuns
1
B,E
16
B,C,E
2
A,C,D
17
A,B,D
3
B,C,E
18
A,D,E
4
B,C,D
19
A,B,C
5
B,C
20
B,C,D
6
B,C,E
21
A,B,C,D
7
C,D,E
22
B
8
A,B,D
23
A
9
B
24
A
10
A,B,C
25
D
110
11
A,C,E
26
C
12
A,D,E
27
A,C,D
13
B,C,D
28
A,C,D
14
A
29
A
15
C
30
C
111
18. ROLUL FACTORILOR FUNCŢIONALI ÎN FORMAREA APARATULUI DENTO-MAXILAR
1
2
3
4
5
6
7
Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: A. arhitectonicii speciale; B. structurii osului maxilar; C. funcţiilor glandulare; D. ţesutului venos erectil; E. poziţiei mandibulare. 3, pag. 318 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: A. structurii osului etmoidal; B. arhitectonicii speciale; C. funcţiilor epiteliului; D. inervaţiei; E. poziţiei mandibulare. 3, pag. 318 Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în: A. erupţia dentară; B. umectarea şi sterilizarea aerului; C. reducerea globală a debitului de aer; D. structura osului alveolar; E. reglarea cantităţii de aer. 3, pag. 321 Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. îngustarea maxilarului; B. înălţarea bolţii palatine; C. retrodenţia superioară; D. aplatizarea bolţii palatine; E. prodenţia superioară. 3, pag. 323 Aerul inspirat pe gură acţionează asupra: A. bolţii palatine; B. buzei superioare; C. mandibulei; D. maxilarului; E. coanelor. 3, pag. 323 Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. aplatizarea bolţii palatine; B. înălţarea bolţii palatine; C. retrodenţia superioară; D. îngustarea maxilarului; E. prodenţia superioară. 3, pag. 323 Inconvenientele alimentaţiei artificiale a sugarului sunt: A. repetarea mişcărilor de propulsie; B. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie); C. creşterea secreţiei salivare;
112
ACD
BCD
BCE
ABE
ABCD E
BDE
BD
8
9
10
11
12
13
14
D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei; E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor. 3, pag. 332 Puterea de suport a dinţilor este de: A. 32 kg pentru incisivi; B. 35 kg pentru canini; C. 44 kg pentru premolari secunzi; D. 64 kg pentru molari primi; E. 45,70 kg pentru molari de minte. 3, pag. 340 Puterea de suport a dinţilor este de: A. 35 kg pentru incisivi; B. 32 kg pentru canini; C. 44 kg pentru premolari secunzi; D. 45,70 kg pentru molari primi; E. 64 kg molari de minte. 3, pag. 340 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. 28 kg pentru temporal; B. 26 kg pentru maseter; C. 16 kg pentru pterigoidian intern; D. 28 kg pentru pterigoidian extern; E. 64 kg pentru buccinator. 3, pag. 340 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. 35 kg pentru temporal; B. 32 kg pentru maseter; C. 16 kg pentru pterigoidian intern; D. 28 kg pentru pterigoidian extern; E. 64 kg pentru buccinator. 3, pag. 340 Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dentomaxilare sunt: A. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii; B. lipsa abraziei fiziologice; C. contactele premature; D. hipersecreţia salivară; E. hiposecreţia salivară. 3, pag. 344 Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin: A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii; C. ocluzia dezechilibrată; D. lezarea directă a mucoasei orale; E. ocluzia echilibrată. 3, pag. 345-347 Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează prin: A. angrenajele inverse; B. ocluzia eugnată;
113
ABC
CDE
BCD
ACD
ABCE
ABCD
ACDE
15
16
17
18
19
20
21
C. ocluzia adâncă; D. ocluzia inversă; E. ocluzia lingualizată. 3, pag. 346-347 Deglutiţiile normale evolutive sunt: A. deglutiţia de tip infantil; B. deglutiţia de tip adult; C. deglutiţia protruzivă; D. deglutiţia sublinguală; E. deglutiţia de tranziţie. 3, pag. 353-354 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin: A. coborârea limbii în planşeul bucal; B. contracţia muşchiului milohiodian; C. deschiderea epiglotei; D. unda peristaltică a limbii; E. unda peristaltică faringiană. 3, pag. 355-356 Formele deglutiţiei anormale sunt: A. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate; B. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult; C. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate; D. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact; E. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact. 3, pag. 358 Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită: A. imaturităţii neuro-musculare; B. tulburărilor rino-faringiene; C. potenţialului de creştere normală; D. maturităţii neuro-musculare; E. obiceiului vicios de sugere a degetului. 3, pag. 360-362 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: A. laringoscopia stroboscopică; B. cinematografia corzilor vocale; C. ortopantomografia; D. glotografia electrică; E. linguopalatograma. 3, pag. 370-371 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: A. deschidere a glotei; B. neutralitate a glotei; C. elongaţie maximă; D. închidere a glotei; E. acolare a glotei. 3, pag. 373 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, sprijinul limbii se realizează pe faţa: A. palatinală a incisivilor superiori; B. linguală a incisivilor inferiori; C. palatinală a premolarilor superiori;
114
ABE
BDE
ACD
ABE
ABD
ACDE
AB
22
23
24
25
26
27
28
D. linguală a premolarilor inferiori; E. linguală a caninilor inferiori. 3, pag. 381 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, limba se interpune între: A. incisivi; B. canini; C. premolari; D. obraji; E. molari. 3, pag. 381 Dislalia poate îmbrăca forme variate: A. sigmatismul; B. rotacismul; C. dislalia labialelor; D. rinolalia închisă; E. disritmiile. 3, pag. 384 Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dentomaxilor prin: A. inserţiile osoase; B. articulaţia temporo-mandibulară; C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase; D. poziţia de echilibru a mandibulei; E. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar. 3, pag. 405 Pe o electromiogramă se poate aprecia: A. amplitudinea potenţialului electric; B. intensitatea impulsurilor nervoase; C. energia cinetică; D. frecvenţa impulsurilor nervoase; E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune. 3, pag. 412 Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt: A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste; B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile; C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare; D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe; E. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor morfologice. 3, pag. 415 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: A. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare; B. descompunerea forţelor verticale; C. normalizarea funcţiilor perturbate; D. stimularea erupţiei dentare; E. stimularea dezvoltării maxilarelor. 3, pag. 416 Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt:
115
AC
ABC
ACE
ADE
ACE
ABCE
ABD
A. tonusul labial scăzut; B. incompetenţa labială; C. retrodenţia superioară; D. tip anormal de deglutiţie; E. prognaţia mandibulară funcţională. 3, pag. 439 29 Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt: BDE A. proalveolodenţia superioară; B. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale; C. retrognaţia mandibulară funcţională; D. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate; E. ocluzie inversă laterală. 3, pag. 443 30 Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri ABD vicioase sunt: A. intensitatea şi durata practicării; B. plasticitatea oaselor maxilare; C. poziţia de echilibru a mandibulei; D. bilanţul forţelor oro-faciale; E. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare. 3, pag. 444
116
19. DEZVOLTAREA OCLUZIEI DENTARE
1
2
3
4
5
6
7
Relaţiile intermaxilare din viaţa intrauterină sunt: A. retrognaţia maxilară; B. retrognaţia mandibulară; C. prognaţia maxilară; D. prognaţia mandibulară; E. biretognaţia. 4, pag. 36 Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului este: A. retrognaţia maxilară; B. retrognaţia mandibulară; C. prognaţia maxilară; D. prognaţia mandibulară; E. biretognaţia. 4, pag. 38 Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului nu este: A. retrognaţia maxilară; B. retrognaţia mandibulară; C. prognaţia maxilară; D. prognaţia mandibulară; E. biretognaţia. 4, pag. 38 Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin: A. dinţii apar mai întâi la mandibulă; B. dinţii apar mai întâi la mxilar; C. erup la întervale ciclice de 6 luni; D. caninul erupe înaintea molarul prim; E. caninul erupe după molarul prim. 4, pag. 39 Erupţia dinţilor temporari nu se caracterizează prin: A. dinţii apar mai întâi la mandibulă; B. dinţii apar mai întâi la mxilar; C. erup la întervale ciclice de 6 luni; D. caninul erupe înaintea molarul prim; E. caninul erupe după molarul prim. 4, pag. 39 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani se manifestă prin: A. reducerea spaţiului primat; B. reducerea inocluziei sagitale; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. reducerea gradului de supraacoperire; E. a doua înălţare a ocluziei dentare. 4, pag. 40 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani nu se manifestă prin: A. reducerea spaţiului primat; B. reducerea inocluziei sagitale; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. reducerea gradului de supraacoperire;
117
BD
B
ACDE
ACE
BD
BCD
AE
8
9
10
11
12
13
14
E. a doua înălţare a ocluziei dentare. 4, pag. 40 Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există: A. o malocluzie clasa a III-a; B. un comportament muscular anormal; C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior; D. o ocluzie cap la cap; E. o ocluzie adâncă. 4, pag. 42 Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există: A. caria dentară; B. un comportament muscular anormal; C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior; D. o ocluzie cap la cap; E. o malocluzie clasa a III-a. 4, pag. 42 Erupţia primilor molari permanenţi produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua înălţare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare; D. deglutiţia de tip adult; E. reglarea relaţiei de postură. 4, pag. 42-45 Erupţia primilor molari permanenţi nu produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua înălţare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare; D. deglutiţia de tip adult; E. reglarea relaţiei de postură. 4, pag. 42-45 Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar: A. cuspid în şanşul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. 4, pag. 43 Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar: A. cuspid în şanşul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. psalidodont. 4, pag. 43 Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar: A. cuspid în şanşul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral.
118
BCD
BCDE
BC
ADE
D
A
C
15
16
17
18
19
20
21
4, pag. 43 Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar: A. cuspid în şanşul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. 4, pag. 43 Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar: A. cuspid în şanşul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. psalidodont. 4, pag. 43 Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar: A. cuspid în şanşul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. 4, pag. 43 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. creşterea scheletală; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare; D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi; E. a treia înălţare a ocluziei dentare. 4, pag. 44 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare; B. spaţiul de derivă Nance; C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare; D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei; E. creşterea scheletală. 4, pag. 44 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia molarilor de 6 ani sunt: A. reducerea spaţiului primat; B. modificarea lungimii arcadei; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. modificarea formei arcadei; E. a doua înălţare a ocluziei dentare. 4, pag. 45 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia molarilor de 6 ani sunt: A. modificarea formei arcadei; B. prima înălţare a ocluziei dentare;
119
ABCE
BCDE
ABDE
AD
BE
ABDE
ACD
22
23
24
25
26
27
28
C. reducerea spaţiului primat; D. modificarea lungimii arcadei; E. a doua mezializare a ocluziei dentare; 4, pag. 45 Erupţia primilor molari permanenţi produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua înălţare a ocluziei dentare; C. prima mezializare a mandibulei; D. a treia înălţare a ocluziei dentare; E. reglarea relaţiei de postură. 4, pag. 45 Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între: A. 1,7 – 2; B. 0,9 – 2; C. 0,9 – 1,5; D. 1,7 – 4; E. 0,9 – 1,7. 4, pag. 46 Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între: A. 1,7 – 2-4; B. 1,7 – 2; C. 0,9 – 1,5; D. 1,7 – 4; E. 0,9 – 1,7. 4, pag. 46 Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua înălţare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare; D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei; E. a treia înălţare a ocluziei dentare. 4, pag. 48 Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: A. reglarea tridimensională a ocluziei dentare; B. a doua înălţare a ocluziei dentare; C. a doua mezializare a mandibulei; D. prima mezializare a mandibulei; E. a treia înălţare a ocluziei dentare. 4, pag. 48 Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua înălţare a ocluziei dentare; C. deschiderea ocluziei frontale; D. a treia înălţare a ocluziei dentare. E. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. 4, pag. 49 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. incongruenţa dento-alveolară terţiară; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
120
B
C
A
DE
E
C
AB
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei; E. a treia înălţare a ocluziei dentare. 4, pag. 49 29 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. a treia înălţare a ocluziei dentare; B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare; C. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei; D. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare; B. deschiderea ocluziei frontale. 4, pag. 49 30 Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce: A. incongruenţa dento-alveolară terţiară; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare; D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei; E. a treia înălţare a ocluziei dentare. 4, pag. 49
121
DE
CDE
20. ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE, FACTORI LOCALI 1
2
3
4
5
6
7
Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. retenţia prelungită a dinţilor temporari; B. modificarea lungimii arcadei; C. caria dentară a dinţilor temporari; D. modificarea formei arcadei; E. pierderea prematură a dinţilor temporari. 4, pag. 73 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. deglutiţiile atipice; B. retenţia prelungită a dinţilor temporari; C. caria dentară a dinţilor temporari; D. pierderea prematură a dinţilor temporari; E. anomaliile gentice. 4, pag. 73 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. deglutiţia infantilă; B. retenţia prelungită a dinţilor temporari; C. caria dentară a dinţilor temporari; D. pierderea prematură a dinţilor temporari; E. sugerea policelui. 4, pag. 73 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. retenţia prelungită a dinţilor temporari; B. caria dentară a dinţilor temporari; C. respiraţia orală; D. pierderea prematură a dinţilor temporari; E. sugerea policelui. 4, pag. 73 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea funcţiei: A. de deglutiţie; B. masticatorie; C. fizionomice; D. fonatorie; E. respiratorie. 4, pag. 73 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea: A. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare; B. funcţiei respiratorii; C. funcţiei de deglutiţie; D. dimensiunii verticale faciale; E. funcţiei fonatorii. 4, pag. 73 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. alungirea arcadei dentare; B. recuperarea spaţiului de rezervă Nance;
122
ACE
BCD
BCD
ABD
BC
AD
CE
8
9
10
11
12
13
C. scurtarea arcadei dentare; D. pierderea dimensiunii verticale faciale; E. pierderea spaţiului de rezervă Nance. 4, pag. 73 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. deschiderea ocluziei dentare; C. pierderea spaţiului de rezervă Nance; D. instalarea disfuncţiei fonatorii; E. instalarea ocluziei adânci. 4, pag. 73 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziţia dintelui permanent; D. instalarea disfuncţiei fonatorii; E. instalarea ocluziei adânci. 4, pag. 73 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. tulburări verticale interarcadice; B. supraerupţia antagoniştilor; C. scurtarea arcadei dentare; D. pierderea dimensiunii verticale faciale; E. pierderea spaţiului de rezervă Nance. 4, pag. 73 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziţia dintelui permanent; D. instalarea disfuncţiei fonatorii; E. instalarea ocluziei adânci. 4, pag. 73 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziţia dintelui permanent; D. dezechilibru în dinamica mandibulară; E. instalarea ocluziei adânci. 4, pag. 73 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. supraerupţia antagoniştilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziţia dintelui permanent; D. dezechilibru în dinamica mandibulară; E. instalarea ocluziei adânci.
123
C
B
AB
E
D
A
14
15
16
17
18
19
20
4, pag. 73 Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. spaţierea dinţilor permanenţi; B. înghesuirea dinţilor permanenţi; C. scurtarea arcadei dentare; D. îngustarea arcadei dentare; E. pierderea dimensiunii verticale faciale. 4, pag. 73 Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi: A. interferenţe ocluzale; B. contacte premature; C. scurtarea arcadei dentare; D. îngustarea arcadei dentare; E. angrenaje inverse. 4, pag. 73 Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: A. tulburări dento-alveolare; B. supraerupţia antagoniştilor; C. afectarea germenului subiacent; D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent; E. pierderea spaţiului de rezervă Nance. 4, pag. 74 Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: A. supraerupţia antagoniştilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziţia dintelui permanent; D. dezechilibru în dinamica mandibulară; E. instalarea ocluziei adânci. 4, pag. 74 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. pierderea dimensiunii verticale faciale; B. tulburări ocluzale; C. afectarea germenului subiacent; D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent; E. incongruenţa dento-alveolară. 4, pag. 74 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. incongruenţa dento-alveolară; B. tulburări ocluzale; C. afectarea germenului subiacent; D. incluzia germenului subiacent; E. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent. 4, pag. 74 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. angrenaje inverse; B. migrarea dinţilor limitrofi; C. întârzieri în reglarea ocluziei; D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă; E. interpoziţii ale părţilor moi. 4, pag. 74
124
BD
ABDE
ACD
C
BDE
ABDE
CD
21 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. anclavarea dintelui temporar; C. întârzieri în reglarea ocluziei; D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă; E. malpoziţia dintelui permanent. 4, pag. 74 22 Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce: A. supraerupţia antagoniştilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziţia dintelui permanent; D. incongruenţa dento-alveolară; E. instalarea ocluziei adânci. 4, pag. 74 23 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. bariere osoase; B. migrarea dinţilor limitrofi; C. bariere fibroase; D. migrarea dinţilor antagonişti; E. interpoziţii ale părţilor moi. 4, pag. 74 24 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. angrenaje inverse; B. migrarea dinţilor limitrofi; C. ocluzia distalizată; D. migrarea dinţilor antagonişti; E. interpoziţii ale părţilor moi. 4, pag. 74 25 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. anodonţia; B. anomaliile dentare izolate; C. respiraţia orală; D. meziodens-ul; E. sugerea policelui. 4, pag. 74 26 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. anomaliile dentare de poziţie; B. anomaliile dentare izolate; C. anomaliile dentare de număr; D. anomaliile dentare de formă; E. sugerea policelui. 4, pag. 74 27 Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce: A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare; B. incongruenţa dento-alveolară; C. diastema interincisivă; D. incluzia dintelui permanent; E. supraerupţia antagoniştilor. 4, pag. 74
125
ACDE
D
BDE
ABDE
ABD
BCD
C
28 Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce: A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare; B. incongruenţa dento-alveolară; C. diastema interincisivă; D. incluzia dintelui permanent; E. perturbarea dinamicii mandibulare. 4, pag. 74 29 Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce: A. supraerupţia antagoniştilor; B. disarmonia dento-alveolară; C. malpoziţia dintelui permanent; D. incongruenţa dento-alveolară; E. instalarea ocluziei adânci. 4, pag. 75 30 Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce: A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare; B. instalarea ocluziei distalizate; C. diastema interincisivă; D. incluzia dintelui permanent; E. instalarea ocluziei adânci. 4, pag. 75
126
E
B
A
21. CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
1
2
3
4
5
6
Angle clasifică malocluziile după criteriul: A. etiologic; B. funcţional; C. relaţiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. 4, pag. 77 Relaţia de ocluzie neutrală molară este definită prin poziţia: A. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul şanţului molarului de 6 ani inferior; B. vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior; C. vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior; D. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior; E. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior. 4, pag. 77-78 Angle împarte malocluziile în: A. clase; B. sindroame; C. false şi adevărate; D. normale şi anormale; E. subdiviziuni. 4, pag. 78-79 Clasa I Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. 4, pag. 78 Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se găsesc la nivelul grupului: A. lateral; B. posterior; C. distal; D. mezial; E. frontal. 4, pag. 78 Relaţia de ocluzie distalizată molară este definită prin poziţia: A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior; C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior;
127
C
D
A
A
E
D
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. 4, pag. 78 7 Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. 4, pag. 78 8 Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar bilateral: A. neutral şi ocluzie adâncă; B. mezializat şi ocluzie inversă frontală; C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş; D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită; E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală. 4, pag. 78 9 Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar bilateral: A. neutral şi ocluzie adâncă; B. mezializat şi ocluzie inversă frontală; C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş; D. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie; E. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită. 4, pag. 78 10 Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia: A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior; C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior; D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; E. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. 4, pag. 79 11 Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. 4, pag. 79 12 Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul: A. etiologic; B. funcţional;
128
C
C
E
E
B
A
13
14
15
16
17
18
19
C. relaţiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. 4, pag. 79 Şcoala germană împarte malocluziile în: A. clase; B. sindroame; C. false şi adevărate; D. normale şi anormale; E. diviziuni. 4, pag. 79 Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante clinice: A. cu ocluzie adâncă acoperită; B. cu protruzie şi înghesuire; C. fals şi adevărat; D. cu ocluzie deschisă; E. cu conducere forţată. 4, pag. 79 Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante clinice: A. cu ocluzie adâncă acoperită; B. cu protruzie şi înghesuire; C. fals şi adevărat; D. cu ocluzie deschisă; E. cu conducere forţată. 4, pag. 80 Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul: A. etiologic; B. funcţional; C. relaţiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. 4, pag. 80 Şcoala franceză denumeşte malocluziile: A. anomalii dento-maxilare; B. anomalii maxilo-mandibulare; C. anomalii dento-alveolare; D. disarmonii; E. anomalii pluricauzale. 4, pag. 80 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale buzelor este: A. procheilie; B. retrognaţie; C. vestibulo-poziţie; D. retrocheilie; E. endocheilie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
129
B
B
CE
E
D
AD
BE
20
21
22
23
24
25
sagital ale bazelor scheletale este: A. progenie; B. retrognaţie; C. exognaţie; D. endoalveolie; E. prognaţie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale bazelor scheletale este: A. progenie; B. retrognaţie; C. exognaţie; D. endognaţie; E. prognaţie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale arcadelor alveolare este: A. supraalveolie; B. retroalveolie; C. exoalveolie; D. endoalveolie; E. proalveolie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale arcadelor alveolare este: A. infraalveolie; B. supraalveolie; C. retroalveolie; D. endoalveolie; E. proalveolie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertcal ale arcadelor alveolare este: A. infraalveolie; B. retroalveolie; C. supraalveolie; D. endoalveolie; E. proalveolie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale mentonului este: A. progenie; B. retrognaţie; C. retrogenie; D. endoalveolie; E. laterogenie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: A. vestibulo-versie;
130
CD
BE
D
AC
AC
ABDE
26
27
28
29
30
B. retrodenţie; C. infra-poziţie; D. palato-gresie; E. prodenţie. 4, pag. 81-82 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este: A. disto-versie; B. retrodenţie; C. infra-poziţie; D. mezio-gresie; E. prodenţie. 4, pag. 81-82 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: A. disto-versie; B. retrodenţie; C. infra-poziţie; D. mezio-gresie; E. prodenţie. 4, pag. 81-82 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertical ale poziţiilor dinţilor este: A. vestibulo-versie; B. supra-poziţie; C. infra-poziţie; D. palato-gresie; E. mezio-gresie. 4, pag. 81-82 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertical ale ocluziei dentare este: A. vestibulo-poziţie; B. disto-ocluzie; C. infra-ocluzie; D. palato-gresie; E. supra-poziţie. 4, pag. 82 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale ocluziei dentare este: A. linguo-ocluzie; B. supra-ocluzie; C. disto-ocluzie; D. infra-ocluzie; E. mezio-ocluzie. 4, pag. 82
131
AD
AD
BC
C
CE
22.EXAMENUL RADIOLOGIC ÎN ORTODONŢIE 1
2
3
4
5
6
7
Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: A. radiografia cu film retroalveolar; B. ortopantomografia; C. radiografia panoramică; D. teleradiografia; E. rezonanţa magnetică nucleară. 4, pag. 145-146 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: A. radiografia cu film retroalveolar; B. ortopantomografia; C. radiografia panoramică; D. teleradiografia; E. radiografia cu fim muşcat. 4, pag. 145-146 Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. malpoziţonaţi; B. înghesuiţi; C. incluşi; D. egresionaţi; E. ectopici. 4, pag. 145-146 Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. malpoziţonaţi; B. înghesuiţi; C. incluşi; D. egresionaţi; E. fracturaţi. 4, pag. 145-146 Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. malpoziţonaţi; B. înghesuiţi; C. cariaţi; D. egresionaţi; E. ectopici. 4, pag. 145-146 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular închis; B. condil subţire; C. ramură orizontală lată şi înclinată; D. canal dentar angulat; E. simfiză de dimensiune mică. 4, pag. 152 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe
132
ABD
ABDE
CE
C
E
ADE
BC
8
9
10
11
12
13
ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil înalt; C. ancoşă preangulară discretă; D. canal dentar drept; E. simfiză de dimensiune mare. 4, pag. 152 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular închis; B. condil subţire; C. ramură orizontală lată şi înclinată; D. canal dentar angulat; E. simfiză de dimensiune mică. 4, pag. 152 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil înalt; C. ancoşă preangulară discretă; D. canal dentar drept; E. simfiză de dimensiune mare. 4, pag. 152 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular închis; B. condil subţire; C. ramură orizontală lată şi înclinată; D. canal dentar angulat; E. simfiză de dimensiune mică. 4, pag. 152 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil înalt; C. ancoşă preangulară discretă; D. canal dentar drept; E. simfiză de dimensiune mare. 4, pag. 152 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular închis; B. condil subţire; C. ramură orizontală lată şi înclinată; D. canal dentar angulat; E. simfiză de dimensiune mică. 4, pag. 152 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis;
133
BC
ADE
BC
ADE
ADE
BC
14
15
16
17
18
19
B. condil înalt; C. ancoşă preangulară discretă; D. canal dentar drept; E. simfiză de dimensiune mare. 4, pag. 152 Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în sens: A. sagital; B. transversal; C. vertical; D. biaxial; E. tridimensional. 4, pag. 153 Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în sens: A. sagital; B. transversal; C. vertical; D. biaxial; E. tridimensional. 4, pag. 153 Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern; B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos; C. punctul cel mai superior al şeii turceşti; D. punctul cel mai superior al condilului mandibular; E. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos; 4, pag. 154 Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere; B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare; C. punctul cel mai superior al şeii turceşti; D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular; E. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere; 4, pag. 154 Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale; B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale; C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale; D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale; E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale; 4, pag. 154 Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. S – N; B. S – Ba;
134
BC
AC
B
E
B
AB
20
21
22
23
24
25
26
C. Or – Po; D. Nsa – Nsp; E. S – Gn; 4, pag. 155 Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. S – N; B. S – Ba; C. Or – Po; D. Nsa – Nsp; E. S – Gn; 4, pag. 155 Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. S – N; B. S – Ba; C. Or – Po; D. Nsa – Nsp; E. S – Gn; 4, pag. 156 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. unghi mandibular închis; B. condil îngust; C. coroane dentare mărite; D. canal dentar drept; E. etaj inferior micşorat. 4, pag. 156 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. unghi mandibular deschis; B. condil lat; C. corticala simfizei posterioare fină; D. canal dentar angulat; E. etaj inferior mărit. 4, pag. 156 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. unghi mandibular închis; B. ATM plasată înalt; C. unghi molar diminuat; D. volum dento-alveolar mărit; E. etaj inferior micşorat. 4, pag. 156 Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. prognaţie mandibulară; B. retrognaţie mandibulară; C. clasă a III-a scheletală; D. prognaţie maxilară; E. retrognaţie maxilară; 4, pag. 161-162 Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. prognaţie mandibulară; B. retrognaţie mandibulară;
135
C
E
BCD
ACE
BCD
E
D
27
28
29
30
C. clasă a II-a scheletală; D. prognaţie maxilară; E. retrognaţie maxilară; 4, pag. 161-162 Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. prognaţie mandibulară; B. retrognaţie mandibulară; C. clasă a II-a scheletală; D. prognaţie maxilară; E. retrognaţie maxilară; 4, pag. 162 Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. prognaţie mandibulară; B. retrognaţie mandibulară; C. clasă a III-a scheletală; D. prognaţie maxilară; E. retrognaţie maxilară; 4, pag. 162 Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil indică o: A. prognaţie mandibulară; B. clasă I scheletală; C. clasă a III-a scheletală; D. prognaţie maxilară; E. clasă a II-a scheletală; 4, pag. 164 Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil indică o: A. retrognaţie mandibulară; B. clasă I scheletală; C. clasă a III-a scheletală; D. retrognaţie maxilară; E. clasă a II-a scheletală; 4, pag. 164
136
B
A
E
C
23. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A
1
2
3
4
5
6
7
Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala franceză prezintă următoarele forme clinice: A. sindromul de compresiune maxilară; B. protruzia şi înghesuirea; C. laterodeviaţia mandibulară; D. endognaţia; E. ocluzia încrucişată. 4, pag. 379 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala germană prezintă următoarele forme clinice: A. sindromul de compresiune maxilară; B. cu protruzia şi înghesuirea; C. laterodeviaţia mandibulară; D. endognaţia; E. ocluzia încrucişată. 4, pag. 380 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. reducerea diametrelor maxilare; C. reducerea diametrelor alveolare; D. reducerea diametrelor dentare; E. reducerea diametrelor sagitale. 4, pag. 380 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. protruzia procesului dento-alveolar superior; B. reducerea diametrelor mandibulare; C. reducerea diametrelor alveolare; D. reducerea diametrelor dentare; E. retruzia procesului dento-alveolar superior. 4, pag. 381 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. inocluzie sagitală; C. ocluzie distalizată; D. ocluzie deschisă; E. retruzia procesului dento-alveolar superior. 4, pag. 381 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. protruzia procesului dento-alveolar superior; B. ocluzie inversă frontală; C. ocluzie distalizată; D. ocluzie mezializată; E. ocluzie adâncă. 4, pag. 381 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. laterodeviaţie mandibulară; B. ocluzie inversă frontală;
137
CD
AE
BCD
ACD
BCD
ACE
ACE
8
9
10
11
12
13
14
C. ocluzie distalizată; D. ocluzie mezializată; E. ocluzie deschisă. 4, pag. 381 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. ereditatea; B. factorul funcţional; C. factorul constituţional; D. factorii generali; E. factorii locali. 4, pag. 381 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. respiraţia orală; B. deglutiţia atipică; C. deglutiţia infantilă; D. sugerea degetului; E. sugerea limbii. 4, pag. 382-383 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. respiraţia orală; B. tipul dolicocefal; C. deglutiţia infantilă; D. sugerea degetului; E. tipul mezoprosop. 4, pag. 381-383 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. edentaţia; B. tipul dolicocefal; C. deglutiţia infantilă; D. rahitismul; E. tipul mezoprosop. 4, pag. 381-383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. disfuncţie respiratorie; B. profil concav; C. tegumente palide; D. tip mezoprosop; E. fantă labială deschisă. 4, pag. 383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. tip euriprosop; B. profil prognatic; C. tip normocephal; D. tip dolicocephal; E. profil retognatic. 4, pag. 383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. profil retognatic; B. respiraţie nazală; C. tip normocephal;
138
ABCDE
ABDE
ABD
ABD
ACE
DE
ADE
15
16
17
18
19
20
21
D. tip dolicocephal; E. respiraţie orală. 4, pag. 383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. profil prognatic; B. respiraţie nazală; C. tip leptoprosop; D. tip dolicocephal; E. respiraţie orală. 4, pag. 383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. incisivi superiori înghesuiţi; B. arcadă dento-alveolară în W; C. incisivi superiori spaţiaţi; D. mărirea diametrelor dentare; E. arcadă dento-alveolară în M. 4, pag. 383-384 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. incisivi superiori vestibularizaţi; B. incisivi superiori oralizaţi; C. incisivi inferiori vestibularizaţi; D. incisivi superiori înghesuiţi; E. diastemă interincisivă inferioară. 4, pag. 384 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. arcadă dento-alveolară în omega; B. arcadă dento-alveolară în trapez; C. arcadă dento-alveolară în W; D. arcadă dento-alveolară în V; E. arcadă dento-alveolară în M. 4, pag. 385 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. prodenţie superioară; B. prodenţie inferioară; C. prodenţie bimaxilară; D. retrodenţie superioară; E. retrodenţie inferioară. 4, pag. 385 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. boltă palatină adâncă; B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori; C. prodenţie bimaxilară; D. boltă palatină gotică; E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. 4, pag. 385 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. îngustarea arcadelor alveolare; B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori; C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori; D. asimetrie alveolară;
139
CDE
BCE
A
ABCDE
ABCE
ABCD
ABCD
22
23
25
26
27
28
29
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. 4, pag. 385 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNA mărit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. 4, pag. 387 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNB micşorat; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. 4, pag. 387 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. unghi Ii micşorat; B. unghi IF mărit; C. unghi PrAF micşorat; D. unghi SNB mărit; E. unghi SNA micşorat. 4, pag. 388 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. profilului facial; B. profilului constituţional; C. măsurătorilor antropologice; D. măsurătorilor faciale; E. examinării ortopantomografiei. 4, pag. 390 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. măsurătorilor teleradiografice; B. studiului de model; C. măsurătorilor antropologice; D. măsurătorilor faciale; E. examinării ortopantomografiei. 4, pag. 390 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. endoalveolia cu spaţiere; B. laterodeviaţia mandibulară; C. ocluzia deschisă scheletală; D. meziopoziţia; E. macrodonţia. 4, pag. 390 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. macrodonţia; B. endoalveolia cu înghesuire; C. laterodeviaţia mandibulară;
140
C
C
AB
AC
ABC
DE
ABD
D. meziopoziţia; E. endoalveolia cu spaţiere. 4, pag. 390 30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. endoalveolia cu spaţiere; B. endoalveolia cu înghesuire; C. microdonţia; D. meziopoziţia; E. macrodonţia. 4, pag. 390
141
BDE
24. MALOCLZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2
1
2
3
4
5
6
7
Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. reducerea diametrelor premolare; B. reducerea diametrelor molare; C. prodenţie; D. retrodenţie; E. spaţiere dentară. 4, pag. 396 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. reducerea diametrelor molare; B. inocluzie sagitală; C. ocluzie distalizată; D. ocluzie deschisă; E. retrodenţie. 4, pag. 396 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. prodenţie; B. ocluzie inversă frontală; C. ocluzie distalizată; D. ocluzie mezializată; E. ocluzie adâncă. 4, pag. 396 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. laterodeviaţie mandibulară; B. ocluzie inversă frontală; C. ocluzie distalizată; D. ocluzie mezializată; E. ocluzie deschisă. 4, pag. 396 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. genetici; B. funcţionali; C. constituţionali; D. generali; E. locali. 4, pag. 396 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. respiraţia orală; B. deglutiţia atipică; C. deglutiţia infantilă; D. genetici; E. sugerea degetului. 4, pag. 396 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. respiraţia orală; B. genetici; C. deglutiţia infantilă; D. sugerea degetului;
142
ABD
ACE
CE
C
A
D
B
8
9
10
11
12
13
14
E. tipul dolicocefal. 4, pag. 396 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. edentaţia; B. tipul dolicocefal; C. deglutiţia infantilă; D. rahitismul; E. genetici. 4, pag. 396 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. disfuncţie respiratorie; B. nas proeminent; C. tegumente palide; D. tip mezoprosop; E. fantă labială fermă. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. retrodenţie; B. etaj inferior micşorat; C. fantă labială deschisă; D. etaj inferior mărit; E. înghesuire dentară. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. prodenţie; B. ocluzie inversă frontală; C. ocluzie adâncă; D. ocluzie deschisă; E. retrodenţie. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. prodenţie; B. ocluzie inversă frontală; C. etaj inferior micşorat; D. ocluzie deschisă; E. şanţ labio-mentonier accentuat. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. menton proeminent; B. ocluzie inversă frontală; C. etaj inferior micşorat; D. menton şters; E. şanţ labio-mentonier şters. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. buze subţiri; B. treaptă labială inversată; C. ocluzie labială fermă; D. buze groase; E. ocluzie labială înaltă.
143
E
BE
ABE
CE
CE
AC
ACE
15
16
17
18
19
20
21
4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. incivivi laterali superiori retroclinaţi; B. arcadă dento-alveolară în trapez; C. incivivi centrali superiori verticali; D. incivivi centrali superiori proclinaţi; E. incivivi centrali superiori retroclinaţi. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. incivivi laterali superiori verticali; B. incisivi inferiori proclinaţi; C. incisivi inferiori retroclinaţi; D. incivivi laterali superiori retroclinaţi; E. incivivi centrali superiori retroclinaţi. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. înghesuire dentară; B. incisivi superiori proclinaţi; C. spaţieri dentare; D. incisivi inferiori proclinaţi; E. incisivi inferiori retroclinaţi. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. boltă palatină adâncă; B. leziuni parodontale; C. prodenţie bimaxilară; D. angrenaje inverse; E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. asimetrie alveolară; B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori; C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori; D. angrenaje inverse; E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei; B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular; C. curba Spee inversată; D. curba Spee accentuată; E. tip masticator frecător. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei; B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular; C. curba Spee inversată; D. curba Spee accentuată; E. tip masticator tocător. 4, pag. 398
144
BCE
BCE
ADE
BD
D
ABD
BDE
22 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. tip de rotaţie facială anterioară; B. tip mezoprosop; C. tip normocephal; D. tip dolicocephal; E. tip de rotaţie facială posterioară. 4, pag. 398 23 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat; B. ocluzie deschisă; C. spaţieri dentare; D. angrenaje inverse; E. canini temporari neatriţionaţi. 4, pag. 398 24 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat; B. abrazie palatinală a dinţilor superiori; C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori; D. ocluzie deschisă; E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori. 4, pag. 398 25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor inferiori; B. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor superiori; C. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină; D. canini temporari neatriţionaţi; E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori. 4, pag. 398 26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. curba Spee inversată; B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior; C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior; D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior; E. curba Spee accentuată. 4, pag. 398-399 27 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat; B. unghi SNB mărit; C. distanţă Nsa-Gn mărită; D. distanţă Nsa-Gn normală; E. distanţă Nsa-Gn micşorată. 4, pag. 399 28 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat; B. unghi SNB mărit;
145
A
D
BE
ACE
CE
E
DE
C. distanţă Nsa-Gn mărită; D. unghi Go micşorat; E. distanţă Nsa-Gn micşorată. 4, pag. 399 29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: A. macrodonţia; B. endoalveolia cu înghesuire; C. ocluzia adâncă clasa a II-a; D. clasa a II-a diviziunea 1; E. endoalveolia cu spaţiere. 4, pag. 399 30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: A. macrodonţia; B. endoalveolia cu înghesuire; C. ocluzia adâncă clasa I; D. clasa a II-a diviziunea 1; E. endoalveolia cu spaţiere. 4, pag. 399
146
DE
CDE
25. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A
1
2
3
4
5
6
7
Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. ocluzie inversă frontală; C. ocluzie distalizată; D. ocluzie intercalată; E. ocluzie mezializată. 4, pag. 405 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. laterodeviaţie mandibulară; B. ocluzie inversă frontală; C. ocluzie distalizată; D. ocluzie mezializată; E. ocluzie intercalată. 4, pag. 405 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. ocluzie distalizată; B. ocluzie mezializată; C. ocluzie intercalată; D. ocluzie inversă frontală; E. ocluzie deschisă. 4, pag. 405 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. profil drept; B. faţă aplatizată; C. profil concav; D. buză superioară înfundată; E. unghi mandibular închis. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. obraji înfundaţi; B. faţă aplatizată; C. profil convex; D. buză inferioară înfundată; E. incongruenţă dento-alveolară. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. obraji înfundaţi; B. buză inferioară avansată; C. profil convex; D. treaptă labială inversată; E. buză inferioară înfundată. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin deplasarea punctului: A. Nsa înaintea planului Dreyfuss; B. Gn înaintea planului Dreyfuss;
147
BE
BD
BDE
BCD
ABE
ABD
CD
8
9
10
11
12
13
14
C. Nsa înapoia planului Dreyfuss; D. Gn înaintea planului Simon; E. Nsa înapoia planului Simon. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei gurii: A. mai mare de 10°; B. mai mic de 10°; C. de +15°; D. de +1°; E. de –1°. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNA mărit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi IF mărit; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNA mărit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA micşorat. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA mărit; B. unghi SNB micşorat; C. unghi ANB mărit; D. unghi IF mărit; E. unghi ANB negativ. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi ANB micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi PrAF micşorat; D. unghi SNB normal; E. unghi ANB mărit. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi IF mărit; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNA mărit; D. unghi Tweed micşorat; E. unghi SNA micşorat. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi Tweed negativ; B. unghi SNB mărit;
148
BDE
AB
ABE
DE
AB
ABE
BD
15
16
17
18
19
20
21
C. unghi SNA mărit; D. unghi IF mărit; E. unghi ANB mărit. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi ANB mărit; B. unghi ANB micşorat; C. unghi ANB normal; D. unghi Tweed negativ; E. unghi ANB negativ. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. distanţa Nsa-Nsp micşorată; B. distanţa S-Nsa mărită; C. distanţa Nsa-Nsp mărită; D. distanţa Nsa-Nsp normală; E. distanţa S-Nsa normală. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. distanţa Nsa-Nsp micşorată; B. distanţa S-Nsa mărită; C. distanţa Nsa-Nsp mărită; D. distanţa S-Nsa micşorată; E. distanţa S-Nsa normală. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. profil drept; B. treaptă labială inversată; C. profil concav; D. buză superioară înfundată; E. aspect de lăţire a feţei. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. ocluzie inversă incisivă; B. treaptă labială inversată; C. pierderea dimensiunii verticale faciale; D. ocluzie inversă canină; E. pierderea spaţiului de rezervă Nance. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. drum de închidere în treaptă mezializată; B. drum de închidere în treaptă distalizată; C. zâmbet gingival; D. zâmbet disgraţios; E. etaj inferior micşorat. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări: A. masticatorii; B. fizionomice; C. articulare;
149
BE
A
AD
BCDE
ABD
ADE
ABCE
22
23
24
25
26
27
28
D. respiratorii; E. fonatorii. 4, pag. 406-407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. prezenţa ghidajului anterior; B. prezenţa ghidajului lateral; C. absenţa ghidajului lateral; D. afectarea ATM; E. ocluzie deschisă. 4, pag. 407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. spasme musculare; B. afectarea parodontală; C. sugerea policelui; D. buză superioară proeminentă; E. afectarea ATM. 4, pag. 407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. afectarea ATM; B. cracmente; C. crepitaţii; D. buză inferioară înfundată; E. afectarea cartilajelor de creştere. 4, pag. 407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi Tweed negativ; B. unghi Margolis mărit; C. unghi Tweed mărit; D. unghi IF mărit; E. unghi ANB mărit. 4, pag. 406-407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi Tweed mărit; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNA mărit; D. unghi IF micşorat; E. unghi ANB negativ. 4, pag. 406-407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. distanţa Nsa-Nsp micşorată; B. distanţa S-Nsa mărită; C. distanţa Go-Gn mărită; D. distanţa Nsa-Nsp mărită; E. distanţa S-Nsa normală. 4, pag. 406-407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. distanţa Go-Kdl micşorată; B. distanţa Go-Kdl mărită; C. distanţa Go-Gn mărită; D. distanţa Go-Gn micşorată;
150
BDE
ABE
ABC
BCD
ABE
AC
BC
E. distanţa Nsa-Nsp mărită. 4, pag. 407 29 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă apare: A. proalveolodenţia superioară; B. proalveolodenţia inferioară; C. proalveolodenţia bimaxilară; D. retroalveolodenţia superioară; E. retroalveolodenţia inferioară. 4, pag. 407 30 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă mezializată apare: A. proalveolodenţia superioară; B. proalveolodenţia inferioară; C. proalveolodenţia bimaxilară; D. retroalveolodenţia superioară; E. retroalveolodenţia inferioară. 4, pag. 408
151
AE
BD
26. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ
1
2
3
4
5
6
7
Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. genetici; B. funcţionali; C. constituţionali; D. generali; E. locali. 4, pag. 419 Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. sindromul Down; B. sindromul Klinefelter; C. sindromul Klinefelter; D. sindromul Apert Crouzon; E. sindromul Turner. 4, pag. 419 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. genetici; B. dismetaboli; C. constituţionali; D. generali; E. iatrogeni. 4, pag. 419-420 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. sindromul Turner; B. sindromul Down; C. deglutiţia infantilă; D. rahitismul; E. genetici. 419-420 Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. sindromul oro-digito-facial; B. disostoza cranio-facială; C. disostoza mandibulo-facială; D. disostoza cleido-craniană; E. condrodistrofiile. 4, pag. 420 Factorii etiologici funcţionali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. respiraţia orală; B. deglutiţia atipică; C. deglutiţia de tranziţie; D. genetici; E. sugerea degetului. 4, pag. 422 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. caria dentară frontală; B. cicatricile cheloide; C. afecţiuni reumatice ale ATM; D. sugerea degetului;
152
ABDE
A
ABDE
BDE
E
B
BC
8
9
10
11
12
13
14
E. genetici. 4, pag. 425-426 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. incongruenţa dento-alveolară secundară; B. cicatricile cheloide; C. sindromul Turner; D. condrodistrofiile; E. incongruenţa dento-alveolară primară. 4, pag. 425-426 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. incongruenţa dento-alveolară secundară; B. cicatricile cheloide; C. afecţiuni reumatice ale ATM; D. deglutiţia infantilă; E. rahitismul. 4, pag. 425-426 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: A. masticatorii; B. fizionomice; C. articulare; D. respiratorii; E. fonatorii. 4, pag. 431-432 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: A. masticatorii; B. parodontale; C. articulare; D. respiratorii; E. fonatorii. 4, pag. 431-432 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. hiperplazii dentare; B. incisivi Hutchinson; C. molari Moser; D. incisivi nanici; E. hipoplazii dentare. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. dinţi baroc; B. incisivi Hutchinson; C. molari Moser; D. dinţi nanici; E. hipergenezii. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin spasticitatea muşchiului: A. pterigoidian lateral; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. pterigoidian extern;
153
ABE
ABC
ABCE
ABCE
BCE
BC
AD
15
16
17
18
19
20
21
E. pterigoidian median. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. pterigoidian lateral; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. limbii; E. temporal. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. mentonier; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. limbii; E. temporal. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. mentonier; B. pterigoidian intern; C. pătrat al buzei inferioare; D. limbii; E. temporal. 4, pag. 433-434 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. afectarea ATM; B. cracmente; C. crepitaţii; D. buză inferioară înfundată; E. afectarea cartilajelor de creştere. 4, pag. 434 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. rahitism; B. faţă scurtă; C. fantă labială deschisă; D. faţă alungită; E. fantă labială fermă. 4, pag. 434 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. rahitism; B. faţă scurtă; C. şant labio-mentonier accentuat; D. faţă alungită; E. şant labio-mentonier şters. 4, pag. 434 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. tip hiperleptoprosop; B. treaptă labială inversată;
154
ADE
ADE
ACDE
ABC
ACD
ADE
AD
22
23
24
25
26
27
28
C. profil concav; D. şant labio-mentonier şters; E. aspect de lăţire a feţei. 4, pag. 434 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi NSBa micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi NSBa mărit; D. unghi Go mărit; E. unghi Tweed micşorat. 4, pag. 436 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi NSBa micşorat; B. unghi NSBa mărit; C. distanţă S-N mărită; D. distanţă S-Ba micşorată; E. distanţă S-N micşorată. 4, pag. 436 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi NSBa micşorat; B. unghi NSBa normal; C. distanţă S-N micşorată; D. distanţă S-Ba micşorată; E. distanţă S-N mărită. 4, pag. 436 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi Tweed mărit; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNA micşorat; D. distanţă N-Nsa mărită; E. unghi SNA normal. 4, pag. 436-437 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi NSBa micşorat; B. unghi SNA mărit; C. unghi Tweed mărit; D. unghi SNB mărit; E. unghi Go mărit. 4, pag. 436-437 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi NSBa micşorat; B. distanţă S-N micşorată; C. unghi Tweed mărit; D. distanţă S-Ba micşorată; E. unghi NSBa mărit. 4, pag. 436-437 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi NSBa mărit; B. unghi SNA mărit; C. unghi SNB mărit;
155
AD
AE
AC
ADE
ACE
ABC
DE
D. unghi Tweed mărit; E. unghi Go mărit. 4, pag. 436-437 29 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. distanţa Go-Kdl micşorată; B. distanţă S-N micşorată; C. unghi Kdl micşorat; D. unghi Go micşorat; E. distanţă N-Nsa mărită. 4, pag. 436-438 30 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. distanţa Go-Kdl normală; B. distanţă S-N micşorată; C. unghi Kdl micşorat; D. distanţă N-Nsa mărită; E. unghi Go micşorat. 4, pag. 436-438
156
BE
ABD
27. ANODONŢIA
1
2
3
4
5
6
7
Anodonţia se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali; C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară; D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 15 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. agenezie; B. poligenezie; C. adenţie; D. oligodonţie; E. pleodonţie. 5, pag. 15 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. hiperdonţie; B. pleiodonţie; C. hipodonţie; D. aplazie; E. oligodonţie. 5, pag. 15 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. agenezie; B. ateleodonţie; C. atelectodonţie; D. poliodonţie; E. poligenezie. 5, pag. 15 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. aplazie; B. ateleodonţie; C. oligodonţie; D. poliodonţie; E. atelectodonţie. 5, pag. 15 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. atelectodonţie; B. agenezie; C. hiperodontogenie; D. oligodonţie; E. ateleodonţie. 5, pag. 15 Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi: A. supranumerari; B. meziodens;
157
D
ACD
CDE
AC
ACE
ABD
E
8
9
10
11
12
13
14
C. dens in dente; D. anastrofici; E. subnumerari. 5, pag. 15 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria metabolică; C. teoria reducţiei terminale; D. teoria atavică; E. teoria proterogenetică. 5, pag. 19-23 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria celei de-a treia dentiţii; B. teoria ereditară; C. teoria reducţiei terminale; D. teoria metabolică; E. teoria evaginării epiteliului adamantin. 5, pag. 19-23 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria proterogenetică; C. teoria reducţiei terminale; D. teoria hiperactivităţii lamei dentare; E. teoria diviziunii lamei dentare. 5, pag. 19-23 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 24 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. premolarul prim superior; B. premolarul secund superior; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior; E. premolarul prim inferior. 5, pag. 24 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. incisivul central superior; B. incisivul central inferior; C. incisivul lateral superior; D. incisivul lateral inferior; E. premolarul secund inferior. 5, pag. 24 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. molarul de minte superior; B. molarul secund inferior; C. molarul de minte inferior;
158
CE
BC
BC
ACD
BC
BCE
ACD
15
16
17
18
19
20
21
D. premolarul secund inferior; E. molarul prim inferior. 5, pag. 24 Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne: A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă; B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă; D. distrugerea germenului dentar; E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. 5, pag. 24 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin: A. persistenţa incisivului lateral superior temporar; B. reincluzia incisivului lateral superior temporar; C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior; D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior; E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar. 5, pag. 25-26 Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin: A. persistenţa incisivului central inferior temporar; B. reincluzia incisivului central inferior temporar; C. reducerea spaţiului incisivului central inferior; D. închiderea spaţiului incisivului central inferior; E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar. 5, pag. 27 Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt: A. fizionomice; B. de deglutiţie; C. de fonaţie; D. ocluzale; E. odontale. 5, pag. 27 Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin: A. persistenţa molarului secund temporar; B. reincluzia molarului secund temporar; C. reducerea spaţiului premolarului secund; D. închiderea spaţiului premolarului secund; E. fără persistenţa molarului secund temporar. 5, pag. 27-28 Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt: A. fizionomice; B. de deglutiţie; C. de fonaţie; D. ocluzale; E. odontale. 5, pag. 29 Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin: A. etaj inferior al feţei micşorat; B. profil convex; C. buza inferioară răsfrântă; D. profil concav;
159
ACD
ACDE
ACDE
ACDE
ABCE
D
ACDE
22
23
24
25
26
27
28
E. şanţ labio-mentonier accentuat. 5, pag. 31 Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi: A. aşezaţi simetric; B. cu rădăcini curbe; C. reduşi de volum; D. atipici; E. cu rădăcini scurte. 5, pag. 31 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt: A. fizionomice; B. respiratorii; C. de fonaţie; D. ocluzale; E. masticatorii. 5, pag. 31 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: A. vârsta pacientului; B. starea dinţilor temporari; C. starea dinţilor permanenţi; D. tulburările ocluzale; E. localizarea anomaliei. 5, pag. 34 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: A. vârsta pacientului; B. starea dinţilor temporari; C. starea dinţilor permanenţi; D. momentul depistării; E. localizarea anomaliei. 5, pag. 34 Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea: A. păstratea dintelui temporar; B. extracţia dintelui temporar; C. rezolvarea prin mijloace protetice; D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi; E. menţinerea spaţiului. 5, pag. 34-35 Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea: A. păstratea dintelui temporar; B. extracţia dintelui temporar; C. rezolvarea prin mijloace protetice; D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi; E. menţinerea spaţiului. 5, pag. 35 Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt: A. stimularea dezvoltării osoase; B. extracţia dinţilor temporari; C. obţinerea eficienţei masticatorii; D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi; E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.
160
ACDE
ACE
ABE
ABDE
ACE
BD
ACE
5, pag. 38 29 Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de: A. vârsta pacientului; B. starea dinţilor temporari; C. starea dinţilor permanenţi; D. tulburările ocluzale; E. localizarea anomaliei. 5, pag. 34 30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt: A. stimularea dezvoltării osoase; B. extracţia dinţilor temporari; C. obţinerea eficienţei masticatorii; D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi; E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei. 5, pag. 38
161
BD
BD
28. DINŢII SUPRANUMERARI
1
2
3
4
5
6
7
Dinţii supranumerari se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali permanenţi; C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară; D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. oligodonţie; B. pleiodonţie; C. hipodonţie; D. dinţi suplimentari; E. hiperdonţie. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. poliodonţie; B. pleodonţie; C. agenezie; D. oligodonţie; E. poligenezie. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. agenezie; B. ateleodonţie; C. atelectodonţie; D. poliodonţie; E. poligenezie. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. poligenezie; B. agenezie; C. hiperodontogenie; D. oligodonţie; E. ateleodonţie. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. hipertrofici; B. meziodens; C. paramolari; D. distrofici; E. sixtum. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. Moser; B. Carabelli; C. Bolk;
162
C
BDE
ABE
BDE
ACE
BC
DE
8
9
10
11
12
13
14
D. dens in dente; E. anastrofici. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. hipertrofici; B. meziodens; C. Bolk; D. sixtum; E. distomolari. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. Carabelli; B. distrofici; C. paramolari; D. distomolari; E. anastrofici. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. anastrofici; B. distrofici; C. hipertrofici; D. dens in dente; E. paramolari. 5, pag. 40 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. dens in dente; B. distrofici; C. Carabelli; D. anastrofici; E. Bolk. 5, pag. 40 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria ontogenetică; B. teoria ereditară; C. teoria reducţiei terminale; D. teoria atavică; E. teoria proterogenetică. 5, pag. 42, 47 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria celei de-a treia dentiţii; B. teoria ereditară; C. teoria reducţiei terminale; D. teoria metabolică; E. teoria proterogenetică. 5, pag. 43, 47 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; B. teoria mugurilor adamantini multipli; C. teoria ontogenetică; D. teoria evaginării epiteliului adamantin;
163
BE
CDE
ADE
AD
BD
AB
BD
15
16
17
18
19
20
21
E. teoria reducţiei terminale. 5, pag. 44, 46 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; C. teoria reducţiei terminale; D. teoria hiperactivităţii lamei dentare; E. teoria diviziunii lamei dentare. 5, pag. 44, 45 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria diviziunii lamei dentare; B. teoria mugurilor adamantini multipli; C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; D. teoria factorilor funcţionali; E. teoria diviziunii mugurilor dentari. 5, pag. 44, 46 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; B. teoria factorilor necunoscuţi; C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare; D. teoria diviziunii mugurilor dentari; E. teoria diviziunii lamei dentare. 5, pag. 46, 47 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: A. apare pe mandibulă; B. erupe pe arcadă; C. erupe la distanţă de arcadă; D. rămâne inclus; E. apare pe maxilar. 5, pag. 51 Mesiodens-ul este de obicei: A. unicuspidat; B. uniradicular; C. bicuspidat; D. biradicular; E. conic. 5, pag. 51 Mesiodens-ul poate fi: A. unic; B. dublu; C. bicuspidat; D. biradicular; E. conic. 5, pag. 51 Mesiodens-ul produce: A. incluzia caninului superior pemanent; B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari; C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi; D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi; E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
164
AD
BE
CD
BDE
ABE
ABE
CD
22
23
24
25
26
27
28
5, pag. 51 Mesiodens-ul nu produce: A. incluzia caninului superior pemanent; B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari; C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi; D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi; E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. 5, pag. 51 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. dens invaginatus; B. meziodens; C. dentoid in dente; D. dens in dente; E. sixtum. 5, pag. 56 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. sixtum; B. meziodens; C. peridens; D. dentoid in dente; E. dens in dente. 5, pag. 56 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. mastra per evcessum; B. meziodens; C. paramolar; D. dens in dente; E. sixtum. 5, pag. 56 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. sixtum; B. meziodens; C. peridens; D. dentoid in dente; E. tectodont. 5, pag. 56 Dinţii supranumerari produc: A. tulburări de deglutiţie; B. înghesuiri dentare; C. tulburări de ocluzie; D. tulburări fizionomice; E. tulburări de respiraţie. 5, pag. 65 Dinţii supranumerari produc: A. spaţieri dentare; B. înghesuiri dentare; C. tulburări de respiraţie; D. tulburări ocluzo-articulare; E. tulburări de deglutiţie. 5, pag. 65
165
ABE
ACD
DE
AD
DE
BCD
BD
29 Dinţii supranumerari produc: A. tulburări de deglutiţie; B. tulburări de respiraţie; C. tulburări de ocluzie; D. tulburări fizionomice; E. resorbţii radiculare. 5, pag. 65 30 Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în: A. macrodonţie; B. pleiodonţie; C. microdonţie; D. oligodonţie; E. ateleodonţie. 5, pag. 65
166
CDE
C
29. INCLUZIA DENTARĂ 1
2
3
4
5
6
7
Incluzia dentară se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali; C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt; D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare; E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 73 Incluzia dentară este o anomalie dentară de: A. număr; B. volum; C. sediu; D. poziţie; E. erupţie. 5, pag. 73 Incluzia dentară mai este denumită şi: A. reincluzie dentară; B. anchiloză dentară; C. retenţie primară; D. anchiloglosie; E. retenţie secundară. 5, pag. 74 Incluzia dentară mai este denumită şi: A. scufundare dentară; B. retenţie totală; C. retenţie primară; D. anchiloglosie; E. retenţie secundară. 5, pag. 74 Incluzia dentară mai este denumită şi: A. reincluzie dentară; B. retenţie totală; C. retenţie primară; D. retenţie parţială; E. retenţie secundară. 5, pag. 74 Un dinte inclus este denumit şi: A. dinte retenţionat; B. dinte inclavat; C. dinte încleştat; D. dinte înclinat; E. dinte geminat. 5, pag. 74 Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la: A. dentiţia mixtă; B. dentaţia temporară; C. dinţii supranumerari; D. dentaţia permanentă; E. edentaţie.
167
E
E
C
BC
BC
A
BCD
8
9
10
11
12
13
14
5, pag. 74 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 74 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior; B. caninul inferior; C. premolarul superior; D. molarul inferior; E. molarul superior. 5, pag. 74 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: A. premolarul prim superior; B. premolarul secund superior; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior; E. premolarul prim inferior. 5, pag. 74 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: A. incisivul central superior; B. incisivul central inferior; C. incisivul lateral superior; D. incisivul lateral inferior; E. supranumerarul. 5, pag. 74 Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior temporar; B. molarul secund inferior temporar; C. caninul inferior temporar; D. molarul secund superior temporar; E. molarul prim inferior temporar. 5, pag. 74 Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. 5, pag. 75 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare; B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare; D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare; E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare. 5, pag. 75
168
B
A
C
AE
BE
AE
ABCE
15 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonţia; B. compresiunea de maxilar; C. spaţierea dentară; D. ocluzia distalizată; E. reincluzia molarului prim permanent. 5, pag. 76 16 Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 5, pag. 76-77 17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonţia; B. proalveolia maxilară; C. meziopoziţia generalizată; D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului; E. secvenţa de erupţie favorabilă. 5, pag. 77 18 Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. caninului inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 5, pag. 77 19 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. microdonţia; B. hiperexcitabilitatea musculară; C. reincluzia molarului prim permanent; D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare; E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar. 5, pag. 77 20 Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 5, pag. 77 21 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. poziţia mezială de formare a germenului dentar; B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă; C. chistul folicular; D. erupţia unui dinte supranumerar; E. fibromucoasa densă şi dură.
169
AB
BDE
ACD
B
E
D
BCDE
22
23
24
25
26
27
28
5, pag. 77-78 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. formarea foarte înaltă a germenului dentar; B. configuraţia anatomică favorabilă; C. transpoziţia dentară; D. angulaţia corono-radiculară; E. curbura accentuată a rădăcinii. 5, pag. 79 Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. incluzia totală; B. incluzia completă; C. incluzia parţială; D. incluzia incompletă; E. incluzia înaltă. 5, pag. 80 Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară: A. verticală; B. orizontală; C. în retroversie; D. heterotopică; E. subtotală. 5, pag. 83 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne: A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă; B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă; D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate; E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. 5, pag. 84 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. 5, pag. 90-91 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus. 5, pag. 90-91 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. extracţia dintelui supranumerar erupt. 5, pag. 90-91
170
ADE
ABCD
A
ABCE
BCD
BCDE
BCDE
29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: A. periotisular; B. peritisular; C. intratisular; D. extratisular; E. transtisular. 5, pag. 92 30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: A. ligatură metalică pe coroană; B. butonul colat pe coroană; C. bracket-ul colat pe coroană; D. ligatură elastică pe coroană; E. nu se ancorează. 5, pag. 92-93
171
BCE
BCE
30. REINCLUZIA DENTARĂ 1
2
3
4
5
6
7
Reincluzia dentară se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali; C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt; D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare; E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 107 Reincluzia dentară este o anomalie dentară de: A. număr; B. volum; C. sediu; D. poziţie; E. erupţie. 5, pag. 107 Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. 5, pag. 107 Reincluzia dentară mai este denumită şi: A. incluzie dentară; B. anchiloză dentară; C. retenţie dentară primară; D. anchiloglosie; E. retenţie dentară secundară. 5, pag. 107 Reincluzia dentară mai este denumită şi: A. scufundare dentară; B. anchiloză dentară; C. retenţie dentară primară; D. anchiloglosie; E. retenţie dentară secundară. 5, pag. 107 Un dinte reinclus este denumit şi: A. dinte anastomorf; B. dinte inclavat; C. dinte încleştat; D. dinte înclinat; E. dinte geminat. 5, pag. 107 Reincluzia unui dinte poate fi: A. primară; B. totală; C. secundară; D. parţială;
172
C
E
AE
BE
ABE
BC
BD
8
9
10
11
12
13
14
E. incompletă. 5, pag. 107 Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în: A. dentiţia mixtă; B. dentaţia temporară; C. dentaţia deciduală; D. dentaţia permanentă; E. edentaţie. 5, pag. 108-109 Reincluzia dentară se depistează predominant în: A. dentiţia mixtă; B. dentaţia temporară; C. dentaţia deciduală; D. dentaţia permanentă; E. edentaţie. 5, pag. 108-109 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 108-109 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: A. caninul superior; B. caninul inferior; C. premolarul superior; D. molarul inferior; E. molarul superior. 5, pag. 108-109 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim superior permanent. 5, pag. 108-109 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent. 5, pag. 108-109 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund inferior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent.
173
BC
A
D
D
D
DE
BDE
15
16
17
18
19
20
21
5, pag. 108-109 Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. totală; B. completă; C. parţială; D. incompletă; E. subtotală. 5, pag. 113 Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin: A. coroană dentară inevizibilă; B. coroană dentară vizibilă; C. o parte din coroana dentară vizibilă; D. coroană dentară în suprapoziţie; E. coroană dentară în infrapoziţie. 5, pag. 113 Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin: A. coroană dentară inevizibilă; B. coroană dentară vizibilă; C. o parte din coroana dentară vizibilă; D. coroană dentară în suprapoziţie; E. coroană dentară în infrapoziţie. 5, pag. 113 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; D. extracţia dentară; E. intruzia posttraumatică parţială. 5, pag. 116-117 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; D. extracţia dentară; E. intruzia posttraumatică totală. 5, pag. 116-117 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; D. extracţia dentară; E. intruzia posttraumatică parţială. 5, pag. 116-117 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; D. extracţia dentară; E. intruzia posttraumatică totală. 5, pag. 116-117
174
AC
CE
A
CE
C
ABD
ABDE
22 Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. denivelarea planului de ocluzie; B. incluzia succesorului permanent; C. anodonţia succesorului permanent; D. înclinarea dinţilor vecini; E. ectopia succesorului permanent. 5, pag. 117 23 Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. denivelarea planului de ocluzie; B. denivelarea planului maxilar; C. migrarea dinţilor antagonişti; D. înclinarea dinţilor vecini; E. denivelarea planului mandibular. 5, pag. 117 24 Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. cariile radiculare ale dinţilor vecini; B. cariile de colet ale dinţilor vecini; C. cariile aproximale ale dinţilor vecini; D. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti; E. cariile ocluzale ale dinţilor vecini. 5, pag. 117 25 Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. mezializarea dinţilor vecini; B. denudarea dinţilor vecini; C. migrarea dinţilor antagonişti; D. înclinarea dinţilor vecini; E. distalizarea dinţilor vecini. 5, pag. 117 26 Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini; B. hiperestezia dinţilor vecini; C. halistereza dinţilor vecini; D. hipersensibilitatea dinţilor vecini; E. parodontopatia marginală a dinţilor vecini. 5, pag. 117 27 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: A. expectativa; B. extracţia dentară; C. implantul protetic; D. aparatul ortodontic; E. aparatul protetic. 5, pag. 118 28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: A. descoperirea dintelui; B. extracţia dintelui; C. reimplantarea dintelui; D. coroană de înveliş; E. luxarea dintelui. 5, pag. 118 29 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de:
175
ABDE
ACD
AB
BCD
BDE
AB
BCE
BDE
A. vârsta pacientului; B. dintele în cauză; C. felul dentatiei; D. consecinţele produse; E. forma clinică. 5, pag. 118 30 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză: A. temporar; B. lateral; C. posterior; D. permanent; E. frontal. 5, pag. 118
176
ABDE
31. ECTOPIA DENTARĂ
1
2
3
4
5
6
7
Ectopia dentară se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali; C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini; D. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare; E. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare. 5, pag. 121 Ectopia dentară se caracterizează prin: A. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare; B. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare; C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini; D. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare; E. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare. 5, pag. 121 Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni: A. entopie; B. pleiodonţie; C. distopie; D. oligodonţie; E. hipodonţie. 5, pag. 121 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: A. incisivul lateral; B. caninul; C. incisivul central; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 121 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: A. incisivul inferior; B. caninul inferior; C. caninul superior; D. molarul superior; E. incisivul superior. 5, pag. 121 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. incisivii; B. caninii; C. premolarii; D. molarii; E. supranumerarii. 5, pag. 121 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. premolarii superiori; B. caninii inferiori; C. caninii superiori; D. molarii superiori;
177
DE
ABDE
AC
B
C
BC
ABC
8
9
10
11
12
13
14
E. incisivii superiori. 5, pag. 121 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. molarii superiori; B. caninii inferiori; C. caninii superiori; D. premolarii primi superiori; E. premolarii secunzi superiori. 5, pag. 121 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. caninii superiori; B. caninii inferiori; C. molarii inferiori; D. premolarii primi inferiori; E. premolarii secunzi inferiori. 5, pag. 121 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. caninii superiori; B. caninii inferiori; C. molarii inferiori; D. premolarii secunzi superiori; E. premolarii primi inferiori. 5, pag. 121 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză; B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză; C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză; D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză; E. diastema interincisivă. 5, pag. 122 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. diastema interincisivă; B. dinţii supranumerari; C. dinţii temporari; D. o fibromucoasă dură; E. dinţii permanenţi. 5, pag. 122 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. diastema interincisivă; B. erupţia unui dinte supranumerar; C. persistenţa unui dinte temporar; D. extracţia precoce a unui dinte permanent; E. incluzia unui dinte supranumerar. 5, pag. 122 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. persistenţa unui dinte temporar; B. extracţia unui dinte supranumerar;
178
BCDE
ABE
ABD
AC
BD
BCE
ACE
15
16
17
18
19
20
C. existenţa unui capac osos dens; D. extracţia precoce a unui dinte; E. incluzia unui dinte supranumerar. 5, pag. 122 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. 5, pag. 123 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. 5, pag. 123 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. macrodonţia; B. microdonţia; C. meziopoziţia generalizată; D. endoalveolia mandibulară; E. prodenţia maxilară. 5, pag. 123 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. retrodenţia maxilară; B. retrognaţia mandibulară; C. retrodenţia mandibulară; D. retrognaţia maxilară; E. prodenţia maxilară. 5, pag. 123 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. endoalveolia mandibulară; B. retrognaţia mandibulară; C. endoalveolia maxilară; D. retrognaţia maxilară; E. prodenţia maxilară. 5, pag. 123 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. retrodenţia maxilară; B. retrognaţia mandibulară; C. endoalveolia maxilară; D. prognaţia maxilară;
179
ACE
ABCE
AC
AD
CD
AC
21
22
23
24
25
26
27
E. endoalveolia mandibulară. 5, pag. 123 Ectopia canină provoacă tulburări: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. de deglutiţie; E. fonatorii. 5, pag. 125 Ectopia canină provoacă tulburări: A. de abrazie dentară; B. respiratorii; C. articulare; D. parodontale; E. masticatorii. 5, pag. 126 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. deplasarea dentară; B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare; C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral; D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent; E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie. 5, pag. 126 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului; B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare; C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral; D. extracţia dirijată a dinţilor; E. deplasarea dentară. 5, pag. 127 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. deplasarea dentară; B. forma clinică a ectopiei; C. tratamentul cariilor dentare; D. extracţia dirijată a dinţilor; E. vârsta pacientului. 5, pag. 128 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară; B. forma clinică a ectopiei; C. vârsta pacientului; D. extracţia dirijată a dinţilor; E. tratamentul cariilor dentare. 5, pag. 128 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. cauza determinantă; B. forma clinică a ectopiei; C. vârsta pacientului; D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară; E. tratamentul cariilor dentare.
180
AC
ACDE
BCE
BCD
BE
ABC
ABCD
28
29
30
5, pag. 128 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. extracţia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. expansiunea transversală; D. extracţia unui dinte permanent; E. expansiunea sagitală. 5, pag. 129 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. extracţia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. expansiunea transversală; D. extracţia unui dinte permanent; E. tratamentul focarului de incongruenţă. 5, pag. 129 În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. extracţia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. obţinerea spaţiului pe arcadă; D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare; E. extracţia dintelui ectopic. 5, pag. 131
181
CDE
CD
CD
32. DIASTEMA
1
2
3
4
5
6
7
Diastema se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari; C. existenţa unui spaţiu între incisivi; D. tulburare de erupţie; E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. 5, pag. 133 Diastema se caracterizează prin: A. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori; B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi; C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari; D. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori; E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari. 5, pag. 133 Diastema se caracterizează prin: A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari; B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari; C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari; D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi mandibulari; E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. 5, pag. 133 Diastema se caracterizează prin: A. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi; B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari; C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori; D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori; E. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori. 5, pag. 133 Diastema este o anomalie de: A. număr; B. volum; C. erupţie; D. poziţie; E. structură. 5, pag. 133 Diastema mai este denumită şi: A. diastemă patologică; B. pleiodonţie; C. hipodonţie; D. oligodonţie; E. diastema vera. 5, pag. 133 Diastema mai este denumită şi: A. diastemă primară; B. diastemă secundară; C. diastemă patologică; D. diastema primatelor;
182
E
BC
CDE
ACD
CD
AE
ACE
8
9
10
11
12
13
14
E. diastema vera. 5, pag. 133 Diastema mai este denumită şi: A. diastemă patologică; B. diastemă adevărată; C. diastemă primară; D. diastemă vera; E. diastemă interincisivă. 5, pag. 133 Diastema mai este denumită şi: A. diastemă primară; B. diastemă patologică; C. diastemă falsă; D. diastemă secundară; E. diastemă interincisivă. 5, pag. 133 Diastema mai este denumită şi: A. diastemă patologică; B. dens in densis; C. hipodonţie; D. strungăreaţă; E. diastema vera. 5, pag. 133 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. diastemă primară; B. diastemă patologică; C. diastemă falsă; D. diastemă secundară; E. diastemă terţiară. 5, pag. 133 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. diastemă patologică; B. diastemă adevărată; C. diastemă primară; D. diastemă vera; E. diastemă secundară. 5, pag. 133 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. diastemă falsă; B. diastemă adevărată; C. diastemă primară; D. diastemă secundară; E. diastemă patologică. 5, pag. 133 Diastema interincisivă primară este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; B. nanismul hipofizar; C. displazia ectodermală; D. meziodens erupt; E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
183
ABCDE
ABE
ADE
ACD
BCE
ABCD
E
15
16
17
18
19
20
21
5, pag. 133 Diastema interincisivă primară este cauzată de: A. Anodonţia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; D. meziodens erupt; E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 Diastema interincisivă adevărată este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; C. inserţia joasă a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual; E. Anodonţia incisivului lateral. 5, pag. 133 Diastema interincisivă secundară este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; B. Anodonţia incisivului lateral; C. Anodonţia dinţilor laterali; D. meziodens; E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 Diastema interincisivă secundară este cauzată de: A. Anodonţia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 Diastema interincisivă falsă este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; C. inserţia joasă a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual; E. Anodonţia incisivului lateral. 5, pag. 133 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; B. nanismul hipofizar; C. displazia ectodermală; D. meziodens; E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: A. Anodonţia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 5, pag. 133
184
BE
BC
BD
AD
E
ABCD
ACD
22 Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; C. inserţia joasă a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual; E. Anodonţia incisivului lateral. 5, pag. 133 23 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; B. Anodonţia incisivului lateral; C. Anodonţia dinţilor laterali; D. meziodens; E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 24 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: A. Anodonţia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 25 Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; C. inserţia joasă a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual; E. Anodonţia incisivului lateral. 5, pag. 133 26 Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: A. ameloplastie modelantă a incisivilor; B. tehnici adezive; C. egresie; D. stripping; E. deplasare corporeală a dinţilor. 5, pag. 142 27 Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor; B. coroane de substituţie; C. deplasare corporeală a dinţilor; D. stripping; E. ameloplastia modelantă a incisivilor. 5, pag. 142 28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali: A. inele metalice; B. inele de cauciuc; C. ligatiri în "8"; D. tracţiuni elastice; E. brackets. 5, pag. 142
185
ADE
ACE
BCE
ABCD
E
C
ADE
29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin: A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor; B. coroane de substituţie; C. deplasarea corporeală a dinţilor; D. stripping; E. ameloplastia modelantă a incisivilor. 5, pag. 142 30 Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali: A. inele metalice; B. inele de cauciuc; C. ligaturi în "8"; D. tracţiuni elastice; E. brackets. 5, pag. 142
186
ABDE
BC
33. TRANSPOZIŢIA DENTARĂ
1
2
3
4
5
6
7
Transpoziţia dentară este o anomalie: A. dento-maxilară; B. dento-alveolară; C. dentară; D. scheletală; E. alveolară. 5, pag. 149 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de: A. număr; B. volum; C. structură; D. poziţie; E. erupţie. 5, pag. 149 Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi: A. inferiori; B. antagonişti; C. supranumerari; D. superiori; E. învecinaţi. 5, pag. 149 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. dentare de erupţie. 5, pag. 149 Transpoziţia dentară se întâlneşte în: A. dentiţia mixtă; B. dentaţia temporară; C. dentaţia deciduală; D. dentaţia permanentă; E. edentaţie. 5, pag. 149 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 149 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: A. incisivul inferior; B. caninul inferior;
187
C
DE
E
ABE
D
B
C
8
9
10
11
12
13
C. caninul superior; D. molarul superior; E. incisivul superior. 5, pag. 149 Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt: A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari; B. pierderea precoce a dinţilor temporari; C. cronologia dentară; D. pierderea precoce a caninului de lapte; E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari. 5, pag. 150 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. transpoziţie totală; B. transpoziţie completă; C. transpoziţie parţială; D. transpoziţie incompletă; E. transpoziţie subtotală. 5, pag. 151 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. transpoziţie completă sau totală; B. transpoziţie completă sau parţială; C. transpoziţie incompletă sau parţială; D. transpoziţie incompletă sau totală; E. transpoziţie completă sau subtotală. 5, pag. 151 Transpoziţia dentară completă presupune inversarea: A. parţială a doi dinţi vecini; B. limitată a doi dinţi vecini; C. incompletă a doi dinţi vecini; D. totală a doi dinţi vecini; E. definitivă a doi dinţi vecini. 5, pag. 151 Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce tulburări: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. de deglutiţie; E. de fonaţie. 5, pag. 151 În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare: A. înghesuri dentare; B. contacte premature; C. ocluzii duale; D. spaţieri dentare; E. ocluzii distalizate. 5, pag. 151
188
CDE
ABCD
AC
D
C
B
14 Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce tulburări: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. auditive; E. fonatorii. 5, pag. 152 15 Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea: A. parţială a doi dinţi vecini; B. limitată a doi dinţi vecini; C. completă a doi dinţi vecini; D. totală a doi dinţi vecini; E. definitivă a doi dinţi vecini. 5, pag. 152 16 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul lângă altul; B. unul în dreptul celuilalt; C. unul la distanţă de altul; D. unul sub altul; E. unul peste altul. 5, pag. 152 17 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei; C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei; D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei; E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei. 5, pag. 152 18 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic; C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei; D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic; E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei. 5, pag. 152 19 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic; B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular. 5, pag. 152 20 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
189
A
A
B
D
BDE
ACE
CE
21
22
23
24
25
26
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular. 5, pag. 152 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei; C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal. 5, pag. 152 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial; E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei. 5, pag. 152 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. deplasarea dentară; B. ameloplastia modelantă a caninului; C. cosmetizarea prin adiţie a caninului; D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; E. transformarea în transpoziţie incompletă. 5, pag. 153 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiţie a caninului; D. deplasarea dentară; E. ameloplastia modelantă a caninului. 5, pag. 153 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza: A. deplasarea dentară; B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiţie a caninului; D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; E. ameloplastia modelantă a caninului. 5, pag. 153 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza: A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
190
BC
C
BCD
ABCE
D
A
27
28
29
30
D. transformarea în transpoziţie incompletă; E. ameloplastia modelantă a caninului. 5, pag. 153 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiţie a caninului; D. deplasarea dentară; E. ameloplastia modelantă a caninului. 5, pag. 154 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. deplasarea dentară; D. stripping-ul; E. ameloplastia modelantă a caninului. 5, pag. 154 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza: A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral; B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral; C. deplasarea dentară; D. transformarea în transpoziţie completă; E. tehnicile adezive. 5, pag. 154 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza: A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral; B. tehnicile adezive; C. deplasarea dentară; D. stripping-ul; E. transformarea în transpoziţie completă. 5, pag. 154
191
D
C
CDE
BCDE
34. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
1. În termeni generali obiectivele preparării cavităţii sunt: A.îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate şi oferirea protecţiei necesare pentru pulpă B. să permită aplicarea estetică şi funcţională a materialului respectiv C. plasarea marginilor restauraţiilor cât mai conservativ posibil D. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu se fractureze şi nici să nu disloce restaurarea E. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu disloce restaurarea A,B,C,D, E; 6; pag.171 2. Stabilirea conturului marginal al cavităţilor înseamnă: A. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final prepararea, cu excepţia finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor cavităţii B. crearea unui contur retentiv C. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final prepararea, împreună cu finisarea pereţilor de smalţ şi a marginilor cavităţii D. plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos E. plasarea marginilor cavităţii în zone de autocurăţire şi curăţire artificială. A, pag. 174 3. Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor sunt: A. B. C. D. E.
handicap fizic sau psihic vârsta înaintată a pacientului necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţei dinţii persoanelor tinere dinţi devitali A,B,C, pag. 176
4. Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt următoarele: A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte B. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor şi crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport C. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i preveni fractura sub încărcătura ocluzală E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm. A,B,C,D, pag.177
5. Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la joncţiunea smalţdentină, la o distanţă de minim:
192
A. 2 mm B. 0,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 0,02 mm B, pag 178
6. Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. să se exercite o presiune minimă B. căldura fricţională să fie aproape zero C. să existe un control complet al instrumentului folosit D. să se permită o vizibilitate directă asupra zonei de operat E. să se facă numai manual A, B, C; 6; pag.180
7. În cavităţile de clasa I pentru amalgam, pantele înclinate ale cuspizilor şi convergenţa pereţilor cavităţii în scop retentiv realizează un unghi de: A. 75º B. 90º C. 110º D. 95º E. 45º B; 6; pag. 181
8. Teşirea conturului marginal-bizotarea-se aplică în preparările pentru anumite materiale, cum ar fi: A. incrustaţii B. răşini compozite C. cimenturi ionomere de sticlă D. amalgam de argint E. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşină A,B; 6; pag. 182
9. Toaleta finală a cavităţii include: A. B. C. D.
îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat uscarea cavitătii efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării degresarea cavităţii
193
E. neutralizarea acizilor din cavitate A, B,C; 6; pag. 182
10. Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele şi alcooli: A. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei; B. au efect toxic C. au efect iritant D. deshidrateaza dentina E. sunt indicaţi în coafajul indirect B, C, D, pag. 184
6; pag. 294-333
11. Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt: reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga dentinară aderă chimic la ţesuturile dentare; rezistenţă mecanică crescută la solicitările mecanice încetinesc pătrunderea în canaliculeloe dentinare a produşilor de coroziune ai amalgamului de argint răspunzători de colorarea dentinei; E. rezistenţă la uzură masticatorie A, D; 6; pag.294 A. B. C. D.
12. Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: A. alcool B. cloroform C. eugenol D. timol E. benzen A,B,E, pag. 294
13. După aplicarea unui lac pe plaga dentinară, prin evaporarea solventului, rămâne o peliculă protectoare poroasă de răşină, groasă de: A. 1mm B. 5-10 μm, dar cu variaţii între 2-40 μm, în funcţie de natura chimică a acesteia C. 1,5mm D. 100 μm E. 150 μm B; 6; pag.294
194
14. Dezavantajele linerilor sunt: A. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al materialului de obturaţie coronară B. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale C. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare, în cursul contracţiei de priză a răşinilor acrilice sau compozite D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative E. izolarea termică necorespunzătoare B,C, D, E; 6; pag. 296
15. Linerii de hidroxid de calciu prezintă următoarele forme de utilizare: A. soluţie de hidroxid de calciu B. suspensie de hidroxid de calciu C. pastă de hidroxid de calciu D. ciment de hidroxid de calciu E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil B,C,D,E; 6; pag 297
16. Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au următoarele avantaje: A. pH în apropierea neutralităţii B. neiritanţi pulpari C. efect sedativ pulpar D. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginală E. nu inhibă polimerizarea răşinilor A, B, C, pag. 298
17. Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea iniţilă, atunci când grosimea stratului restant de dentină atinge: A. 2 mm B. 0,5mm C. 1mm D. 0,1mm E. 2,5 mm C; 6; pag. 301
18. Obiectivele obturaţiei de bază sunt: A. stimularea neodentinogenezei
195
B. substituirea dentinei cariate C. economisirea materialelor de obturaţie coronară D. sigilarea canaliculelor dentinare E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii B, C, E; 6; pag. 301-302 19. Rezistenţa mecanică la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi însă compromisă prin: A. temperatura crescută a mediului exterior B. raportul scăzut pulbere/lichid C. spatularea incorectă ( incorporarea iniţială a unei mari cantităţi de pulbere creşte brusc temperatura şi scurtează priza cu obţinerea unei consistenţe mult reduse) D. contactul prematur cu lichidele bucale E. contactul cu limfa dentinară B,C, D; 6; pag. 304 20. Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin : A. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină B. utilizarea unei soluţii apoase diluate de FeCl3 care, prin depunerea ionilor de fier, potenţează reacţia chimică dintre CIS şi hidroxiapatita dentinei C. cristalizarea unor soluţii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaţa plăgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai reactiv cu acizii poliacrilici din compoziţia bazei de CIS D. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină E. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină A, B, C; 6; pag. 311
196
6; 339-246 21. În hibridizarea dentinei umede: A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorită păstrării apei îşi menţine permeabilitatea normală B. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu fie complet înlocuită de primerul hidrofil C. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedă D. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi reumezită după aplicarea primerului E. Nu prezintă riscul de supraumectare A, B; 6; pag 342-343 22. Avantajele primerilor autogravanţi sunt: A. Reducerea riscului colabării fibrelor de colagen prin uscarea prea intensă B. Aplicarea unui singur strat este suficientă pentru cele mai multe sisteme C. Demineralizarea şi infiltrarea simultană cu monomer adeziv a detritusului dentinar remanent şi a plăgii dentinare subiacente D. Scurtarea timpului de lucru E. Eliminarea consecinţelor lavajului insuficient A, C,D, E; 6; pag 345 23. Sistemele adezive în trei etape distincte presupun: A. Gravarea acidă, care elimină detritusul dentinar remanent şi demineralizează superficial dentina B. Primingul care promovează adeziunea, executat cu monomeri amfifili C. Aplicarea răşinii adezive, care încheie hibridizarea prin fotopolimerizare D. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv E. Aplicarea primerilor autogravanţi A, B, C; 6; pag 339-340 24. Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt: A. Aplicarea răşinii adezive, preferabil fără umplutură, într-un strat cât mai subţire B. Utilizarea preferenţială a gravării globale cu acid fosforic 30-40% timp de 15s C. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează detritusul dentinar remanent în 3 etape distincte D. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentina umedă (însă nu excesiv) E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare din compozit B, C, D, E; 6; pag 346 25. În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi, succesul primingului depinde de: A. Uscarea imediată după aplicare B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite pătrunderea monomerului adeziv pe toată profunzimea matricei dentinare demineralizate C. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare scurtă, moderată, înaintea aplicării răşinii adezive D. Lavajul anterior aplicării adezivului E. Obţinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plăgii dentinare tratate cu primer
197
B, C; 6; pag 340 26. În cadrul sistemelor adezive în trei timpi, primerii având apa drept solvent: A. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedă B. Nu necesită gravare acidă C. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderat D. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate în profunzime E. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care, printr-o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, îmbracă un aspect cretos în timp ce dentina ia un aspect mat E; 6; pag 343 27. Tehnica primerilor autogravanţi urmăreşte: A. Hibridizarea plăgii dentinare prin păstrarea detritusului dentinar remanent B. Hibridizarea plăgii dentinare după îndepărtarea detritusului dentinar remanent C. Îndepărtarea completă a cepurilor de detritus dentinar remanent D. Penetrarea răşinii cât mai profund în tubulii dentinari dilataţi E. Scăderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentină A; 6; pag 344 28. În tehnica hibridizării dentinei uscate: A. Există riscul de supraumectare B. Nu există riscul de supraumenctare C. Necesită o uscare moderată de cca.5 secunde a plăgii dentinare spălate cu apă după gravare acidă D. Presupune aplicarea unui primer pe bază de acetonă pe dentina uscată în prealabil E. Primerii în soluţie apoasă asigură reexpansiunea activă a reţelei fibrilare de colagen colabate B, C, E; 6; pag 342 29. În cazul utilizării primerilor având solventul miscibil cu apa (acetona): A. Excesul de apa din dentină este eliminat prin uscare intensă şi prelungită B. Excesul de apă este eliminat de solventul primerului care, fiind volatil, determină pe măsură ce se evaporă creşterea concentraţiei răsinii adezive pătrunsă în dentina demineralizată C. Contracţia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% în cazul deshidratării chimice a dentinei demineralizate D. Trebuie evitat excesul de apă deoarece determină o separare locală a fazei hidrofile de cea hidrofobă E. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromisă B, C, D; 6: pag 343-344 30. Regulile de aplicare a primerilor autogravanţi includ: A. Aplicarea, lavajul şi uscarea, anterior aplicării răşinii adezive B. Aplicarea obligatorie într-un singur strat, cât mai subţire C. Crearea de asperităţi cu freza pe marginile de smalţ ale cavităţii D. Aplicarea suficient de lungă a primerului E. Frecarea permanentă a smalţului cu primer proaspăt C, D, E; 6: pag 346
198
35. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE (6, pag. 31-57) 1. Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalţului se numără: A. carenţa de vitamina A B. carenţa de vitamina PP C. carenţa de vitamina C D. unele boli infecto-contagioase E. carenţa de vitamina E A,C,D; 6; pag 33 2.Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalţului se numără: A. carenţa de calciu şi fosfat B. bolile sistemice grave C. carenţa de vitamina D D. unele dereglări hormonale E. excesul de proteine A,C,D; 6; pag 34 3.Triada Keyes în etiopatogenia cariei dentare cuprinde următorii factori: A. terenul B. flora microbiană C. alimentaţia D. factori locali E. factori morfologici A,B,C; 6; pag 31 4. Lichidul bucal este alcătuit în cea mai mare parte din: A. salivă B. secreţie gastrică regurgitată C. transudat al mucoasei bucale şi a şanţurilor gingivale D. exudat din pungile parodontale E. mucus nazofaringian A; 6; pag 35 5. Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de: A. 0,5-1,5 mililitri B. 2-2,5 mililitri C. 0,5-1,5 litri D. 3-4 mililitri E. 4-5 mililitri C; 6; pag 36 6. În caz de hiposialie valorile secreţiei salivare stimulate scad sub: A. 0,2 ml/min B. 0,5 ml/min C. 0,1 ml/min D. 0,1 l/min E. 0,7 ml/min
199
E; 6; pag 36 7. Materialul anorganic salivar este reprezentat de: A. calciu B. mucine C. fosfaţi D. lactoferină E. fluor A,C,E; 6; pag 37-38 8. Concentraţia fosfaţilor salivari depinde de: A. concentraţia fosfaţilor din biofilmul bacterian B. sursa salivară C. ritmul secreţiei salivare D. pH-ul salivar E. ritmul circadian B,C,D,E; 6; pag 38 9. Glucidele salivare se găsesc sub formă de: A. glucide libere B. glucide legate de proteine C. staterină D. polimeri ai glucozei şi fructozei, sintetizaţi de glicoziltransferazele bacteriene E. alfa protează A,B,D; 6; pag 39 10. Sistemele tampon salivare includ: A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proteinic E. sistemul uree-amoniac B,C,D; 6; pag 40 11. Saliva conţine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze colonizarea cavităţii bucale: A. lizozimul B. lactoferina C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. peroxidazele E. aglutininele A,B,D,E; 6; pag 41-42 12. Din categoria aglutininelor salivare fac parte: A. amilaza B. peroxidaza C. mucinele D. glicoproteinele din saliva parotidiană E. fibronectina C,D,E; 6; pag 42
200
13. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. favorizarea adeziunii bacteriene C. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi substanţe alcaline D. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme cariogene E. remineralizarea cariilor incipiente A,C,E; 6; pag 43 14. Făina neagră de grâu, melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea lor, datorită: A. consistenţei mai reduse B. prezenţei unor fosfaţi organici C. concentraţiei mai mici de glucide D. prezenţei unor substanţe tampon E. vâscozităţii crescute B,D; 6; pag 44 15. Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen favorizant, poate fi cauzată de: A. ritmul scăzut al secretiei salivare B. conţinutul scăzut de mucină al salivei C. vâscozitatea scăzută a salivei D. factori retentivi bucali (carii, obturaţii coronare anfractuoase, lucrări protetice) E. ritmul crescut al secreţiei salivare A,D; 6; pag 46 16. Contramăsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance al glucidelor, se bazează pe: A. inducerea unei secreţii salivare rapide şi masive prin folosirea unor alimente de consistenţă crescută B. scăderea secreţiei salivare C. utilizarea unor alimente detergente D. folosirea gumei de mestecat E. periajul imediat după mese A,C,D,E ; 6; pag 46 17. Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen deoarece: A. scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentare B. este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt principiu nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltare C. favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogene D. este uşor fermentabilă de către microorganisme, ducând la o producţie masivă şi rapidă de acizi organici E. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulare B,C,D; 6; pag 47
201
18. Este considerată drept perioadă de agresiune, ca urmare a condiţiilor propice demineralizării ţesuturilor dentare, perioada în care pH-ul bucal rămâne sub valoarea: A. 3,5 B. 4 C. 4,5 D. 6 E. 7 D; 6; pag 48 19. Grupele de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie sunt reprezentate de: A. obezi B. bolnavii cronici C. bolnavii psihic D. profesori E. gravide A,B,C,E; 6; pag 49 20. Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducând riscul la carie prin: A. fosfaţi B. faina din cerealele rafinate C. grăsimi D. cacao E. brânzeturi A,C,D,E; 6; pag 49-50 21. Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi: A. conţinut crescut în fluor B. substituirea glucidelor din alimentaţie C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearace D. formarea unei bariere protectoare pentru smalţ E. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii B,C,D,E; 6; pag 50 22. Brânzeturile acţionează prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum: A. conţinutul în fosfaţi de calciu B. capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelor C. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeină D. stimularea secreţiei salivare E. formarea excesivă de tartru A,B,C,D; 6; pag 50 23. Din categoria îndulcitorilor necalorici fac parte: A. sorbitolul B. zaharina C. xilitolul
202
D. ciclamatul E. aspartamul B,D,E; 6; pag 51 24. Atât rata de formare, cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate de: A. regimul alimentar B. igiena bucală C. vârsta D. gradul de mineralizare a dentinei E. salivă A,B,C,E; 6; pag 52 25. Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de: A. Lactobacillus B. Actinomyces C. Bacteroides D. Streptococcus E. Staphylococcus D,E; 6; pag 53 26. Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore: A. formarea materiei alba B. precipitarea iniţială a lipidelor salivare C. aderarea iniţială a microorganismelor din salivă la peliculă D. înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţiale E. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe C,D; 6; pag 54 27. Componenţi adiţionali ai plăcii bacteriene sunt: A. celule epiteliale B. protozoare C. eritrocite D. particule alimentare E. leucocite A, B, C,D,E; 6; pag 55 28. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă două proprietăţi importante: A. acidogeneza B. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari C. producţia de lipide D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare E. producţia de amilază A,B; 6; pag 57 29. Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: A. Streptococul salivarius B. Streptococul sanguis
203
C. Streptococul mutans D. Streptococul mitior E. Streptococul β hemolitic C; 6; pag 57 30. Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, rezidă în: A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă mică B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidraţi de carbon C. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de hidraţi de carbon prin alimentaţie E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic de 5,5 A,B,D,E; 6; pag 57-58
204
36. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR PERMANENŢI
1. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: a. persistenţa durerii 30-40 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive b. persistenţa durerii câteva minute după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive c. persistenţa durerii 5-10 min după încetarea excitantului, nelocalizată, provocată mai ales de dulce, de intensitate mare, existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitive d. persistenţa durerii 25-30 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios profund, penetrant, percuţie în ax pozitivă e. persistenţa durerii cât actioneaza excitantul, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive (b), 7 (pag.71) 2. Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie: a. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect b. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare c. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare d. amputaţie vitală e. extirpare vitală (a, c, d,e) 7, (pag.72) 3. Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : a. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară b. gangrena pulpara c. pulpita cronică deschisă ulceroasă d. pulpita cronică închisă propriu-zisă e. pulpite acute coronare (a, e), 7 ( pag.71) 4.
Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu: a. caria simplă dentară b. hiperemia preinflamatorie c. pulpita acută seroasă totală d. pulpita purulentă parţială e. pulpita purulentă totală (b, c, d, e) 7 (pag.74)
5. *In pulpita seroasă parţială : a. percuţia în ax este dureroasă
205
b. c. d. e.
percuţia transversală este dureroasă testele de vitalitate sunt slab pozitive testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita (e), 7 pag.73
6. În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia către: a. dinţii vecini b. dinţii antagonişti c. hemimaxilarul opus d. zona temporală e. zona orbitală (a,b,d,e), 7 (pag. 75) 7. *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de: a. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni b. tendinta de iradiere a durerii c. caracterul pulsatil al durerii d. percutia in ax pozitiva e. prezenta unui proces carios profund (b), 7 (pag.75) 8. *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: a. caracterului discontinuu al durerii b. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice c. calmarii temporare prin lichide reci d. prezentei cavitatii carioase profunde e. sensibilitatea la percuţia în ax negativă (b), 7 pag. (76) 9.* “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii durerii din: a. pulpita acută seroasă parţială b. pulpita acută seroasă totală c. parodontita apicală acută seroasă d. pulpita acută purulentă parţială e. pulpita acută purulentă totală (b), 7 (pag.75) 10. Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: a. hiperemia preinflamatorie b. pulpite seroase parţiale acute c. pulpite seroase totale d. pulpite purulente parţiale acute e. pulpite purulente totale (c,e ), 7 (pag.76,80) 11. *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii: a. caria simplă b. pulpite acute seroase
206
c. pulpite acute purulente d. pulpite cronice deschise e. pulpite cronice închise (b), 7 (pag.72,-81) 12. lndicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: a. tratamentul cariei simple si coafajul indirect; b. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in deschiderile accidentale ale camerei pulpare; c. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara; d. extirparea vitala e. extractia (a,b,c,d,), 7 (pag.72) 13. *Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii: a. hiperemia preinflamatorie b. pulpita seroasă parţială c. pulpita seroasă totală d. pulpita cronică deschisă e. pulpita purulentă parţială (c), 7 (pag. 75) 14. Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu: a. caria dentară simplă b. pulpita seroasă coronară c. pulpita seroasă totală d. pulpita purulentă corono-radiculară e. parodontita apicală acută purulentă (b,d), 7 (pag. 79) 15. *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza: a. caracterului lancinant al durerii b. testelor de vitalitate reduse c. calmarii temporare prin lichide calde d. sensibilitatii la percutia transversală e. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii dintelui (b), 7( pag.80) 16. *Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face cu: a. pulpita seroasă parţială b. pulpita seroasa totală c. parodontita apicală acută seroasă (difuză) d. hiperemia pulpară e. pulpita cronică deschisă ulceroasă (a), 7 (pag.79) 17. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:
207
a. ulceroasă b. polipoasă c. scleroatrofică d. hiperplazică e. propriu-zisă (a, b), 7 (pag. 80) 18. La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată: a. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde, cu deschiderea largă a camerei pulpare b. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici c. palparea cu sonda nedureroasa superficial d. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare e. percutia in ax si transversala negative (a,d), 7 (pag.85) 19. * Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne: a. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară b. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui c. sangerare la inteparea pulpei cu sonda d. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui e. raspunsuri negative la testele de vitalitate (c), 7 (pag.85) 20. * . Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune axială prezenţa lor începând cu: a. primul strat b. al doilea strat c. al treilea strat d. al patrulea strat e. al cincilea strat (c), 7 (pag. 83) 21. Granulomul intern al lui Palazzi: a. este o pulpită cronică deschisă polipoasă b. este o pulpită cronică închisă propriu-zisă c. este o pulpită cronică închisă hiperplazică d. poate fi localizată coronar şi/sau radicular e. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei (c,d,e), 7 (pag. 92) 22. *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea: a. boala „pink spots”sau boala”petelor roz” b. pulpită cronică deschisa granulomatoasa c. granulom simplu conjunctiv d. pulpita cronica inchisa propriu zisa e. granulom chistic (a), 7 (pag. 90)
208
23. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase poate apărea: a. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercită presiuni în spaţiul endodontic b. palparea cu sonda în profunzime c. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare d. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor e. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale excitanţilor (a,b,c,d), 7 (pag. 84) 24. Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se face cu: a. caria dentară profundă b. pulpita cronică deschisă granulomatoasă c. polipul gingival d. necroza pulpară e. pulpita cronică deschisă ulceroasă (c,d,e), 7 (pag. 87) 25. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica cu: a. pulpită seroasă parţială b. pulpită seroasă totală c. necroză pulpară d. fracturi ale dintelui e. parodontită apicală cronică (c,d), 7(pag. 93) 26. * Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: a. durerea localizata b. durerea violenta c. durerea spontana d. durerea continua e. percutia axiala pozitiva (a), 7 (pag 75) 27. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: a. durere continua b. durere pulsatila c. hipersensibilitate la teste de vitalitate d. sensibilitate la percutia in ax e. durere localizata (a,b), 7 (pag79) 28. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: a. forme subacute de pulpita seroasa b. forme subacute de pulpita purulenta c. fractura coronara d. gangrena e. pulpita cronica polipoasa
209
(a,b,c, d), 7 (pag85) 29. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: a. caracterul pulsatil al durerii b. exacerbare la rece, diminuare la cald c. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare d. hipoexcitabilitate e. imposibilitatea localizarii dintelui afectat (a,c,d), 7 (pag 79) 30. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: a. fibre conjunctive b. limfocite c. histiocite d. macrofage e. pulpa cu structura aparent normala (a,b,c,d), 7 (pag 84)
210
37. NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ 1*. Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi: a. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate; b. luxaţii, intruzii; c. diabet, hipertensiune arteriala; d. temperaturi mai mari de 75°C; e. temperaturi sub 0°C. (c) 7, (pag. 94) 2*. Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare: a. celulele; b. fibrele conjunctive; c. pereţii vasculari; d. fibrele nervoase; e. substanţa fundamentală. (a) 7 , (pag. 97) 3*. Necroza de colicvaţie: a. este o formă a gangrenei pulpare; b. este produsă sub acţiune enzimatică; c. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei; d. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale; e. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină; (b) 7 , (pag. 98) 4*. Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia: a. este o mortificare aseptică a pulpei dentare; b. dintele este modificat de culoare; c. testele biochimice sunt negative; d. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals negativ; e. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals pozitiv. (d) 7 , (pag. 98) 5*. Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: a. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ; b. avitaminozele (A şi C) ; c. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic ; d. stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit ; e. luxaţii cu intruzii. (c) 7 , (pag. 99) 6. Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu: a. gangrena pulpară simplă; b. pulpita cronică deschisă; c. pulpita cronică închisă; d. fractura dentară; e. parodontita apicală cronică. (a,b,c,e) 7 , (pag. 98-99)
211
7. Necroza pulpară: a. se tratează ca o pulpită cronică închisă; b. extirparea devitală este de elecţie; c. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie radiculară corectă; d. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică; e. se tratează ca o gangrenă pulpară. (c,e) 7 , (pag. 99) 8. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: a. se produce o necroză de coagulare; b. se produce o necroză de colicvaţie; c. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă; d. pulpa necrozată are aspect uscat; e. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu (a, d,e) 7 , (pag. 98) 9. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte: a. examen bacteriologic pozitiv; b. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator; c. fetiditate (nu este caracteristică); d. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei); e. examen bacteriologic negativ. (a,b,c) 7 , (pag. 101) 10. Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu: a. pulpita acuta; b. pulpita cronica; c. necroza pulpară; d. gangrena complicată; e. caria dentară. (b,c,d) 7 , (pag. 102) 11. Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre: a. parodontita apicală; b. necroza pulpară; c. fractura coronară; d. boala de focar; e. fractura corono-radiculară; (a,c,d,e) 7 , (pag. 102) 12. Examenul radiologic în gangrena pulpară: a. este elocvent; b. poate releva o radiotransparenţă periapicală; c. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular; d. poate evidenţia existenţa denticulilor; e. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular ; (c,d,e) 7 , (pag. 101)
212
13. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: a. necroza pulpară; b. pulpita cronică deschisă; c. gangrena pulpară; d. pulpita cronică închisă hiperplazică; e. pulpita cronică închisă propriu-zisă. (a,c,d) 7 , ( pag. 91,95) 14. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt: a. streptococi beta hemolitici; b. stafilococul alb; c. stafilococul auriu; d. gonococi; e. pneumococi. (a,b,c,e) 7 , (pag. 99) 15. Gangrena umedă se caracterizează prin: a. tesut pulpar putrificat ferm; b. imagine radiologică cu modificări periapical; c. tesut pulpar putrificat foarte moale; d. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei; e. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei. (c,e) 7 , (pag. 100)
16. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: a. pulpa uscata; b. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu; c. consistenta pulpara este redusa; d. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal; e. apare adesea dupa arsenic. (a,b,d,e) 7 , (pag. 98)
17. Necroza de colicvatie este produsa prin: a. enzime vegetale; b. enzime animale; c. solutii antiseptic; d. arsenic; e. bradichinina. (a,b,c) 7, (pag. 98)
18. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: a. cavitatea bucala; b. chisturi de vecinatate; c. canal radicular lateral;
213
d. circulatie generala prin anacoreza; e. osul alveolar; (a,c,d) 7, (pag. 99)
19. Semnele de gangrena simpla sunt: a. test de vitalitate negative; b. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ; c. camera pulpara inchisa; d. dinte modificat de culoare; e. modificari periapicale pe radiografie. (a,b,d) 7 , (pag. 101)
20. Gangrena uscata: a. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase; b. succede un traumatism; c. succede actiunii unui agent chimic; d. are peretii dentinari alterati profund; e. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor. (b,c,e) 7 , (pag.100) 21*. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe: a. carie profundă fără deschiderea camerei pulpare; b. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare; c. teste de vitalitate pozitive; d. examen bacteriologic pozitiv; e. durere la excitanţi termici. (d) 7, (pag. 101) 22*. Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele: a. dinte cu transparenţa mai mare decat a dinţilor vecini; b. durere la excitanţii termici; c. durere la excitanţi chimici; d. dinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie; e. durere la percuţia în ax a dintelui. (d) 7 , (pag.98) 23*. Forma anatomo-clinică de gangrenă complicată se caracterizează prin: a. interesează strict pulpa, fără răspuns din partea parodonţiului apical; b. procesul septic depăşeşte teritoriul pulpar şi intereseaza parodonţiul apical; c. interesează numai parţial teritoriul pulpar; d. interesează numai teritoriul periapical; e. toate răspunsurile sunt corecte. (b) 7, (pag.101) 24*. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: a. modificarea de culoare a dintelui;
214
b. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară; c. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular; d. teste de vitalitate pozitive; e. însămanţare bacteriană pozitivă. (a) 7, (pag. 98) 25*. Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: a. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie; b. avitaminoze; c. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic; d. luxaţii, intruzii; e. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele. (c) 7 , (pag. 94)
26*. Un factor cauzator al gangrenei pulpare este: a. formolul; b. cresterile mari si bruste de temperatura; c. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana; d. dezechilibrul circulator, e. pansamentul arsenical. (c) 7, (pag. 100) 27*. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu : a. gangrena pulpara simpla; b. parodontita apicala cronica; c. pulpita cronica inchisa propriu-zisa; d. pulpita cronica deschisa; e. pulpita acuta purulenta totala. (e) 7, (pag. 98-99) 28*. Necroza pulpara poate evolua spre: a. ramane o perioada in acest stadiu; b. vindecare spontana; c. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa; d. gangrena pulpara; e. fractura dentara. (a,d,e) 7, (pag. 99) 29. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: a. modificarea brutala a pH-ului; b. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare; c. paralizia peretilor vasculari; d. blocarea respiratiei celulare; e. depolimerizarea colagenului. (c,d) 7 , (pag. 97)
215
30. Simptomatologia clinica in necroza pulpara: a. dintele are culoare modificata; b. prezinta hiperestezie; c. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie vie; d. probe de vitalitate negative; e. la percutie rezonanta este mata. (a,d,e ) 7 , (pag. 98)
216
38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE 1*. Parodontita apicală acută hiperemică: a. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare b. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale c. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical d. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular e. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar (c) 7, (pag. 104) 2*.A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita apicala acuta hiperemica: a. este numită ‘timpul mut’ b. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice c. este faza de alterare tisulară primară d. este o hiperemie de tip pasiv e. durează între câteva ore şi câteva zile (b)7, (pag. 106) 3*.Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele, cu excepţia: a. parodontita apicală cronică fibroasă b. granulom simplu conjunctiv c. granulom epitelial d. granulom chistic e. parodontita apicală cronică condensantă (e) 7, (pag. 114) 4*. Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: a. în 90% din cazuri b. în 20% din cazuri c. în 100% din cazuri d. în 70% din cazuri e. în 50% din cazuri (b) 7, (pag. 114) 5. Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele aspecte: a. absentă b. nevralgiformă c. senzaţie de uşoară egresiune d. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie e. pulsatilă (b, c, d) 7, (pag. 114) 6. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele: a. este o osteită apicală cronică b. este o parodontită apicală cronică c. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi d. prezintă 4 zone e. cel mai concludent este examenul radiologic
217
(a, b, d, e) 7, (pag. 117) 7. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: a. este diferită in funcţie de factorii etiologici b. percuţia laterală este pozitivă c. percuţia în ax este negativă d. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal e. percuţia în ax este pozitivă (a, d, e) 7, (pag. 106) 8*. Abcesul Phonix: a. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente b. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente c. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente d. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu e. este o parodontită apicală acută seroasă (d) 7, (pag. 119) 9. Edemul din parodontita apicală acută seroasă: a. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori b. interesează aripa nasului pentru grupul incisiv c. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori d. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori e. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori (a, c, d) 7, (pag. 108) 10. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: a. pulpita acută seroasă parţială b. pulpita acută seroasă totală c. pulpita acută purulentă parţială d. pulpita acută purulentă totală e. parodontita apicala cronica fibroasa (b, d) 7 , (pag. 107) 11. Examenul radiologic este elocvent: a. în parodontita apicală acută hiperemica b. în parodontita apicală acută seroasă totală c. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii d. în parodontite apicale cronice e. în parodontita apicală acută purulentă în ultima fază (a,d, e) 7 , (pag. 113) 12*. Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este: a. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare înguste b. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă c. îngustarea spaţiului periapical d. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate e. percuţia în ax este pozitivă (c) 7 , (pag. 124)
218
13. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: a. foliculita acută a dinţilor incluşi b. parodontite apicale cronice c. pulpite acute totale d. parodontita apicală acută supurată e. nevralgia de trigemen (a, c, d, e) 7, (pag. 109) 14*.Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută purulenta: a. în stadiu endoosos b. în stadiu de fistulă c. în stadiu de hiperemie d. în stadiu subperiostal e. în stadiu submucos (d) 7, (pag. 111) 15. Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: a. pe canal este prezentă o secreţie seroasă b. durerea are caracter acut c. durerea este prezentă la percuţia în ax d. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari ale stimulului e. este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor (a, b, c, e) 7, (pag. 108) 16. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: a. parodontita apicala acuta purulenta b. complicare cu un proces osteomielitic c. cronicizare d. sinuzita maxilara e. cuprinderea apexului dintilor vecini (a,c) 7, (pag. 109) 17. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta: a. mobilitatea dintelui b. febra c. lipsa adenopatiei d. senzatie de egresiune a dintelui e. teste de vitalitate negative (a,b,d e) 7, (pag 112) 18. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: a. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii b. gangrena pulpara simpla c. utilizarea arsenicului d. lucrari protetice defectuoase e. antisepticele utilizate intempestiv pe canal (a,b,c,e) 7, (pag116)
219
19.* Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: a. modificarile vasculare b. modificarile chimice c. modificarile enzimatice d. durere e. resorbtie osoasa (a),7, pag108 20. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: a. resturile epiteliale Malassez b. mucoasa sinusala c. mucoasa bucala in cazul unor fistule d. pulpa dintelui e. osul alveolar (a,b,c) 7, pag.109 21. Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin: a. turgescenta pernitelor vasculare b. ligamente alveolare ingrosate c. fenomene de agregare eritrocitara d. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey e. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat (a,b,e) 7, pag. 108 22. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe: a. durere cu caracter acut b. senzatie de egresiune a dintelui c. adenopatie regionala d. durere este localizata e. facies rigid (a,b,c,e) 7, (pag. 108) 23. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizeaza prin: a. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. b. durerea este localizata c. tensiune mare intratisulara d. tumefierea si infiltrarea mucoasei e. liza tesutului osos (a,c,e) 7, (pag 110) 24. Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta: a. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica b. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara c. complicare cu un proces osteomelitic d. resorbtie radiculara interna de natura microbiana e. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale (b,c,e) 7, (pag. 112)
220
25. Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva urmatoarele: a. palparea ganglionilor este edificatoare b. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnostic c. percutia verticala este intens pozitiva d. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa vestibulara e. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni periapicale voluminoase,vibratii ale apexului (b,d,e) 7, (pag. 114) 26. Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin: a. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar b. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interior c. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor d. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic e. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare (a, c, d) 7, (pag. 116) 27. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: a. pulpita acuta seroasa totala b. gangrena pulpara simpla c. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie d. parodontita apicala acuta seroasa e. parodontita apicala cronica condensanta (b, c) 7, (pag. 117) 28. La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele zone: a. zona de stimulare b. zona de colicvatie c. zona de iritatie d. zona exudativa e. zona de necroza (a,c,d,e) 7, (pag. 118) 29. Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata urmatoarele: a. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare b. la inspectie dintele prezinta obturatie veche c. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara d. uneori, coronar, nu se observa nici o leziune e. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari (b, c, d) 7, (pag. 119) 30. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive Partsch se face cu: a. granulomul chistic b. actinomicoza c. granulomul epitelial d. adenopatii supurate
221
e. parodontita apicala cronica cu hipercementoza (a,b,d) 7, (pag. 124)
222
39. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE
1. * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: a. este obligatorie pe tot timpul tratamentului b. este facultativa pe tot timpul tratamentului c. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluziv d. este obligatorie in a treia sedinta e. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive (c) 7, pag167 2. *Nu beneficiazade tratament conservator dintii care prezinta: a. radacini in baioneta b. radacini cu curburi exagerate c. cai false interradiculare d. implantare deficitara e. toate de mai sus (e) 7, pag 159,
3. *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: a. 10-11 b. 11-12 c. 12-13 d. 7-9 e. 8-10 (b) 7, pag 198, 4. * Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: a. pana la foramenul apical b. pana la constrictia apicala c. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului d. pana la ½ canalului e. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
(b) 7, pag 166
223
5. *O preparatie mecanica corecta a canalului: a. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante b. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului c. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser d. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici e. se realizeaza pana la apexul radiologic (d) 7, pag 173
6. *Cloroterapia NU este indicata in: a. gangrena pulpara b. pulpita purulenta totala c. parodontitele apicale cronice d. parodontitele apicale acute e. hiperemia pulpara (e ) 7, pag 211,
7. *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode, cu exceptia celor: a. manuale b. mecanice c. ultrasonice d. radiologice e. sonice (d) 7, pag 166, 8. *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia: a. clorfenol b. camfor c. iodoform d. cloroform e. mentol (d) 7, pag 181, 9. * Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: a. manuale b. sonice c. ultrasonice d. cu laser
224
e. toate de mai sus (e) 7, pag.166
10. *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: a. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH -, cuprins intre 11-12 b. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca2+, cuprins intre 11-12 c. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH -, cuprins intre 13-14 d. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a ionului OH e. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a ionului Ca2+ (a) 7,pag 198
11. *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este considerata: a. metoda clinica b. metoda clinico-radiologica c. metoda radiologica d. metoda electronica e. metoda intepaturii apicale (d) 7 pag.163
12. *In extirparea pulpara: a. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic b. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala c. tratamentul se executa in mai multe sedinte d. nu este necesara izolarea dintelui e. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase (b) 7, pag.166-167 13. *Solutia Walkhoff contine: a. b. c. d. e.
fenol 30%, camfor 60%, alcool 10% monoclorfenol si alcool 10% p-monoclorfenol, camfor si mentol p-monoclorfenol si tricrezol p-monoclorfenol, alcool si eter 10% (c) 7, pag 177
225
14. *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand: a. b. c. d. e.
avem un canal uscat pulpite cronice pupite acute purulente, partiale sau totale cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva cand nu putem opri hemoragia (a) 7, pag 170
15. *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, depinde de urmatorii factori: a. b. c. d. e.
evitarea antibioticelor cu reactii adverse; evitarea unor doze insuficiente; evitarea antagonismelor evitarea rezistentei incrucisate toate de mai sus; (e) 7, pag .187
16. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare : a. sarea sodica de EDTA solutie 10% b. acid sulfuric solutie 20-30% c. antiformina d. solutia clorhexidina 1% e. eugenol ( a,b,c) 7, pag 162 17. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: a. sistemul Giromatic b. canal Master U c. metoda conversiunii d. canal Finder e. sistemul treptelor consecutive ( a,b,d) 7, pag 171
226
18. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: a. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata) b. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical c. tipul de reactivitate al pacientului d. concentratia solutiei e. lipsa efectului bactericid al substantei ( a,b,c) 7, pag 173 19. In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: a. pansamente endodontice b. irigatii endodontice c. asociate cu agenti fizici d. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari e. numai la persoane varstnice (a,b,c) 7, pag 210 20. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: a. prezenta unor obturatii coronare din amalgam b. valoarea masticatorie si protetica a dintelui c. topografia dintelui d. afectiunile de sistem e. starea parodontiului marginal (b,c,e) 7, pag.158-159 21. Cauzele generale ale hemoragiei sunt: a. hemofilie b. diateze hemoragice c. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui d. stari fiziologice congestive: menstruatie e. graviditate (a,b,c,d) 7, pag 166 22. Pasta iodoformata Walkhoff, contine: a. iodoform b. clorfenol c. timol d. oxid de zinc
227
e. formol (a,b,c,d) 7, pag 181 23. Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi clasificate astfel: a. analogice b. audiometrice c. digitale d. de inalta frecventa e. sonda bimetalica Curalt (a,b,c,d) 7, pag 165 24. Compusii cuaternari de amoniu: a. sunt detergenti cationici b. reduc tensiunea superficiala a solutiei c. sunt mai activi in mediu acid d. sunt mai activi in mediu alcalin e. sunt toxici citoplasmatici puternici (a,b,d ) 7, pag.182 25. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente: a. ace Miller b. ace Donaldson fine si foarte fine c. ace Hedstroem fine d. freze globulare mici e. ace Kerr fine si foarte fine (a,e) 7, pag.162 26. Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: a. tricrezolformalina b. Walkhoff c. Chlumski d. clorhexidina e. creozotul de mesteacan (b,d) 7, pag.176-181
27.Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt : a. crearea accesului in camera pulpara b. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos c. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului d. stabilirea lungimii canalului e. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta
228
(a,b,c,d) 7, pag.160 28. Tratamentul Spad : a. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale b. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare c. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad d. utilizeaza pasta Spad e. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide (b,d) 7, pag 185
29. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: a. efect lent bactericid si fungicid b. actiune antibacteriana indelungata c. usurinta introducerii pe canale d. interferarea proceselor de vindecare periapicala e. tensiune superficiala mare (a,b,c) 7, pag 175 30. Pasta Ledermix contine: a. prednisolon b. clorhidrat de neomicina c. oxid de zinc d. hidroxid de calciu e. streptomicina (c,d) 7, pag.192
229
40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE
1. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : a. la constrictia apicala b. la 1 mm de constrictia apicala c. la 1,5-2 mm de constrictia apicala d. la 4-3 mm de constrictia apicala e. la apexul radiologic (c) 7, pag 235 2. *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: a. largirea adecvata a canalului radicular b. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare c. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii apicale d. plasarea corecta a varfului canulei e. largirea excesiva a canalului radicular (c) 7, pag 237 3. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: a. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii b. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau c. confera operatorului o mare sensibilitate tactila d. partea activa are forma cilindrica e. lungimea partii active este de cca 20 mm. (c) 7, pag223 4. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se recomanda introducerea conului master: a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie c. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie d. dincolo de limita apicala e. pana in treimea medie a canalului (c) 7, pag 229 5. *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj :
230
a. b. c. d. e.
necesita instrumentar endodontic special sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului grava perturbare a procesului de vindecare periapicala necesita un calibru larg al portiunii apicale este dificil de indepartat
(b) 7, pag.241
6. *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: a. canale inguste b. canale curbe c. foramen apical larg d. delta apicala e. perforatii in 1/3 coronara a canalului (c) 7, pag 241
7. *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: a. volumul canalelor b. topografia dintilor c. integritatea fizica a acului Lentulo d. numarul canalelor e. gradul de curbura al canalelor (d) 7, pag 215
8. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master : a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie c. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie d. dincolo de limita apicala e. Pana in treimea medie a canalului (c) 7,pag.229 9. *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/ spreader-ului incalzit din canal, este: a. 10-15 sec b. 30 sec c. 60 sec. d. 50 sec e. 70 sec
231
(a) 7, pag.229
10. *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc Spadden) a. este mai lenta b. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor c. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic d. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator e. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere (c) 7,pag.234
11. *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: a. asigura o obturatie omogena a canalelor b. nu necesita o largire excesiva a canalelor c. nu necesita mult timp d. nu necesita instrumente speciale e. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici (a) 7, pag.232
12. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: a. utilizare mai usoara in zonele distale b. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri c. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii d. sunt mai subtiri e. sunt mai flexibile (c) 7, pag.223
13.*In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: a. 1 mm de constrictia apicala b. 2 -3mm de constrictia apicala c. 4 mm de constrictia apicala d. 5 mm de constrictia apicala e. 10 mm de constrictia apicala (b) 7,pag.232
232
14. * Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform, dureaza: a. 3-4 secunde b. 3 minute c. 1 minut d. 2 minute e. 20 minute (a) 7, pag.225
15. * Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt: a. inchiderea perfecta a canalelor b. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita c. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa d. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte e. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. (b) 7, pag.243 16. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca : a. la constrictia apicala b. la 1,5 mm de constrictia apicala c. la 2mm de constrictia apicala d. la 3-4 mm de constrictia apicala e. la apexul radiologic (b) 7, pag.235 17. Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este benefica, deoarece: a. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite b. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale c. irita parodontiul apical d. sunt inactivate rapid in umorile tisulare e. produc coloratii ale dintilor (c,d) 7, pag.214 18. Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta urmatoarele caracteristici: a. este simplu si ergonomic b. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon c. incalzirea poate fi calibrata perfect d. racire rapida e. nu poate fi utilizat in canale curbe (a,b,c,d) 7, pag.229
233
19. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: a. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor b. plasarea corecta a varfului canulei c. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect d. injectarea gutapercii la consistenta adecvata e. proba clinica prealabila a pluggerelor (b,c,d,e) 7, pag.237 20. Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje: a. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con b. prezinta succes clinic considerabil in timp c. asigura o obturatie foarte omogena d. simplitatea si rapiditatea executiei e. nu da fenomene de iritatie apicala (a,b) 7, pag.224 21. Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca calibrate se numara si: a. individualizarea conului de gutaperca b. proba clinico-radiologica a conului c. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica d. introducerea cimentului de sigilare pe canal e. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul (b, c,e) 7, pag.221 22. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: a. sunt nedeformabile b. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare c. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint d. lipsa coroziunii e. biocompatibilitate (a,c,d,e) 7, pag.244 23. Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt urmatoarele: a. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului b. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului c. depasirea lungimii de lucru d. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular e. canale cu apex larg deschis (a,b,c,d) 7, pag.220-221 24. Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:
234
a. b. c. d. e.
topografia dintilor integritatea fizica a acului Lentulo volumul canalelor radiculare morfologia canalelor radiculare materialul utilizat
(a,b,c) 7, pag.215 25. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreadere: a. confera sensibilitate tactila b. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii c. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in ambele sensuri d. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in sensul acelor de ceasornic e. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca (a,b,c) 7, pag.223 26. In utilizzarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta: a. sa aiba spirale integre b. sa fie usor indoit c. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal d. sa nu fie ruginit e. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal (a,d) 7, pag.219 27. Dazavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt: a. solubilitatea sigilantilor b. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala c. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici d. dezobturare dificila in caz de necesitate e. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali (a,c,e) 7, pag.219 28. Inconvenientele obturarii cu gutaperca: a. timp indelungat pentru largirea canalelor b. dificultatea obturarii canalelor inguste c. dificultatea obturarii canalelor curbe d. obturatii de canal incomplete e. obturatii de canal tridimensionale
235
(a,b,c,d) 7, pag.242 29. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: a. necesita mult timp b. laborioasa c. reclama o largire excesiva a canalului d. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire e. consum mai mare de conuri de gutaperca (a,b,c) 7, pag.232 30. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in : a. canale inguste b. canale cu curbura accentuata c. canale ovale d. foramen apical larg e. resorbtii radiculare interne (a,b) 7, pag.245
236
41. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE 1. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: a. Dontisolon b. pasta Walkhoff c. ciment zinc oxid eugenol d. Endomethasone e. ciment fosfat de zinc (b) 7, pag.259 2. *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: a. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice b. permeabilizarea apexului c. lasarea deschisa a dintelui d. aplicarea de prisnite reci e. toate de mai sus (e) 7, pag 256
3. *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in: a. extractia dintelui b. chiuretarea alveolei pana in os sanatos c. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice d. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial e. toate de mai sus (e) 7, pag 256,
4. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de : a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie b. volumul de substanta care a depasit apexul c. calitatea materialului de obturatie d. forma pe sectiune a canalului radicular e. tipul de reactivitate individuala (d) 7, pag. 251-252, 5. * In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent, se realizeaza: a. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului b. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului c. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic ( Walkhoff) d. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile
237
e. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta (a ) 7,pag.255 6.* In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se recomanda: a. extractia dintelui b. chiuretare pana in os sanatos c. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial d. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata e. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice (d) 7, pag.216
7.*In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica:
a. b. c. d. e.
tratamentul medicamentos cu antiseptice cauterizarea chimica crearea unei fistule artificiale medicamentoase cauterizarea electrica paste cu antibiotice (b) 7, pag.258-259
8.* In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindicata: a. b. c. d. e.
expectativa interventia chirurgicala dezobturarea canalului radicular administrarea de antialgice infiltratia plexala cu novocaina1% (c) 7, pag.256
9.* In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se practica: a. b. c. d. e.
drenaj endodosos drenaj transosos drenaj alveolar medicatie analgetica pansament cu antiseptice (e) 7, pag.257
10.* In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: a. 0,250g de 4 ori pe zi
238
b. c. d. e.
0,250g de 6 ori pe zi 0,500g o data pe zi 0,200g de 5 ori pe zi 0,500g de 2 ori pe zi (b) 7, pag.252
11. *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara C.drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizante E. extractie si replantare (e) 7, pag.257
12. * Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: a. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata b. in aza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite cauze c. in faza subperiostala d. in faza submucoasa e. cand nu se poate face un tratament corect endodontic (a) 7, pag.254 13. * Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: a. volumul de substanta care a depasit apexul b. calitatea materialului de obturatie c. vecinatatea unor formatiuni nervoase d. tipul de reactivitate individuala e. toate de mai sus (e) 7, pag.251 14.* In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica NU se indica: a. drenaj endodontic b. lasarea deschisa a dintelui c. crearea unei fistule artificiale medicamentoase d. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu e. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
239
(e) 7, pag.259 15. * Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie b. volumul de substanta care a depasit apexul c. calitatea materialului de obturatie d. forma pe sectiune a canalului radicular e. tipul de reactivitate individuala (d) 7, pag.251-252
16.* Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt antiseptic dupa: a. o sedinta b. doua sedinte c. 4 sedinte d. 5 sedinte e. 10 sedinte (b) 7, pag.258 17. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala,forma usoara, cuprinde: a. tratament cu diatermie b. indepartarea pansamentului arsenical c. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol d. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal e. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice (b,c) 7, pag.256 18. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apical cronice sunt: a. mese impinse dincolo de apex b. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente c. utilizarea incorecta a agentilor fizici d. pozitia dintelui pe arcada e. varsta pacientului (a,b,c) 7, pag.258 19. In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: a. drenaj endodontic b. ionoforeza endocanalara cu enzime
240
c. incizia mucoasei d. extractia dintelui si drenaj alveolar e. aplicarea unui aparat fix de imobilizare (a,c,d) 7, pag.257 20. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos cu: a. antibiotice b. anticoagulante c. antiinflamatoare nespecifice d. antialgice e. antiacide (a,c,d) 7, pag.253 21. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: a. tratament de gangrena b. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula c. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului d. se sutureaza fistula e. se obtureaza dintele retrograd (a,b,c) 7, pag.260 22. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: a. profesia pacientului b. sexul pacientului c. reactivitatea individuala d. forma anatomo-clinica de inflamatie e. pozitia dintelui pe arcada (c,d,e) 7, pag.249 23. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: a. se aplica din prima sedinta b. nu se aplica din prima sedinta c. se mentine 48 de ore d. se mentine minimum 72 de ore e. se mentine o saptamana (a,c) 7, pag.250 24. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: a. obturatii coronare de amalgam b. dinti acoperiti de coroane c. lucrari protetice cu ancoraj in canal
241
d. corpi straini in canal e. radacini curbe (c,d,e) 7, pag.253 25. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: a. apex larg deschis la copii si adolescenti b. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic c. mese impinse dincolo de apex d. tratamente endodontice incomplete e. canale curbe (a,b,c) 7, pag.258 26. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport de: a. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale b. stadiul ei de evolutie c. conditiile topografice locale d. conditiile topografice generale e. starea generala a pacientului (a,b,c,e) 7, pag.249 27. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara b. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator c. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante d. realizarea rezectiei apicale e. simpla extirpare a tesutului pulpar (a,b) 7, pag.249 28. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode: a. imobilizarea dintelui b. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia c. anestezia d. premedicatia antibiotica e. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara (a,b,c), 7, pag.252 29. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: a. cauterizare chimica b. cauterizare electrica
242
c. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui d. extractia dintelui e. schimbarea medicatiei endodontice (c,d) 7, pag.260 30. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de: a. lungimea de lucru b. persistenta secretiei pe canal c. existenta unor fistule d. medicatia folosita e. statusul general al pacientului (b,c) 7, pag.258
243
42. Morfofiziologia parodontiului marginal (8, Pag. 26-89) Nr. crt. 1
Enunţul întrebării
Rasp.
Pag.
Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu: a) vârsta b) microproteze inserate pe dinţii respectivi corect adaptate c) cantitatea de gingie ataşată adiacentă d) traumatismul produs de folosirea intempestivă de scobitori e) adâncimea şantului gingival
a, c
8/43
2
Următoarele afirmaţii sunt adevarate referitor la gingia fixă: a) este delimitată între marginea gingivală şi linia muco-gingivală b)constituie zonă de rezistenţă împotriva tendinţelor de retracţie şi deplasare ale marginii gingivale libere c) are o dimensiune aproximativ constantă de 1-3 mm la toţi dinţii frontali d)are o înalţime mai mare la mandibulă decât la maxilar e) aderă ferm la dinte şi osul subiacent
b,e
8/44
3٭
Şanţul marginii gingivale libere reprezintă: a) porţiunea coronară a gingiei şi corespunde peretelui extern al şanţului gingival b) sulcusul gingival c) limita dintre marginea gingivală liberă şi gingia fixă, dar uneori este şters sau lipseşte d) epiteliul de joncţiune e) linia muco-gingivală
c
8/42
4
Gingia sănătoasă are următoarele aspect clinice generale: a) culoare roz palid b) culoare roz palid cu pigmentări melanice c) consistenţă moale la palpare d) aspect de “gravură punctată” e) consistenţă mai laxă la nivelul papilelor interdentare
a,b,d e
8/45
5
Epiteliul de joncţiune: a) are o grosime care variază între 0,25 şi 1,35 mm b) prezintă o singură lamina bazală din punct de vedere structural c) este produsul proliferării celulare din stratul extern al epiteliului adamantin redus d) prezintă un grad semnificativ de keratinizare e) aderă la dinte în mod direct sau prin intermediul unor variate pelicule sau cuticule
c,e
8/50
6٭
Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de joncţiune faţă de a agresiuni fizice şi biologice sunt: a) absenţa digitaţiilor epiteliale b) hiperkeratinizarea c) interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată, sugerând o nutriţie bogată d) numar mare de punţi desmodontale intercelulare e) existenţa unor fibre de colagen în grosimea sa
244
8/50
7
Lichidul gingival are următoarele roluri: a) îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau sub formă de particule străine, unele cu acţiune antigenică şi efecte agresive b) activitate antimicrobană complexă prin anticorpi c) activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine plasmatice d) conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea locală e) conţine enzime lizozomale
8
Fibroblaştii : a,c,e a) sunt celule situate în ţesutul conjunctiv dispuse perivascular şi între elementele fibrilare b) se găsesc în ţesutul gingival inflamat c) produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol în menţinerea integrităţii corionului gingival d) produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie e) au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen
8/55
9
Cementul primar, fibrilar: a) este cellular b) este acelular c) este dispus în jumătatea apicală a rădăcinii d) histologic prezintă linii de apoziţie paralele în general între ele şi suprafaţa radiculară e) substanţa minerală a cementului este reprezentată de cristale fine, aciculare de hidroxiapatită
b,d,e
8/60
10٭
Desmodonţiul reprezintă: a) totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival b) totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolar c) un ţesut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care acoperă suprafaţa radiculară a dinţilor d) totalitatea filamentelor nervoase aferente şi eferente formaţiunilor sensitive şi senzoriale ale parodonţiului marginal e) plexul vascular periodontal
b
8/61
11
Celulele epiteliale Malassez: a) sunt celule provenite din teaca lui hertwing şi diagrama epitelială în cursul cementogenezei b) sunt celule de apărare prezente în număr redus în desmodonţiul normar c) au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti, cementoblaşti d) sunt întâlnite la nivelul desmodonţiului e) numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientului Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi: a) lamina dura b) lamina cribriforma c) os alveolar susţinător d) corticala internă a osului alveolar e) os medular
a,d
8/62
a,b,d
8/64
Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi: a) TSH b) hormonal paratiroidian c) estrogenii d) progesteronul e) testosteronul
b,c
8/75-6
12.
13
245
a,b,c,e
8/52
14
Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: a) asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant b) asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os c) întăreşte structura corionului gingival d) formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea microbiană e) se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere
a,c,d,e
8/71
15
Despre atriţie se poate spune că: a) este o lipsă de substanţă dentară la colet , produsă prin demineralizare acidă b) este o lipsă de substanţă lacunară la colet produsă probabil prin traumă ocluzală c) prin atriţie se reduce relieful ocluzal accidentat d) transformă contactul interdentar dintr-o zonă redusă iniţial într-o zonă extinsă e) reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana clinic
c,d,e
8/87-8
16
Mobilitatea dentară fiziologică: a) este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi mişcarea sa vestibule-oral b) are valori diferite în funcţie de momentul zilei c) variază funcţie de la o persoană la alta d) variază functie de anumite medicamente utilizate de pacient e) este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi alveolară
b,c,e
8/89
17
Mezializarea fiziologică reprezintă: a) procesul de migrare a dinţilor în direcţie către planul mediosagital b) procesul de înclinare spre mezial a unui dinte daca lipseşte vecinul său mezial c) procesul de erupţie permanent a dintelui d) are rol activ în contiguitatea arcadelor neîntrerupte de breşe edentate e) are rol în prezenirea formării spaţiilor retenţive sub zonele de contact interdentar
a,d,e
8/89
18
Contactul interdentar are următoarele roluri: a) transmiterea echilibrată a fortelor din cursul masticaţiei b) direcţionează bolul alimentar pe versanţii gingivali şi alveolari, ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion c) protejează papila gingivală de impactul direct al alimentelor d) protejează gingia ataşată de impactul alimentar traumatic e) protejează ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar
a,b,c
8/89
19
Reţeaua vasculară a parodonţiului marginal este influenţată de: a) fumat b) caldură c) frig d) stress e) hormoni
a,c,d
8/69
20
Cementul radicular are următoarele funcţii: a) asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontal b) rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea continuă c) formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea microbiană d) îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia continuă e) prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii funcţionale
a, b,d
8/71
246
21
În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar, osul alveolar asigură implantarea dintilor prin: a) realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele b) fixarea fibrelor ligamentului parodontal c) preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul alveolar d) asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care se constituie întrun braţ de pârghie intraalveolar e) existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza marginală fiziologică
22
Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin orificiile laminei a,b,d,e dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni: a) terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor dureroşi b) terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă c) chemoreceptori d) corpusculi de tip Ruffini şi Krause e) terminaţii nervoase ondulate, spiralate în porţiunea mijlocie a parodonţiului
8/70
23
Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone: a) molarii şi premolarii inferiori b) creasta zigomato-alveolară c) tuberozităţile maxilare d) lamina cribriforma e) faţa vestibulară a grupului frontal superior
a,c
8/65
24
Între tipurile de celule existente în desmodonţiu întâlnim: a) celule mezenchimale nediferenţiate b) fibroblaşti c) ameloblaşti d) osteoblaşti e) osteoclaşti
a,b,d,e
8/62
25
Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă functie de: a) gradul de erupţie b) gradul de funcţionalitate a dintelui c) dimensiunea rădăcinii d) afecţiuni sistemice e) sex
a,b,d
8/61
26
În gingie se întâlnesc componente histochimice: a) glicogen b) mucopolizaharide c) enzime d) markeri neuro-endocrini e) grupări sulfhidrice şi disulfhidrice
a,c,e
8/58
27
Mezenchimul stă la baza dezvoltării următoarelor structuri dentare: a) smalţ b) dentină c) cement d) os alveolar e) desmodonţiu
b,c,d,e
8/31
247
b,c,d
8/74-5
28
Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii clinice: a) plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o deschidere puţin extensibilă, dificilă pentru asigurarea unui eventual drenaj b) sutura se face cu uşurinţă c) procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţă d) prezintă numeroase formaţiuni papilare e) protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa diferitelor zone ale mucoasei masticatorii
a,e
8/41
29
Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire acavităţii bucale: a) este bogat keratinizată b) are o submucoasă bine reprezentată în ţesut lax c) se ăseşte la nivelul buzelor, obrajilor, feţei dorsal a limbii d) se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului bucal e) se gaseşte la nivelul mocoasei alveolare
b,d,e
8/41
30
Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule: a) strat bazal, spinos, granolos, cornos b) strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat c) strat bazal,spinos şi descuamativ d) strat spinos, granulos şi keratinizat e) strat germinativ, granulos şi exfoliativ
a,b
8/47
248
Nr.crt . 1*
43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (8, pag 103-155) Enuntul intrebarii Raspuns
pag
Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: a) O ora dupa periaj b) O saptamana dupa periaj c) Circa 10 zile d) Circa 30 zile e) 45 de zile dupa periaj
d
8/109
2*
In compozitia placii bacteriene , bacteriile se gasesc intr-un procent de: a) 25% b) 35% c) 60-70% d) 75-80% e) 70-80%
e
8/106
3
Pelicula are urmatoarele caracteristici: a) Are o compozitie omogena b) Are o compozitie heterogena c) Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii d) Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore e) Reprezinta un depozit anorganic din saliva
b,d
8/107
4*
La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de : a) 500-1000 n.m b) 800 n.m c) 1000 n.m d) 200 n.m e) 800-1000 n.m
a
8/107
5
Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand unul: a) Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime b) Aderenta prin mecanisme hidrofile c) Aderente prin structuri bacteriene specializate d) Aderenta prin mecanisme hidrofobe e) Aderenta prin mechanism electrostatic
a,c,d,e
8/107 -108
6
In componenta matricei placii bacteriene intra: a) Glicoproteine b) Imunoglobuline c) Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din placa d) Celule fagocitare e) Produse de metabolism celular
c
8/106
7
Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene sunt: a) Enzimele litice b) Saruri de potasiu c) Endotoxine d) Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica e) Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare
a,c,d
108
249
8
Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: a) Impiedica aderenta bacteriana b) Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice c) Actioneaza toxic asupra bacteriilor d) Actioneaza litic asupra bacteriilor e) Produc acizi lactici
a,b,c,d
8/125
9
Placa dentara tanara contne: a) Flora gram-pozitiva b) Flora gram-negativa c) Treponeme d) Coci e) Bacili
a,d,e
8/110
10
Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele caracteristici: a) Are o structura apropiata de a placii supragingivale b) Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare c) Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare d) Flora bacteriana este gram-pozitiva e) Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional
a,c,d
8/110
11
Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este formata din: a) Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica b) Bacili gram-negativi fara o orientare specifica c) Bacili gram-negativi cu orientare specifica d) Bacili gram-pozitivi si gram-negativi e) Bacterii flagelate si spirochete
c
8/110
12
Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici: a) Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete b) Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare c) Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice d) Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica e) Are aspect characteristic de “perie cu tepi”
a,b,c
8/111
13
Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt: a) Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala b) Invazia bacteriana in tesuturile parodontale c) Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza d) Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana e) Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat
a,b,d
8/120 -121
14
Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug: a) Leucocitele din lichidul santului gingival b) Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular c) Macrofagele d) Antigenele de invelis e) epiteliul gingival
a
8/122
250
15
Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii bacterieni sunt: a) Acid butiric b) Amine c) Hidrogen sulfurat d) Dimetilsulfit e) Hialuronidaza
a,b,c,d
8/122
16.
Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de: a) Integritatea anatomica a epiteliului jonctional b) Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival c) Factori umorali prezenti in punga parodontala d) Prezenta exotoxinelor e) Factori celulari din tesut
a,b,c,e
8/125
17.
Factorii umorali de aparare antibacteriana: a) Sunt prezenti doar in saliva b) Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival c) Sunt prezenti doar in lichidul gingival d) Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza e) Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale
b,d,e
8/125
18.
In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: a) Exototinele b) Endotoxinele c) Complementul extravazat din ser d) Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat e) Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat
c,e
8/126
19.
Complementul din lichidul gingival este activat de : a) Bacteriile opsonizate b) Produsele metabolice bacteriene c) Endotoxinele bacteriene d) Celule polimorfonucleare e) Macrofage
a,b,c
8/126
20.
Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: a) Anticorpi din clasa IgG b) In procent mai mic anticorpi din clasa IgM c) Elastaze d) Hialuronidaze e) Factorul de necroza al tumorilor
c,d,e
8/127
21.*
Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: a) 8-10 luni dupa tratament b) 4 saptamani dupa tratament c) 8-12 luni dupa tratament d) 7 saptamani dupa tratament e) 4-6 luni dupa tratament Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: a) Porphyromonas gingivalis b) Actinobacillus actinomycetemcomitans c) Eikenella corrodens d) Treponema denticola e) Prevotella melaninogenica
c
8/130
b,c,e
8/130
22.
251
23.*
Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un interval de: a) 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa b) 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa c) 10-14 zile d) 9 zile e) 20-30 de zile
b
8/111
24.
Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici: a) Se coreleaza cu parodontopatia juvenila b) Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata c) Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult d) Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate e) Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina)
a,c,e
8/112
25.
Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: a) Leucotoxina b) Factori antifagocitari c) Factori leucopenici d) Endotoxina lipopolizaharidica e) Colagenaza
b,c,d
8/114
26.
Tartrul dentar : a) Este un comple anorganic b) Este un complex organo-mineral c) Adera numai de suprafetele dentare d) Contine numai substante minerale e) Contine si componente organice
b,e
8/137
27.*
Structura tartrului este dominate de : a) Complexe polizaharide-proteine b) Cristale anorganice de tip apatita c) Celule epiteliale descuamate d) Amestec de bacterii e) Leucocite In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii : a) Bacterii filamentoase fara o orientare specifica b) Coci c) Bacili d) Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept e) Spirochete Tartrul supragingival : a) Are o culoare maro inchis b) Are o consistenta crescuta c) Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura , neregulata d) Are o culoare alb-galben e) Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura cristalina: a) Hidroxiapatita (68%) b) wiltokita (21%) c) Fosfat octocalcic (31%) d) Hidroxiapatita (58%) e) Brusita (9%)
b
8/138
d
8/138
d,e
8/138
b,d,e
8/140
28.*
29.
30.
252
44. Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale (8, pag 189-201) Nr. crt. 1
2
3
4
5
6
7
8
Enuntul intrebarii
Raspuns
pag
Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: a) inflamaţie gingivală b) mobilitate dentară accentuată c) culoare roz-palidă a gingiei marginale d) pungi parodontale e) depozite mari de placă și de tartru În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor criterii: a) leziunile distructive afectează parodonțiul de susținere b) se asociază frecvent cu boli generale c) creşte mobilitatea dinţilor d) evoluția este în general lent progresivă e) halena. Parodontitele agresive: a) sunt frecvent circumpubertare b) este cauzată genetic c) apare după vârstă de 35 ani d) disjuncția gingiva-dentară se realizează rapid e) speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis Gingivitele descuamative apar în: a) lichen plan. b) sarcină. c) tulburări neuro-vegetative d) diabet. e) sclerodermie. În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu: a) mobilitate patologică prin edem b) gingie mărită de volum c) sângerări gingivale d) pungi adevărate e) medicamentele au acțiune primară asupra gingiei Semnele histopatologice în gingivite sunt: a) joncțiune gingiva-dentară integră b) eroziuni ale epiteliului sulcular c) distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultului d) infiltrat inflamator predominant plasmocitar e) bogat infiltrate limfocitar T Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele semne: a) singerare gingivala produsă cu ușurință b) modificări de culoare c) .modificări de volum d) Pierderea texturii de "gravură punctată" e) Frecvent dureri în mod spontan Testul BANA se bazează pe depistarea: a) metaboliților toxici b) elastazelor c) Treponema Denticola d) Actinobacillus actinomycetemcomitans e) Porphyromonas gingivalis
a, d, e
8/194
a, b, d
8/195
a, d, e
8/196
c
8/194
b
8/193
a,b,e
8/192
a,b,c,d
8/191
c
8/199
253
45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8,pag205-219) Nr. crt. 1
2
3
4
5
6
7*
8
Enuntul intrebarii
Raspuns
pag
Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde a) boli inflamatorii: paradentite b) boli distrofice cu inflamaţie redusă c) paradontite de cauză sistemică d) paradentita marginală profundă e) paradentita marginală superficială În grupul de afecţiuni intitulate paradentosis, Becks, în 1929 include: a) atrofia presenilă b) paradentosis prin traumă ocluzală c) paradentosis prin lipsă ocluzală d) atropfa alveolară difuză e) paradentoma În 1940, BOX şi MC CALL descriu următoarele forme de îmbolnăviri: a) gingivite acute şi cronice b) periodontite simple c) parodontita marginală cronică superficială d) gingivozele e) parodontita rapid progresivă În categoria îmbolnăvirilor parodontale apărute în condiţii degenerative sunt incluse: a) gingivoze de cauză sistemică b) manifestări degenerative ale ţesutului conjunctiv c) periodontoza avansată d) parodontita juvenilă e) parodontita prepubertară Hiperplaziile gingivale au cauze diferite: a) infecţioase (granulom piogen) b) endocrină (sarcină) c) medicamentoase d) sistemice e) traumatice
a,b
8/206
PUCCI, în 1950 clasifică bolile parodontale în: a) paradentita marginală incipientă b) paradentita hipertrofică c) paradentita descuamativă d) paradentita localizată e) sindrom periodontal CARRANZA, în 1951 descrie: a) sindromul periodontal inflamator superficial şi profund b) parodontita superficială c) parodontita medie d) parodontita complexă e) parodontita agresivă ARPA, în 1955 propune clasificarea: a) parodontite b) parodontoze c) parodontome d) gingivite acute e) gingivite cronice 254
a, b, c, d 8/206
a, b, c
8/208
a,b,c
8/208
a,b,c
8/208
a,b,c,d
8/209
a
8/209
a,b,c
8/209
9
10
11
12*
13
14
15
16
În 1996, CARRANZA JR descrie următoarele forme de îmbolnăvire parodontală, tip gingivită: a) gingivita marginală cronică b) gingivita acută neuro-necrotică c) leziuni care apar in SIDA d) gingivostomatita acută herpetică e) parodontită lent progresivă După Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate în: a) parodontita lent progresivă a adultului b)parodontita rapid progresivă a adultului c)gingivite hiperplazice d)parodontita rapid progresivă precoce e)parodontita ulceronecrotică În 1996, Academia Americană de Parodontologie propune clasificarea: a) afecţiuni gingivale b) periodontite cronice c) periodontite agresive d) periodontite şi manifestări ale unor boli sistemice e) parodontoze Periodontitele şi manifestările bolilor sistemice, după A.A.P. asociate în tulburările hematologice sunt cele din : a) neutropenia dobândită b) cardiopatia ischemică c) accident vascular cerebral d) sindrom Down e) sindrom Cohen Tulburările genetice asociate bolilor parodontale sunt: a) sindrom Down b) sindrom Papillon-Lefevre c) sindromul Chediak-Higaschi d) sindromCohen e) leucemia Afecţiunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt: a) gingivite asociate cu pubertatea b) gingivite asociate cu ciclul menstrual c) gingivite asociate cu sarcina d) gingivite asociate diabetului zaharat e) gingivite din deficienţa acidului ascorbic Leziunile gingivale neinduse de placă sunt: a) leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea b) leziuni asociate cu Treponema pallidum c) gingivostomatita herpetică primară d) candidoza gingivală generalizată e) periodontite agresive După Armitage, în 1999, leziunile gingivale induse de placă sunt: a) gingivita ulcero-necrotică b) gingivita asociată de pubertate c) gingivita asociată de sarcină d) candidoza gingivală e) fibromatoza gingivală
255
a,b,c,d.
8/210
a,b, d, e
8/210
a,b,c,d
8/211
a
8/213
a, b, c,d 8/213
a,b,c, d
8/211
a, b, c, d 8/211
a,b,c
8/214
17
18
19
20
Reacţiile alergice gingivale pot fi la: a) materiale de restaurare b) pastă de dinţi c) ape de gură d) alimente şi aditivi alimentari e) injurii termice În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş, respectiv: a) epiteliul b) corionul gingival c) sistemul ligamentar supra-alveolar d) sistemul ligamentar profund e) osul alveolar Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti: a) mecanismul de producere al bolii parodontale b) gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginal c) gradul de manifestare al inflamaţiei d) distrofia e) sexul Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: a) gingivita hiperplazică prin hidantoină b) gingivita prin antagonisti de calciu c) gingivita hiperplazică prin ciclosporine d) gingivita prin utilizarea contraceptivelor e) gingivita ulcero-necrotică
256
a, b, c, d 8/215
a, b, c
8/217
a, b, c
8/217
a, b, c, d 8/218
46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale (8, pag 221-280) Nr. crt. 1*
Enunţul întrebării
2*
Raspu ns e
Pag.
Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia: a) antibiotice b) saruri de au si ag c) citostatice d) aminofenazona e) salicilati
b
8/248
3*
Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale: a) acantoza in stratul spinos b) hiperkeratoza excesiva a epiteliului c) aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale d) prezenta a numeroase fibre de oxytalan e) distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale
a
8/249
4*
Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de cca: a) 15% b) 30% c) intre 3 si 85% d) intre 3 si 80% e) 45%
b
8/241
5*
Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid progresive sunt: a) Actinomyces naeslundii b) Capnocytophaga c) Fusobacterium nucleatum d) Veionella parvula e) Treponema denticola
c
8/258
6*
Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia: a) senzatii de arsura a mucoasei orale b) osteita a corticalei interne a crestei alveolare c) hiperpigmentatii ale mucoasei orale d) veruci orale e) angiomatoza bacilara Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu exceptia: a) impactul alimentar cu actiune directa b) malpozitii dentare c) bruxismul d) bride cu insertie joasa e) obiceiuri vicioase
b
8/270-2
d
8/275
7*
Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu exceptia: a) gingivomatoza b) elefantiazis gingival c) fibromatoza gingivala ereditara d) fibromatoza familiara congenitala e) gingivita prepubertara
257
8/245
8*
Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin: a) reducerea grosimii ligamentului periodontal b) cresterea grosimii ligamentului periodontal c) radioopacitate crescuta a osului alveolar d) radioopacitate normala a osului alveolar e) cresterea spatiului dento-alveolar
a
8/273-4
9*
Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia: a) fibromul gingival b) reticulosarcomul c) epiteliomul d) melanomul malign d) carcinomul
a
8/278
10*
SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele microorganisme: a) Specii de streptococi b) Selemonas noxia c) Enterobacteriacee d) Capnocytophaga e) Actinomyces naeslundii
c
8/268-9
11*
Dimensiunile aftelor mici variaza intre: a) 0.1 - 1cm b) 0.2 - 1cm c) 0.5 - 2 cm d) 0.1 - 0.2 cm e) 0.4 - 2.5 cm
b
8/252
12*
Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de pana la: a) 2 mm b) 3 mm c) 2.5 mm d) 1 cm e) 5 mm
e
8/248
13*
In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are aspect de: a) coaja de portocala b) prundis c) feriga d) tumoral e) polimorf Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: a) deficitul de vitamine B1, B2, B6, C b) sifilis, anemii, tbc c) tumori maligne si benigne d) pericoronaritele e) traumatismul indirect al gingiei Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii anormale de gust: a) sarat b) acru c) dulce d) acru si dulce e) sarat si acru
b
8/246
d
8/242
e
8/230
m
14*
15*
258
16 * Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in jurul varstei de: a) 14 ani b) 20 ani c) 14-20 ani d) 30-35 ani e) 35-40 ani 17* Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia: a) malpozitia dentara b) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie c) formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte d) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus e) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului partial inclus 18* Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia: a) expunere la soare sau la frig b) ciclu menstrual c) traumatisme d) vaccinari e) gripa, hepatita epidemica 19* Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: a) hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor b) pseudotumori cutanate c) tulburari gastrointestinale si cardiovasculare d) albinism e) tulburari ale fagocitelor 20* In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate mecanisme ca: a) modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri b) activarea policlonala a limfocitelor b c) alterari ale functiilor fagocitelor d) producerea de autoanticorpi fata de neutrofile e) producerea de autoanticorpi fata de elastan 21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, cu exceptia: a) hiposalivatie b) halena c) adenopatie d) stare generala alterata e) formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal 22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu exceptia: a) sindromul PLUMMER-VINSON b) boala MOELLER-BARLOW c) boala BOURNEVILLE d) sindromul EHLERS-DANLOS e) sindromul COHEN 23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: a) Mycoplasma b) Treponema denticola c) Eubacterium nucleatum d) Spirochete e) Capnocytophaga sputigena 259
d
8/258
d
8/244-5
a
8/251
c
8/225
b
8/258
a,e
8/245
a,b,c
8/255
a,d,e
8/256
24
Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt: a) boala ADDISON si boala BOURNEVILLE b) sarcina si utilizarea contraceptivelor c) hipertiroidismul d) scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii e) SIDA
b,e
8/252-3
25
Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate: a) Campylobacter rectus b) Capnocytophaga c) Prevotella intermedia d) Porphyromonas gingivalis e) Aggregatibacter actynomicetemcomitans
b,c
8/227
26
„leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii: a) fosfataza alcalina b) fosfataza acida c) pepsina d) citocromoxidaza
a,b,d,e
8/223
e) elastaza
27
Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: a) a II-a b) a III-a c) a V-a d) a VI-a e) se mentin constant
a,b
8/229
28
Trombocitopenia secundara apare in: a) leucemii b) tumori benigne c) dupa iradieri masive sau reduse d) intoxicatii cu benzen e) tratamentul cu Dilantin
a,d
8/236
29
Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: a) halena fetida intensa b) limitarea deschierii gurii prin trismus c) hipersalivatie vascoasa d) rigiditatea fetei e) papile interdentare cu „aspect decapitat”
c,d,e
8/243
30
Complicatiile pericoronaritelor sunt: a) gingivita fibromatoasa b) gingivostomatita ulcero-necrotica c) edem laringian d) hipersalivatie e) hiposalivatie
b,c
8/245
260
31
Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: a) extractul de Sapota Zapotilla b) unele componente din pastele de dinti c) dulciuri cu alune d) condimente e) fumatul excesiv
a,b
8/246
32
In boala BEHÇET se intalnesc: a) afte bucale si genitale b) tromboflebite c) arterite d) tumori benigne e) adenopatie
a,b,c
8/252
33
Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice in urmatoarele zone: a) molarii secunzi superiori si inferiori b) molarii primi superiori si inferiori c) incisivii superiori d) incisivii inferiori si superiori e) caninii superiori si inferiori
b,d
8/257
34
Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: a) pungi parodontale adevarate b) pungi parodontale false c) migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilor d) hiperestezia dentinara e) formarea de abcese parodontale in formele incipiente de imbolnavire
a,d
8/257
35
Semnele leziunilor de tip distrofic sunt: a) retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei fixe reduse b) fisuri STILLMAN si hipoestezie c) feston mccall si hipoestezie d) feston McCall e) hiperestezie Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: a) durerea este localizata b) apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie c) apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile masticatorii d) intensitate medie e) durerea este localizata sau generalizata Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele semne clinice subiective: a) tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a consoanelor t, d, b b) manifestari psihice anxios-obsesive exagerate c) tulburari de masticatie d) mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 e) semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala Chisturile gingivale: a) la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine b) la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei vestibulare c) se numesc „perle epstein” cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare d) se numesc „nodulii lui BOHN” cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare e) „nodulii lui BOHN” provin din resturi ale lamei dentare
d,e
8/267
a,b
8/260
b,c
8/263
d,e
8/227
36
37
38
261
39
40
Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind: a) papilita b) gingivita marginala c) gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea gingivala libera, fara afectarea gingiei fixe d) gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala libera e) gingivita generalizata Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: a) prurit gingival intens b) dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure c) senzatie de usturime d) sangerari gingivale la periaj e) sangerari gingivale la masticatie
262
a,b,e
8/224
c,d,e
8/224
47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag 283-286) Nr. crt. 1
2
3
4
5
6
7
8
Enuntul intrebarii
Raspuns
pag
Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: a) pulpite acute totale b) necroze pulpare c) hiperestezia dentinara d) abcesul lojii sublinguale e) parodontite apicale subacute sau cronice Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate: a) este o complicatie a parodontitelor marginale cronice b) este localizat numai vestibular c) este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar d) se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat e) toate de mai sus Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: a) stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare b) stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare c) stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare d) stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari e) nici unul din cele enuntate Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: a) contact cu alimente acre sau dulci b) contact cu alimente solide sau lichide c) contact cu alimente calde (cel mai frecvent) d) contact cu peria de dinti e) poate aparea si spontan Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: a) prezenta peliculei dobindite b) prezenta placii bacteriene c) fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale d) depozite de tartru depuse la coletul dintilor e) efectuarea detartrajului ultrasonic Lacunele cuneiforme: a) apar în 1/3 medie a suprafetelor dentare b) apar la coletul dintilor c) apar mai frecvent vestibular d) au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui e) reprezinta o lipsa de substanta In abcesul parodontal marginal: a) dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie b) testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative c) testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax d) apar frecvent adenopatii locoregionale e) percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: a) tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm b) dintii limitanti sunt indemni de carie c) mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee d) consistenta abcesului este moale, depresibila e) consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma
b,c,e
8/283
a,c,d
8/283284
a
8/285
a,b,d
8/285
b
8/285
b,c,d,e
8/285
a,d,e
8/284
c
8/284
263
Nr. crt. *1
48.TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8/p.288-374) Enuntul intrebarii Rasp pag uns Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: c 8/289 a. reechilibrare dento-ocluzala b. tratament ortodontic c. tratamentul complicatiilor acute d. restaurari odontale e. tratamentde bioreactivare
*2
Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: a. debridare gingivala b. indepartarea placii bacteriene prin periaj c. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile d. detartraj supragingival e. detartraj subgingival
b
8/292
*3
Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt a. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale b. nu produc lezari gingivale c. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt d. nu retin apa si detritusurile organice e. flexibilitatea crescuta
c
8/293
*4
. Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele: a. este un agent antimicrobian foarte activ b. inhiba formarea placii bacteriene c. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar d. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp e. determina sangerari gingivale
c
8/292
*5
Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa: a. sa fie instituit cat mai precoce b. sa fie simplu c. sa fie cat mai ieftin d. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament e. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti
a
8/288
*6
In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament: a. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta b. nu este necesara suprimarea microulceratiilor c. nu se recomanda biostimularea d. tratamentul este individualizat de la caz la caz e. tratamentul initial este singurul aplicat
d
8/289
*7
Igienizarea efectuata de catre medic urmareste: a. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene b. detartrajul supragingival c. tratamentul pierderii osoase d .tratamentul antimicrobian e. detartrajul subgingival profesional
b
8/290
264
*8
Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: a. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal b. urmareste prevenirea recidivelor c. aplicarea de paste cu antibiotice d. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale e. aplicarea unui program special,individualizat
d
8/291
*9
Prin igienizare se intelege: a. actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic b. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului profund c. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre pacient d. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene e. nu include chiuretajul radicular
a
8/292
*10
Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a. vizeaza santul gingival b. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui c. are potential traumatic d. este indicata persoanelor sanatoase e. nu este o metoda usor de invatat
e
8/296
*11
In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia: a. substante abrazive 30-35 % b. substante abrazive 95% c. formaldehida si fluoruri d. triclosan e. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,sanguinarina
b
8/304
*12
Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai putin: a. reducerea glicolizei b. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene c. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioactivi d. ataca enzimele microbiene e. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita
e
8/331
*13
Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia: a. Seceri b. Sapaligi c. Chiurete d. Sonde parodontale e. Razuse
d
8/309
*14
Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt: a. Au doua muchii taioase b. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasive c. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare d. Sunt chiurete universale e. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii
e
8/314
265
*15
*16
*17
*18
*19
*20
Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: a. Detatrajul santului gingival b. Detatrajul supragingival c. Detatrajul subgingival din pungile parodontale d. Chiuretajul radicular e. Chiuretajul tesutului de granulatie Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: a. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat b. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase c. Hiperestezie dentara accentuata d. Puratori de stimulator cardiac e. Copii mici Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu exceptia: a. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX b. Geluri 2% c. Geluri 0.2% d. Lacuri de protectie e. Periochip Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: a. Prevenierea depunerii placii microbiene b. Stimularea depunerii placii microbiene c. Parodontite apicale d. Abcese vestibulare e. Epulis gingival Sanguinaria: a. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene b. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei c. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale d. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu e. Reduce depunerea de placa cu 30-80% Compusii de amoniu cuaternar: a. Determina iritatii ale mucoaselor b. Eficienta mai mare decat a CHX c. Nu dau senzatie de arsuri linguale d. Nu dau coloratii ale dintilor e. Se foloseste in paste de dinti
266
b
8/316
a
8/325
b
8/329
a
8/329
a
8/330
a
8/331
49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag 427-461) Nr. crt. *1
*2
3
*4
5
6
7
8
Enuntul intrebarii Imobilizarea dintilor parodontotici: a) constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul tratamentului complex al parodontopatiilor b) apartine timpului protetic curativ-corectiv c) reprezinta o masura profilactica d) se realizeaza in exclusivitate la tineri e) este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: a) dintii sunt mai putin mobili b) este mai mare recesiunea c) poligonul de imobilizare este mai mare d) mobilitatea dintilor este mai crescuta e) poligonul de imobilizare este mai mic Caninii sunt deplasati: a) de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital b) de fortele sagitale sub un unghi c) de fortele orizontale d) de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul sagital e) de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul frontal Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: a) la nivelul cingulumului b) cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala c) in treimea coronara a radacinii d) cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala e) cat mai aproape de hypomoclion Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii dintilor parodontotici? a) imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti b) sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala c) realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpar d) restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar e) restabilirea functiei masticatorii Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare? a) principiul bio-mecanic b) realizarea poligonului de sustinere c) angrenarea multidirectionala d) locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare e) extinderea maxima Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: a) se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor b) exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate c) sunt costisitoare d) pret de cost scazut e) nu necesita prepararea dintilor Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: a) exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate b) necesita sacrificiu de substanta dentara c) determina solicitari nefiziologice d) nu se pot combina cu o proteza mobila e) nu se pot igieniza corespunzator 267
Rasp uns a
pag
c
8/429
d,e
8/429
b
8/431
b,c,d
8/4312
c,d,e
8/4289
a,d,e
8/432
a,c
8/432
8/427
9
10
11
12
13
14
15
16
Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante: a) varsta pacientului b) disponibilitatea financiara a pacientului c) starea organului pulpar d) gradul de imbolnavire parodontala a dintilor e) sistemul de imobilizare preconizat Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: a) profilactic b) pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste de vitalitate c) la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona parodontiului apical d) terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia e) cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: a) la dintii cu procese carioase mari b) la dintii cu procese periapicale c) la dintii care au suferit traumatisme accidentale d) la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la testele de vitalitate e) la pacientii varstnici Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: a) redarea fizionomiei b) protezarea breselor edentate c) restabilirea functionala d) repozitionarea mandibulei fata de maxilar e) grabirea vindecarii parodontale In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati, imobilizarea poate fi: a) dento-dentara b) pericoronara c) intracoronara d) dento-parodontala e) extracoronara Imobilizarea semipermanenta: a) are caracter temporar, de lunga durata b) are caracter temporar, de scurta durata c) este realizata din materiale compozite d) necesita controale si reinnoiri periodice e) este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice: a) sunt vizibile b) pot dezvolta forte ortodontice c) nu dezvolta forte ortodontice d) favorizeaza retentiile alimentare e) se pot aplica atat frontal cat si lateral In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot apare forte de tensiune active care duc la: a) ingresiuni b) eruptii active c) torsionari d) deplasari vestibulo-orale e) nu apar forte de tensiune active 268
c,d,e
8/434
b,c
8/435
a,c,d
8/435
c,e
8/441
b,c,e
8/442
a,c,d
8/442
b,d
8/442
a,b,c ,d,
8/443
17
Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: a) protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba b) constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile c) necesita activari periodice – surse potentiale de rupere a sarmei d) ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale e) poate aluneca spre cervical sau spre incizal
b,c,e
8/444
18
Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin ligatura de sarma in “8”? a) 2 pense hemostatice b) 2 pense dentare c) lampita de spirt d) sarma de vipla de 0,25 mm diametru e) sarma de vipla de 0,5 mm diametru
a,c,d
8/444
19
Sina MAMLOCK prezinta: a) risc de fracturare a dintilor b) rezistenta c) rigiditate deosebita d) risc redus de decimentare e) risc crescut de percolare
b,c,d
8/457
20
Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare pericoronare? a) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare b) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica c) permit inlocuirea dintilor lipsa d) se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale e) nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a coroanelor dentare La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de: a) coroane telescopice b) butoni si capse c) culise (sistemul ALDER) d) coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturi e) pivoturi fixate in cilindri cu fund orb Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: a) sunt reunite prin sudare b) sunt turnate monobloc c) sunt flexibile d) sunt rezistente e) sunt plasate in apropierea parodontiului Aparatul de imobilizare ELBRECHT a) este constituit dintr-un conector metalic oral b) este constituit din doi conectori dentari – vestibular si oral c) produce in timp accentuarea mobilitatii dentare d) protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lor e) conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub punctul de contact Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular: a) se pastreaza vitalitatea dintilor b) se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm c) se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla d) se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm e) se devitalizeaza dintii in prealabil
c,e
8/460
a,c,d ,e
8/459
a,b,d
8/458
b,c
8/458
b,e
8/454
21
22
23
24
269
25
26
*27
28
29
30
Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”: a) se aplica la nivelul dintilor frontali superiori b) se aplica la nivelul dintilor laterali c) foloseste microbare de otel d) microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare e) microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa devitalizare Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara, pentru zona laterala, a) necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm b) necesita devitalizarea prealabila a dintilor c) solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati obligatoriu de dinti ferm implantati d) foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm e) necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact Sistemul anterior splint grid foloseste: a) plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime 0,2 mm b) reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm c) plase de material plastic prefabricate d) plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara e) o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: a) sunt flexibile b) sunt imobilizari de lunga durata c) se pot cimenta pe dinti d) sunt rigide e) sunt destinate imobilizarii temporare Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de material termoplastic cu grosime variabila: a) 0,75 mm b) 1 mm c) 0,25 mm d) 1,5 mm e) 0,5 mm Principiul tensiunii controlate: a) se aplica imobilizarilor cu materiale compozite b) se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma c) este un principiu activ al unei imobilizari eficiente d) urmareste obtinerea unor efecte ortodontice e) necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia
270
b,c,d
8/454
b,c
8/454
a
8/451
c,d,e
8/450
a,b,d
8/450
b,c,e
8/448
50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (8,pag. 465-477) 1
2*
3*
4
5
6
7
8*
Tratamentul în gingivita cronică simplă, necomplicată urmăreşte: a) depistarea factorilor locali b) instruirea pacientului asupra periajului corespunzător c) debridarea gingivală d) detartraj e) operaţie cu lambou Tratamentul gingivitei de pubertate constă în: a) îndepărtarea tartului supra şi subgingival b) educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă c) tratament chirurgical cu adiţie de os d) antibioterapie e) tratament antiviral În timpul sarcinii trebuie evitate: a) radiografiile b) şedinţele scurte cu schimbarea poziţiei şezând în clinostatism uşor oblic c) clătiri cu soluţii antiseptice d) detratraj supragingival e) periaj profesional Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase constă în: a) reducerea fenomenelor acute sau subacute b) spălături cu soluţii antiseptice c) aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice d) operatii cu lambou e) chiuretaj parodontal La bolnavii cu epilepsie se impun următoarele măsuri: a) colaborarea cu medicul psihiatru b) asigurarea unui ambient de linişte c) evitarea aglomeraţiei d) evitarea zgomotelor e) aplicarea unor aparate ortodontice În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel: a) pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure b) capul va fi aplecat înainte şi în jos c) administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g d) nu se administrează oxigen e) se administrează prednison Tratamentul de urgenţă în GUN constă în: a) spălături bucale largi cu soluţii antiseptice b) aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi antiinflamatorii c) detartraj supra şi subgingival d) antibioterapie e) gingivectomie localizată Tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în: a) decapuşonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte incomplet erupt b) spălături antiseptice abundente c) instilaţii de colutorii cu antibiotice d) aplicarea unui dren din meşă iodoformată d) antibioterapie e) chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus
271
a,b,c,d
8/465
a
8/466
a
8/466
a, b, c
8/468
a, b, c,d 8/468
a, b, c
8/468
a, b, d
8/469
a
8/470
9
10
11
12
13
14
15
16
17
Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu: a) cloramină 3 %0 b) permanganat de potasiu c) ceai de muşeţel d) soluţie de Romazulan e) apă oxigenată Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine: a) propolis b) antibiotice c) cortizon d) tetraborat de sodiu e) tetraciclină Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este: a)Tetraciclină b) Negamicin B c) Zovirax d) Acyclovir e) Romazulan În tratamentul gingivitei herpetice se administrează: a) RODILEMID, soluţie injectabilă b) hiposulfit de sodiu c) vitaminoterapie d) aplicaţii locale cu Orthochrome e) NIVCRISOL-D Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în: a) debridare gingivală b) detartraj c) tratament antimicrobian şi antiinflamator d) tratament chirurgical e) antibioterapie Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în: a) debridare gingivală b) detartraj c) tratament antimicrobian local d) tratament cu antibiotice e) medicaţie antivirală În tratamentul retracţiilor gingivale, şedinţele de periaj se fac astfel: a) periaj obligatoriu seara după masă b) periaj înainte de culcare c) periaj de 3 ori/zi d) periaj după fiecare masă e) periaj înainte şi după mese Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în: a) incizie la nivelul bombării maxime b) îndepărtarea exsudatului purulent c) spălare abundentă cu soluţii antiseptice d) aplicarea unei lame de dren e) chiuretaj parodontal Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în: a) chiuretaj subgingival b) antibioterapie c) aplicarea unei lame de dren d) gingivectomie e) operaţie cu lambou la pluriradiculari 272
a,b,c,d
8/470
a, d
8/471
c, d
8/471
a,b,c, e
8/471
a,b c,d
8/472
a b,c,d
8/472
a,b
8/473
a,b,c,d
8/475
a,d, e
8/475
18
19
20
Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin: a) îndepărtarea completă a plăcii bacteriene b) atingeri cu glicerină caldă c) aplicaţii de cristale de clorură de zinc d) impregnări cu antibiotice e) aplicaţii de solutie clorură de calciu Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt: a) triamcinolon b) penicilina V c) clorură de stronţiu d) nitrat de potasiu e) citrat de sodiu Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt: a) boli cardiovasculare b) diabet c) epilepsia d) leucemiile e) parodontita apicală cronică
273
a, b,c,e
8/475
c, d, e
8/476
a,b,c,d
8/477
51. OCLUZIA DENTARĂ (pg. 25 - 76)
1. Despre planul de ocluzie se poate afirma că: a. este o suprafață plată, netedă b. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale c. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor linguali d. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul variatelor funcții e. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, pe câte o zonă a arcadei R: b, c, d Pag: 26, 27 2. Teoria lui Monson: a. se mai numește teoria sferei b. se mai numește teoria cilindrilor c. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță egală de suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele condiliene d. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație ce trec prin condili e. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor ocluzale și care generează curbele de ocluzie R: a, c, e Pag: 28 3. Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite repere cranio-faciale ce determină planurile de referință: a. planul Camper b. planul de la Frankfurt c. planul facial d. planul lui Saizar e. planul bazal mandibular R: a, b, e Pag: 28 4. Articulatoarele utilizează ca referință: a. planul Camper b. axa de masticație c. planul bazal mandibular d. planul de la Frankfurt e. planul lui RICH R: d Pag: 28 5. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori: a. determinantul anterior (ghidajul anterior) b. determinantul anterior (dentar) c. determinantul funcțional (neuro-muscular) d. determinantul posterior (dinții laterali) e. determinantul posterior (articular termporo-mandiular) R: b, c, e Pag: 30 6. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt: a. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori b. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori c. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori d. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori 274
e. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori R: c, d, e Pag: 30 7. În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele: a. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagoniste b. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă c. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal superior, infracingular d. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagoniste e. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă R: b, d Pag: 30, 31 8. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt: a. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie b. nu permit migrări ale dinților c. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru d. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în mișcările de lateralitate e. mențin dimensiunea verticală de ocluzie R: c, d Pag: 32 9. Următoarele afirmații sunt adevărate: a. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori b. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori c. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali superiori d. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori e. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori R: a, b Pag: 32 10. Concepţia "freedom în centric" presupune: a. RC ≠ IM b. RC = IM c. deglutiția se efectuează în IM d. deglutiția se efectuează în RC e. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali R: a, c, e Pag: 33 11. Concepția gnatologică presupune: a. RC ≠ IM b. RC = IM c. în lateralitate funcție de grup d. în lateralitate protecție canină 275
e. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecția mutuală în propulsie R: b, d, e Pag: 33 12. Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și gnatologic sunt: a. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate b. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă c. în lateralitate protecție canină d. ghidaj incizal în protruzie e. deglutiția se efectuează în IM R: a, d Pag: 33 13. Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: a. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice b. electromiografia c. stimularea electrică transcutanată d. ultrasonografie e. posturometrie R: a, b, c, d, e Pag: 34 14. După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori: a. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale b. factorul timp = contacte dentare simultane c. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento-dentară fără obstacole d. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale e. factorul formă = lipsa edentațiilor R: b, d Pag: 36 15. Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară: a. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°, cu o medie de 33° b. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 mm c. este de tip ginglimo-artroidal d. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse între 140 - 160° e. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat R: a, c, d Pag: 36 16. Rolurile meniscului articular sunt: a. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial b. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe c. facilitează propulsia mandibulei d. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor e. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare R: b, c, d Pag: 37 17.Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția: a. ligamentul încrucișat b. ligamentul temporo-mandibular c. ligamentul sfeno-mandibular d. ligamentul stilo-mandibular e. ligamentul medial R: a Pag: 37
276
18. Inducerea clinică a relației de postură se obține prin: a. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S" b. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit c. testul Robinson: veveriță, ferfeniță d. numărătoarea de la 60 la 70 e. efectuarea deglutiție R: c, e Pag: 44 19. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt: a. caracterul respirației (respirația orală) b. poziția capului și a gâtului c. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie d. afecțiunile ATM e. intoxicații medicamentoase (stricnină) R: a, b, d Pag: 45 20. Reperele relației centrice sunt: a. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide b. muscular:echilibru tonic anti-gravific c. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu d. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire e. lingual: existența spațiului Donders R: a, c Pag: 45 21. Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin următoarele metodele, cu excepția: a. Lauritzen-Barrelle b. Champer c. Dawson d. Jankelson e. Ramfjord R: b Pag: 48 22. În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice: a. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus, iar gâtul întins b. se utilizează miomonitorul c. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată occipital, iar spătarul la un unghi de 60 - 70° d. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a palatului și ă execute mișcări lente e. se utilizează jigul anterior R: c Pag: 48 23. Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma: a. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric" b. are o bază de 2 mm orientată anterior c. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mm d. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală" e. vârful triunghiului este reprezentat de IM R: a, e Pag: 53 24. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson: a. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC) verificabilă b. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură centrică adaptată" (ocluzie habituală) c. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM d. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza IM 277
e. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă, datorită deformării progresive ai instabilității ATM. R: a, e Pag: 56 25. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și distanța intercondiliană, astfel: a. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters b. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic c. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett d. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare e. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene R: a, b, c, d Pag: 59 26. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată: a. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită mișcare bennett (lateral side shift) b. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de partea respectivă c. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conul lui Guichet d. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în jos și medial e. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui Bennet R: b, c Pag: 60 27. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele repere: a. poziția de relație centrică b. poziția cap la cap c. poziția test în lateralitate d. angrenajul invers vestibular e. deschiderea maximă a gurii R: a, b, e Pag: 59 28. În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte: a. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară b. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mm c. în sens transversal, ocluzie psalidodontă d. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3 e. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa caninului inferior R: b Pag: 31 29. Triunghiul lui Spirgi: a. este echivalent cu long-centric b. este echivalent cu wide-centric c. este echivalent cu freedom in centric d. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire e. este echivalent cu ocluzia habituală R: c Pag: 53 30. Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt: a. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern b. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian c. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern d. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern e. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern 278
R: a Pag: 39
279
52. SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM (pg77-146) 1.Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome musculoscheletale: A. Durere în musculatura masticatorie B. Cracmente sau blocaje articulare C. Glosodinie D. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor. E. nici una dintre cele de mai sus Raspuns corect: A,B,D 2. Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate stabili prin : A. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporo-mandibulare B. apelul dinților C. parodontogramă D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea gurii E. blocajul anestezic Răspuns corect: A,D,E 3. Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției A. Apare la 25-30 mm B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. se carcterizează prin endfeel elastic. E. nici una dintre cele de mai sus Răspuns corect: A,B
articulare
:
4. Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare : A. Apare la 25-30 mm B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. se carcterizează prin endfeel elastic. E. nici una dintre cele de mai sus Răspuns corect: C;D 5. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză articulară dacă: A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea C. este inconstantă D. nu se asociază cu zgomote articulare E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A, B, 6. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză musculară dacă: A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea C. este inconstantă 1
280
D. nu se asociază cu zgomote articulare E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: C, D 7. Testele statice (solicitarea articulației): A. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-faciale B. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor stabilă musculo-scheletică C. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei la care opertorul se opune D. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condiții E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A;B;C 8. Testele funcționale pasive: A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase B. sunt reprezentate de translațiea, tracțiunea și compresia articulației ca și teste diagnostice C. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic D. sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca și teste diagnostice E. se realizează cu durere în orice condiții Răspuns corect: A, B 9. Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel: A. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei B. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi prognate a mandibulei C. influențarea motilității mandibulare D. influențarea închiderii gurii E. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact dentar Răspuns corect: A,C,D 10. Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei cervicale: A. se realizează îndeosebi prin palpare digitală B . permite determinarea sensibilității musculare și a durerii C. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte excitatoare centrale D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase E. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală Răspuns corect: A,B,C 11.Teleradiografia de profil A. permite evaluarea părților moi B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea orală complexă C. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri antropometrice D. este indicată exclusiv la copii E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: B, C 12.Axiografia computerizată- metoda CADIAX A.permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale mandibulei B. permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului C. permite citirea curbelor de timp D. nu permite citirea curbelor de timp 2
281
E. nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului Răspuns corect: A, B;C 13. Electromiografia A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii B. oferă rezultate de maximă acuratețe C.oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și speciicitate ai acesteia D. este ușor acesibilă oricărui serviciu E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A,C 14. Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind : A. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de vedere biomecanic B. atitudinea față de punctele trigger C. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei D. atitudinea față de pacient E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect : A,B,C 15. Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio-mandibular sunt: A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a mișcărilor mandibulei B. conștietizarea obiceiurilor vicioase C. monitorizarea D. program izioterapeutic la domiciliu E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A,B,C,D 16. Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în sindromul disfuncțional cranio-mandibular cuprinde: A. relaxarea musculară progresivă B. hipnoza C. bioeedback-ul EMG D. psihoterapia E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A,B,C,D. 17. Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului disfuncțional cranio-mandibular prin acțiune asupra: A. inflamației B. hiperactivității musculare C. anxietății și depresiei D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: C 18. Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează: A. reducerea transmisiie senzoriale B: reducerea inflamației C. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculare D. reparații și regenerări tisulare 3
282
E. toate cele de mai sus Răspuns corect: E 19. Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat A. modifciarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor B. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice D. diminuarea durerii E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A,B,C,D 20. Dispozitivele interocluzale pot fi : A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană E. de repoziționare Răspuns corect: A,C,E
de
:
21. Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra simtomatolgiei ușoare sau moderate, în special dureroase, prin : A. elimnarea interferențelor ocluzale B. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei C: stabilizarea articulară D.relaxarea musculară E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A,B,C,D. 22.
Gutirele
de
miorelaxare:
A. au suprafața ocluzală plană B. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale cu antagoniștii C. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul caninilor D. toatre cele de mai sus E. Nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A, B 23.Gutierele de repoziționare mandibulară A.diminuă durerea articulară B. reduce zgomotele articulare C. reduce numărul contactelor dentare D.este mai eficient dacă se poartă permanent E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A,B,D 24.Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine selecționate, după următoarele criterii A. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea gnatososniilor trebuie să fie minimă B. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de postură C. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centrică D. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii 4
283
E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A, B,D 25. Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular A. alterează condiția ocluzală a pacientului B. poate fi reversibilă și ireversibilă C. poate fi doar ireversibilă D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect:A;B 26. Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele circumstanțe: A. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și incorortabilă B. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a sarcinilor ocluzale C: nu se aplică niciodată profilactic D: se poate aplica profilactic E: nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A,B,C 27. Bruxismul a fost definit ca fiind: A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar B. hiperactivitatea mușchilor masticatori C.caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților D. o tulburarea de ocluzie E: nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A,B,C
:
28. Bruxismul se poate clasifica în: A. bruxism nocturn și bruxism diurn B. bruxism centic și bruxism excentric C.bruxism primar și bruxism secundar D: toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Răspuns corect: D 29. Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări: A. sterge relieful ocluzal B.reduce înălțimea coronară C. mărește suprafațele ocluzale ale dinților D. modiică dimensiunea verticală de ocluzie E. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie Răspuns corect: A,B,C,E 30. Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard): A. etapa comportamentală B: Etapa farmacologică C: etapa dentară reversibilă și non invazivă D. etapa dentară ireversibilă E Nici una din cele de mai sus Răspuns corect: A;B,C,D
5
284
6
285
53. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR
1.In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari: a. istoricul afectiunii b. datele personale c. antecedentele generale d. antecedentele heredo-colaterale e. antecedentele stomatologice R: a,c,d,e 2.Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice clasice de examinare: a. inspectie b. palpare c. percutie d. pulsatie e. ascultatie R: a,b,c,e
3.Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte: a. amplitudinea b. limitele c. inaltimea crestei edentate d. inaltimea e. latimea R:c 4.Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de: a. 1/1 b. 1/2 c. 1/3 d. 2/3 e. 3/2 R:d 5. Fortele ocluzale dezvoltate sunt: a. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul antagonistilor artificiali b. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile c. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali d. de 40kgf in cazul protezelor partiale fixe e. egale indiferent de tipul antragonistilor R:a,b,c
286
6. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori: a. pacientul este asimptomatic b. exista sensibilitate doar la stimuli termici c. nu exista radiotransparente periapicale d. dintele are un raport coroana/radacina favorabil e. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase R:a,c,e 7. Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste: a. solutia Lugol b. solutia de fluoresceina c. solutie albastru de metil 10% d. solutie iodo-iodurata e. Revelan R:c 8. Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se realizeaza pe baza criteriului: a. raportul dintre baza pungii si osul alveolar b. raportul dintre coroana clinica si radacina c. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar d. tiparul alveolizei e. directia fibrelor ligamentare transseptale R:b 9. Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie: a. protetica si inflamatorie b. protetica, inflamatorie si ocluzala c. protetica si pulpara d. protetica si parodontala e. protetica, tumorala si parodontala R:b 10. Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de: a. dintii supusi unei terapii ortodontice b. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare c. parodontopatie d. dinti vecini care au suferit extractii laborioase e. bruxismul R:a,b,d 11. Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de: a. inflamatia parodontala
287
b. c. d. e.
sinusite otite uveite inflamatia pulpara
R: a,b,e 12. Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte: a. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare b. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta c. continuitatea septului osos alveolar d. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma e. structura uniforma a spongioasei R:b 13. Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in: a. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata b. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie c. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare d. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte osoase combinate e. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte osoase combinate R:e 14. Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: a. in procese periapicale acute b. in sarcina si alaptare c. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar d. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare e. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III R:a,c,d 15. Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal: a. se mai numeste si leziune completa b. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in sens vestibulooral c. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre 4-7 mm d. se mai numeste si leziune partiala e. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular ajungand pefata opusa R:d 16. Clasificarea lui Meyer se refera la: a. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent b. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei
288
c. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal d. tipul defectelor angulare e. gradul de mobilitate dentara R:a 17. In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie: a. De tip cuspid-ambrazura b. Multiple c. Uniform distribuite d. De tip cuspid-cuspid e. Stabile R: d 18. Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum: a. Distanta intercondiliana b. Numarul contactelor dento-dentare c. Morfologia cavitatii glenoide d. Valoarea over-bite-ului e. Spatiul Donders R: a,c,d 19. Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: a. Metoda Landa b. Metoda Ramfjord c. Metoda Boianov si Boianov modificata d. Metoda Dawson e. Metoda Leonardo da Vinci R: b,d 20. Inaltimea spatiului protetic potential: a. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand s-a produs extruzia antagonistilor b. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor c. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare d. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in conditiile absentei dintilor antagonisti e. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti R: b,c,d 21. Latimea spatiului protetic potential poate fi marita: a. In atrofii ale crestei alveolare b. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi c. Prin preparari ale dintilor limitrofi d. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi e. Prin rotatii in ax a dintilor R: b,d
289
22. Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin: a. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini b. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate c. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata d. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare e. Cand dintii vecini bresei sunt nanici R: c 23. Mobilitatea dentara ireversibila: a. Este de natura iatrogena b. Beneficiaza de tehnici de RTG c. Este cauzata de contacte premature si interferente d. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala e. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala R: b,d 24. Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune: a. Absenta osului interradicular b. Furcatia se observa clinic c. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival d. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular vestibulo-oral e. Examenul radiografic este neconcludent R: a,c 25. Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate: a. In functie de tipul de resorbtie osoasa b. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar c. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara d. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi e. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala R: a,b,d 26. Defectele cu arhitectura inversata: a. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari b. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular sa sufere c. Se mai numesc si defecte osoase combinate d. Sunt mai frecvente la maxilar e. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal R: b,d 27. Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta: a. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O b. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial c. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm d. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm e. Mobilitate in ax R: d
290
28. Dintre parametrii ocluzali nu fac parte: a. Cuspizii de sprijin si de ghidaj b. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill c. Curbura frontala d. Planul de ocluzie e. Curba de ocluzie sagitala R: b 29. Fortele ocluzale reduse nu determina: a. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie b. Reducerea numarului trabeculelor ososase c. Atrofia ligamentului parodontal d. Ingustarea spatiului ligamentar e. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare R: a 30. In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie se clasifica in: a. 2 grupe b. 3 subgrupe c. Nu exista o clasificare d. 4 grupe e. 2 clase R: b
291
54. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN PUNTI DENTARE
1. Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: a. Prevenirea contaminarii incrucisate b. O profilaxie atat in periada pre cat si posteruptiva c. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat d. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase ( hepatite, HIV, gripe, rubeola ) e. O profilaxie primara, secundara si tertiara R: b,c 2. Profilaxia primara: a. Se adreseaza dintilor indemni b. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-regionale c. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale d. Propune o alimentatie rationala e. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale R: a,d,e 3. Constientizarea medicului se realizeaza prin: a. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice b. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor profesionale zilnice c. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu activitatile profilactice d. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara e. Aplcarea metodelor de recuperare functionala R: a,b,c 4. Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul: a. Profilaxiei generale nespecifice b. Profilaxiei generale specifice c. Profilaxiei primare d. Profilaxiei secundare e. Profilaxiei tertiare R: d,e
5. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte pot determina: a. b. c. d. e.
Retentia de alimente si placa bacteriana Traumatismul direct al parodontiului marginal Imbunatatirea functiei fonetice Imbunatatirea functiei masticatorii Suprasolicitarea substructurilor organice
R: a,b,e
292
6. Principiul curativ are ca scop: a. Recuperarea morfologica b. Recuperarea functionala c. Ergonomizarea activitatii medicale d. Economie in prepararea dentara e. Protectia parodontala R: a,b
7. “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul: a. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare b. Ingustarii V-O a corpului de punte c. Diminuarea inaltimii cuspizilor d. Realizarea corpului de punte ovat e. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea obtinerii spatiului pentru autocuratire R: b,c,e 8. Respectarea principiului biologic nu se refera la: a. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor b. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica c. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul uman d. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali e. Cunoasterea parametrilor starii generale R:b 9. Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze: a. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm b. Subgingival 1 mm c. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival d. Pe cat posibil supra sau juxtagingival e. Ecuatorial R: d 10. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de : a. Considerente fizionomice b. Considerente biologice c. Considerente biomecanice d. Considerente economice e. Cand coroanele dentare sunt lungi R: b,d,e 11. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand: a. Coroanele dentare sunt scurte b. Coroanele dentare sunt lungi c. Este prezenta abrazia d. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala
293
e. Cand exista convexitati dentare exagerate R:a,c,d 12. Intensitatea fortelor verticale depinde de: a. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori b. Gradul de over-jet c. Natura alimentului d. Gradul de sensibilitate al parodontiului e. Gradul de over-bite R: a,c,d 13. Fortele orizontale tangentiale: a. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar b. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la nivel ocluzal c. Au directie vestibulo-orala d. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii e. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat R: a,b,d,e 14. Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului biomecanic depinde de: a. Numarul dintilor pilieri b. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada c. Linia surasului d. Tipul de elemente de agregare e. Maniera constructiva a corpului de punte R:a,b,d,e 15. Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de : a. Exitenta afectiunilor ATM b. Morfologia dentara c. Prezenta dintilor antagonisti d. Ocluzia dentara e. Prezenta leziunilor carioase R: a 16. Indicele de competenta biomecanica depinde de: a. Prezenta antagonistilor b. Vitalitatea dentara c. Echilibrul tonic antigravific d. Forta de contractie a muschilor e. Leziunile periapicale R: a,b,e 17. Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul: a. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix b. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix c. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari d. Se preteaza la protezarea conjuncta e. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate
294
R:c 18. Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza: a. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei b. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa c. Cand exista carii profunde d. Pe dintii tineri cu apexul deschis e. In deschiderea accidentala a camerei pulpare R:a,c,e 19. Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de modificari: a. Realizarea corpului de punte in subocluzie b. Extractia dintilor antagonisti c. Realizarea liniara a corpului de punte d. Accentuarea curbelor sagitale si transversale e. Ingustarea corpului de punte R:c,e 20. Axul de insertie ideal trebuie: a. Sa nu fie unic b. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie c. Sa coincida cu axul dintilor stalpi d. Sa necesite preparari minime e. Sa asigure retentia restaurarii fixe R:b,c,d,e 21. Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita: a. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista galli b. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei c. Anomaliilor primare d. Volumului coronar redus e. Anomaliilor secundare R: b,c,e 22. D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta: a. Sta in picioare b. Ocupa pozitia 9 c. Ocupa pozitia 4-5 d. Ocupa pozitia 1-2 e. Nu are nici o importanta R:c 23. Pozitia ergonomica a pacientului presupune: a. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera b. Pozitia culcat, perfect orizontala c. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontala d. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontala e. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara
295
R: c 24. In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul: a. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi b. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a coapselor si talpi c. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea terminala si proximala a coapselor si talpi d. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi e. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi R:b 25. Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat trebuie privit sub aspect: a. Ergonomic b. Estetic c. Morfologic si functional d. Socio-economic e. Uman R:c 26. Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel ideal: a. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic b. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate c. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte d. Se prefera temporizarea tratamentului protetic e. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica R:b 27. Edentatia partiala este frecvent intalnita: a. la varsta de 20-40 de ani b. in perioada dentitiei temporare c. dupa 40 de ani d. la femei fata de barbati e. la persoanele din mediul rural R: a 28. Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la: a. Subdimensionarea etajului inferior b. Supradimensionarea etajului mijlociu c. Propulsia fortata a mandibulei d. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii e. Abraziunea antagonistilor R: a,d 29. In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de:L a. Tesuturile articulare si periarticulare b. Campul vizual c. Tesutul parodontal d. Muschii faciali
296
e. Campul electomagnetic R: c 30. Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la: a. Modificarea parametrilor ocluzali b. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica c. Modificarea arhitecturii faciale d. Extruzii si abraziuni e. Suprasolicitari mecanice R: a,b,d,e
297
55. RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI EXTRACORONARE ( 9)
1. a. b. c. d. e.
Care sunt avantajele inlay-urilor metalice : refac morfologia ocluzală sunt neutre chimic şi biologic refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzală şi cea parodontală sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnologică sunt rezistente
corect a, b,c,e -pg 171 2. a. b. c. d. e.
Contraindicaţiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt: refacerea dimensiunii verticale de ocluzie pe dinţi voluminoşi la tineri sub 18 ani în imobilizarea dinţilor parodontotici sprijin pentru protezele scheletate
corect c –pg 171 3. Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin; a. pereţi verticali aproape paraleli b. pereti laterali convergenti spre ocluzal c. conturul ocluzal al cavităţiise face rotund d. pereti laterali netezi e. peretele pulpar plan corect a, c, e – pg .177. 4. Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se realizeaza pentru: a. inlay ceramic b. in bizou de 30˚ c. inlay metalic în bizou de 350- 450 d. inlay din rasini composite e. in bizou de 15 -25˚ corect c –pg.178 5. Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor de cls.a II-a pentru inlay: a. casetă simplă proximală deschisă ocluzal b. tehnica “slice-cut” c. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp) d. treaptă negativă în peretele pulpar e. şanţ de blocaj în peretele gingival corect b ,c, d ,e – pg..183 6. În ce situaţie este posibilă decimentarea inlay-urilor a. lipsa extensiei preventive b. pereţi subţiri
298
c. bizotare incorectă d. adâncime mică a cvităţii e. cuspizi neprotejaţi Corect d – pg.189 7. Care sunt avantajele coroanelor ceramice: a. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal b. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici c. rezistenţă la flexiune şi tracţiune d. tehnologia de realizare este complicată e. pot reda nuanţele dorite de culoare Corect a,. b, e –pg. 192 8. Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramică: a. prag lat de 0,5mm b. prag lat de 0,8-1mm c. prag lat de 1,5 mm d. prag lat de 2mm e toate variantele sunt corecte Corect b – pg. 198 9. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte: a. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care, în cadrul restaurărilor integral ceramice, ceramica se aplică strat cu strat; b. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu conţinut ridicat de leucit; c. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează capacităţii de refracţie a luminii în proporţie de 75%; d. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi performenţele optice ale sistemelor integral ceramice; e.masele ceramice moderne au structură bifazică Corect: b, e / 200-201 10. Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii: a. să nu se privească mult timp eşentionul b. dintele să fie privit în diferite poziţii c. se alege culoarea la soare d. se alege culoarea la umbră e. se repetă operaţiunea de mai multe ori Corect a,.b,.d, e – pg.215 11. Cum se prepară incizal dintele pentru faţetare: a. marginea incizală rămâne nepreparată b. preparaţia feţei vestibulare se opreşte la 0,75mm de marginea incizală c. preparaţia se extinde până la marginea incizală d. faţeta va acoperi şi marginea incizală e. toate răspunsurile sunt corecte
299
Corect e - pg.224 12. Plasarea corectă a pragului pentru metoda faţetării este : a. prag lat de 0,5mm, subgingival b, prag lat de 0,3mm, juxtagingival c. prag lat de 0,3mm subgingival d, prag drept de 0,3mm supragingival e. prag 0,5 mm juxtagingival Correct b –pg.224 13. Onlay-ul este indicat: a. pe dinţi depulpaţi b. pe dinţi cu indice mezio-distal mare c. ca element de agregare pentru proteza scheletată d.pe dinţi lungi e. la pacienţi cu igienă bucală corespunzătoare Corect c ,d, e, - pg.246 14. La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: a. .puţuri dentinare b. santuri de retentie c. perete parapulpar plan d. realizarea unei casete suplimentare e. aripioare de stabilizare Corect. a –pg 185 15. Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: a. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, ½ vestibulara a fetelor proximale b. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepţia versantului extern al cuspidului vestibular şi 2/3 orale a le feţelor proximale c. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale d. numai fetele proximale si fata ocluzala e. numai fata orala si fetele proximale corect b – pg 251 16. Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: a .2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximale b .2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximale c .un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian d .şanţ orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximale e .un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular corect d - pg. 262 17. Indicaţiile pinledge-ului sunt:
300
a. pe dinţi malpoziţionaţi b. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oral c. ca element de agregare în punţi frontale reduse d. pe dinţi devitali e. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori corect b, c, e – pg.254
18. Caracteristicile şanţurilor de retenţie pentru coroana parţială ¾ sunt: a. şanţurile sunt uşor convergente spre peretele proximal b. 2 şanţuri proximale paralele între ele de 0,8 – 1mm unite cu un şanţ orizontal (paraincizal) c. şanţul paraincizal are versantul oral mai înalt decât versantul vestibular d. şanţul orizontal se prepară pe o profunzime de 1,5mm e. se acceptă o convergenţă de 20 spre incizal a şanţurilor proximale corect b –pg.249 19. Tipul de preparaţie la colet pentru coroana parţială ¾ va poate fi: a. prag drept b. prag chamfer, juxtagingival c. preparaţie end-knife d. prag chamfer, subgingival e. end-knife chamfreinat corect b, d – pg.252 20. . Pinledge este un onlay la care retentia se realizează prin ; a. 2 santuri proximale in 1/3 incizala b. 3 pivoturi dentinare 2 incizale şi unul cingular c. puturi dentinare pe toata fata orala d. 2 santuri proximale si unul incizal e. doar un sant incizal corect b – pg. 254 21. Puţurile dentinare în preparaţia pentru pinledge sunt: a. plasate în smalţ la distanţă de pulpă, b. paralele cu jumătatea uncizală a feţei vestibulare c. paralele între ele d. paralele cu axul de inserţia al dintelui e. adâncime 2mm corect b, c, e – pg 255 22. Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru incrustaţii din compozite: a. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţii b. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzal c. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţi d. adâncimea cavităţii de minim 1,5mm
301
e. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjite corect b, d, e – pg 296 23. Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituţie sunt a. 2/3 lungime si 1/2 grosime b. 2/3 lungime si 1/3 grosime c. 1/3 lungime si 2/3 grosime d. are formă ovalară e. are forma cilindrica Correct b , d - pg.262 24. Particularităţile cavităţilor pentru incrustaţii integral ceramice sunt: a. nu se bizotează marginile ocluzale b. unghiurile interne ale cavităţii se rotunjesc c. preparaţie în chanfrein a marginii ocluzale a cavităţii d. se bizotează în unghi de 300 e. fundul cavităţii plan corect a, b, c, e, - pg. 298 25.
Prepararea şanţurilor proximale pentru coroan ¾ se face cu: a. freza cilindro-conică cu vârf plat b. freza cilindrică cu vârf rotunjit c. freza fisure d. freza cilindro-conică cu vârf rotunjit e. freza globulară corect a – pg. 313
26. . Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : a. se traseaza un bizou pe o lărgime de 0,5mm în unghi drept faţă de axa de inserţie b. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm c. in urma prepararii se scurteaza dintele d. se traseaza un bizou in unghi de 90˚ e. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala corect a – pg.313 27. Avantajele coroanelor turnate sunt: a. retenţie mai mare decât a coroanelor parţiale b. sunt rezistente c. sunt nefizionomice d. îndepărtarea lor poate afecta pulpa şi parodonţiul e. permit modificarea conturului axial al dintelui corect a,b, e – pg. 321 28. Care din următoarele erori apar frecvent în prepararea bonturilor: a. reducerea insuficientă din suprafaţa oculzală b. convergenţă prea mare a suprafeţelor proximale c. preparare insuficientă în zona terminală a bontului d. deschiderea camerei pulpare e. reducerea insuficientă a feţei vestibulare corect a, b, c, e – pg. 330
302
29. Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală debuează cu: a. prpararea marginii incizale b. prepararea feţei vestibulare c. prepararea feţelor proximale d. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximale e. prepararea marginii incizale ţi feţei vestibulare corect a – pg.332 30. Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona vestibulară pentru coroanele metalo-ceramice: a. prag cu bizou b. prag înclinat c. prag drept de 900 d. end-knife chanfreinat e. chanfreinul corect d –pg.338
303
56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)
1. Edentaţiile uni sau multi dentare determină: a. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor b. denivelarea planului de ocluzie c. modificări ale ATM d. disfuncţii mandibulare e. toate cele de mai sus corect e – pg.435
2.Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează: a. în zona laterală mandibulară b. la distanţă 0,5mm de muchia crestei c. în spaţiu protetic de minim 6mm d. în zona laterală maxilară e. în sens M-D un spaţiu de 10mm corect a., c, e – pg.462
3 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate: a. când nu există exigenţe estetice b. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial c. nu necesită preparaţii dentare importante d. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm e. malpoziţii dentare corect a, b, c – pg.440
4. Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: a. design rotunjit al feţei mucozale b. se igienizează uşor c. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib d. la creste late e. creste înguste corect a, b, c, d, - pg.463 5. Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substanţă: a. grefa epitelio-conjunctivă b. adiţie de os de la pacient c. hidroxiapatită d. biovitroceramică e. toate cele de mai sus corect e –pg. 466 6. În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează: a. grefa epitelio-conjunctivă
304
b. biovitroceramica c. autogrefa d. os bovin granulat e. hidroxiapatita corect a – pg. 467 7. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană: a. metalul bine lustruit b. ceramica glazurată c. polisticlele d. răţini acrilice e. compozite corecta, b –pg.468 8. Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontală: a. toate suprafeţele să fie convexe b. netede şi finisate c. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim d. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi e. toate suprafeţele plane ,bine finisate corect a, b, c, d – pg.469 9. Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este: a. mai mare de 6mm b. este mai mic de 5mm c. în zona laterală la mandibulă d. în realizarea unei punţi suspendate e. creste exostotice corect b, c, d, - pg 471 10. Corpul de punte semifizionomic în casetă : a. este metalic pe faţa mucozală b. este metalic pe faţa orală c. metalic pe faţa mucozală şi orală d. metalic pe faţa ocluzală e. nu are metal aparent correct c –pg472 11. Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici: a. se utilizează în zona frontală maxilară b. în zona frontală mandibulară c. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y” d. forma ovalara e în formă de “T” corect a, c, d, e, - pg.474 12. Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au: a. punct de topire egal cu cel al masei ceramice b. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramicii c punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramicii d.coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de contracţia al ceramicii e. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii
305
corect c, d – pg. 475 13. La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi: a. cu 3mm mai redusă la nivel zonelor de placare b. cu 2mm mai redusă la nivelul zonelor de placare c. toate feţele vor fi rotunjite d. cu 1mm mai redusă la nivelul zonelor de placare e. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor 14. La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie să: a. prezinte suprafeţe plane b. suprafeţe convexe c.raport tangenţial cu creasta d. raport punctifor cu creasta e. raport în “şa” cu creasta corect b, c – pg 475 15. Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo-ceramici: a. se confecţionează din machete prefabricate b. corp de punte foarte rezistent c.legătura aliaj-ceramică este puternică d. economie de substanţă de aliaj e. nici un răspuns nu este corect corect a, b, c, d, - pg.479 16. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice: a. rezistenţă limitată la rupere b. rezistenţă limitată la forfecare c. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice d. utilizate în edentaţii de amplitudine mică e. toate variantele sunt corecte corect e – pg 443 17. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de : a. numărul de dinţi stâlpi b. vârsta pacientului c. de realizarea tehnologică a scheletului d.factori ce ţin de placaj e. toate răspunsurile sunt corecte corect e .-pg.447 18. Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de: a. intensitatea forţei aplicate b. de dimensiunile câmpului protetic c. de modulul de elasticitate d. materiale cu grad mare de ductibilitate e. ocluzie gnatologic normală corect a. b, c, - pg 448 19. Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este: a. zona laterală la mandibulă b. zona laterală maxilară
306
c. zona frontală mandibulară d. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm e. în bruxism corect a, d – pg.457
20. Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: a. erori minime la prelucrare şi manipulare b. adaptare marginală optimă c. nu prduce iritaţii gingivale d. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic în timp e. pret de cost ridicat corect a, b, c -442 21. Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt. a. refacerea continuităţii arcadelor dentare b. împiedicarea migrărilor dentare c. refacerea planului de ocluzie d. protecşia crestei edentate e. toate variantele sunt corecte corect e – pg.435 22. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de: a. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat b. forma crestei edentate c. exigenţe estetice ale pacientului d. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta e. de statutul socio-economic al pacientului corect a, b, c, d, --pg.451 23.Corpul de punte se modelează cu: a. suprafeţe convexe în toate sensurile b. suprafeţe concave în toate sensurile c.cu suprafeţe plane d. suprafeţe convexe în sens mezio-distal e. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral corect a –pg.452 24. Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza . a. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului de mătase b. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise c. corp de punte în şa d suprafeţe convexe ale corpului de punte e. suprafeţe plane corect a, b, d – pg.455 . 25. În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de punte: a. sferoidal sau intermediarul igienic b. forma ovoidală c. cubice d. intramucoase e. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa)
307
corect a, b, e – pg.456 26. Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece: a. are contact intim cu creasta b. nu se poate igieniza c. produce reacţii inflamatorii tisulare d. indicat în zona frontală mandibulară e. senzaţie de disconfort pentru pacient corect a, b, c –pg. 458 27. Corpul de punte în semisa este : a. utilizat în zonele vizibile la maxilar b. retenţionează mai puţin alimentele c. utilizat în zone vizibile la mandibulă â d. utlizat în zonele laterala maxilare e. în ocluzii dezachilibrate corect a,b, c –pg 459 28. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt: a. să fie estetice b. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii c. să respecte ambrazurile cervicale d.să permită igienizarea e. toate cele de mai sus corect e –pg 452 29. Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la mandubulă: a.îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic b. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor linguali c.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise d. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O e. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă corect a, b, c, e – pg. 460 30.Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform: a. pe secţiune are formă conică b. are contact punctiform pe mijlocul crestei c. indicat în zonele laterale mandibulare d. indicat în zona frontală maxilară e. indicat la creste late corect a ,b, c –pg.460
308
57. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE. AMPRENTAREA (pg. 630 - 690) 1. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie de cel puțin: a. 5 μm b. 15 μm c. 25 μm d. 20 μm e. 10 μm R: c Pag: 637 2. Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de materiale la alta, conform schemei: a. silicon>polieter>polisulfide b. silicon>polisulfide>polieter c. polisulfide>silicon>polieter d. polieter>silicon>polisulfide e. polieter>polisulfide>silicon R: d Pag: 642 3. Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția: a. hidrocoloizi reversibili b. alginat c. elastomer d. hidrocoloizi ireversibili e. siliconi R: d Pag: 651 4. Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt următoarele, cu excepția: a. deformația remanentă b. reproducerea detaliilor c. rezistența la încovoiere d. rezistența la tracțiune e. contracția de priză R: c Pag: 651 5. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt: a. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației b. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației cu parodonțiul marginal c. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților antagoniști d. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini e. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai exact, pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze fixe R: a, c, d Pag: 636 6. Materialele de amprentă se pot clasifica în: a. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE) b. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri) c. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)
309
d. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați) e. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice) R: a, b, c, d Pag: 640 7. Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate, cu excepția: a. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate crescută b. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare adecvată c. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută d. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională foarte bună (0, 05% în 24 h) e. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât și în asociere cu polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă R: a, e Pag: 641 8. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii, dintre care: a. biocompatibilitate b. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului c. prețul de cost d. manipularea facilă adaptată la cazul clinic e. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice R: b, c, d, e Pag: 640, 641 9. Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o importanță deosebită: a. prezența cavităților și a retentivităților b. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției c. capacitatea de umectare d. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției e. plasticitatea și timpul de priză R: a, b, c, e Pag: 646 10. Amprenta monofazică: a. este o amprentă într-un singur timp b. se poate utiliza un material c. se pot utiliza două materiale d. este o amprentă în doi timpi e. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale R: a, b, c, e Pag: 652 11. Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente standard se indică pentru: a. arcade antagoniste b. înregistrarea ocluziei c. modele de studiu și documentare d. coroane și punți (alginat clasa A) e. modele de lucru pentru inscrustații R: a, c, d Pag: 653 12. Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: a. sunt cele mai rar utilizate
310
b. au indicații (aproape) universale în protetica fixă c. se indică pentru proteze parțiale fixe d. se indica pentru preparații unice sau multiple e. se pot folosi în una sau două consistențe R: a Pag: 653 13. Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (putty-wash) se indică pentru: a. punți adezive b. fațete c. inlay d. coroane parțiale e. amprentă globală în restaurări compozite R: a, b, c, d Pag: 689 14. Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție este: a. amprentarea bonturilor în restaurările compozite b. amprentarea globală în restaurările compozite c. amprentarea parcelară în restaurările compozite d. amprentarea pentru punți adezive e. amprentarea pentru fațete R: a Pag: 689 15. Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații: a. au caracter hidrofil b. au consistență constantă c. sunt materiale termoplastice reversibile d. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare e. tehnica este facilă și rapidă R: a, b, c Pag: 685 16. Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: a. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semi-individuale” b. se pretează pentru tehnicile monofazice c. se pretează pentru tehnicile bifazice d. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție e. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului R: c, e Pag: 685 17. Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare prezintă următoarele faze: a. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale intrasulcular b. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale suprasulcular c. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada d. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat e. înregistrarea relațiilor ocluzale R: a, c, d, e Pag: 658
311
18. Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili: a. îndepărtarea lentă a amprentei b. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării c. îndepărtarea rapidă d. întârzieri în turnarea modelului e. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C R: a, b, d Pag: 656 19. Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: a. stabilitate dimensională excelentă b. acuratețea detaliilor după 7 zile c. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa d. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile) e. acuratețea detaliilor după 9 zile R: a, b, c Pag: 660 20. Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații: a. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de adiție și polieteri) b. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea obținerii unei portamprente fidele c. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de condensare și hidrocoloizi) d. permite realizarea unei amprente într-un singur timp e. permite realizarea unei amprente de situație R: a, b, d, e Pag: 661 21. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția: a. este o amprentă globală într-un singur timp b. utilizează elastomeri în consistențe diferite c. este o amprentă globală bifazică d. se pot utiliza și siliconi e. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili R: c Pag: 669 22. Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici: a. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale b. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă c. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiune d. este indicata tuturor materialelor de amprentă e. înainte de această etapă este necesară clatirea R: a, b, c Pag: 677 23. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele avantaje, cu excepția: a. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge) b. nu există riscul deformării amprentei c. este economic și eficient d. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min. e. prezintă un spectru larg de acțiune
312
R: d Pag: 681 24. Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului, necesită: a. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoare b. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare c. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale d. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale e. nu se pune problema uscării R: a, d Pag: 683 25. Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine: a. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă b. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire c. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor d. manipularea dificilă e. prețul de cost scăzut R: e Pag: 690 26. Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de: a. 2 min b. 5 min c. 10 min d. 15 min e. 7 min R: b Pag: 650 27. Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este: a. ușoară b. moderată c. dificilă d. foarte dificilă e. moderată spre dificilă R: a Pag: 650 28. Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă: a. polieteri b. vinil-polisiloxani c. siliconi de condensare d. polisulfuri e. hidrocoloizi reversibili R: a, b, c Pag: 650 29. Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: a. 15 min b. 1 oră c. 48 - 72 ore d. 7 zile e. 10 ore
313
R: b Pag: 650 30. Toleranța umidității este excelentă pentru: a. polisulfuri b. hidrocoloizii reversibili c. siliconii de condensare d. polieterii e. vinil-polisiloxanii R: b Pag: 650
314
58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE
1. În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul considerat a avea valoare fixă, este: a) distanţa interpupilară; b) distanţa zygion-zygion; c) subnazale-nazion; d) subnazale-ofrion; e) gnation-ofrion; a) / pg. 697 2. Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară: a) în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi; b) la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit; c) dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă – 4 mm; d) în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile; e) când există overbite accentuat; c) / pg.699, 703 3. Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca aparţinând metodelor simple de determinare a relaţiei centrice: a) b) c) d) e)
reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică; inducerea homotropismului lingo-mandibular; manevra Gysi; tehnica Saadoun; stimularea reflexului de ocluzie molară;
d) / pg. 701 4. Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin: a) efectul de inhibiţie recurentă; b) limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α; c) asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α; d) toate răspunsurile de mai sus; e) nici un răspuns corect; d) / pg. 693 5. Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind: a) poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Franckfurt, muşchii fiind în stare de repaos aparent; b) suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare; c) poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră, neforţată în cavitatea glenoidă; d) echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung toate mişcările mandibulei;
315
e) nici un răspuns corect; d) / pg. 691 6. Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este: a) poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie ortostatică, condilii fiind centraţi în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată; b) relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când pacientul se află în poziţia ortostatică sau şezândă, într-o stare de relativă pasivitate; c) acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a muşchilor manducatori, care determină corespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune verticală corectă cu condilii centraţi în cavitatea glenoidă; d) plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului, ambii condili aflânduse în relaţii corespunzătoare cu discul lor articular; e) nici un răspuns corect; e) / pg.691 7. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă: a) în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active propietăţile vâscoelastice ale complexului muşchi-tendon precum şi ale elementelor articulare şi periarticulare; b) presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara greutatea mandibulei, chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii frontale; c) factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de postură; d) spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii; e) viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor posturale; b) / pg.692, 695 8. Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată: a) impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului muscular al muşchilor sistemului oro-facial; b) coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feţei reprezintă un reper al relaţiei de postură; c) mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei; d) mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator; e) toate răspunsurile false; e) / pg. 694, 695, 9. Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii: a) testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune verticală convenabilă, b) la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibilă în cadrul determinării relaţiilor cranio-mandibulare; c) datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o uşoară diminuare a clearence-ului ocluzal; d) metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai indicate în determinarea relaţiilor cranio-mandibulare; e) metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de inocluzie fiziologică folosind teste fonetice; a) / 699
316
10. Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale presupune: a) inducerea relaxării musculare prin autosugestie; b) obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol; c) reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”; d) blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive; e) reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea hipotalamusului anterior; b / pg.699 11. Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson utilizează cuvinte ce conţin fonemele: a) „esse” b) „me”; c) „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor; d) „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor, e) „ema”; c / pg. 699 12. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă: a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea dimensiunii verticale; b) spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice; c) utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea celor doi parametri nu este obligatorie; d) înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai întâi aplicarea metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei fonetice; e) nici o variantă corectă, d / pg.700 13. Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii verticale se bazează pe criteriul de confort: a) restabilirea armoniei fizionomice; b) decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al bolnavului; c) obţinerea închiderii fantei labiale fără efort; d) metoda deglutiţiei; e) metoda dinamometrului; b / pg.700 14. Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a mandibulei necesită: a) eliminarea hiperlaxităţii ligamentare; b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos; c) „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică, d) protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-muscular; e) verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid; e / pg.701 15. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: a) incongruenţa celor două suprafeţe; b) existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de glisaj; c) prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă; d) toate variantele de mai sus, e) nici un răspuns corect, d / pg. 701
317
16. Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: a) vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii; b) trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării; c) necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare; d) se datorează unui câmp protetic deficitar; e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei centrice; b / pg.701 17. Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în determinarea relaţiei centrice: a) manevra condiliană; b) metoda Patterson; c) extensia forţată a capului, d) flexia controlată a capului; e) manevra maseterină Gysi; c / pg.702 18. Rolul centrocordul Optow constă în: a) înregistrarea relaţiei de postură; b) determinarea ocluziei terminale; c) măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie; d) determinarea relaţiei centrice; e) transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator; d / pg.708 19. Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de închidere interferă un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează: a) autoocluzorul Lende; b) centrocordul Optow; c) arcurile faciale; d) stimulatorul Jenkelson; e) sistemul N.O.R; a / pg.708 20 În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă în: a) refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială; b) stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie; c) refacerea clearence-ului ocluzal; d) centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată; e) stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului; b / pg.700 21. Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a relaţiei centrice (RC): a) o metodă complexă b) o metodă complexă şi totodată funcţională; c) o metodă simplă; d) înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de propulsie şi lateralitate dreapta-stânga; e) metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux; a, d, e / pg. 707
318
22. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice (RC) presupune parcurgerea următoarelor etape: a) scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de crearea unui şanţ retentivîn grosimea acesteia; b) fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular; c) plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul frontal) a câte unui platou acoperit cu ceară de inlay; d) fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar; e) introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea corespondenţei dintre RC şi reflexul de ocluzie molară atunci când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic; c, d, e, / pg.708 23. Planul de ocluzie este: a) un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade; b) rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj; c) format din cele două curbe de ocluzie sagitală; d) plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari; e) un plan înclinat în zona premolar-molară; c, d / pg.712 24. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: a) tonusul muşchilor manducatori; b) mobilitatea muşchilor manducatori; c) aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann; d) mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare; e) vârsta pacientului; c, d, e./pg. 712 25. Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale: a) să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid, b) să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric; c) localizate precis; d) multiple, stabile, punctiforme; e) în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atât timp cât intercuspidarea este maximă; c, d / pg.713 26. Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect: a) suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm2 b) numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă; c) numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă; d) într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 173; e) într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 172, a, c, e / pg 713 27. Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă contribuţia şcolii ieşene: a) teoria gnatologică; b) teoria funcţionalistă; c) teoria ocluziei miocentrice;
319
d) teoria ocluziei naturale e) teoria sferei; d / pg.714 28. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: a) permite stabilirea point-centricului; b) permite decelarea long-centricului; c) pot fi detectate numai contactele premature nedeflective; d) pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective; e) sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat; d, e, /pg.714 29. Determinanţii dinamicii mandibulare sunt: a) ariile ocluzale; b) articulaţia temporomandibulară; c) relaţiile cranio-mandibulare fundamentale; d) relaţia de ocluzie; e) armonia planului ocluzal; a, e / pg. 714, 715 30 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili: a) necesitatea înălţării planului de ocluzie; b) măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia normală; c) obligativitatea protezării provizorii; d) temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea echilibrului muscular; e) inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau inhibitori de ocluzie, a, b / pg. 716
320
59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA(10)
EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93) 1. Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziţia retrudată a mandibulei în relaţia de postură poate fi cauzată de: a) perturbări ale elasticităţii musculare; b) diminuarea spaţiului interdentar; c) modificări ale funcţionalităţii musculare; d) extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a mandibulei; e) nici un răspuns corect; R: a, c, d / pg.35 2. Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală rezultată prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este: a) poziţia posturală; b) poziţia de relaţie centrică; c) angrenajul invers lateral; d) poziţia de intercuspidare maximă; e) poziţia cap la cap; R: a,b,d,e / pg.59 3. Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică: a) pe toate cele trei direcţii ale spaţiului; b) pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în cea de relaţie centrică (RC) c) în plan sagital, d) în plan orizontal; e) pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie condiliană; R: d / pg.59 4. Mişcarea Benett se caracterizează prin: a) amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării; b) amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea; c) deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm; d) mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1 mm.; e) condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui cerc imaginar cu raza de 20 mm, R: b, c /pg.60 5. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: a) condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de partea opusă există un contact prematur deflectiv; b) în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o rotaţie pură, urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte; c) condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în jos şi medial de partea lucrătoare; d) „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade, în timp ce „lateral side shift”se măsoară în mm.
321
e) peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia clinică; R. d, e / pg.60 6. Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în funcţie de : a) valoarea crescută a unghiului Benett b) mişcarea Benett; c) traiectoria mediană Marxkors; d) distanţa intercondiliană; e) tipul de malocluzie; R: a, b, d / pg.61 7. Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea următoarelor reguli: a) concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample; b) relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce tind spre 30 0; c) cu cât distanţa intercondiliană este mai mare, cu atât traiectoriile de latero- şi mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic; d) între unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- şi mediotruzie, şi distanţa intercondiliană, există o relaţie de inversă proporţionalitate; e) traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o direcţie mezială la mandibulă, respectiv distală la maxilar; R: a, b, c, d / pg.61, 62 8. Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan orizontal prin: a) traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive; b) direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la maxilar, a traiectoriilor ocluzale protruzive; c) aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”; d) procedee pantografice; e) trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care, intră în cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la nivelul arcadei superioare; R: a, b, c, e, / pg.62 9. Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul constructiv, se poate realiza: a) la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul Camper; b) pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte tragusul cu punctul infraorbital; c) în conductele auditive externe, d) cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular; e) la arcada maxilară prin furca ocluzală; R: b, c, d, e / pg.64 10. În relaţia centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii parametri: a) cheia de ocluzie Angle; b) feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan; c) situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali; d) prezenţa unităţilor masticatorii; e) liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar, se admite şi o neconcordanţă de până la 2 mm. R: a, b, c, d, / pg.52
322
11. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă: a) deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind rezultatul unei subluxaţii condiliene controlaterale; b) se produce la începutul mişcării de deschidere, chiar dacă mandibula revene pe linia mediană la 3 cm. înainte de deschiderea completă; c) se însoţeşte de zgomote articulare; d) sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal, e) se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului intern; R: d, e, / pg.81 12. Originea intracapsulară a devierii liniei mediene, va determina întotdeauna deplasarea mandibulei: a) spre partea articulaţiei afectate; b) în funcţie de poziţia muşchiului implicat; c) de partea diductorului spasmat; d) opus articulaţiei afectate; e) în propulsie, de aceeaşi parte cu leziunea; R: a, e /pg. 81 13. Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine artrogenă, respectiv miogenă, se stabileşte în funcţie de: a) evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei; b) particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dento-dentar; c) blocajul anestezic; d) rezultatele testelor clinice active şi pasive; e) apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe normale; R: a, c, e / pg.82 14. Evaluarea pacientului cu disfuncţie cranio-mandibulară impune obligativitatea examinării: a) posturii generale a corpului; b) posturii cervico-cefalice; c) poziţiei ortostatice şi a mersului; d) coloanei cervicale; e) neurologice; R: a, b, d, /83 15. Pentru a se încadra în limite normale, mobilitatea cranio-cervicală trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 450; b) realizarea de extensii complete la o angulaţie de 60 0; c) înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 400, inclusiv; d) posibilitatea de flectare a capului în unghi de 450; e) toate aceste mişcări să fie ample, nedureroase, neforţate; R: b, c, d, / 83 16. Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi: a) afectarea segmentului cervical C2/C3 b) disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare; c) iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi; d) durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni; e) mediastinite; R: a, b, c, d, / pg.83 17. În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite terapeutice impune practicianului:
323
a) cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului şi gâtului; b) cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori, (ereditatea, evoluţia, creşterea şi dezvoltarea, etc.) asupra mobilităţii extremităţii cefalice; c) să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale, ştiut fiind importanţa acesteia în poziţionarea anterioară a capului, element cauzal al disfuncţiilor miogene; d) să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât, să rezulte primele elemente necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea miogenă; e) să poată realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenţială a examenului stomatologic de rutină; R: a, b, c, d, / pg.35, 83 18. Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel: a) prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela eventuale tumori; b) pensare uşoară între police şi index; c) palpare prin presiune uşoară, dar fermă d) executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente; e) utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte, şi a policelui pe de altă parte; R: c, d, e, / pg. 85 19. Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor: a) fasciculul posterior al temporalului; b) cefei, limbii şi prevertebrali; c) numai a pterigoidienilor laterali; d) numai a pterigoidienilor mediali; e) atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali; R: e / pg.85 20. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false: a) crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză; b) gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic în momentul deglutiţiei; c) separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului fără membrană; d) gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară; e) nici un răspuns corect; R: a, b, c, d, / pg. 87 21. Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul: a) ultrasonografiei; b) rezonanţei magnetice nucleare; c) frecvenţei tripolare; d) teleradiografiei de profil; e) radiografiei de ATM; R: d / pg.88 22. Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea mai mare popularitate în gnatoprotetică: a) electromiografia; b) pantomografia; c) mandibulokineziografia; d) ultrasonografia;
324
e) cineradiografia; R: a / pg.88 23. Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje: a) posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni, prin citirea curbelor de timp; b) mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu deplasarea transversală a condilului; c) poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil, folosind programul CADIAS; d) împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea tehnică a restaurărilor protetice; e) permite analiza cinematicii musculare manducatoare; R: a, b, c, d, / pg.90 24. Avantajele electromiografiei sunt: a) metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă; b) aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă; c) oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea sistemului neuromuscular masticator; d) nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremităţii cefalice; e) singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii neuromusculare masticatorii; R: c, e, pg. 91, 92 25. Procedeul Kleinerock reprezintă: a) o metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporo-mandibulare; b) o tehnică pantografică; c) un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare; d) înregistrarea mişcărilor funcţionale; e) modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene; R: c / pg90 26. Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele procedee: a) axiografie; b) pantografie; c) kineziomandibulografie; d) procedeul Kleinerock; e) tehnica CADIAS; R: d / pg.90 27. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe rezidă din: a) reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior; b) prefigurarea planului de ocluzie; c) repoziţionarea cranio-mandibulară; d) rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice; e) reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie; R: b, e, / pg.88 28. În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare, rezonanţa magnetică nucleară este recomandată pentru: a) investigarea tumorilor osoase; b) diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare; c) localizarea dismorfiei meniscului articular;
325
d) identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare; e) examinarea cinematică a ATM, în varianta video; R: b, c, d, e / pg.88 29. Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a sistemului craniofacial utilă: a) în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne, b) decelarea zgomotelor articulare; c) în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din intercuspidare; d) în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotido-maseterine e) în diagnosticarea unor procese inflamatorii; R: a, c, d, e / pg.88, 89 30. Modelarea diagnostică în ceară are drept scop: a) prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele funcţionale; b) stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice, c) stabilirea unui diagnostic complet şi complex; d) asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi culoare; e) vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie armonios, R:a, b, c / pg.89
EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83) 1.Prin palparea masei musculare,se evaluează: a.Dezvoltarea mușchiului ,cu eventualele modificări volumetrice. b.Sensibilitatea-punctele dureroase,zonele de iradiere,zonele trigger. c.Consistența d.Niciuna din acestea. e.Doar varianta A si B Pagina 38/ a,b,c 2.Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: a.Pterigoidian intern b.Digastric c.Narinari d.Milohioidian. e.Orbicularul buzelor Pagina 38 / a,b,d 3.Palparea în diamică a articulației temporo-mandibulare apreciază: a.Poziția condililor b.Excursiile condiliene c.Denivelările regiunii pretragiene d.Prin palparea bidigitală cu indexurile poziționate pretragian. e.Corecte C si D Pagina 42 /a,b,c 4.În examinarea zonelor funcționale urmărim aprecierea: a.Prezenței unor formațiuni patologice (bride,cicatrici) b.Amplitudinei zonei funcționale c.Prezenței leziunilor carioase d.Existenței sau nu a pungilor parodontale. e.Toate variantele sunt corecte
326
Pagina 43 / a,b 5.Zona "Ah": a.Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizare b.Se examinează static prin manevra Valsalva c.Face trecerea între palatul dur și palatul moale d.Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea mai favorabilă. e.Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă. Pagina 44 /c,d 6.Examenul arcadei dento-alveolare: a.Cuprinde evaluarea suportului odontal b.Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențial c.Amplitidinea deschiderii gurii d.Toate variantele de mai sus. e.Nici una de mai sus Pagina 46 / a,b 7.Mobilitatea dentară se apreciază prin: a.Examen radiologic b.Testul palpatoriu c.Model de studiu d.Testul de solicitare dentară la presiune. e.Cu ajutorul Diagnodentului Pagina 51 / b,d 8.Examinul bolții palatine apreciază: a.Dispoziția unităților dento-paradontale în zona laterală b.Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentată c.Reziliența fibromucoasei d.Prezența torusului mandibular. e.Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta Pagina 57 / b,c 9.În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie: a.Să fie punctiforme b.În suprafață c.Să fie multiple și stabile d.De tip cuspid-cuspid. e.De tip cuspid –margine incizala Pagina 59 / a,c 10.Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează: a.Doar în relație centrică b.Doar în intercuspidare maximă c.Cu precizarea corelației dintre IM și RC d.În IM și RC. e.Nici una din variante Pagina 59 / c,d 11.Spatiul de inocluzie fiziologică: a.Este de 2-4 milimetri în zona frontală b.Este de 2-4 milimetri în zona laterală c.Este de 1.8-2,7 milimetri în zona frontală d.Este de1,8-2,7 milimetri în zona laterală. e.Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal Pagina 60 / a,d
327
12.Relatia centrică este: a.Indusă prin metoda Jankelson b.Se induce automat la închiderea gurii c.Este instabilă la edentatul parțial întins d.Inregistrată cu folie de ceară e.Este mereu stabila la edentatul partial intins Pagina 60 / a,c 13.Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă: a.Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există contacte multiple și stabile b.Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există suficiente contacte c.Fără machete de ocluzie d.Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității mandibulare. e.Primele trei variante sunt corecte Pagina 60 / b,d 14.Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt: a.Termografia reglatorie b.Doppler Vascular c.Examen anatomopatologic d.Studiul de model nu este necesar în evaluare e.Variantele C si D sunt corecte Pagina 61 / a,b,c 15.Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde: a.Tipul de afectare ocluzală b.Cauzele apariției malrelației c.Diagnosticul de formă clinică Applegate d.Clasa Kennedy. e.Malrelatia constatata. Pagina 78 / c,d Complement simplu 1.Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde: a.Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibulei b.Evaluarea ortopantomografică c.Scintigrafia d.Evaluarea zonei Einsering. e.Nici o varianta Pagina 42 / d 2.Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează: a.Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte b.Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice c.Din punct de vedere al acceptării de către pacient d.Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice. e.Toate variantele sunt corecte Pagina 50 / d 3.Mobilitatea dentară după Bratu: a.Poate fi de cauză protetică ,considerată ireversibilă b.Poate fi de cauză ortodontică,considerată fiziologică c.Poate fi de origine inflamatorie,considerată reversibilă
328
d.Apare doar la dinții depulpați. e.Toate variantele sunt corecte Pagina 51 / c 4.Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa orală sunt: a.Studiul de model b.Ortopantomografia c.Diagnodentul d.Examenul anatomopatologic. e.Radiografia digitala Pagina 63 / d 5.Tomografia ATM: a.Investigează forma cavității glenoide b.Este obligatoriu însoțită de CT c.Se înregistrează dimineața d.Nu este utilă în protetică. e.Este utila doar la pacientii edentati total Pagina 69 / a 6.Analiza T-Scan constă în: a.Evaluarea tonusului muscular b.Evaluează inegalitatea tensiunilor musculare c.Evaluarea ATM d.Evaluează contactele dento-dentare. e.Evalueaza suportul osos Pagina 74 / d 7.Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de: a.Kineziomandibulograf b.Computer Tomograf c.Analiza planului Dreyfus d.Nu se utilizează în protetică. e.Nici o varianta nu e corecta Pagina 74 / c 8.Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă: a.Apreciază suportul dento-parodontal b.Evaluează ocluzia c.Precizează clasa din care face parte edentația d.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie. e.Toate variantele sunt corecte Pagina 78 / c 9.Diagnosticul de integritate a ocluziei: a.Precizează clasa Kennedy de edentație b.Anatomo-clinic poate fi parțială sau totală c.Forma clinică este conform claselor Black d.Se apreciază conform clasificării Angle. e.Conform clasificarii Lejoyeux Pagina 79 / d 10.Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare: a.Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întins b.Se realizează doar pentru edentatul total c.Anatomo-clinic poate fi artrită,artroză d.Dacă pacientul este dentat nu se evaluează.
329
e.Nici o varianta corecta Pagina 80 / c 11.Diagnosticul de integritate musculară: a.Se precizează doar forma anatomo-clinică b.Se evaluează cu ajutorul diagnodentului c.Face parte din diagnosticul de stare generală d.Topografic,se indică zona afectată. e.Se precizeaza doar tratamentul Pagina 80 / d 12.Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene: a.Se apreciază doar prin intermediul electromiografiei b.Presupune precizarea cauzei apariției malrelației c.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie d.Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească diagnosticul. e.Toate variantele sunt corecte Pagina 80 / b 13.În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim: a.Numai examenul ocluziei b.Numai examenul articulației c.Existența complicațiilor locale sau la distanță d.Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic. e.Doar A si B sunt corecte Pagina 81 / c 14.În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnăm a.Tipul de afectare miozită b.Dishomeostazie manifestă c.Stomatita d.Cauza apariției afecțiunii(traumatică,alergică). e.Toate raspunsurile sunt corecte Pagina 81 / c 15.Diagnosticul de integritate osoasă precizează: a.Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasă b.Etiologic-regiunea afectată c.Funcțional-cauza apariției afecțiunii d.Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii. e.Corecte A si B. Pagina 82 / a EDENTATIE TOTALA (pg. 32-83) 1. Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat şi de completare a foii de observaţie: a. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; b. motivele prezentării, anamneza, datele personale, condiţii de viaţă şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; c. datele personale, motivele prezentării, anamneza, condiţii de viaţă şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
330
d. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial; e. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene paraclinice; R: c. (p. 31 – 61) 2. Anamneza cuprinde: a. istoricul afecţiunii; b. antecedentele personale, generale şi stomatologice c. motivele prezentării; d. datele personale; e. antecedentele heredo-colaterale, generale şi stomatologice; R: a, b, e. (p. 31) 3. Inspecţia de profil urmăreşte, printer altele: a. profilul facial în funcţie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt; b. treapta labială; c. postura buzelor; d. unghiul nazo-labial; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 36) 4. Palparea profundă se realizează pe următoarele elemente componente ale sistemului stomatognat: a. muşchi; b. puncte de emergenţă ale trigemenului; c. creastă edentată; d. ATM; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 37) 5. Inspecţia statică a ATM urmăreşte: a. modificările de culoare ale regiunilor pretragiene; b. starea de integritate a regiunilor pretragiene; c. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene; d. excursiile condiliene; e. excursiile mentonului din faţă. R: a, b, c. (p. 41) 6. Palparea dinamică a ATM urmăreşte: a. sensibilitatea regiunilor pretragiene; b. denivelările regiunilor pretragiene; c. poziţia condililor; d. zgomotele articulare. e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 42) 7. Punga Eisenring se examinează prin: a. palpare cu fuloarul din aproape în aproape; b. bascularea mandibulei de partea examinată;
331
c. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate; d. bascularea mandibulei de partea opusă examinării; e. tracţiunea spre posterior a obrazului. R: a, b, c, d. (p. 43) 8. Zona Ah se examinează prin: a. inspecţie, apreciindu-se diferenţa de culoare dintre palatal dur şi palatal moale; b. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior; c. deschiderea largă a gurii şi palparea cu indexul; d. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga; e. manevra Valsalva. R: a, b, d, e. (p. 44) 9. Retentivitatea nişei lui Neill şi Bowen este dată de: a. înclinarea ramului ascendent al mandibulei; b. mucoasa balantă prezentă pe versantul lingual al crestei; c. rezorbţia crestei edentate din zona laterală; d. înclinarea unghiului goniac; e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (p. 45) 10. Palparea muşchilor se realizează: a. intraoral; b.extraoral; c. prin pensare; d. static şi dynamic; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 37) 11.Unghiul goniac are valoarea medie de: a. 1100 -1250 după 12 ani; b. 950 - 1110 la preşcolari; c. 1200 la adulţi; d. 1300-1400 la vârstnici; e. toate variantele sunt corecte. R: a, c, d. (p. 37) 12. Corpusculii lui Fordyce sunt: a. formaţiuni tumorale benigne; b. noduli varicoşi; c. formaţiuni grăsoase; d. formaţiuni chistice; e. formaţiuni tumorale maligne. R: c. (p. 12) 13. Zonă linguală centrală este o zonă de: a. închidere marginală; b. închidere marginală “cheie”; c. succiune externă a protezei; d. de sprijin biostatică;
332
e. adeziune pentru proteza mandibulară. R: b. (p. 46) 14. Zona frontală maxilară: a. este situată între cele două plici alveolo-jugale; b. este bogată în ţesut submucos; c. are o delimitare clară între mucoasa fixă şi cea pasiv-mobilă; d. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare; e. are rol în refacerea funcţiei fizionomice R: a, d, e. (p. 44) 15. Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de: a. tuberozităţile maxilare; b. versanţii crestei edentate; c. bolta palatină; d. rafeul median al bolţii palatine; e. muchia crestei alveolare edentate. R: d, e. (p. 50) 16. Zonele de sprijin “biostatice”sunt reprezentate de: a. tuberculii piriformi; b. creasta alveolară reziduală; c. tuberozităţile maxilare; d. bolta palatină; e. toate variantele sunt corecte. R: c. (p. 50) 17. Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi: a. permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale; b. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin translaţie; c. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin rotaţie; d. păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, în intercuspidare maximă; e. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin basculare. R: a, d. (p. 60). 18. Artrografia temporo-mandibulară are următoarele caracteristici: a. nu necesită substanţă de contrast; b. permite evidenţierea spaţiilor intrarticulare şi periarticulare; c. permite evidenţierea meniscului articular; d. este o metodă netraumatică; e. toate variantele sunt corecte. R: b, c. (p. 69) 19. Artroscopia cu fibră optică are următoarele caracteristici: a. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast; b. are avantajul că evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare; c. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul; d. permite obţinerea unor imagini foto sau video relevante; e. se realizează sub anestezie. R: b, d, e. (p. 69)
333
20. Cineradiografia: a. permite studierea ATM în poziţie statică; b. utilizează un amplificator de luminescenţă; c. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe mandibulă; d. permite studierea ATM în poziţie dinamică; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 69) 21. Radiografia simplă a ATM: a. se bazează pe efectul chimic al radiaţiilor; b. se realizează sub incidenţe diferite; c. permite vizualizarea structurii şi a contururilor osoase; d. nu permite vizualizarea modificărilor interliniului articular; e. toate variantele sunt corecte. R: a, b, c. (p. 68) 22. Radiografia digitală: a. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută; b. nu permite prelucrarea ulterioară a imaginii; c. expunerea la radiaţii este cu 10% mai crescută; d. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală; e. toate variantele sunt corecte. R: a, d, (p. 66) 23. Tomografia: a. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul; b. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală; c. permite studiul pe secţiuni în plan sagital, cu ştergerea structurilor adiacente; d. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută; e. toate variantele sunt corecte. R: c. (p. 69) 24. Tomodensitometria: a. este mai puţin iradiantă decât tomografia; b. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive; c. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase; d. evaluează starea muşchilor; e. toate variantele sunt corecte. R: a, b, d. (p. 70) 25. Computer - tomografia: a. este o explorare imagistică secţională; b. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală; c. se utilizează în diagnosticarea tulburărilor interne ale ATM instalate în urma edentaţiei; d. combină utilizarea razelor X cu computerul; e. utilizează un amplificator de luminescenţă; R: a, c, d. (p. 70)
334
26. Rezonanţa magnetică nucleară: a. combină utilizarea razelor X cu computerul; b. permite evidenţierea ţesuturilor moi; c. permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale; d. este o metodă non-invazivă; e. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase; R: b, c, d. (p. 71) 27. Scintigrafia osoasă: a. se utilizează mai rar în diagnosticarea afecţiunilor ATM; b. este o metodă non-invazivă; c. necesită injectarea intravenoasă sau ingestia unui marker radioactiv; d. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos; e. foloseşte un detector special numit cameră gama. R: a, c, d, e. (p. 72) 28. Mandibulokineziografia: a. este o metodă non-invazivă; b. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare; c. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos; d. evidenţiază starea ţesuturilor moi; e. utilizează un amplificator de luminescenţă; R: a, b. (p. 73) 29. Examenul gnatofotostatic: a. se utilizează în investigarea ocluziei; b. permite evidenţierea ţesuturilor moi; c. evaluează starea muşchilor; d. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene; e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (p. 74) 30. Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul: a. simulatoarelor; b. articulatoarelor; c. cheilor de ocluzie; d. arcurilor faciale. e. nici o variantă nu este corectă. R: a, b, c, d. (p. 74)
335
60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE.
Complement multiplu 1.Indicațiile protezelor parțiale sunt: a.În infecții cronice b.În edentații parțiale de clasa a-II-a Kennedy c.În cazul pacienților cu psihic echilibrat d.În cazul pacienților cu igienă precară. e.In toate cazurile se indica realizarea acestora Pagina 84 / b,c 2.Protezarea provizorie: a.Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării cranio-mandibulare b.Este indicată întotdeauna c.Se indică doar atunci când se realizează extracții d.Se poate aplica în situațiile de edentații frontale. e.Nu se indica Pagina 84 / a,d 3.Protezarea de urgență este indicată: a.În toate situațiile în care dorim repoziționarea cranio-mandibulară b.Ca și conformator,postextracțional c.Când considerente de maximă urgență o impun,fizionomie,fonație d.Când dorim temporizarea planului terapeutic. e.Corecte A si C Pagina 85 / b,c 4.Elementele componente ale protezei acrilice sunt: a.Conectorul principal bară linguală b.Șeile mixte c.Arcada dentară artificială d.Croșetele din sârmă. e.Conectorul principal bara maxilara Pagina 86 / c,d 5.Conform legii biomecanice a lui Chayes: a.Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu suprasolicita b.Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața de secțiune la colet a dinților pe care îi înlocuiește c.Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la suprafața dentară d.Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii. e.Nici una din variante Pagina 89 / b,c
336
6.Legea lui Ant urmărește: a.Schimbarea poziției dinților artificiali b.Reducerea numărului dinților din proteză c.Reducerea suprafeței ocluzale d.Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl înlocuiește. e.Corecte A si B. Pagina 89 / c,d 7.Legea lui Ackermann: a.Vizează micșorarea dimensiunii șeii protetice b.Se numește Legea celor 3 H c.Urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea a dinților naturali d.Inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2. e. Nici o varianta corecta Pagina 89 / b,c,d 8.Conectorul principal acrilic: a.La maxilar se numește plăcuță palatină b.La mandibulă se numește bară linguală c.Are grosime de 2mm d.La maxilar se poate realiza fenestrare. e.Are grosime de 3mm Pagina 90 / a,c,d 9.Ameliorarea conectorului principal plăcuță palatină se face: a.Prin decoletare,5-10 mm de colet b.Prin fenestrare c.În formă de T d.În formă de bară. e.Nu se recomanda ameliorare Pagina 91 / a,b,c 10.Conectorul principal acrilic mandibular: a.Necesită aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime b.Are formă de placă linguală c.Are formă de bară linguală pentru comfort d.Trece în punte peste parodonțiul marginal. e.Corecte A si B Pagina 92 / b,d 11.Croșetele din sârmă sunt: a.Elemente speciale de menținere,sprijin și stabilizare b.Realizate din sârmă de grosime 0,4-0,5mm c.Prezintă o elasticitate mare d.Au contact redus cu dintele. e.Sunt realizate prin turnare Pagina 95 / c,d 12.Croșetele simple acrilice alveolare: a.Se aplică în funcție de retentivitatea dintelui
337
b.Sunt realizate din acrilat c.Utilizează zonele retentive vestibulare d.Marginea liberă se aplică interdentar. e. Sunt corecte toate Pagina 94 / b,c 13.Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: a.Se utilizează pe dinții foarte retentivi b.Este un bun antibasculant c.Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată d.Asigură retenția prin brațul elastic. e.Poate fi acrilic Pagina 95 / c,d 14.Croșetul cervico-alveolar deschis edental: a.Are rol antibasculant b.Se utilizează în edentațiile terminale c.Are trei brațe,realizând o încercuire foarte bună d.Are încercuire slabă. e.Nici una din variante Pagina 96 / a,b,d 15.Croșetul cervico-alveolar interdentar: a.Este situat cu precădere inter-proximal lingual b.Este foarte rigid datorită brațului foarte scurt c.Este situat inter-proximal vestibular d.Se termină cu o buclă situată interdentar. e.Toate variantele corecte Pagina 96 / c,d Complement simplu 1.Protezarea de tranziție în edentația parțial întinsă: a.Este varianta de tratament aplicată postextracțional b.Este aplicată doar pentru restabilirea fizionomiei c.Nu reface funcțiile d.Este utilizată pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene. e.Corecte A si B. Pagina 84 / d 2.Legea lui Ant: a.Se referă la cei 3 H b.Urmărește scăderea suprafeței șeii protetice c.Se referă la modificarea ordinii dinților artificiali d.Micșorează suprafața ocluzală. e. Nici una din variante Pagina 89 / d 3.Legea lui Conod: a.Se referă la modalitatea de aplicare a croșetelor
338
b.Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificială c.Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeii d.Se referă la proteza totală. e.Corecte A si B. Pagina 89 / c 4.Heteronumărul se referă la: a.Creșterea numărului dinților din proteză pentru o mai bună stabilitate b.Reducerea numărului dinților în arcada artificială c.Modificarea poziției molarului1 cu premolarul2 d.Scăderea numărului de croșete aplicate e.Cresterea numarului de crosete Pagina 89 / b 5.Conectorul plăcuță palatină are următoarele caracteristici: a.Este aplicat atât la maxilar cât și la mandibulă b.Are grosime de 2-4mm,pentru rezistență c.Este situat la distanță de 5-10mm de parodonțiu fiind decoletat d.Răscroirea distală se face 5-10mm. e.Nu se face rascroire distala Pagina 91 / c 6.Conectorul în formă de T: a.Este răscroit distal b.Are aspect de lingură c.Trimite prelungiri laterale pentru croșete d.Este doar mandibular datorită dimensiunii mici. e.Varianta C si B sunt corecte Pagina 91 / c 7.Croșetele simple acrilice dentare: a.Se sprijină pe procesul alveolar b.Sunt foarte avantajoase,având grosime sub 1mm c.Sunt rigide d.Extremitatea se situează deasupra liniei ghid e.Nici o varianta corecta Pagina 94 / c 8.Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: a.Are rol antibasculant b.Este utilizat în edentații terminale c.Este indicat pe dinți foarte retentivi d.Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată. e.Nu se utilizeaza Pagina 95 / d 9.Croșetul cervico-ocluzal bidentar: a.Este aplicat în situația unei arcade edentată redus b.Se sprijină pe procesul alveolar c.Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral
339
d.Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe. e.Corecte primele trei variante de raspuns Pagina 95 / c 10.Croșetul cervico-ocluzal întors: a.Are trei brațe b.Este indicat pe premolarul 1 și 2 c.Este indicat pe molarii mezializați d.Este indicat pe molarii distalizați e.Se realizeaza prin turnare Pagina 96 / c 11.Croșetul cervico-alveolar deschis edental: a.Are rol antibasculant b.Nu are rol antibasculant c.Are încercuire excelentă d.Are încercuire bună. e.Este realizat din acrilat Pagina 95 / a 12.Protezarea flexibilă: a.Este o protezare de urgență b.Este protezare de temporizare c.Este contraindicată când există tuberozități voluminoase d.Este indicată când există tuberozități voluminoase. e.Nu este o protezare definitiva Pagina 97 / d 13.Bio Dentaplast are următoarele caracteristici: a.Preîncălzirea se face la 240°C timp de 15 min b.Preîncălzirea se face la 240°C timp de 30 min c.Preîncălzirea se face la 220°C timp de 15 min d.Preîncălzirea se face la 220°C timp de 30 min. e. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 40 min. Pagina 101 / c 14.Croșetele protezelor realizate din rășină Bio Dentaplast: a.Au culoarea roz b.Au culoarea dinților c.Sunt din sârmă d.Au elasticitate redusă. e.Corecte A si D Pagina 102 / b 15.Indicațiile protezelor flexibile Valplast: a.Pacienți cu toleranță crescută la monomerul acrilic b.Pacienții cu despicături palatine c.Pacienți cu igienă precară d.Pacienți cu câmp protetic neretentiv. e.Corecte B si C. Pagina 98 / b
340
61. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE 1) Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: a) Volum redus b) Grosime minima c) Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal d) Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala e ) Este plasat asimetric R: a, b (pag. 116) 2) Conectorul principal metalic sub forma de bara: a) Latime de 6-7mm b) Grosime de 3mm c) Latime de 9-10mm d) Grosime 4-5mm e) Forma triunghiulara pe sectiune R: a, b (pag. 116) 3) Conectorul principal metalic sub forma de bara: a) Latime de 6-7mm b) Grosime de 3mm c) Forma ovalara d) Forma triunghiulara e) Forma rotunda R: a, b, c, e (pag. 116) 4) Conectorii principali metalici: a) Aliaje metalice cu duritate scazuta b) Aliaje metalice cu rezistenta mare c) Aliaje stelite de crom-cobalt d) Aliaje mobile din aur platinat e) Aliaje inooxidabile de crom-nichel R: b, c, d, e (pag. 116) 5) Bara mandibulara se plaseaza: a) Lingual b) Vestibular c) Mezial d) Dentar e) Distal R: a, b, d (pag. 118) 6) Bara linguala se plaseaza intre: a) limba b) dinti c) planseu bucal d) parodontiu e) menton R: a, b, c, d (pag. 118)
341
7) Barele sunt de mai multe tipuri: a) Gilmore b) Ackers c) Dolder d) Thompson e) Steg R: a, c, e (pag. 164-165) 8) Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: a) Crismani b) Brown c) Sorensen d) Mc.Collum e) Ackers R: a, b, c,d (pag. 160) 9) Culisele extracoronare: a) Fixeaza patricea pe elementul fix b) Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala c) Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate d) Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice e) Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara R: a,c,d (pag. 160-161) 10) Conectorul principal metallic sub forma de placuta: a) Poate fi situat doar maxilar b) Poate fi situat doar mandibular c) La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal d) La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal e) Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.5-0.7mm R: c (pag. 119) 11) Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: a) Se poate realiza intr-o singura varianta b) Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat c) Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic d) Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici e) Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dentomucozala R: d (pag. 120) 12) Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă ȋn realizare etape precum: a) Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala b) Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof c) Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm
342
d) Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm e) Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine R: b (pag. 120-121) 13) Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: a) La nivel maxilar are de regula aspect de “U” deschis anterior b) Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica c) Prezinta marginea libera subtire d) La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica e) La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste R: d (pag. 122-123) 14) Conectorii secundari: a) au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal b) elastici pot fi situati proximal sau interdentar c) rigizi au forma de “S” d) rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune e) rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal R: a (pag. 123) 15) Crosetele din sistemul Ney asigura: a) reciprocitatea b) Stabilizarea c) Fixarea d) Retentia e) Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial R: d (pag. 139) 16) Crosetul continuu Housset: a) nu reprezinta un element antibasculant b) este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa III Kennedy c) are latime de 3 mm d) poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali e) poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers R: d (pag. 147) 17) Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: a) sunt compuse dintr-o singura portiune b) nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica c) sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux d) prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare e) nu necesita preparari complexe R: d (pag. 152-153) 18) Telescoparea: a) se poate realiza doar coronar si corono-radicular b) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilopalatina
343
c) se aplica in defectoproteze d) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile e) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea R: c (pag. 154-155) 19) Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple sunt reprezentate de: a) elemente conjunctoare cu amortizor b) crosetele disjunctoare c) bara cu capse Ceka d) sistemul Aktiv click rigid e) crosetul in forma de balansoar R: a, b, e (pag. 166) 20) Linia ghid se mai numeste: a) linia oblica interna b) linia ecuatorului protetic c) linia oblica externa d) linia de mentinere e) linia “Ah” R: b (pag. 124) 21) Paralelograful prezinta urmatoarele componente: a) tija de analiza b) mina de grafit c) tija de turnare d) razusele e) retentiometrul R: a, b, d, e (pag. 125-126) 22) Functia de mentinere a crosetului: a) impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic b) asigura stabilizarea orizontala a protezei c) se opune deplasarilor verticale in directie mucozala d) se datoreaza bratului retentiv al crosetului e) necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui R: a, d, e (pag. 129) 23) Sistemul Ney: a) unicul sistem standardizat de crosete turnate b) cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara c) este reprezentat de crosete divizate d) utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale e) bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal R: a (pag. 139) 24) Crosetul in “C”: a) trece in punte peste festonul gingival b) porneste printr-un conector secundar din sea c) nu ia contact cu dintele
344
d) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor e) este utilizat pe incisivul central superior R: a, b, d (pag. 143) 25) Crosetul in “C” este utilizat: a) pe canin b) in regiunea vestibulo-distala a premolarilor c) pe incisivul lateral d) pe fata vestibulara a incisivilor superiori e) pe fata mezio-vestibulara a molarilor R: b (pag. 143) 26) Crosetul in “L”: a) trece de punte peste rebordul gingival b) are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei c) prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatiei d) porneste direct din seaua protezei e) are contact intim cu rebordul gingival R: a (pag. 143) 27) Crosetul in “U”: a) porneste direct din sea b) se termina sub linia ghid prin 2 brate c) prezinta un brat in zona disto-vestibulara d) prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara e) este indicat pe incisivii inferiori R: b, c, d (pag. 143) 28) Crosetul in “S”: a) porneste din sea printr-un conector secundar lung b) merge oblic spre linia ghid c) nu depaseste linia ghid d) ia contact cu dintele subecuatorial e) este utilizat pe caninul superior R: b (pag. 143) 29) Crosetul Ackers: a) este crosetul cu trei brate b) se aplica pe canin c) se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile d) poate fi numai deschis edental e) are sprijin si stabilizare buna R: a, c, e (pag. 146) 30) Crosetul cu 6 brate se numeste: a) Ackers b) RPI c) Bonwill d) Nally-Martinet e) Housset R: c (pag. 146)
345
62. BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA 1. În evoluţia lor filogenetică, cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite: a) iniţial în juxtapunere anterioară; b) iniţial în raport de supraetajare; c) iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate sub forma unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural; d) iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici (oftalmici, olfactivi); e) iniţial în raport de juxtapunere posterioară. R: a (pag.201) 2. La mandibulă, sistemul trabecular bazilar este format din: a) inserţiile musculare ale maseterului; b) inserţiile musculare ale pterigidianului intern; c) inserţiile musculare ale suprahiodianului; d) inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri; e) inserţiile musculare ale pterigoidianului extern. R: a; b; c; d (pag.202) 3. În mişcarea de masticaţie, deglutiţie, muşchii mobilizatori ai mandibulei proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de : a) 50-400 kgf; b) aproximativ 30-400 kgf; c) aproximativ 500 kgf; d) aproximativ 100 kgf; e) aproximativ 150 kgf. R: b (pag.202) 4. Desmodonţiul are următoarele caracteristici: a) asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi platformelor de rezistenţă; b) permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă de la nivelul oaselor maxilare; c) forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul desmodonţiului; d) asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianulu extern de la nivelul feţei interne ale mandibulei; e) determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor musculare. R: c (pag.202) 5. Liniile de rezistenţa ale stâlpului zigomatic se împart în următoarele fascicole: a) un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei; b) un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a orbitei; c) un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza zigomatică; d) un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre sfenoid; e) un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând prin oasele nazale. R: a; b; c; d. (pag.203)
346
6. Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de: a) rezistenţa mecanică a dintelui; b) rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic; c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase; d) receptorii mucoasei pariferice; e) rezistenţa osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2 . R: a; b; c. (pag.209) 7. Forţele de tracţiune directă sunt: a) forţele care se manifestă în sens vertical; b) forţele generate de alimentele lipicioase; c) generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii, muşchilor milohioidian şi genioglos; d) generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii; e) forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului. R: a; b; d. (pag.215) 8. Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin următoarele aspecte: a) apar când proteza nu a fost static corect echilibrată; b) sunt generate celmai frecvent prin aşezarea incorectă a liniei croşetelor; c) se numesc şi forţe de basculare; d) determină mişcarea de înfundare a protezei în exclusivitate; e) sunt echilibrate de contracţiile echilibrate ale musculaturii oro-faciale. R: a; b; c. (pag.216) 9. Linia croşetelor are următoarele caracteristici: a) se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer); b) reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de basculare sub acţiunea forţelor de tracţiune; c) se va aşeza excentric faţă de central bazei protezei; d) este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei, iar proteza să se întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de rotaţie; e) este reprezentată de braţul mai scurt a pârghiei determinată de proteză. R: b; d (pag.216) 10. Formula lui Stanitz este: a) Fa = 2CA/a b) Fr = 3Isf/l c) F= S’/SxAxCm d) M=bFXf e) F1b1 – F2b2 = 0 R: a (pag.216) 11. Forţa de acţiune a extremităţii flexibile a croşetului este în funcţie de: a) gradul de îndoire; b) secţiunea şi forma braţului la punctul fix; c) coeficientul de elasticitate; d) lungimea braţului flexibil; e) gradul de încercuire a dintelui de către antebraţul croşetului.
347
R: a; b; c; d. (pag.217) 12. Forţele de presiune masticatorii prezintă următoarele caracteristici: a) acţionează doar asupra dinţilor naturali şi prin ei asupra osului, neutralizându-se în parodonţiu şi în stâlpii de rezistenţă ai maxilarelor; b) acţionează doar asupra dinţilor artificiali susţinuţi de şeile protetice şi prin intermediul lor asupra moco-periostului şi osului subiacent; c) intensitatea acestor forţe depinde în primul rând de capacitatea muşchilor ridicători ai mandibulei, de natura alimentului, gradul de sensibilitate al parodonţiului dinţilor stâlpi şi respectiv ai muco-periostului în cazul când se sprijină pe mucoasă; d) acţionează asupra bolţii palatine şi crestelor alveolare edentate la maxilar şi asupra crestelor edentate la mandibulă; e) sunt anihilate de acţiunea muşchilor buzelor, obrajilor, limbii. R: c (pag.217) 13. Opritorul de basculare poate fi constituit din: a) un croşet; b) un croşet continuu; c) un pinten ocluzal; d) baza protezei e) orice alt element ce prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţie R; a; b; c; d; e. (pag.216) 14. Forţele orizontale sunt: a) forţe orizontale propriu-zise; b) forţe orizontale parazitare ce rezultă din descopunerea forţelor de presiune masticatorii c) forţe orizontale determinate de braţele retentive ale croşetelor; d) forţe orizontale detrmeinate de muşcii obrajilor şi buzelor; e) toate aceste forţe menţionate la punctele a, b, c, d; R: a; b. (pag.218) 15. Despriderea protezelor maxilare de pe câmpul potetic este determinată de: a) greutatea protezei maxilare; b) nerespectarea montării dinţilor artificiali pe muchia crestei; c) extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic; d) părţile moi ce vin în contact cu proteza parţial mobilizabilă ; e) alimentele lipicioase. R : a ; d ; e. (pag.220) 16. Deplasările meziale ale protezelor se datoresc: a) angrenajelor interdentare incorecte; b) acţiunii limbii; c) anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare; d) versantului vestibular al crestei alveolare edentate în zona anterioară e) nerespctării legii polinomului. R: a; b; c. (pag.221) 17. Delasările distale: a) se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale cu creastă descendentă;
348
b) se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba sagitală de ocluzie descendentă; c) se datorează angrenajelor interdentare incorecte; d) se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a dinţilor restanţi; e) se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali. R: a;b. (pag.221) 18. Principiul de bază în combaterea basculării este: a) neutralizarea forţelor ce determină basculările prin folosirea elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dento-mucozali, coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, braţe rigide ale croşetelor; b) utilizarea elementelor protezei care împiedică desprinderea şi respectiv înfundarea protezei dincolo de axul de basculare; c) extinderea poligonului de stabilitate în afara poligonului protetic; d) utilizarea elementelor rigide ale croşetului; e) utilizarea plăcuţelor dento-mucozale. R: c (pag.222) 19. adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă, terminală a braţului retentiv alcroşetului este: a) 0,25-0,50 mm; b) 0,75- 1 mm; c) 1,25-1,50 mm; d) 0,50-1 mm; e) 0,20-0,75 mm. R: a (pag.223) 20. Mişcarea de basculare a protezei reprezintă: a) deplasarea protezei parţial mobilizabile în jurul dinţior restanţi; b) deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens vestibulo-oral; c) mişcarea complexă a protezei, în cadrul căreia are loc o mişcare de ridicare, înfundare, de apăsare asociată deseori cu deplasarea în întregime a protezei spre anterior sau posterior; d) deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens transversal; e) nici un răspuns nu este corect. R: c (pag.216) 21. Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea extremităţilor distale ale şeilor are următoarele caracteristici: a) trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior; b) trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale croştelor; c) trece prin centrul de greutate al câmpului protetic; d) trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale croşetelor plasate cel mai posterior; e) trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi. R: a (pag.226) 22. Mijloacele de combatere a mişcării de distalizare a protezei sunt: a) dinţii restanţi laterali, precum şi de elementele protetice care se aplică pe aceştia;
349
b) în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali, distalizarea este oprită de braţele elastice ale croşetelor turnate; c) pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale dinţilor restanţi ce limitează spaţiile edentate; d) conectorul principal cu sprijin dento-mucozal; e) extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic. R: a; b. (pag.225) 23. În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile scheletate se folosesc: a) curba de ocluzie sagitală inversă; b) dispozitive mecanice; c) porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor; d) culise intra şi extra coronare; e) croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial. R: a;b; c; d; e. (pag.221) 24. Forţa declanşată de musculatura ridicătoare este în medie de: a) 10-20 kgf la nivelul incisivilor; b) 50-70 kgf la nivelul caninilor; c) 30-50 kgf la nivelul lateralilor; d) 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani; e) 80-90 kgf la nivelul molarilor 2. R: a; c. (pag.208) 25. În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, g es reprezintă: a) centrul de greutate al câmpului protetic; b) centrul comun al şeilor protetice c) centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei; d) greutatea şeilor protetice; e) centrul de greutate al al protezei. R: c (pag.215) 26. În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, G’ reprezintă: a) centrul de greutate al câmpului protetic; b) centrul comun al şeilor protetice c) centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei; d) greutatea şeilor protetice; e) centrul de greutate al protezei. R: e (pag.215) 27. În cadrul stabilităţii dinamice a protzelor parţial mobilizabile scheletate, g s reprezintă: a) centrul de greutate al câmpului protetic; b) centrul comun al şeilor protetice (al porţiunii selare) c) centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei; d) greutatea şeilor protetice; e) centrul de greutate al protezei. R: b (pag.215)
350
28. Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină: a) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior; b) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior; c) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis anterior; d) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul bazal mandibular; e) mişcarea spre anterior a mandibulei. R: a (pag.208) 29. Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ: a) 3 kgf/cm2; b) 1,6 kgf/cm2; c) 2,5 kgf/cm2; d) 0,5 kgf/cm2; e) 5,5 kgf/cm2. R: b (pag.209) 30. În timpul mişcărilor de triturare mandibula exercită următoarele mişcări: a) mişcări de lateralitate; b) mişcări de ridicare; c) mişcări de basculare; d) mişcări împingere; e) toate tipurile de mişcări prezentate la punctele a-d. R: a (pag.218)
351
63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE.AMPRENTAREA(10) 1) Tipurile de portamprente standard sunt: a) standard metalica SS White b) ortomorfa Devin c) Schrainemakers d) cu dispozitiv de retentie e) din placa de baza R: a, b, c, d (pag. 279) 2) Adaptarea portamprentei se face: a) in sens transversal b) in sens sagital c) in sens vertical d) mezial e) distal R: a, b, c (pag. 280) 3) Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: a) sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic b) sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta c) sa asigure o presiune crescuta d) sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic e) o grosime neuniforma a materialului de amprenta R: a (pag. 280) 4) In sens sagital marginile portamprentei trebuie să: a) fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala b) distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare c) distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare d) distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine e) la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal R: a, c, d (pag. 280) 5) In sens vertical portamprenta trebuie: a) să fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina b) să aibă marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile c) să fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina d) să fie la o distanta de 1 mm de linia ghid e) să aibă marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile R: a, b (pag. 280) 6) Portamprenta: a) trebuie sa fie suficient de rigida b) trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile c) trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic d) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
352
e) trebuie sa cuprinda partial campul protetic R: a, b, c, d (pag. 280) 7) Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: a) trebuie să nu jeneze jocul formatiunilor mobile b) trebuie să cuprindă doar partial campul protetic c) trebuie să asigure o grosime suficienta materialului de amprenta d) trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-3 mm de linia ghirlandata e) să fie suficient de rigida R: b (pag. 280) 8) Amprenta preliminara reprezinta: a) copia pozitiva a campului protetic edentat b) negativul campului protetic c) copia negativa a protezei mobile d) copia duplicat a protezei mobile e) negativul protezei mobile R: b (pag. 281) 9) Amprenta preliminara: a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului protetic b) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime c) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam d) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetic e) realizeaza compresiuni selective R: a, c, d (pag. 281) 10) Amprenta preliminara: a) realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii b) realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentarii c) se ȋnregistrează cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si conditiile clinice d) se ȋnregistrează prin aceeasi tehnică indiferent de materialul de amprentare ales e) uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc) R: b, c, e (pag. 281) 11) Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: a) sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii b) au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale c) trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascos d) sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizate e) sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate R: b, c, d (pag. 282) 12) Miscarile realizate in timpul amprentarii: a) pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient
353
b) pot fi nefunctionale efectuate de catre medic c) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste d) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic e) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat R: b, c, e (pag. 282) 13) Amprentele functionale: a) se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei campului protetic b) cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte c) cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate d) cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara, etc e) cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor R: a, b (pag. 283) 14) Amprentele functionale: a) muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste b) muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator neatent si mai putin versat c) se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisa d) se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si amprente combinate e) cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare R: a, b, d (pag. 283-284) 15) Amprentele functionale: a) se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple si amprente functionale compozite b) compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material c) se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprente functionale decompresive d) compresive se adreseaza campurilor moi e) decompresive se adreseaza campurilor protetice dure R: a (pag. 284) 16) Amprentele functionale: a) in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie b) in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara, globala c) dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare d) cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale e) cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective R: a (pag. 284-285) 17) Port-amprentele individuale: a) se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile b) sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-amprente distantate parcelar
354
c) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia d) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive e) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali R: a (pag. 285) 18) Miscarile efectuate in amprentarea functionala: a) sunt efectuate doar de medic b) sunt efectuate doar de pacient c) pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale) d) nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie e) trebuie sa se realizeze rapid R: c (pag. 285) 19) Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: a) deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin, premolar 1 b) deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring c) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale d) sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara laterala e) suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale R: b (pag. 286) 20) Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: a) balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenring b) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie c) umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta) d) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale e) varful limbii intr-un obraz si in celalalt R: d (pag. 286) 21) Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: a) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Eisenring b) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish c) umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilor d) limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala e) sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana R: c (pag. 286-287) 22) Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: a) deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen b) sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch c) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale d) balansarea mandibulei dreapta-stanga e) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: “a”, “ah”
355
R: a (pag. 286-287) 23) Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: a) cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de deglutitie b) miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie c) miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase d) miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii) e) nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate R: a, b, c, d (pag. 287) 24) In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: a) nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal) b) nu se utilizeaza materiale elastice c) se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggioli d) nu se utilizeaza materiale cu prize retard e) nu se utilizeaza masele termoplastice R: c (pag. 287) 25) Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: a) se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral b) se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral c) urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraorala d) trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului protetic e) nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice R: b, d (pag. 288) 26) Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): a) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida b) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasa c) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita d) in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprentei e) presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic R: c (pag. 288-289) 27) Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: a) este o metoda de amprentare in 2 timpi b) utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii restanti c) utilizeaza material semirigid d) este o metoda de amprentare intr-un singur timp e) utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi R: d (pag. 289)
356
28) Amprenta finala cu portamprenta decupata: a)vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate b) vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii c) dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta d) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul peridentar e) incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei R: d (pag. 290) 29) Tehnicile de amprenta cu model corectat secţionat: a) sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme b) se adreseaza edentatiilor frontale c) nu se adreseaza edentatiilor terminale d) presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restanti e) presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti R: e (pag. 291) 30) Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: a) a fost introdusa de Boucher si Renner b) presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate c) presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce acrilat elastic d) presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente e) nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului R: c (pag. 292-293)
357
64. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE
1. În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene în cazul în care pe unul din maxilare vom realiza o protezare parţial mobilă, iar celălalt va fi protezat prin proteză totală vom utiliza: a) o folie de ceară decupată după forma arcadei; b) poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică prin metoda discriminării tactile; c) machetele de ocluzie; d) ocluzorul; e) articulatorul. R: c. (pag.296) 2. Următoarele aspecte sunt adevărate în legătură cu arcul facial: a) permite înregistrarea tridimensionale a mişcărilor fundamentale la subiecţii dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total; b) urmăreşte raportarea corectă a modelului maxilar la axa de închidere/deschidere a simulatorului; c) permite plasarea modelului maxilar faţă de planul orizontal; d) permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de sârmă; e) permite înregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri. R. a; b; c. (pag.299) 3. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper cranian fix următoarele repere: a) planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ; b) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioară – meatul auditiv extern; c) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion; d) planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion e) planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioară. R: b. (pag.299)
4. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: a) spina nazala anterioară – meatul auditiv extern; b) Orbitale-Porion ; c) Orbitale- Nasion; d) Porion- spina nazala anterioară; e) Ophrion-Porion. R : b. (pag.299)
5. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: a) Gnaţion- subnazal; b) conductul auditiv extern şi intern;
358
c) spina nazală anterioară – meatul auditiv extern; d) orbitale – tragus; e) Gonion- Zygion. R: c. (pag.299) 6) . În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balama se va ţine cont de următoarele aspecte: a) pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 20 mm; b) braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se plasează la 12 mm înaintea tragusului; c) pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 10 mm; d) pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 40 mm; e) braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se plasează la 5 mm înaintea tragusului. R: a; b. (pag.300)
7. Sistemul N.O.R. este format din : a) dispozitvul clinic Clini-Nor; b) dispozitivul de laborator Labo-Nor; c) element condilian; d) pantograph e) stiletele arcului facial. R: a.; b. (pag.302) 8. Relaţia de ocluzie se defineşte ca fiind: a) contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţia de intercuspidare maximă; b) contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţie centrică; c) contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţie de postura; d) relaţia de ocluzie habituală; e) toate răspunsurile a-d. R: b. (pag.303) 9. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: a) repere osoase, articulare, musculare; b) repere dentare; c) repere labiale; d) repere linguale; e) repere nazale. R: a; b. (pag.303) 10. În cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ; a) liniile mediane corespondente; b) circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilara; c) contactul tripodal;
359
d) devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de cei maxilari; e) feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate în acelaşi plan frontal. R: a; b; c; d; e. (pag.303) 11. La realizarea relaţiei centrice participă următori factori: a) factori extrinseci şi intrinseci; b) factori anatomici reprezentaţi de arcadele dentare; c) factori anatomici reprezentaţi de punctele craniometrice; d) factori funcţionali neuro-musculari; e) factori funcţionali masticatorii. R: b; d. (pag.299) 12. În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau fără proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză mobilă, caz în care se asociază şi o instabilitate mandibulo-craniană, nivelul şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: a) stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele edentate utilizând criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute; b) nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă grupul dentar restant; c) stabilirii relaţiei de ocluzie corecte; d) înregistrării relaţiei de postură; e) măsurării distanţei interpupilare. R: a; b. (pag.298) 13. În scopul programării articulatoarelor adaptabile se utilizează: a) pantograph-ul; b) punctele care formează triunghiul lui Bonwill; c) mişcarea corporeală a mandibulei (mişcarea Bennet); d) un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilară a articulatorului. e) sfera condiliană R: a (pag.301) 14. Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte? a) articulatoare simple; b) articulatoare cu mişcări limitate; c) articulatoare semi-adaptabile ; d) articulatoare adaptabile; e)articulatoare complexe. R: c (pag.301) 15. Legea I postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: a) oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi; b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic;
360
c) stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării; d) presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. R: b (pag.303) 16. Legea II postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: a) oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi; b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic; c) stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării; d) presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. R: a. (pag.303) 17. Legea III postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: a) oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi; b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic; c) stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării; d) presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. R: c. (pag.303) 18. Legea I V postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: a) oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi;
361
b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic; c) stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării; d) presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. R: d (pag.303) 19. Macheta de ocluzie este alcătuită din: a) bază ( confecţionată din placă de bază sau acrilat); b) dinţi artificiali; c) bordură de ocluzie (confecţionată din ceară sau alt material termoplastic); d) conector principal cu sprijin mucozal; e) toate elemntele precizate la punctele a-d R: a; c. (pag.304) 20. Etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: a) verificarea extraorală; b) verificarea intraorală; c) verificarea montării dinţilor artificiali; d) verificarea corespondenţei liniilor mediene; e) verificarea redării corecte a curbelor sagitale şi transversale. R: a, b. (pag.304) 21. Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte: a) modalitatea de execuţie a bazei; b) modalitatea de execuţie a marginilor; c) modalitatea de execuţie a bordurii de ocluzie; d) modalitatea de redare a planului de ocluzie; e) modalitatea de execuţie a conectorului principal. R: a; b; c. (pag.304) 22. Nivelul planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: a) este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare; b) se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate; c) urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară; d) urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper; e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. R: a (pag.305) 23. Nivelul planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici: a) este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare; b) se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate; c) urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară; d) urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper; e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei superioare.
362
R: b (pag.305) 24. Orientarea planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: a) se realizează raportându-se la planul lui Camper ; b) are o orientare paralelă cu linia bipupilară; c) se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt; d) este paralel cu planul bazal mandibular; e) este perpendicular pe planul lui Camper R: b (pag.305) 25. Orientarea planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici: a) este paralel cu planul bazal mandibular; b) are o orientare paralelă cu linia bipupilară; c) se realizează raportându-se la planul lui Camper d) se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion; e) se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaţion; R: c; d. (pag.305) 26. Spaţiul de inocluzie fiziologică este dat de: a) dimensiunea verticală de postură; b) dimensiunea verticală în relaţie centrică; c) dimensiunea verticală a etajului inferior; d) diferenţa dintre dimensiunea verticală de postură şi cea din relaţie centrică; e) diferenţa dintre dimensiunea verticală a etajului inferior şi dimensiunea verticală de postură. R : d (pag.306) 27. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are următoarele caracteristici: a) reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în periplul său static sau dinamic; b) reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de postură; c) constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin compresiunea posterosuperioară a mentonului ; d) este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă mult mai retrudată decât relaţia centrică; e) utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare. R: c; d. (pag.306) 28. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are următoarele caracteristici: a) constă în compresiunea maseterului bilateral; b) în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu scopul obţinerii contracţiilor echilibrate; c) ) în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obţinerii contracţiilor echilibrate; d) metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle; e) se bazează pe reflexul molar.
363
R: a; b. (pag.307) 29. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are următoarele caracteristici: a) se bazează pe reflexul molar; b) utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare. c) are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice; d) se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului; e) în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari. R : c; d; e. (pag.307) 30. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele procedee: a) utilizarea unor anse de sârmă în formă de “U” încălzite sunt introduse în masa de ceară a ambelor machete, solidarizându-le; b) practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri la nivelul primilor premolari; c) folosirea ştifturilor de interpoziţioanre între cele două machete; d) utilizarea de material Repin sau ceară topită; e) practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale în ceara bordurilor de ocluzie. R: a; b; c; d; e. (pag.307)
364
65. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA
1. Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze: a. cu o bază cât mai extinsă; b. care să corespundă numai doleanţelor pacientului; c. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia câmpului protetic; d.care să refacă, în principal, funcţia estetică; e. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa piesei protetice. R: a, c. (p. 466) 2. Un sistem de amprentare constă din: a. un anumit gen de amprentă preliminară; b. o anumită portamprentă individuală şi materialul care se pretează la tehnica aleasă, în funcţie de particularităţile câmpului protetic; c. o tehnică de amprentare funcţională muco-dinamică, împreună cu instrumentarul necesar; d. materiale de amprentare preliminară şi funcţională, alese corespunzător câmpului protetic edentat total; e. totalitatea materialelor şi instrumentarului necesare etapelor de amprentare. R: a, b, d. (p. 468) 3. Materialul de amprentare termoplastic: a. necesită utilizarea unei portamprente metalice; b. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională maxilară; c. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase plastice; d. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională mandibulară; e. este indicat numai pentru amprentarea preliminară, atât maxilară, cât şi mandibulară; R: a, c, e (p. 469) 4. Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa utilizează: a. linguri din mase plastice şi alginat ca material de amprentă; b. linguri din aluminiu şi pastă Zoe ca material de amprentă; c. linguri din oţel inoxidabil şi pastă Repin ca material de amprentă; d. linguri din acrilat termopolimerizabil şi polivinil-xiloxan ca material de amprentă; e. linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă; R: e. (p. 469) 5. Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de presiune selectivă: a. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă; b. creastă balantă anterioară; c. creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atrofică; d. creastă maxilară înaltă şi rotunjită, cu mucoasă ferm aderentă de os; e. toate variantele sunt corecte. R: a, b, c. (p. 470)
365
6. Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în protezarea edentaţiei totale sunt: a. asigurarea sprijinului; b. asigurarea stabilităţii; c. asigurarea retenţiei; d. asigurarea menţinerii crestei reziduale; e. obţinerea unei estetici corespunzătoare. R: a. b, c, d, e. (p. 471) 7. Retenţia protezei totale este influenţată de: a. presiunea atmosferică; b. adeziunea; c. coeziunea; d. retentivităţile anatomice; e. toleranţa pacientului. R: a. b, c, d, e. (p. 471) 8. Portamprenta standard trebuie: a. să fie uşor supradimensionată faţă de câmpul protetic, cu aproximativ 3 mm; b. să fie uşor subdimensionată faţă de câmpul protetic, cu aproximativ 3 mm; c. să fie extinsă posterior, pentru a acoperi tuberozităţile maxilare până în şanţurile pterigomaxilare; d. să aibă marginile în contact cu frenurile bucale, labiale şi/sau linguale; e. nici o variant nu este corectă. R: a, c. (p. 475) 9. Turnarea modelului într-o amprentă preliminară, înregistrată cu mase termoplastice, trebuie să se realizeze: a. în primul sfert de oră; b. cel târziu după o oră; c. imediat după amprentare; d. la 3 ore după amprentare; e. nici o variantă nu este corectă. R: b. (p. 480) 10. Amprenta preliminară, înregistrată cu alginat, trebuie îndepărtată din cavitatea orală: a. la 1 minut de la gelificare; b. la 3 minute de la gelificare; c. imediat după gelificare; d. la 2 minute de la gelificare; e. la 5 minute de la gelificare; R: a. (p. 489) 11. Obiectivele amprentei finale, formulate de fraţii Green sunt: a. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor; b. exinderea maximă a bazei protezei; c. repartizerea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure ale câmpului protetic; d. respectarea libertăţii contracţiilor musculare; e. realizarea închiderii marginale a protezei.
366
R: a, b, c, d, e. (p. 502) 12. În etapa de amprentare finală, adeziunea este determinată de: a. precizia amprentării suprafeţei de sprijin; b. extinderea maximă a suprafeţelor verticale; c. asigurarea unui contact intim între baza protezei şi mucoasa fixă; d. extinderea maximă a suprafeţelor orizontale; e. toate variantele sunt corecte. R: a, c, d. (p. 503) 13. Care din următoarele tehnici de amprentare, înregistrează culoarul neutral: a. tehnica Frantz Herbst; b. amprenta de deglutiţie Hromatka; c. tehnica piezografică; d. tehnica Lejoyeux; e. tehnica Pedro Saizar. R: c. (p. 505) 14. În tehnici de amprentare funcţională cu gura închisă, marginile portamprentei individuale vor fi situate: a. la 1mm sub limita mucoasei pasiv-mobile; b. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile; c. la 1mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; d. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; e. exact până la limita mucoasei pasiv-mobile. R: b. (p. 521) 15. Pentru a putea fi utilizate în amprentarea funcţională periferică, materialele buco-plastice trebuie încălzite la temperatura de: a. 370 - 400 C; b. 300 - 350 C; c. 500 C; d. 250 C; e. nici o variantă nu este corectă. R: a. (p. 525) 16. La mandibulă, pentru modelarea zonei distale şi maseterine, pacientul va efectua: a. o mişcare de lateralitate spre partea ce urmează a fi modelată; b. o mişcare de lateralitate spre partea opusă celei ce urmează a fi modelată; c. o mişcare de deschidere-închidere a gurii, neforţată; d. o mişcare de deschidere largă a gurii, urmată de închiderea forţată; e. mişcări de lateralitate dreapta-stânga. R: d. (p. 526) 17. Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin: a. tracţiunea postero-anterioară a obrazului; b. ridicarea acestuia; c. tracţiunea antero-posterioară a obrazului; d. eversarea buzei superioare; e. nici o variantă nu este corectă.
367
R: b, c. (p. 527) 18. Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se realizează prin: a. deschiderea maximă a gurii; b. surâsul forţat; c. ţuguierea buzelor; d. deschiderea uşoară a gurii; e. tracţiunea antero-posterioară a obrazului. R: a, e. (p. 530) 19. Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function: a. este o tehnică de amprentare preliminară a câmpurilor protetice edentate total; b. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic; c. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală se face cu gura deschisă; d. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, în vederea retenţiei materialului, la nivelul marginilor portamprentei; e. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală se face cu gura închisă. R: c, d. (p. 532) 20. În amprentarea finală, pastele ZOE se indică: a. în edentaţia totală, pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de spălare); b. ca material unic în amprenta finală, în portamprente individuale bine adaptate; c. în toate tehnicile de amprentare muco-statică; d. în amprentarea pentru rebazări ale protezelor totale; e. nici o variant nu este corectă. R: a, b, c. (p. 535) 21. Amprenta finală “ambulatorie”: a. foloseşte proteza veche a pacientului ca portamprentă; b. utilizează ca material de amprentare, materialele cu resilienţă temporară; c. se consideră încheiată la 24 h de la finalizarea gelificării; d. utilizează ca material de amprentare, materialele siliconice vâscoase; e. necesită o amprentă de “spălare” cu un silicon sau o gumă polisulfidică de consistenţă fluidă. R: a, b, c, e. (540) 22. Tehnica Lejoyeux, de închidere palatinală posterioară, presupune: a. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a vălului palatin şi palatal dur; b. transferul liniei Ah prin intermediul bazei şablonului de ocluzie, realizat în zona distal din răşină acrilică transparentă; c. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleacă anterior capul, pentru ca poziţia vălului să fie joasă); d. realizarea închiderii palatinale posterioare cu material termoplastic; e. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul părţii active de 2-2,5 mm. R: a. (549)
368
23. Cofrarea amprentei preliminare, în vederea turnării modelului funcţional, are următoarele roluri: a. dirijarea turnării ghipsului dur; b. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat; c. constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus soclul modelului; d. permite o vibrare energică, fără riscul prelingerii ghipsului peste pereţii exterior ai amprentei; e. toate variantele sunt corecte. R: b, d. (p. 545) 24. În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară, zona distovestibulară a amprentei apare: a. ca un şanţ uşor evidenţiat; b. aplatizată şi largă; c. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare; d. ca mici linii în materialul de amprentă; e. adâncită sau pliată spre exterior; R: e. (p. 543) 25. Materialele cu vâscozitate lent progresivă au ca indicaţii: a. “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic, atunci când mucoasa este dezinserată şi mobilă; b. căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate de pacient; c. “condiţionarea” câmpului protetic edentate total, în vederea adaptării cu o proteză imediată; d. amprentarea în vederea rebazării protezelor totale. e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 536) 26. Siliconii cu reacţie de condensare de consistenţă chitoasă se indică: a. în amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate total; b. la modelarea marginală a portamprentei individuale; c. la amprentarea zonei de închidere marginală posterioară-zona Ah; d. la adaptarea portamprentei individuale; e. în amprentarea câmpurilor protetice moi sau în amprentele de spălare. R: a, b. (p. 535) 27. Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice polieterilor: a. fidelitate deosebită; b. miros neplăcut; c. sunt materiale hidrofile; d. timpul de priză depinde de temperatură şi umiditate. e. stabilitate dimensional bună. R: a, c, e. (p. 536) 28. Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de zinc-eugenol: a. fluiditate crescută, ce permite înregistrarea cu acurateţe a detaliilor; b. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei; c. distorsionare minimă a ţesuturilor, d. rapiditate în manipulare;
369
e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 535) 29. Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL: a. este o metodă de amprentare combinată, gură-închisă, gură-deschisă; b. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare McGrane, c. necesită portamprente speciale “Si-Plast”; d. portamprenta superioară poate fi conectată la un arc facial; e. necesită un articulator ergonomic complex. R: a, b, c, d. (p. 519) 30. Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR: a. este o metodă de amprentare bimaxilară; b. este o metodă de amprentare cu gura închisă; c. necesită utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru determinarea relaţiilor intermaxilare; d. este o metodă de amprentare cu gura deschisă; e. necesită mişcări de modelare marginală executate de pacient. R: a, b, c. (p. 519)
370
66. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE
1. Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat: a) la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona frontală; b) la 2 - 3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona frontală; c) la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate, în zona laterală; d) mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică, în zona laterală; e) nici un răspuns nu este corect. R: a. (p. 550) 2. Nivelul planului de ocluzie în zona laterală: a) este mai puţin înalt, decât în zona frontală; b) depinde de lăţimea crestelor alveolare; c) se determină cu ajutorul Compasului de Aur; d) este mai apropiat de câmpul protetic deficitar; e. nici o variantă nu este corectă. R: d. (p. 551) 3. Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie: a) paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt în zonele laterale; b) divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale; c) paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu planul Frankfurt în zonele laterale; d) paralelă cu linia bipupilară, în zona frontală şi paralelă cu planul Camper, în zonele laterale; e) nici o variantă nu este corectă. R: d. (p. 551) 4. Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de: a. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului, preluată din perioada dentată; b. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa); c. metoda Swenson; d. metoda Willis; e. metoda Boianov. R: a, c. (p. 554) 5. Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de: a. metoda compasului de aur Appenrodt; b. metoda Wright; c. metoda Silvermann; d. utilizarea profilometrului lui Sears; e. nici o variantă nu este corectă. R: a. (p. 555)
371
6. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: a. utilizează fotografii din perioada dentată; b. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre fanta labial şi unghiul extern al ochiului; c. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa intercomisurală; d. compară dimensiunea etalon, măsurată nasion-subnazale, cu dimensiunea modificată subnazale-gnation; e. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion. R: d. (p. 555) 7. Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: a. utilizează sârma de contur; b. urmăreşte egalitatea perfectă dintre vertex- plan Frankfurt şi plan Frankfurt- plan basilar mandibular; c. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau celluloid transparent; d. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice; e. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară distanţa interpupilară şi distanţa ofrion-gnation. R: e. ( 554) 8. Metoda Leonardo da Vinci modificată consideră: a) Gn-St = distanţa intercomisurală; b) Gn-St = distanţa interpupilară; c) Gn-Sn = Sn-Oph; d) Gn-Sn = Sn-N; e) Gn-Sn = Sn-Tr. R: c. (p. 555) 9. Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu repere preextracţionale se numără şi: a) metoda Leonardo da Vinci; b) metoda Wright; c) metoda Boianov; d) metoda Boianov modificată; e) metoda compasului de aur a lui Appenrodt. R: b. (554) 10. Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazează pe: a) poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin plasarea limbii posterior, pe bobiţa de ceară Walkof, fixată pe faţa mucozală a bazei machetei maxilare; b) poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de deglutiţie; c) poziţionarea mandibulei în relaţie centrică faţă de maxilar, în mişcarea de deglutiţie; d) poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în timpul compresiunii bilaterale pe muşchiul maseter; e) poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin redeşteptarea vechilor reflexe parodontomusculare. R: a. (p. 558) 11. Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte şi: a) stimularea reflexului de ocluzie molară;
372
b) manevra maseterină Gysi; c) memoria ocluzală Lejoyeux; d) metoda Patterson; e) manevra temporală Green; R: c. (p. 560) 12. La edentaţii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie să fie: a) paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în zona frontală; b) paralelă cu linia bipupilară în zona laterală; c) divergentă cu planul Camper în zona laterală; d) convergentă cu planul Camper în zona frontală; e) toate variantele sunt corecte. R: a. (p. 552) 13. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi: a) metoda înscrierii grafice; b) utilizarea autoocluzorului Lande; c) memoria ocluzală Lejoyeux; d) metoda Patterson; e) utilizarea centrocordului Opotow; R: d. (p. 559) 14. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: a) ştifturi de interpoziţionare între cele două machete; b) practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară, la nivelul primilor premolari; c) pastă Repin; d) anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor borduri; e) toate variantele corecte. R: e. (p. 562) 15. Linia surâsului: a) se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare; b) reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal superior; c) se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare; d) este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor artificiali superiori; e) toate răspunsurile sunt corecte. R: b. (p. 563) 16. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: a. linia mediană; b. planul lui Camper; c. linia caninilor; d. planul bazal mandibular; e. linia surâsului. R: a, c, e. (p. 563) 17. Odată cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor incisivilor şi caninilor superiori: a. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central; b. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;
373
c. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin; d. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin; e. nici o variantă nu este corectă. R: a, c. (p. 564) 18. Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea marginii coletului oral al: a. incisivilor centrali maxilari; b. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari; c. incisivilor laterali maxilari; d. caninilor maxilari; e. nici o variantă nu este corectă. R: d. (p. 565) 19. Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma arcadei şi stereotipul masticator) sunt reprezentate de: a. unghiul format de direcţia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital; b. prima pereche de rugi palatine; c. delimitarea tuberozităţilor maxilare; d. mijlocul crestei reziduale; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 564) 20. În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei reziduale maxilare: a. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate; b. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor caninilor; c. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali laterali; d. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor; e. nici o variantă nu este corectă. R: a, b, c, d. (p. 565) 21. Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul Biofuncţional Protetic) sunt: a. forma crestelor reziduale: semieliptică, pentagonală sau atipică (în cazul anomaliilor existente în perioada dentată; b. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor; c. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor maxilare; d. tangenta premolară la maxilar; e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (p. 565) 22. Reperele de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul Biofuncţional Protetic) sunt: a. linia imaginară care trece prin faţa distală a caninilor; b. punctual simfizar; c. linia imaginară care trece prin faţa distală a molarilor 2; d. tuberculii piriformi; e. punctele canine ale mandibulei.
374
R: b, d, e. (p. 566) 23. Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul Biofuncţional Protetic) sunt: a. tangenta premolară la mandibulă; b. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor; c. linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor mandibulari; d. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile recente) şi trapezoidală (în atrofii severe); e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (p. 566) 24. Liniile lui Pound suntreprezentate de: a. linia care uneşte faţa mezială a C, cu limita lingual a tuberculului piriform; b. linia şanţurilor mezio-distale, corespunzător muchiei crestelor reziduale; c. curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală; d. verticala ridicată de pe linia milohioidiană, care nu va fi depăşită de suprafaţa orală a dinţilor laterali. e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (567) 25. Analiza modelelor asamblate se bazează pe următoarele repere: a. vestibulul oral (fornix vestibuli); b. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular superior şi inferior; c. liniile interalveolare; d. arcul frontal vestibular; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 568) 26. Arcul frontal vestibular este distanţat, în direcţie sagitală, de papilla incisivă cu aproximativ: a. 7 mm; b. 5 mm; c. 2 mm; d. 6 mm; e. 3 mm. R: a. (p. 568) 27. La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este în medie de. a. 8 -10 mm; b.11 - 13 mm; c.15 - 17 mm d.18 - 20 mm; e. 20 - 22 mm. R: e. (p. 568) 28. Utilizarea autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul total, are ca dezavantaje: a. dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate, din etapa anterioară, se obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin;
375
b. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor artificiali (linia mediană, linia surâsului, linia caninilor); c. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă, mult mai retrudată decât relaţia centrică; d. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului planului de ocluzie; e. toate variantele sunt corecte. R: b. (p. 561) 29. Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de ocluzie molară: a. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere; b. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică; c. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziţionare centrică; d. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda înscrierii grafice; e. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, văzând emergenţa trigemenului din cutia craniană. R: c. (p. 559) 30. Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Metoda Patterson: a. utilizează, în scopul stimulării reflexelor vestigeale de poziţionare centrică, machete de ocluzie special pregătite; b. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică; c. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziţionare centrică; d. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda înscrierii grafice; e. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere; R: a. (p. 559)
376
67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR
1. Controlul extraoral al machetelor din ceară cu dinţi se face: a. conform datelor înregistrate în fişa de laborator; b. în absenţa pacientului; c. conform indicaţiilor trasate pe şabloane; d. în prezenţa pacientului; e. toate variantele sunt corecte. R: a, b, c. (p. 568) 2. Controlul ocluzorului şi al modelelor edentate total, presupune: a. verificarea trasării pe modele a liniilor de referinţă; b. existenţa unui joc uşor al ocluzorului în balama; c. ocluzorul trebuie să rămână deschis pe toată perioada examinării; d. contrapiuliţa trebuie să rămână deschisă pentru fixarea modelelor în plan median; e. toate variantele sunt corecte. R: a. (p. 568) 3. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte: a. controlul arcadelor artificiale; b. corectitudinea realizării bordurilor de ceară; c. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic; d. papilele interdentare să fie modelate concave; e. toate variantele sunt corecte. R: a, c. (p. 569) 4. Controlul bazelor din ceară ale machetelor, urmăreşte: a. extinderea lor peste limitele funcţionale ale câmpului protetic; b. tuberculii piriformi să fie acoperiţi în totalitate; c. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelat convex; d. să comprime uşor fundurile de sac; e. versantul lingual să fie modelat convex. R: c. (p. 570) 5. Macheta maxilară din ceară cu dinţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a. să aibă o lungime şi o grosime concordantă cu cele ale fundurilor de sac; b. la mişcările funcţionale ale buzelor şi obrajilor, baza machetei trebuie să se desprindă cu uşurinţă; c. să ocolească frenul buzei superioare şi bridele; d. baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior, până la linia de vibraţie anterioară; e. macheta trebuie să stea pe câmp atunci când pacientul închide gura. R: a, c. (p. 570) 6. Stabilitatea statică a machetei maxilare din ceară cu dinţi, se verifică prin: a. teste funcţionale fonetice; b. presiuni alternative cu degetele arătătoare pe feţele ocluzale ale PM şi M; c. teste funcţionale masticatorii;
377
d. testele Herbst; e. teste de deglutiţie. R: b. (p. 570) 7. Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt determinate de: a. existenţa unor creste laterale reziduale înalte; b. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona laterală; c. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late; d. montarea dinţilor laterali în afara crestei; e. toate variantele sunt corecte. R: d. (p. 570) 8. Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu dinţi se realizează: a. cu gura întredeschisă; b. cu gura închisă; c. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta - stânga; d. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere – deschidere; e. toate variantele sunt corecte. R: a. (p. 570) 9. Testele Herbst se folosesc pentru: a. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor în anumite zone; b. verificarea forţei de adeziune a machetei maxilare; c. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor în anumite zone; d. verificarea forţei de adeziune a machete mandibulare. e. nici o variantă nu este corectă. R: a, c. (p. 571) 10. În menţinerea machetei mandibulare pe câmpul protetic, rolul principal îl are: a. poziţia anterioară a limbii; b. poziţia posterioară a limbii; c. gravitaţia; d. adeziunea; e. toate variantele sunt corecte. R: a, c. (p. 571) 11. Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a pacientului edentat total: a. numai poziţia intermediară a limbii; b. poziţia anterioară şi posterioară a limbii; c. numai poziţia anterioară a limbii; d. numai poziţia posterioară a limbii; e. poziţia intermadiară şi posterioară a limbii. R: d. (p. 571) 12. Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară, se indică: a. în primul timp, inserţia machetei maxilare; b. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a gurii; c. în primul timp, inserţia machetei mandibulare;
378
d. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă. e. toate variantele sunt corecte. R: c. (p. 571) 13. Controlul din faţă a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală: a.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângă b.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil c.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să dispară d.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea ei e.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător buzelor şi obrajilor R: b, d, e. (p. 571) 14. Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală: a. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în supraocluzie frontală b.urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală inversă c.urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap d.urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un aspect facial estetic e. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea inversă frontală R: a, c, e. (p. 571) 15. În protezarea totală: a.refacerea fizionomică este guvernată de 4 principii b.Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea orală a pacientului decât când acesta este pe deplin satisfăcut de ele c.forma şi conturul dinţilor este în deplină concordanţă cu cu aspectele conturului gingival d.egalitatea între lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce întotdeauna impresia absenţei naturalului şi certitudinea protezării e.toate variantelesunt corecte R: a, b, c. (p. 572) 16. Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea orală: a. urmăreşte ca planul de ocluzie al dinţilor laterali superiori să fie vizibil b. urmăreşte să fie o curbură vestibulară simetrică c.să existe armonie dento-facială d.să existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi obraji e.curbura incizală să fie aproximativ paralelcă cumarginea liberă a buzei superioare R:b,c,d 17. Dacă la controlul ocluziei: a. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt dispărute b. DVO este mărită pacientul are aspect crispat c. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mic d. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mare e.dinţii se ating între ei R: b, d, e. (p. 576) 18. Dacă la controlul ocluziei: a. DVO este micşorată aspectul feţei este îmbătrânit b. DVO este mărită dinţii sunt prea vizibili
379
c. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat d.în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartăurmele antagoniştilor atunci DVO este mică e. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci DVO este mărită R: a, b, d, e. (p. 576) 19. Proba spatulei negativă: a.înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers b. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este cap la cap c. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers d. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absent e. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corect R: e. (p. 557) 20. Proba spatulei pozitivă inseamnă ca: a. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect b. angrenajul dinţilor frontali este corect c. angrenajul dinţilor laterali este fals şi trebuie refăcut d. angrenajul dinţilor laterali este corect e.nici o variantă corectă R: c. (p. 577) 21. Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm: a. perfectarea relaţiilor ocluzale nu este necesară b. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite c. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie d. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite e. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare R: b, c. (p.577) 22. Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă: a. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finite b. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite c. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare d. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machete e.nici o variantă corectă R: c. (p.576) 23. La emisia şuierată a fonemei S: a. frontalii superiori sunt prea oralizaţi b. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi c. frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi d. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi e. între vârful limbii şi regiunea retoincisivă este un spaţiu prea mare R: b, d, e. (p. 579) 24. La controlul fonetic: a.dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea scuţi
380
b. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungi c.dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţi d.dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţi e.toate variantele sunt corecte R: c, d. (p. 579) 25. La controlul fonetic: a.pacientul este rugat să numere de la 55 la 65 b.pacientul poate fi rugat să citească un text cu voce tare c.pentru realizarea unei palatograme suprafaţa externă a machetei maxilare este pudrată cu talc d.pot exista modificări minore care pot fi făcute în cabinet de către medic e.toate variantele corecte R: e. (p. 579) 26. Datele transmise pe model în laborator sunt: a.legate de zonele neretentive ale câmpului protetic b. legate de zonele retentive ale câmpului protetic c.forma zonei vestibulare frontale d.adâncimea zonei vestibulare frontale e.forma şi profunzimea zonei Ah R: b, e. (p. 580) 27. Gravarea modelului: a. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum şi a celei anterioare pe model b. este egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor c. profunzimea este aceeaşi pe toate modelele d. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei anterioare palatinale e. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei posterioare palatinale R: a, b, e. (p. 581) 28. Zonelede despovărare: a.sunt zone localizate prin desen pe model b.exostozele se numără printre ele c.grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model d.gradul de foliere nu variază e.tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea R: a, b, c. (p. 581) 29. Zonele retentive: a.nu crează probleme în protezare b.pot schimba axul de inserţie al protezei c.când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei d.marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material rezilient e.marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material rigid R: b,d. (p. 582) 30. Datele transmise în laborator prin fişă: a.sunt detalii asupra localizării zonelor retentive b.sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive
381
c.se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta funcţională d. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta preliminară e.toate variantele corecte R: a, b. (p. 582)
382
68. VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE
1. Retuşarea protezelor totale: a.necesită gume speciale pentru relustruire indiferent de situaţie b se face după îndepărtarea urmelor de anilină de pe mucoasă c se face cu freze sau cu pietre de mărimi corespunzătoare la piesa dreaptă d se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimic e nici o variantă corectă R. c, d. (p.583) 2.Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt: a.Zona Ah b.la nivelul mucoasei fixe palatinale c.la nivelul frenului buzei superioare d.zonele retentive ale crestei edentate e.toate variantele corecte R. a, d. (p. 583) 3.Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt: a.la nivelul tuberozităţilor b.zonele retentive ale crestei edentate c.bride vestibulare laterale d.torus mandibular e.torus maxilar R. b, c, d. (p. 583) 4.Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei : a.daca este cauzată de un contact prematur se trateaază prin reducerea marginilor protezei şi lustruirea ei b.dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează prin identificarea zonei cu pastă identificatoare şi retuşarea ei c.dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza d.dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se spală proteza şi se instruieşte pacientul e.necesită educarea pacientului şi îngrijjire medicală R: c (p. 584) 5.Lipsa menţinerii protezei : a.dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se adaugă acrilat b.dacă e dată de închidere periferică inadecvată se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginal c. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se reduce lungimea şi se lustruieşte d.dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se marchează cu creionul chimic şi se retuşează e.este dată de respectarea culoarului neutral R: b. (p. 584) 6.Lipsa stabilităţii protezei : a.dacă e dată de dimensiune verticală prea mică se poate reface proteza
383
b.dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface proteza c.dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginal d. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilat e.toate variantele corecte R: a, b. (p. 585) 7.În cazul unei dimensiuni verticale prea mari : a.proteza nu are menţinere b.proteza nu are stabilitate c.pacientul poate prezenta inflamaţia ţesuturilor subiacente d.proteza nu are sprijin e.se îndepărtează o cantitate foarte mică de acrilat din proteză R: b, c. (p. 584-585) 8.Controlul extraoral al protezelor mandibulare: a.urmăreşte dacă limita posterioară a lor se termină pierdut în grosime b. urmăreşte dacă protezele sunt curate c. urmăreşte dacă faţa internă nu prezintă plusuri sau asperităţi d. urmăreşte dacă au stabilitate dinamică e.toate variantele corecte R: a, b, c. (p.585) 9.Controlul extraoral al protezelor mandibulare: : a.se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredere b.urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţite c. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusuri d.dacă faţa internă este corect şi uniform lustruită e.toate variantele corecte R: b. (p. 585) 10.Aplicarea protezelor mandibulare: a.se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat b.se face după ce se spală cu peria şi săpun c.are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă d. se face după umezirea lor e.toate variantele corecte R: b, d (p. 586) 11.Zonele de suprapresiune : a.se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control b.se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionale c.se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare d.se pot identifica cu Kerr verde e.toate variantele corecte R: a, c (p.586) 12..Zonele de suprapresiune : a.sunt zone funcţionale periferice b.sunt zone funcţionale de sprijin c.sunt zone care se foliază obligatoriu
384
d.apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în totalitate e.nici o variantă corectă R:d(p.586) 13.Controlul stabilităţii protezei mandibulare: a.se face doar cu ajutorul unui silicon de control b.se face cu ajutorul pastei de identificare c.se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale premolarilor d.pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa internă a protezei e.toate variantele corecte R:c(p.586) 14.Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi: a.montarea cap la cap a dinţilor în zona frontală b.atrofii accentuate ale osului alveolar c.rezilienţă crescută a mucoasei fixe d.montarea dinţilor laterali în afara crestei e. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform R:b,c,d(p.586) 15.Controlul menţinerii protezei mandibulare: a.se face atât în repaus cât şi în mişcare b.presupune inspecţia şi palparea lungimii şi grosimii marginilor protezei c.presupune efectuarea Testelor Herbst de către pacient d.se face în 2 şedinţe e. toate variantele corecte R:a, b, c (p.586-587) 16.Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt: a.presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali b.presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferiori c.tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferiori d.tracţiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali e.presiune în sens vertical R: b, d. (p.587) 17.Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare: a.se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice b.se vor folia zonele de suprapresiune c.se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie anterioară cu vârful ei sprijinit pe dinţii frontali inferiori şi pe partea interioară a protezei d.se vor identifica zonele de suprapresiune e.toate variantele corecte R: a, c, (p.586-587) 18.Printre etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare se numără: a.spălarea ei cu perie şi săpun b.corectarea porţiunilor care produc disconfort la aplicare c.controlul fizionomiei d.controlul menţinerii
385
e.controlul sprijinului R: b, c, d. (p.586-587) 19. Aplicarea protezei maxilare: a.se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportat b.în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va aplica întâi pe celelalte zone neretentive c.dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se reduce din faţa internă a protezei d.dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie e.toate variantele corecte R: c, d. (p. 587) 20.Pentru diminuarea senzaţiei de vomă: a.se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatină b.se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile către piept c.se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor d.se clăteşte gura cu apă călduţă e.nu există soluţie în afara îndepărtării protezei R: a, b, c. (p. 588) 21. Controlul stabilităţii protezelor maxilare: a.se face la deschiderea uşoară a gurii b.verifică absenţa basculării transversale prin presiuni digitale la nivelul feţei ocluzale a premolarului c.verifică adeziunea protezei d.verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări funcţionale e.nici un răspuns corect R: b. (p. 588) 22.Cauzele basculării transversale pot fi: a.erori de amprentare b.folierea insuficientă a torusului mandibular c.rezilienţa scăzută a mucoasei fixe de pe creste d. rezilienţa crescută a mucoasei fixe de pe creste e.toate variantele corecte R: a, b, d. (p. 588) 23.În cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda în felul următor: a.se colorează suprafaţa torusului cu creionul chimic b.se aplică proteza în cavitatea orală c.se desenează faţa externă a protezei în dreptul torusului d.se slefuieşte baza protezei cu piatră de mărime corespunzătoare e.operaţiunea se repetă până dispare bascularea R: a, b, d, e. (p. 588) 24.Verificarea menţinerii protezei totale maxilare a.se poate face atunci când pacientul ţine gura închisă b. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă c. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă
386
d. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionale e.toate variantele corecte R: b, c, d. (p. 588-589) 25.Tratamentul xerostomiei se poate face cu: a.pilocarpină b.coleretice de tipul sulfarenului c.substanţe sialogoge d.articaină e.toate răspunsurile corecte R: a, b, c. (p. 588) 26.Succiunea se verifică astfel: a.pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor vestibulare ale premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticale b.se cere pacientului să zâmbească c.se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală a feţei palatinale a incisivilor d.se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a protezei e.toate variantele sunt corecte R: c, d. (p. 589) 27.La controlul fizionomiei şi fonaţiei: a.se observă forma şi culoarea feţei b.se observă respectarea criteriilor estetice c.se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare d.se efectuează primele probe fonetice e.se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor superiori R: b, c, d, e.(p. 589) 28.Controlul relaţiilor intermaxilare : a.se verifică DVO folosind testul Silvermann b.în RC se verifică apariţia contactelor multiple, simetrice şi simultane c.nu presupune corectarea relaţiilor ocluzale d.presupune contacte între dinţii frontali dacă montarea s-a făcut după Gysi e.permite menţinerea dezechilibrelor în RC dacă ele sunt uşoare R: a, b. (p. 589-590) 29.La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală: a.poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi b.poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea oralizaţi c. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi d. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii superiori sunt prea oralizaţi e. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi R: b, c, e, (p. 590) 30.Purtătorii de proteze totale: a.trebuie să evite mâncăruruile lipicioase b. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea protezelor c.pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă
387
d.trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, ci apă şi săpun e.nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile medicului curant R: a, b, c, d, e, (p. 591-592)
388
69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL 1.Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se numără: a.igiena necorespunzătoare a piesei protetice b.autocurăţirea c.diabetul zaharat d.microporozităţile acrilatului e.insuficienţa renală cronică R: c, e. (p. 593) 2.Teoria bacteriotoxică susţine că: a.stomatopatiile sunt declanşate de traumele provocate de proteze b. stomatopatiile sunt declanşate de factorul vascular modificat sub acţiunea factorilor locali şi generali c. stomatopatiile sunt declanşate de un complex de factori d. stomatopatiile sunt declanşate de dezechilibrul microbiocenozei bucale e. stomatopatiile sunt declanşate de componentele alergogene ale acrilatului R: d. (p. 594) 3.Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără: a.totale-tulburări vasculare b.marginale-eroziuni in situ c.bazale-ulceraţii bazale tardive d.bazale-eroziuni in situ e.marginale-eroziuni la inserţia protezei R: b, d, e. (p. 595) 4. Printre stomatopatiile încadrate la reacţii tardive se numără: a.marginale-hiperplazii b.bazale-leziuni eritemato-congestive c.bazale –eroziuni in situ d.totale-tulburări vasculare e.totale-alergii R: a, b, d, e. (p. 595) 5.Eroziunile in situ: a.apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent de ulceraţii b.nu sunt dureroase c.poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează d.apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate e.apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi R: c, d. (p. 595) 6.Eroziunile in situ: a.apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesive b.în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu creion de anilină c.după reducerea din proteză în dreptul lor,lustruirea protezei nu este obligatorie d.tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare e.sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei
389
R: a, b. (p. 595-596) 7.Reacţiile imediate bazale: a.sunt consecinţa erorilor în amprentare b.sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator c. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei d.sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic e.tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale R: c, d. (p. 596) 8. Reacţiile imediate totale: a.se declanşează datorită structurii chimice a protezelor b.apar mai ales după căptuşirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil c.se pare că sunt un răspuns la agentul chimico-toxic care acţionează direct asupra mucoasei d. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator e. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic R: a, b, c. (p. 596) 9. Reacţiile imediate totale: a.se manifestă clinic prin uşoară congestie a mucoasei b.sunt complet nedureroase c.frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic d.clinic se manifestă prin hiperemia întregului câmp protetic,uneori şi a mucoasei jugale e.pacienţii acuză dureri vii de tiparsură R: d, e. (p. 596) 10. Reacţiile imediate totale: a.se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice b.se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină c. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator d. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic e.se pot trata general cu administrare de antihistaminice R: a, b, e. (p. 596) 11.Reacţiile tardive marginale: a.sunt consecinţa erorilor în amprentare b.sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei c.pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat d.nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale e. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi R: c (p. 596) 12. Reacţiile tardive marginale: a.sunt cauzate de structura chimică a protezelor b.pot fi acoperite de false membrane c.se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem d.nu se pot suprainfecta e.se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor purtate timp îndelungat R: b, c, e. (p. 596)
390
13.După Burket leziunile maligne: a.au floră microbiană moderată b.au floră microbiană abundentă c.nu au miros fetid d.au halenă fetidă prezentă e.nu necesită examene complementare R: b, d. (p. 597) 14. După Burket leziunile maligne: a.au adenopatie relativ constantă b.apar mai frecvent în zona canină la maxilar c.pot fi localizate la orice nivel d.nu se excizează e.toate variantele corecte R: a, c. (p. 597) 15.Hiperplaziile marginale: a.se maifestă prin forme anatomopatologice diferite b.tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biposie c.de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei d.ca formă de manifestare pot fi şi epulidele e. toate variantele corecte R: e. (p. 597) 16.Reacţiile tardive bazale: a.se pot datora porozităţilor protezei b.se pot datora igienei necorespunzătoare c.se pot datora imperfecţiunilor de ordin ocluzal d. se pot datora aspiraţiei provocate de camera cu vid e. toate variantele corecte R: a, b, c, d. (p. 597) 17.Reacţiile tardive traumatice: a.sunt greu de diagnosticat b.se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul protetic c.sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact d.nu necesită echilibrare ocluzală e.apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur R:b.e (p. 598) 18.Hiperplazia epitelio-conjunctivă: a.pot apare sub formă de franjuri b.sunt de natură alergică c.pot fi cauzate de boli generale d.apar în special lanivel lingual e.la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului R:a,e (p. 598) 19. Hiperplazia epitelio-conjunctivă: a.tratmentul ei constă în excizia chirurgicală
391
b.impune examen histologic de fiecare dată c.examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la nivelul componentei osoase d.are halenă fetidă e.are floră microbiană abundentă R:a,b,c (p. 598) 20.Candidoza cronică atrofică: a.este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice b.apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau generali favorizanţi c.din punct de vedere clinic nu se manifestă variat d.este o afecţiune rară e.prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate R:d,e (p. 599) 21. Candidoza cronică atrofică este cauzată de : a.deficienţe imunologice congenitale b.igienă orală deficitară c.imperfecţiunea bazei protezei d.dezechilibrul ocluzal e.nici ovariantă corectă R:a,b (p. 599) 22. Candidoza cronică atrofică: a.apre imediat după inserţia protezelor b.are predilecţie pentru mucoasa palatină c.ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsură d.diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescenţă e.nu e dureroasă niciodată R:b,c,d (p. 600-601) 23.Tratamentul candidozei cronice atrofice: a.este chirurgical b.include toaleta riguroasă a protezei c.este doar medicamentos d.include îndepărtarea protezelor noaptea e.nu se tratează R:b,d (p.601) 24.Stomatitele: a.leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii b.nu necesită diagnostic diferenţial c.nu sunt procese inflamatorii d.primu stadiu al lor este cel eritematos e.al doilea stadiu al lor este cel eritematos R:a,d (p.601) 25.În evoluţia stomatopatiilor: a.afecţiunea se poate opri la unul din stadii b.al doilea stadiu este exudativ cu degenerescenţă epitelială
392
c.un stadiu avansat este cel cu necroză tisulară d.zonele eritematoase potpersista pe toată durata purtării protezei e.nici o variantă nu e corectă R:a,b,c,d (p.601) 26.Teoria alergică: a.susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de hipersensibilitate la componentele acrilatului b.incriminează implicarea mai multor factori în etiologia stomatopatiilor c.incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în etiologia stomatopatiilor d.consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra structurilor cavităţii orale e.incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia stomatopatiilor R.a (p.594) 27.Clasificarea stomatopatiilor: a.s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor b. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului generator c. s-a făcut în funcţie de semnele clinice d. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată e.nici o variantă nu e corectă R:a,b,d(p.595) 28.Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt a.hemopatiile b.bolile vasculare c.vârsta înaintată d.autocurăţirea e.imperfecţiuni de execuţie a protezei R:d,e (p.593-594) 29.În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă: a.rigurozitatea igienei protezei b.ritmicitatea igienei protezei c.alternarea unor pauze în purtarea protezelor d.clătiri orale cu clorhexidină e.diagnosticul diferenţial R:a,b,c (601) 30.Formele muco-cutanate ale candidozelor orale sunt: a.acută hipertrofică b.acută atrofică c.cronică pseudomembranoasă d.muco-cutanată familială e.cronică atrofică R:b,d,e (600)
393
70. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE 1.Indicaţiile căptuşirii sunt: a.deteriorarea modelului funcţional b.ameliorarea sprijinului c.ameliorarea stabilităţii când proteza basculează pe un torus proeminent d.profilaxia ţesuturilor sensibile la presiuni masticatorii e.în amprentare funcţională greşită R:a,c,d,e(p.693) 2.Contraindicaţiile căptuşirii sunt: a.migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate b.dinţi laterali montaţi în afara crestei c.DVO supraevaluată d.atrofie avansată a zonei de sprijin e.profilaxia ţesuturilor sensibile R:a,b,c (p.693) 3.Obiectivele căptuşirii sunt: a.îmbunătăţirea menţinerii protezei b.creşterea înălţimii crestei alveolare c.scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare d.reechilibrarea ocluzală e.stabilizarea protezei prin înfrânarea deplasărilor orizontale R:a,d (p.693-694) 4.Căptuşirea directă are ca avantaje: a.stabilizarea protezelor pe dinţii restanţi b.rapiditatea c.fără risc de iritaţie pentru mucoasa bucală d.economie-se consumă numai materialele din cabinet e.profilaxia dento-prodontală R:b,d (p.694) 5. Căptuşirea directă are ca dezavantaje: a.iritaţii pe mucoasa orală din cauza monomerului acrilic b.durează mult c.consum mare de materiale d.pacientul rămâne disfuncţionat cât durează fazele de laborator e.nici un răspuns corect R:a (p.694) 6.Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: a.acoperirea dinţilor artificiali şi a versanţilor şeilor cu o bandă de leucoplast b.îndepărtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faţa internă a şeilor c. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor d. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil când acesta se trage în fire e.exercitarea de presiuni digitale uşoare pe porţiunea supracingulară a protezei
394
R:a,b,d,e (p.694) 7. Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: a. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor b.mobilizarea protezei după priza acrilatului c.modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională d.modelarea marginilor protezei de către medic e.prelucrarea marginilor protezei prin frezare,şlefuire si lustruire provizorie R:c,e(p.694-695) 8.Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă: a.are 2 timpi b.are 3 timpi c.are 4 timpi d.poate fi făcută în câţi timpi doreşte pacientul e.presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature R:b,e (p.695) 9.Căptuşirea protezelor prin metoda cu gura închisă (Ionescu,1999) a.presupune îndepărtarea 1,5mm de acrilat de pe faţa mucozală a protezei b.presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr în zona distală c.este necesară dacă testul de rotaţie este pozitiv d.presupune aplicarea prin pensulare pe faţa radiată a protezei a unui strat de ceară bucoplastică e.îndepărtarea protezei cu amprenta în ceară se face numai după răcire cu apă R:b,c,d,e (p.695) 10.Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: a.presupune turnarea de gips dur în amprentă b. presupune aplicarea de gips moale în juătatea inferioară a presei c. presupune timp de 5 minute mişcări de modelare de către medic şi pacient d. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul superior al presei e. presupune să se desfacă cele două jumătăţi ale presei după priza gipsului R:a,b,d,e (p.695-696) 11.Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: a.include izolarea modelelor cu un material d eizolat b.durează 1-2 săptămâni c.se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor moi d.presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T0 de 390C timp de 30 min, la presiune de 15-20psi e.presupune echilibrarea ocluzală în cabinet a protezei R:a,d,e (p.696) 12.Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente: a.boli cardiovasculare grave b.leziuni de decubit c.masticaţie dificilă d.inflamaţie dureroasă şi mobilitatea mucoasei acoperitoare e.igienă orală precară R:b,c,d (p.695-696)
395
13.Căptuşirea temporară: a.se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin muco-osoasă b.materialele folosite au vîscozitate lent progresivă c.materialele se prezintă sub formă de monocomponent d.durează 1-2 zile e.nu reface ţesuturile traumatizate Ra,b (p.695) 14.Căptuşirea definitivă: a.este doar directă b.poate fi directă sau indirectă c.materialele folosite au consistenţă elastică d.materialele folosite au rezistenţă mecanică mare e. materialele folosite au grad de porozitate scăzut R:b,c (p.696) 15.Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia protezelor sunt: a.rezilienţa neuniformă a câmpului b.schimbarea de formă a substratului muco-osos c.schimbarea de volum a substartului muco-osos d.igienă orală defectuoasă e.ţesuturi traumatizate R:a,b,c (p.697) 16.Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt: a.montarea dinţilor în afara crestelor b.folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale câmpului protetic c.ruperea croşetelor d.deficienţe de preparare, îndesare şi polimerizare a acrilatului e.îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare R:b,d,e (p.698) 17.Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt: a.în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea croşetelor b.montarea dinţilor laterali în afara crestelor c.grosimea neuniformă a bazei protezei d.lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoare e.toate variantele sunt corecte R:e (p.698) 18.Tehnicile de reparaţie a protezei: a.se pot executa atât în cabinet cât şi în laborator b.cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor distali c.nu pot fi executate decât în cabinet d.includ completarea unuia sau mai multor dinţi e.nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţi R:a,b,d (p.699)
396
19.Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: a.include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine uscate , de-a lungul liniei de fractură b. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilaţi c. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu ceară de lipit de-a lungul liniei de fractură d. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilor e. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model R:a, b,c (p.699) 20. Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: a. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obţine un model b. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de pe model c. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi d. include ca etapă de lucru pregătirea celor două fragmente de proteze e.toate variantele corecte R:a,b,d (p.699-700) 21.Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului: a.este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe b. este o etapă de lucru în cadrul reparaţiei unei proteze fracturate c.include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 2-3mm între fragmente d. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm paralel cu linia de fractură e. include ca etapă de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisură retentivă în formă d ecoadă de rândunică R:b,c,d,e (p.699-700) 22.În cadrul reparaţiilor de proteză: a.când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic b.dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai face c.se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi d.se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două fragmente e.fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşzate pe model R:b,c,d (p.699-700) 23.Când dintele din proteză este detaşat dar integru ca şi formă: a.dintele se repune în lăcaşul său b.reparaţia nu se poate face în cabinet c.se crează retenţii în placă şi pe faţa orală a dintelui d.este necesară amprenta cu silicon solid pentru reparaţie e.se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui în zonele de retenţie create R:a,c,e (p.701) 24. Când dintele din proteză este deteriorat sau absent: a.e necesară o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în gură
397
b.amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în două etape c.se repoziţionează dintele d.se reface întreaga proteză e.în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin şlefuire Ra,b,e (p.701) 25.În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: a.se înregistrează amprentă cu silicon solid b.amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă din gură c. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza în gură d.modelul se toarnă din gips extradur e.modelul se toarnă din gips obişnuit R:a,c,e(p.701) 26. În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: a.se înregistrează amprentă cu alginat b.se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde coada croşetului c.lăcaşul se amplasează aleatoriu d.de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se face lăcaşul în placa protetică e.corşetul se realizează din sârmă de viplă elastică R:b,d,e (p.701-702) 27.În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: a.se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură b.se înregistrează amprenta dinţilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular şi antagoniştilor c.amprenta se înregistrează cu materiale elastice d.modelul se va turna într-un timp e.modelul se va realiza fără cheie de angrenaj R:a,b,c (p.702) 28. În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: a.în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi b.montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile fizionomice ci doar de cele masticatorii c.montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală d.montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală e.pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în cheie R:a,d,e (p.702) 29.În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali: a.reparaţia se poate executa oricând b.reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de proteză c.se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul protetic d.în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilici e.proteza nou realizată nu trebuie să acopere în totalitate tuberozitatea R:b,c (p.702-703) 30.În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente . a.reparaţia se realizează cu acrilat fotopolimerizabil
398
b.modelul se izolează cu o substanţă alginică c.suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomer d.zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt ca este fragilă e.unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea acrilatului în apă rece pentru definitivarea polimerizării R: b (p.700)
399
